Studii doctorale in domeniul: FINANŢE Raport de progres al cercetarii stiintifice

Numele si prenumele BĂLU PETRONELA - E-mail student-

Scoala doctorala: FINANŢE evelina.balu@yahoo.com
studentului doctorand: EVELINA doctorand:

Data estimate de
Data trasmiterii
Data de inmatriculare: Octombrie 2013 sustinere a tezei de Septembrie 2016 29.05.2015
raportului:
doctorat:

Numele si prenumele conducatorului de

Titlul programului de cercetare stiintifica
doctorat:

IMPACTUL POLITICILOR FISCALE ŞI BUGETARE ASUPRA MEDIULUI DE AFACERI, ÎN BRAŞOVEANU IULIAN VIOREL
CONTEXTUL DEZVOLTĂRII DURABILE ŞI AL ECONOMIEI VERZI
Obiectivele programului de cercetare stiintifica (max. o pagina)
Obiectivul general -  Identificarea acelor măsuri de politici fiscale şi bugetare cu impact favorabil asupra mediului de afaceri, în vederea obținerii creşterii
economice din perspectiva dezvoltării durabile și a economiei verzi

Obiective specifice:

O1. Prezentarea teoriilor macroeconomice referitoare la rolul şi locul politicilor fiscale şi bugetare
O2. Prezentarea conceptuală a dezvoltării durabile și a economiei verzi
O3. Studiul  evoluţiei  mediului  de  afaceri  (RO & UE28)  şi  gradul  de  reactivitate al  acestuia  la schimbările politicilor macroeconomice (politica fiscală)
O4.  Analiza  şi  evaluarea  politicilor  fiscale  şi  bugetare  asupra  mediului  de  afaceri  (atractivitatea acestuia) în contextul dezvoltării durabile
O5. Propuneri de măsuri de politică fiscală şi bugetară  ce contribuie la asigurarea unei creşteri eco-economice

Activităţi aferente obiectivelor ştiinţifice O1 şi O2:

1. Efectuarea planului de cercetare științifică

Academia de Studii Economice din Bucuresti

1/19
Descrierea  succintă  a  activităţii   -  cercetarea  resurselor  bibliografice,  întocmirea  propriu-zisă  a planului, verificarea corectitudinii planului.      
2. Realizarea unor analize preliminarii
Descrierea succintă a activităţii -  elaborarea stadiului actual al cunoașterii,  selectarea lucrărilor dereferință din bibliografie, analiza și indentificarea
diferențelor de interpretare, precum și a numitorului comun în definiții, obiective, indicatori       
3. Evaluarea eficienței politicilor fiscale şi bugetare luând în considerare potențialitățile mediului de afaceri în contextul economiei verzi
Descrierea   succintă   a  activităţii  -  prezentarea  teoriilor  macroeconomice  privind  rolul  şi  locul politicilor fiscale şi bugetare în dezvoltarea mediului de
afaceri, prezentarea teoriilor privind economia verde  din  perspectiva  dezvoltării  durabile,  evaluarea  indicatorilor  de  măsurare  și  standardelor  de evaluare
a acestora, analiza instrumentelor utilizate de politicile fiscale şi bugetare pentru susținerea mediului de afacerii în condiţiile dezvoltării durabile.

Activităţi aferente obiectivelor manageriale şi administrative (pentru O1, O2): 

1. Planificarea și organizarea programului de întâlniri cu profesorul coordonator de doctorat;
2. Achiziționarea bazei suport aferente activității de cercetare;
3. Participarea la conferințe naționale și international;
4. Publicarea de articole BDI/ISI;
5. Aprobarea raportului intermediar de cercetare.
Descrierea  succintă  a  activităţilor  -  întocmirea  unui  plan  al  întâlnirilor,  identificarea  temelor  de cercetare pentru tema abordată, cumpărarea unor cărți
și reviste necesare cercetării, cumpărarea de licențe  pentru  soft-uri  econometrice-statistice,  efectuarea  planului  de  participare  la  conferințe, participarea
propriu-zisă, achitarea taxei de participare, planificarea activităților necesare elaborării, publicării  unui  articol  BDI,  editarea  raportului  de  progres, tipărirea
și  imprimarea  raportului  de progres, depunerea raportului online și în formă scrisă.

Activităţi aferente obiectivelor ştiinţifice O3 şi O4:      

1. Colectarea datelor și formularea ipotezelor de lucru
Descrierea   succintă   a  activităţii  -  realizarea  cadrului  teoretic  al  analizei,  utilizarea  bazelor  de date: EUROSTAT, INSSE, BCE, OCDE, BM, BNR,
FMI       
2. Elaborarea de modele econometrice
Descrierea succintă a activităţii -evidențierea relațiilor dintre politica fiscală, bugetară și principiile dezvoltării durabile în vederea sprijinirii unui mediu de
afaceri durabil, studierea reformelor fiscale şi bugetare ajustate pentru realizarea dezideratelor dezvoltării durabile şi ale economiei verzi, formulare-aplicare
model de echilibru general numeric      
3. Interpretarea economică a rezultatelor
Descrierea succintă a activităţii -   calculul valorilor parametrilor din datele de referință, realizarea de previziuni pe baza rezultatelor obținute

Activităţi aferente obiectivului ştiinţific O5:

Academia de Studii Economice din Bucuresti

2/19
1. Analizarea rezultatelor obţinute;
2. Formularea principalelor concluzii.
Descrierea succintă a activităţilor -  formularea unor măsuri de politică fiscală şi bugetară cu rol în dezvoltarea şi susţinerea unui mediu de afaceri în acord cu
principiile dezvoltării durabile.

Activităţi aferente obiectivelor manageriale şi administrative (pentru O3, O4 şi O5): 

1. Accesul la sursele bibliografice;
2. Participarea la conferințe naționale și international;
3. Publicarea de articole BDI/ISI; 
4. Verificarea eligibilității raportului final de cercetare;
5. Definitivarea tezei de doctorat;
6. Diseminarea rezultatelor finale de cercetare

Rezumatul cercetariilor efectuate de studentul-doctorand se prezinta pe maxim 5 pagini si va cuprinde metodologia de cercetare utilizata, seriile de
date utilizate, instrumente utilizate in prelucrarea seriilor de date, principalele rezultate obtinute si relevanta lor in raport cu cercetarile anterioare

Măsuri de politică fiscală pentru IMM-uri

Rezumat      
În România, ca şi în multe alte ţări din Europa Centrală şi de Est, trecerea la economia de piaţă s-a concretizat  şi  prin  transferul  dreptului  de 
proprietate  asupra  întreprinderilor  de  la  stat  la persoane de drept privat (pe scurt,  procesul de privatizare) sau prin apariţia unor întreprinderi
particulare noi, ca rezultat al unor iniţiative particulare, independente. În lucrarea de faţă, analiza se va opri asupra sectorului IMM, nu şi a întreprinderilor
mari şi foarte mari. În ţara noastră, aşa cum se întâmplă de altfel şi la nivel european, întrprinderile mici şi mijlocii reprezintă  factori cheie  pentru 
creşterea  economică,  inovare,  ocuparea  forţei  de muncă şi integrarea socială. IMM-urile reprezintă peste 99% din numărul  total  de întreprinderi,  în
majoritatea economiilor. În România această pondere se ridică la 99,6%. Tocmai de aceea, fiecare stat ar trebuie să ofere condiţiile necesare unui mediu de
afaceri atractiv. În ţara noastră, în momentul de faţă, nu se poate discuta însă de un mediu de afaceri atractiv, stabil,   predictibil  şi  transparent.  De 
exemplu,  una  din  marile  probleme  cu  care antreprenorii se confruntă o reprezintă fiscalitatea excesivă. Având în vedere acest lucru, prin lucrarea de
faţă ne-am propus să analizăm impactul pe care anumite măsuri fiscale aplicate îl au asupra mediului de afaceri, în speţă asupra sectorului IMM, şi să
evidenţiem felul în care aceste măsuri au influenţat evoluţia demografică a întreprinderilor mici şi mijlocii din ultimii ani.

Academia de Studii Economice din Bucuresti

3/19
Metodologia cercetării
Întreprinderile mici şi mijlocii reprezintă un factor deosebit de important atât la nivel microeconomic, cât şi la nivel macroeconomic. Pe de o parte pentru că
au o contribuţie semnificativă la creşterea economică, la creşterea inovării produselor şi serviciilor, la reducerea şomajului prin crearea celor mai multe noi
locuri de muncă etc., iar pe de altă parte datorită capacităţii lor sporite de  a contracara oligopolurile şi monopolurile, în felul acesta reuşind să reducă puterea
firmelor mari de a controla piaţa. Tema aleasă este una interesantă şi datorită faptului că, în ciuda efectelor pozitive pe care IMM-urile le generează şi ar mai fi
capabile să le genereze în economie, desfăşurarea activităţii lor este mult îngreunată, adesea  imposibilă, de măsurile şi constrângerile fiscale pe care, potrivit
legii, trebuie să le respecte. Pentru a-şi putea desfăşura activitatea în condiţii optime, ar fi necesară crearea unui cadru legislativ avantajos, favorabil
posibilităţilor fiecărui antreprenor sau posibil antreprenor, în funcţie de capacităţi. 
Am ales această temă datorită complexităţii şi importanţei pe care o are, atât pentru perioada actuală cât şi pentru cea viitoare. De asemenea, tema prezintă un
grad ridicat de actualitate, întrucât problema introducerii şi dezvoltării unui sistem fiscal adaptat nevoilor întreprinderilor din ţara noastră, în general, şi a
întreprinderilor mici şi mijlocii, în special, a devenit o chestiune tot mai stringentă, pentru care încă se caută soluţii.
Principalele metode de cercetare utilizate pentru realizarea acestei lucrări sunt analiza descriptivă şi metoda comparativă, cu ajutorul căreia am evidenţiat
evoluţia demografică şi a numărului de angajaţi din IMM-urile din România, comparativ cu situaţia de la nivelul Uniunii Europene. Această evoluţie a IMM-
urilor a fost, în mare parte, influenţată şi de pachetul de măsuri fiscale aplicate în ultimii ani, în special a sistemului de impozitare, care a ajuns să atragă o
atenţie sporită în ţările dezvoltate, dar şi în cele în curs de dezvoltare deopotrivă.
Concluzii
Analizând măsurile fiscale menţionate în cuprinsul lucrării şi aplicate IMM-urilor din România, în perioada de tranziţie în care se află încă din anii `90, se
poate observa că acestea au înregistrat progrese notabile, care au avut ca scop şi modernizarea sistemului fiscal, ce nu de puţine ori a fost îngreunată de
instabilitatea cadrului legislativ. Acest lucru a fost cauzat, în mare parte, de introducerea unor măsuri utilizate în alte ţări şi aplicate în ţara noastră fără a fi
adaptate la realităţile şi nevoile locale şi fără a se ţine cont de obiectivele urmărite în plan economic, multe dintre măsuri aplicându-se doar din dorinţa de a
alinia sistemul fiscal la cerinţele şi trendul european, neţinând cont de situaţia reală existentă şi de urmările nefaste ce s-au reflectat şi încă se reflectă şi asupra
mediului de afaceri. 
Deşi politica fiscală pentru întreprinderile mici şi mijlocii din România este încă departe de a fi perfectă, o mulţime de încercări s-au făcut şi încă se fac (sau ar
trebui să se facă) pentru a fi îmbunătăţită. Dacă toate viitoarele politici ar fi evaluate bine, există şansa ca, în viitor, sistemul de impozitare al României să
atingă cele trei obiective principale de impozitare: eficienţă, echitate şi simplificare. Prin urmare, o astfel de impozitare (care să îndeplinească cele trei
obiective specificate) nu ar împiedica, ci ar reuşi să stimuleze dezvoltarea sectorului IMM-urilor, care în ultimii ani nu a avut o evoluţie tocmai îmbucurătoare.

Academia de Studii Economice din Bucuresti

4/19
 Responsabilitatea socială corporativă pentru sectorul întreprinderilor mici şi mijlocii
Rezumat
În țara noastră conceptul de RSC a apărut în anii 1990. Începând cu anul 2000 fenomenului de responsabilitate socială i-a fost acordată mai multă atenție, în
special în ceea ce priveşte întreprinderile mari și foarte mari. Practicile de RSC au început să ia amploare la acel moment și datorită intenselor pregătiri făcute
pentru integrarea în Uniunea Europeană. Sectorul IMM-urilor la acel moment nu a fost orientat spre practicile de RSC. Este adevărat că și astăzi, cel puțin în
România, nu există multe rapoarte privind punerea în aplicare a acțiunilor de RS de către IMM-uri, deși acest lucru ar fi foarte util, deoarece IMM-urile
reprezintă motorul economiei fiecărei țări. Ţinând cont de cele de mai sus, ne-am propus să evidenţiem în această lucrare avantajele pe care întreprinderile le-
ar avea dacă ar adopta un comportament responsabil, de ce ar face acest lucru, precum și un număr de soluții pentru a stimula IMM-urile să dezvolte acțiuni de
responsabilitate socială.
Metodologia cercetării
Conceptul de responsabilitate socială corporativă este tot mai des utilizat în mediul de afaceri din România. In mare măsură, acest lucru se datorează
întreprinderilor mari şi foarte mari, care sunt considerate promotorii acestui fenomen, în general, şi în ţara noastra,în special.
De câţiva ani încoace, companiile mari şi foarte mari din România au început să se orienteze treptat către desfăşurarea de acţiuni de responsabilitate socială
însă acest lucru nu se poate spune şi despre întreprinderile mici şi mijlocii, care încă nu sunt foarte familiarizate cu acest concept, deşi se fac eforturi în acest
sens. Este de dorit ca în anii următori şi sectorul IMM să înregistreze progrese remarcabile în domeniul responsabilităţii sociale, mai ales că ele susţin în mare
parte economia unei ţări, creează locuri noi de muncă, inovează, contribuie semnificativ la PIB, reprezentând peste 90% din totalul companiilor din România.
Totodată, în acest fel, companiile mici şi mijlocii ar demonstra faptul că respectă mediul înconjurător, membrii comunităţii din care fac parte,  dar şi
stakeholderii. Cu alte cuvinte, se poate spune că RSC este şi un mod de a rezolva o parte din problemele cu care comunităţile se confruntă, având un impact
pozitiv asupra competitivităţii sectorului IMM şi nu numai. Pe de altă parte, la fel ca şi în cazul companiilor mari, desfăşurarea de practici CSR contribuie şi la
îmbunătaţirea reputaţiei companiei.
Pricipala metodă de  cercetare utilizată o reprezintă analiza descriptivă. Am ales această temă datorită importanţei pe care o are în contextul actual, mai ales
dacă urmărim cu atentie accentul care se pune pe consumul raţional al resurselor şi pe adoptarea unui comportament responsabil, la nivel mondial. Alegerea
este una cu atât mai potrivită şi datorită faptului că domeniul responsabilităţii sociale este unul relativ nou şi foarte puţin abordat, mai ales în România, atât din
punct de vedere al cercetării, cât şi din punct de vedere al implementării lui de către întreprinderi, în general, şi de întreprinderile mici şi mijlocii, în special.
Concluzii
În general, pentru o companie mică, este important să desfăşoare practici de RS conform posibilităților sale. RSC reprezintă o integrare într-un circuit de
îmbunătățire continuă care să nu se oprească după introducerea unei politici, de exemplu. Un IMM poate începe să activeze în domeniul responsabilităţii
sociale printr-o selecție a principalelor probleme ale societății și să concentreze o parte a activităţii desfăşurate rezolvării acestora, într-o măsură mai mică sau
mai mare. RSC nu trebuie confundată cu filantropia. Este foarte important ca întreprinzătorii să nu vadă în RSC costuri suplimentare sau alte poveri de natură

Academia de Studii Economice din Bucuresti

5/19
financiară, ci îmbunătățiri în ceea ce privește competitivitatea. În România, responsabilitatea socială corporativă este încă în fază incipientă, în special în ceea
ce privește sectorul IMM-urilor. Deși se fac eforturi în acest sens, rezultatele nu sunt conform aşteptărilor, mai ales dacă luăm în considerare numărul mic de
întreprinderi mici, care raportează activitățile de RS. Numărul mic de companii orientate spre un comportament responsabil poate fi explicat prin faptul că RS
a fost abordată mai mult ca o modalitate de dezvoltare, decât ca o conștientizare a unor fenomene nedorite care au loc. De asemenea, având în vedere că
România este o țară în curs de dezvoltare, se poate spune că CSR a fost implementat în unele companii mai mult pentru motive comerciale şi mai putin din
motive etice. De asemenea, întreprinderile din România ar trebui să înceapă să privească RS nu numai ca pe un instrument care contribuie în mod semnificativ
la creșterea imaginii firmei, ci mai degrabă ca un instrument care poate crea valoare pe termen lung pentru companie, respectând mediul înconjurător, oferind
consumatorilor produse și servicii durabile, asigurând condiții de muncă decente pentru angajați, respectând totodată comunitatea din care fac parte.

Lucrari publicate
Lucrari publicate in jurnale cu peer review (acceptate sau publicate)
[1] Bălu Petronela Evelina (2015) - MĂSURI DE POLITICĂ FISCALĂ PENTRU IMM-URI, CALITATEA - acces la succes, vol. 16, nr. S1, pg. 682-689, ISSN
1582-2559, Indexata in minim 2 baze de date internationale, http://www.srac.ro/calitatea/arhiva/supliment/2015/Q-asContents_Vol.16_S1_March-2015.pdf
Rezumat
În România, ca şi în multe alte ţări din Europa Centrală şi de Est, trecerea la economia de piaţă s-a concretizat şi prin transferul dreptului de proprietate
asupra întreprinderilor de la stat la persoane de drept privat (pe scurt, procesul de privatizare) sau prin apariţia unor întreprinderi particulare noi, ca
rezultat al unor iniţiative particulare, independente. În lucrarea de faţă, analiza se va opri asupra sectorului IMM, nu şi a întreprinderilor mari şi foarte
mari. În ţara noastră, aşa cum se întâmplă de altfel şi la nivel european, întrprinderile mici şi mijlocii reprezintă factori cheie pentru creşterea economică,
inovare, ocuparea forţei de muncă şi integrarea socială. IMM-urile reprezintă peste 99% din numărul total de întreprinderi, în majoritatea economiilor.
În România această pondere se ridică la 99,6%. Tocmai de aceea, fiecare stat ar trebuie să ofere condiţiile necesare unui mediu de afaceri atractiv. În ţara
noastră, în momentul de faţă, nu se poate discuta însă de un mediu de afaceri atractiv, stabil, predictibil şi transparent. De exemplu, una din marile
probleme cu care antreprenorii se confruntă o reprezintă fiscalitatea excesivă. Având în vedere acest lucru, prin lucrarea de faţă ne-am propus să analizăm
impactul pe care anumite măsuri fiscale aplicate îl au asupra mediului de afaceri, în speţă asupra sectorului IMM, şi să evidenţiem felul în care aceste măsuri
au influenţat evoluţia demografică a întreprinderilor mici şi mijlocii din ultimii ani.
[2] Marin ANDREICA, Petronela – Evelina BĂLU, Ion PARGARU (2015) - RESPONSABILITATEA SOCIALĂ CORPORATIVĂ PENTRU SECTORUL
ÎNTREPRINDERILOR MICI ŞI MIJLOCII, CALITATEA - acces la succes, vol. 16, nr. S1, pg. 581-587, ISSN 1582-2559, Indexata in minim 2 baze de date
internationale, http://www.srac.ro/calitatea/arhiva/supliment/2015/Q-asContents_Vol.16_S1_March-2015.pdf
Rezumat
În țara noastră conceptul de RSC a apărut în anii 1990. Începând cu anul 2000 fenomenului de responsabilitate socială i-a fost acordată mai multă atenție, în
special în ceea ce priveşte întreprinderile mari și foarte mari. Practicile de RSC au început să ia amploare la acel moment și datorită intenselor pregătiri
făcute pentru integrarea în Uniunea Europeană. Sectorul IMM-urilor la acel moment nu a fost orientat spre practicile de RSC. Este adevărat că și astăzi, cel
Academia de Studii Economice din Bucuresti
6/19
puțin în România, nu există multe rapoarte privind punerea în aplicare a acțiunilor de RS de către IMM-uri, deși acest lucru ar fi foarte util, deoarece IMM-
urile reprezintă motorul economiei fiecărei țări. Ţinând cont de cele de mai sus, ne-am propus să evidenţiem în această lucrare avantajele pe care
întreprinderile le-ar avea dacă ar adopta un comportament responsabil, de ce ar face acest lucru, precum și un număr de soluții pentru a stimula IMM-urile
să dezvolte acțiuni de responsabilitate socială.

Lucrari publicate in jurnale fara peer review (acceptate sau publicate)

Lucrari in curs de publicare (trimise sau aflate in stadiu final)

[1] FISCAL POLICY DYNAMICS, EMPLOYMENT AND CONSUMPTION trimisa la SEA Practical Application of Science
Abstract
The aim of this paper is to analyse both in theory and in practice fiscal policy effects on the employment rate. For example, even if taxation is one of the main
instruments of fiscal policy of the government in reducing unemployment, high taxes reduce disposable incomes of consumers, which automatically leads to
lower consumption and when consumers buy less, increases the odds that the unemployment increase. To highlight this we used the comparison of literature
models of fiscal policy influence on macroeconomic variables in dynamics with the empirical results from an identified multidimensional model. Data shows a
positive conditional correlation between government spending expansion and labour force supply.

Academia de Studii Economice din Bucuresti

7/19
Articole/studii publicate în volumele unor manifestări ştiinţifice internaţionale sau nationale (cu ISSN/ ISBN )
[1] Marin ANDREICA, Petronela – Evelina BĂLU, Ion PARGARU (2015) - RSC PENTRU INTREPRINDERILE MICI SI MIJLOCII, Performanța Ecologică
într-o Economie Competitivă, PEEC, 3/5/2015, Bucureşti, România , publicat in ECOLOGICAL
PERFORMANCE IN A COMPETITIVE ECONOMY, pg. 581-587, ISSN , ISBN 1582-2559, conferinta Internationala, http://www.eam.ase.ro/conferinte/PEEC-2
Rezumat
În țara noastră conceptul de RSC a apărut în anii 1990. Începând cu anul 2000 fenomenului de responsabilitate socială i-a fost acordată mai multă atenție, în
special în ceea ce priveşte întreprinderile mari și foarte mari. Practicile de RSC au început să ia amploare la acel moment și datorită intenselor pregătiri
făcute pentru integrarea în Uniunea Europeană. Sectorul IMM-urilor la acel moment nu a fost orientat spre practicile de RSC. Este adevărat că și astăzi, cel
puțin în România, nu există multe rapoarte privind punerea în aplicare a acțiunilor de RS de către IMM-uri, deși acest lucru ar fi foarte util, deoarece IMM-
urile reprezintă motorul economiei fiecărei țări. Ţinând cont de cele de mai sus, ne-am propus să evidenţiem în această lucrare avantajele pe care
întreprinderile le-ar avea dacă ar adopta un comportament responsabil, de ce ar face acest lucru, precum și un număr de soluții pentru a stimula IMM-urile
să dezvolte acțiuni de responsabilitate socială.

[2] Bălu Petronela - Evelina (2015) - MĂSURI DE POLITICĂ FISCALĂ PENTRU IMM-URI, ECOLOGICAL PERFORMANCE IN A COMPETITIVE
ECONOMY, PEEC, 3/5/2015, Bucureşti, România , publicat in ECOLOGICAL PERFORMANCE IN A
COMPETITIVE ECONOMY, pg. 682-689, ISSN , ISBN 1582-2559, conferinta Internationala, http://www.eam.ase.ro/conferinte/PEEC-2
Rezumat
În România, ca şi în multe alte ţări din Europa Centrală şi de Est, trecerea la economia de piaţă s-a concretizat şi prin transferul dreptului de proprietate
asupra întreprinderilor de la stat la persoane de drept privat (pe scurt, procesul de privatizare) sau prin apariţia unor întreprinderi particulare noi, ca
rezultat al unor iniţiative particulare, independente. În lucrarea de faţă, analiza se va opri asupra sectorului IMM, nu şi a întreprinderilor mari şi foarte
mari. În ţara noastră, aşa cum se întâmplă de altfel şi la nivel european, întrprinderile mici şi mijlocii reprezintă factori cheie pentru creşterea economică,
inovare, ocuparea forţei de muncă şi integrarea socială. IMM-urile reprezintă peste 99% din numărul total de întreprinderi, în majoritatea economiilor.
În România această pondere se ridică la 99,6%. Tocmai de aceea, fiecare stat ar trebuie să ofere condiţiile necesare unui mediu de afaceri atractiv. În ţara
noastră, în momentul de faţă, nu se poate discuta însă de un mediu de afaceri atractiv, stabil, predictibil şi transparent. De exemplu, una din marile
probleme cu care antreprenorii se confruntă o reprezintă fiscalitatea excesivă. Având în vedere acest lucru, prin lucrarea de faţă ne-am propus să analizăm
impactul pe care anumite măsuri fiscale aplicate îl au asupra mediului de afaceri, în speţă asupra sectorului IMM, şi să evidenţiem felul în care aceste măsuri
au influenţat evoluţia demografică a întreprinderilor mici şi mijlocii din ultimii ani.

Academia de Studii Economice din Bucuresti

8/19
Prezentari orale sau sub forma de poster la conferinte nationale sau internationale (titlul, autorii, tipul si data conferintei)
[1] Bălu Petronela - Evelina (2014) - CSR ACTIONS IN SMALL AND MEDIUM ENTERPRISES , Social Responsibility Ethics & Sustainable Business, ICSR,
10/9/2014, Barcelona, Spania , conferinta Internationala, http://www.csrconferences.org/?page_id=409
Abstract
As in many other countries from Central and Eastern Europe, in Romania, the transition to a market economy
also has materialized in the transfer of ownership of enterprises from state to private individuals (shortly, the
privatization process) or by the appearance of private enterprises as a result of private, independent initiative.
The analysis of this paper will stop only on the area of SMEs and not on large and very large enterprises. In
our country, as in others European countries, small and medium enterprises are key factors for growth,
innovation, employment, labor and social integration. SMEs represent over 99 % of total enterprises in most
economies. In Romania, this proportion rises to 99.6 %. Therefore, each state should provide conditions for
an attractive business environment. At this moment, in our country, we can not discuss about an attractive,
stable, predictable and transparent business environment. For example, one of the biggest problems that
entrepreneurs face is the excessive taxation. On the other side, another problem is represented by the
competitivity. Thus, if until recently CSR actions were taken mainly by large companies, now small and
medium enterprises have begun to adopt this trend. Considering this, the aim of the present study is to
analyze the small and medium enterprises from the perspective of CSR actions.

[2] Balu Petronela - Evelina (2015) - FISCAL POLICY MEASURES FOR SMES, ECOLOGICAL PERFORMANCE IN A COMPETITIVE ECONOMY,
PEEC, 3/5/2015, Bucureşti, România , conferinta Internationala, http://www.eam.ase.ro/conferinte/PEEC-2
Abstract
In Romania, as in many other countries from Central and Eastern Europe, the transition to a market economy havematerialized and in the transfer
of ownership of enterprises from state to private individuals (in short, the privatizationprocess) or the appearance of new private enterprises, as a result of
private initiative. In this paper, the analysis will stop onSME sector and not on large or very large companies. In our country, as it happens otherwise to the
European level, smalland medium firms are key factors for economic growth, innovation, employment and social integration. SMEs represent over99% of
total number of businesses in most economies. In Romania this share rises to 99.6%. Therefore, each state shouldprovide necessary conditions for an
attractive business environment. At this moment, in our country, it can not talk about anattractive, stable, predictable and transparent business
environment. For example, one of the biggest problems thatentrepreneurs face is the excessive taxation. Given this, by the present study I have aimed to
analyze the impact that certaintax measures have on business environment, in this case on the SME sector, and to highlight how these measures
haveinfluenced the demographic evolution of SMEs in recent years.

[3] Marin ANDREICA, Petronela – Evelina BĂLU, Ion PARGARU (2015) - CSR FOR SMALL AND MEDIUM-SIZED ENTERPRISES , ECOLOGICAL
PERFORMANCE IN A COMPETITIVE ECONOMY, PEEC, 3/5/2015, Bucureşti, România , conferinta
Internationala, http://www.eam.ase.ro/conferinte/PEEC-2
Abstract
Academia de Studii Economice din Bucuresti
9/19
In our country the concept of CSR has appeared in the 1990s. Since 2000 the phenomenon of social responsibility wasgiven more attention, especially from
large and very large enterprises. CSR practices have begun to grow at that time and becausethe preparations that were made for integration into European
Union. The SME sector at that time was not oriented to practices ofCSR. It is true that even today, at least in Romania, there are not many reports on the
implementation of CSR actions by SMEs,although this would be very useful, because SMEs are the engine of the economy of each country .Given the above,
we have intended to emphasize in this paper the advantages that businesses would have if they adoptresponsible behavior, why would do this, and a number of
solutions to stimulate SMEs to develop social responsibility actions.

Prezentari la seminariile stiintifice organizate in cadrul scolilor doctorale

Participari la contracte de cercetare stiintifica (denumire, finantator, director de proiect, atributii in cadrul proiectului)
[1] EXCELENTA IN CERCETAREA STIINTIFICA, INTERDISCIPLINARA, DOCTORALA SI POSTDOCTORALA, IN DOMENIILE ECONOMIC,
SOCIAL SI MEDICAL - EXCELIS, contract nr. 159/1.5/S/138907, Finantat din Fonduri Europene, durata 4/8/2014-10/8/2015, Director Mihai Roman, rol in
proiect Membru in echipa de cercetare

Stagii de cercetare in strainatate (institutia, perioada, rezultate)

[1] Universitatea Savoie Mont Blanc , Franta, 1/8/2015-2/8/2015
Cercetare doctorală

Activitati didactice (denumirea disciplinei, titularul de curs, semestrul, facultatea)

-

Academia de Studii Economice din Bucuresti

10/19
 FISCAL POLICY DYNAMICS, EMPLOYMENT AND CONSUMPTION

Keywords
Fiscal policy
Budget deficit
Employment
Consumption

JEL Classification
H2, H3, J2, J6

Abstract
The aim of this paper is to analyse both in theory and in practice fiscal policy effects on the employment rate. For example, even if taxation is one of the main
instruments of fiscal policy of the government in reducing unemployment, high taxes reduce disposable incomes of consumers, which automatically leads to
lower consumption and when consumers buy less, increases the odds that the unemployment increase. To highlight this we used the comparison of literature
models of fiscal policy influence on macroeconomic variables in dynamics with the empirical results from an identified multidimensional model. Data shows a
positive conditional correlation between government spending expansion and labour force supply.

1. Introduction and literature review

Tax policy influences the labor market by designing tax systems and the structure of social benefits. There are three key indicators to be taken into account
when we discuss about labor performance. These are: labor force participation, employment and unemployment. Low employment rates in many advanced
economies and emerging not only reflect poor conditions at the onset of the global financial crisis, but also profound weaknesses of the labor market. Thus, for
example, the 2007 unemployment substantially rose.
In advanced economies, the attention paid to fiscal policies and government spending could significantly boost employment. In the short term, unemployment
could be reduced by lowering employers' social contributions.
Regarding emerging economies, the labor market situation is one less good (e.g. the Middle East - Egypt, Morocco and Jordan, where the employment rates
are below 50 percent, even without being much affected by the crisis) (IMF, 2012).
Turning to fiscal policy, it should be noted that two of the common objectives of fiscal policy refers to reducing unemployment and encouraging economic
growth. Unemployment has a negative impact on governments in terms of ability to generate revenue, leading to lower economic activity. When

Academia de Studii Economice din Bucuresti

11/19
unemployment is high, there are fewer people paying taxes, there are also fewer people with disposable income to spend on goods and services. Reduction in
government consumption expenditures affects the expansion and prosperity of enterprises. So, this will influence economic growth. Even if taxation is one of
the main instruments of fiscal policy of the government in reducing unemployment, high taxes reduce disposable incomes of consumers, which automatically
leads to lower consumption and when consumers buy less, increases the odds that the unemployment increase. On the other hand, reducing taxes and
increasing spending encourages economic growth and reduction of unemployment, but the budget deficit may increase. If economic growth is high and
unemployment is low, the government can raise taxes and cut spending to offset the debts accumulated during periods of low growth and high unemployment.
According to Battaglin and Elbow's work (2014) on the interaction between fiscal policy and unemployment, the economy of any state will always have
unemployment, it showing a higher rate especially in a situation where the private sector will go through negative shocks. For remedy this, the government
will have to come up with a series of fiscal stimulus plans, which take into account both cuts of tax and increasing of public production. In case of a healthy
private sector, attention must be directed to the budget deficit.
For example, a 2-3% healthy economic growth rate could bring 150000 new jobs for unemployed people, but if unemployment rate reach a steady state of 6-7
%, it is a clear indicator which suggests that the economy itself is not strong enough to create jobs without outside interference. Despite all the government
efforts to reduce the unemployment, slow economic growth made the labor market to worsen. As a result, jobless people remain with less money to spend,
which create a negative spiral that could difficulty be eluded.
The first consequence of unemployment is losing purchasing power. Since people with no job will spend less money it means that even those who are working
will succeed to sell les product, which will bring finally less money for their salary.
Many countries are confronted with huge unemployment rate. If today 200 million people are jobless, in 2018 it is expected that another 13 million will be in
the same situation. Among all, the youth unemployment is the most problematic since even in few European developed economies the rate jump over 50%.
The new created jobs are insufficient to absorb the new young workers. This reality made from unemployment an important topic for the global agenda.
Looking at this huge challenge, we can understand why Fiscal Monitor in October 2014 chose as a theme "Can fiscal policy do more for jobs?". In order to
address this issue it is necessary immediate action on many areas. Especially in some European countries a reform of labor market it is demanded. Fiscal
policy is just one instrument but for obtaining a positive result it is necessary more than that.
The Fiscal Monitor highlights three solutions:
 Fiscal policy should protect and encourage the macroeconomic conditions which have an economic positive contribution. The reduction of deficit should
be managed by each country in such a way to reduce the negative collateral effects on unemployment.
 Fiscal policy can enable structural reform in the labor market by compensating the immediate costs of such reforms. It also can act as a trade-off for the
people who will be affected at a larger extent by the change. In doing so, fiscal policy makers can build a common understanding of their activities and
final objectives.
 An effective fiscal policy should not increase debt sustainability risk, the costs and results should be clear and measurable. It also needed a certain
confidence that these reforms will be continued till the end of the program.
If we look at the OECD countries in the last 30 years, we notice the way on fiscal policy affected the employment.
So, the global financial crisis has left traces in terms of the labor market in many advanced economies. Unemployment has risen significantly in the OECD,
reaching nearly 7.5% in March 2014 (about 46 million unemployed, with 11 million more than in July 2008). Therefore, fiscal policy oriented to support
employment rate by stimulating aggregate demand.
Romania managed to raise in the last 23 years more than 190 million unemployed. Romania recorded the highest unemployment rate in February 2002 -
Academia de Studii Economice din Bucuresti
12/19
13.5%. In that year, the monthly average of unemployment rate amounted to 11.85%. There were three years - 1994, 1999 and 2000, when unemployment
never fell below 10% monthly. Overall, however, the monthly average of unemployment between February 1991 and November 2012 was 7.34%. Also, the
lowest unemployment rate in the period 1991 - 2012 was recorded in the second month of 1991. Romania could boast at the time concerned with just over
65,000 unemployed and an unemployment rate of 0.60%. The unemployment rate in 2014 was 6.8%, down from 2013 when it was 7.1% and the employment
rate of the working age population (15-64 years) increased in 2014 compared to 2013 with 0,9 percentage points. A worrying phenomenon, however, is the
incidence of long-term unemployment among young people: 59.7% of Romanians unemployed over six months were young people, in 2014.
In the literature, the employment and fiscal policy were discussed from different perspectives. The fiscal multiplier was analysed in terms of the
macroeconomic impact of government spending (i.e. spending on goods and services) for employment. Nevertheless, the literature has analysed the tax
changes and government benefits in relation to labor demand and supply.
Worldwide, the employment issue is pressing. Even if increasingly greater attention is given to relationship between fiscal policy and employment,
problems still exist both globally and nationally. Thus, in order to achieve a tax policy reform which could bring positive effects in terms of overcoming the
unemployment problem, especially for young people, it is essential to understand what policy instruments would be useful. In this regard, the study "A Fiscal
Job? An Analysis of Fiscal Policy and the Labor Market "(Bova et. Al, 2014) was analysed the impact of fiscal policy instruments on labor market outcomes
in the short term, taking into account the deviations of employment growth in the long term. The research was conducted in the context of Okun's Law.
Considering the fact that there are different fiscal policy tools, we found different effects on fiscal policy on labor market, profit taxes and social contributions.
Also, we find that spending with subsidies and changes in social contributions can amplify the impact that fiscal policy has on employment. While the
employment coefficient of total discretionary spending is relatively small, some costs had a strong influence on employment outcomes. For example, a
percentage increase of GDP spending on goods and services may lead to an increase in employment rates up to 0.4 percentage points. The results of this study
show, firstly, that the choice of the optimal size of Okun's coefficient is a political choice which differs from a country to another country.
In the literature, this issue was also debated by other researchers. Tagkalakis (2013), using a structural VAR emphasis the fact that the unemployment and
growth effects in Greece are quite similar in case of government expenditure and investment reductions. He found that tax increasing has negative effects on
growth and employment rate. These negative effects are more important in recent years than before the crisis. Other authors investigated the effects of labor
tax increasing on unemployment and growth. For instance Bassanini and Duval (2006), using OECD countries data, found that higher labor taxes conducts to
increasing in unemployment rates. Cavallo (2005), Gali et al. (2007), Monacelli et al. (2010) using data from US economy, found that shocks in government
expenditures have positive effects on employment.  Other papers underlines the fact that, in case of labor market, the impact of the wage and the non-wage
component of government expenditures should be treated separately (Finn, 1998).
Alesina at al. (2002), Lane and Perotti (2003) also studied the effects of fiscal policy on growth and unemployment rate. They found that an increase in
government expenses for consumption and public sector wage conducts to wage increases in the private sector with negative consequences on firm profits.
This leads to future decreases in employment and investments, and implicitly, negative effects on output, income and GDP growth rate.
Methodology
So far, the economic literature has addressed more the issue of monetary policies and its effects on economy variables than fiscal policies. There were many
argued public debates on the role of fiscal policy emphasising the importance of government spending and taxation. There were discussions around the
Balanced Budget Amendment in the United States and the limit of deficits in the Growth and Stability Pact under EMU, all assuming that fiscal policies are
very important tools for stabilizing the fluctuation of business cycles.
The model this paper use intent to detect the influence of government spending on taxation fluctuations, thus following a more realistic picture of fiscal policy
Academia de Studii Economice din Bucuresti
13/19
than the rule of balanced budget.
Christiano and Eichenbaum (1992) advocate for government spending inclusion in the real business cycle model in order to bring closer to reality as this could
not properly represent the observation of average labour productivity and working hours.
Fatas and Mihov (2001) argue that government spending is an important indicator which catches the shifts in fiscal policy that leads to changes in labour
productivity and working hours. These two are negative correlated as an increase of hours will decrease the productivity. This problem can be addressed with
the help of technological development. The model shows that when government augments the expenses, particularly invests more in development projects,
labour supply increases and real wages starts to decline. It is the same mechanism of negative condition as public consumption and employment rate. Their
empirical results shows that both employment and consumption increases after government spending rises.
Blanchard and Perotti (1999) studied the changes of output elements to a fiscal policy impact. They estimated the elasticity of taxes fluctuations influence on
output in order to surprise the responsiveness of tax components to output changes. They also tried to surprise distinct shifts in tax rates from the normal
reaction of taxes to economic environment. The analysis provided the proof that spending components don’t react immediately to changes in economic
context.
Fatas and Mihov (2001) left aside the actual relationship between macroeconomic variables and taxes in order to compare other theories about reaction to
government spending fluctuations.
As a step forward in the aria of fiscal policy the present paper is aiming to surprise the changes in output with respect to cumulative influence of labour market
components: employment and unemployment rates, and also the responsiveness of budget deficit to an increase level of taxation or consumption.
Our framework is summarized this way:

(1)

Vector Y represents the macroeconomic variables of output that changes as a result of vector employment (E) or vector unemployment (U) dynamics
properties impact. This correlation between output and employment or unemployment has been the subject to many studies, like the Okun’s analysis (1970) on
unemployment and GDP.

(2), Y is the output and – potential GDP/ real GDP rate, c is the factor of changes occurred in unemployment when growth rate
varies and U is the unemployment rate. This unidirectional relationship states that 1p.p. increase in unemployment rate will lower GDP with 2 p.p.
Another approach was made by Kapsos (2005) study in which it was analysed the link between employment and output (gross domestic product, labour
productivity, working hours). He defined the employment elasticity as the association between change in employment rate and change in output.
Nazara and Islam (2000) states that this way of estimating elasticities brings a lot of instability, which makes this model inappropriate for comparative
purposes, so they used another one, a multivariate log-linear regression model with country dummy variables, Di, interacted with log GDP for generating the
point elasticity.

Academia de Studii Economice din Bucuresti

14/19
 (3)
Another model for representing the fluctuation of budget debt on the pressure of shifted fiscal policy by cutting or increasing the taxes, which subsequently
will lead to a fluctuation in the level of consumption and labour supply or real wages, as they all are correlated in a negative condition.

(4)
D is the budget debt as a result of increased government consumption or cut taxes which will lead to a future rise of labour supply. C is the total public
consumption comprising administrative expenditure and national development investments. T is a vector of fiscal policy variables and in this case it includes
net taxes and a part of governmental spending. The model is a forecast with k lags and it can assume that some of the coefficient matrices are zero.
As Fatas and Mihov (2001), this study takes the government spending variables as predetermined with respect to macroeconomic shocks and unanticipated
changes in taxes. Changes in government investments, administrative spending are tackled for reasons other than immediate reaction to macroeconomic
conditions.
Data description
In this section this study is trying to calibrate a regression model in order to compare our results to the ones presented in the literature.
This paper uses data for Romania, hosted by the National and European Statistical Database, INS and Eurostat, for a time period of 15 years (2000 – 2014).
We used two models that shows in a tractable manner that the influences between the studies variables are caught by the next regression models:

Ln(Yt) = 0,159 – 0,412*ln (Et) – 0,119*ln (Ut) (5)

This calculation both independent variables do not explain well enough the fluctuation of the output, as the determination coefficient has a very low value of
0,46. For further research, an individual study of employment influences on output, beginning with Kapsos’ methodology, separating different categories of
employees and their contribution to GDP’s attainment and, independently, an analyse of unemployment in relation with inflation, as the Okun’s coefficient is a
one way flux of changes.
Another approach is to determine the level of influence of each independent variable on the dependent variable, figure 1 and 2: Yt = (Et)0,8 * (Ut)0,2 (6)

Ln(Dt) = 0,001 + 3,853*ln (Ct) – 4,146*ln (Tt) (7)

Next calculation illustrates, in figure 3, the conditional correlation between consumption and fiscal policy pressure on budget deficit after a shock to
government purchases. Furthermore, this model shows that even when spending is financed with debt, the level of taxes are shifted to a future decrease trend.
The variable explains much more the changes in a budget deficit as the coefficient of determination has a higher value of 0,66.

Conclusions:
Concluding, we can see a large literature regarding the effects of fiscal policy on employment and economic growth, but one can easily observe different
findings from country to country, from period to period, depending essentially by the structure of the economy, other macroeconomic factors and economic
conditions.

Academia de Studii Economice din Bucuresti

15/19
This policy experiment about the deficit reaction at government spending is different from the one financed with tax shocks. While the government increases
spending, financing the deficit with distortionary taxes is contractionary, as expansion in government spending can be explained for higher values of labor
supply elasticity.

Acknowledgment
„This paper was co-financed from the European Social Fund, through the Sectorial Operational Programme Human Resources Development 2007-2013,
project number POSDRU/159/1.5/S/138907 "Excellence in scientific interdisciplinary research, doctoral and postdoctoral, in the economic, social and medical
fields -EXCELIS", coordinator The Bucharest University of Economic Studies”.

Acknowledgement
This work was co-financed from the European social Fund through Sectorial Operational Programme Human Resources Development 2007-2013, project
number POSDRU/159/1.5/S/134197 „Performance and excellence in doctoral and postdoctoral research in Romanian economics science domain”

Reference list
[1] Alesina, A., Ardagna, R., Perotti, R., & Schiantarelli, F. (2002). Fiscal policy, profits, and investment. Am Econ Rev 92:571–589
[2] Bassanini, A., Duval, R. (2006a). The determinants of unemployment across OECD countries: Reassessing the role of policies and institutions. OECD
Economic Studies, No. 42
[3] Battaglini, M., Coate, S. (2014). A Political Economy Theory of Fiscal Policy and Unemployment, Ithaca, NY
[4] Bova, E., Kolerus, and Sampawende J.C., & Sampawende, A. (2014). A Fiscal Job? An Analysis of Fiscal Policy and the Labor Market. IMF Working
Paper, WP/14/216
[5] Cavallo, M. (2003). Government Employment and the Dynamic Effects of Fiscal Policy Shocks
[6] Cavallo, M. (2005). Government employment and the dynamic effects of fiscal policy shocks. In: Federal Reserve Bank of San Francisco, Working Paper
No.16
[7] Finn, M.G. (1998). Cyclical effects of government’s employment and goods purchases. Int Econ Rev 39:645–657
[8] Fiscal Policy and Employment in Advanced and Emerging Economies (2012). Prepared by the Fiscal Affairs Department, International Monetary Fund
[9] Gali, L., Lopez-Salido, J.D., & Valles, J. (2007). Understanding the effects of government spending on consumption. J Eur Econ Ass 5:227–270
[10] Lane, P., Perotti, R. (2003). The importance of composition of fiscal policy: evidence from exchange rate regimes. J Pub Econ 87:2253–2279
[11] Monacelli, T., Perotti, R., & Trigari, A. (2010). Unemployment fiscal multipliers. J Mon Econ 57:531–553
[12] Tagkalakis, A. (2013). The unemployment effects of fiscal policy: recent evidence from Greece. IZA Journal of European Labor Studies, 2:11
[13] Kapsos, S. (2005). The employment intensity of growth: Trends and macroeconomic determinants. International Labour Office
[14] Okun, A. (1970). Potential GDP: Its Measurement and Significance. Okun, A. The Political Economy of Prosperity. Washington D.C
[15] Islam, I. &Nazara, S. (2000). Estimating employment elasticity for the Indonesian economy. ILO Technical Note, Jakarta.
[16] Christiano, L. and Eichenbaum, M. (1992). Current Real-Business-Cycle Theories and Aggregate Labor-Market Fluctuations. American Economic
Review, 82(3)
[17] Blanchard, O. and Perotti, R. (1999). An Empirical Characterization of the Dynamic Effects of Changes in Government Spending and Taxes on Output.
Academia de Studii Economice din Bucuresti
16/19
NBER Working Paper, no. 7269.
[18] Fatas, A. and Ilian M. (2001). The Effects of Fiscal Policy on Consumption and Employment: Theory and Evidence. Centre for Economic Policy
Research. Discussion Papers, no. 2760

Appendix B–Figures.

Figure No.1 – Employment and unemployment influnce on GDP

Employment and unemployment influence on GDP

1,00
0,80
0,60
0,40
0,20
0,00
2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014
GDPo GDPe

Source figure: Own calculation

Figure No.2 – Employment and unemployment influnce on GDP (log values)

Academia de Studii Economice din Bucuresti

17/19
 Source figure: Own calculation

Figure No.3 – The fiscal policy and public spending on debt (log values)

Source figure: Own calculation

MĂSURI DE POLITICĂ FISCALĂ PENTRU IMM-URI

REZUMAT Academia de Studii Economice din Bucuresti

18/19
Se completeaza de catre comisia de indrumare

Evaluarea progresului in cercetarea stiintifica de catre conducatorul de doctorat si comisia de indrumare

Comentarii:

Data evaluarii:

COMISIA DE INDRUMARE A PROGRAMULUI DE NUME ŞI PRENUME SEMNĂTURA

CERCETARE STIINTIFICA
CONDUCĂTORUL DE DOCTORAT
MEMBRU 1
MEMBRU 2
MEMBRU 3

Rezultatul evaluarii: Admis

Respins

1
http://economiaintreprinderii.ro/cap5/s2.htm
2
http://www.ccfiscali.ro/content/editoriale/editorial%20nr%20%2025.pdf
3
http://www.dailybusiness.ro/stiri-finante-banci/impozitul-pentru-firmele-mici-redus-la-jumatate-ce-sanse-de-reusita-are-minunea-90129/

4
http://www.avocatnet.ro/content/articles/id_35965/Cele-mai-importante-modificari-fiscale-pentru-IMM-uri-in-2014.html
5
http://www.csr-in-smes.eu/index.php?tab=4
Academia de Studii Economice din Bucuresti
19/19