2.

Standardul currcular
2.1. Standard curricular
1.2. Rezervaţiile ştiinţifice şi peisagistice
1.2.1. Obiectivele standard

La nivel de cunoaştere şi înţelegere:

 Să identifice condiţiile creării şi funcţionării rezervaţiilor în Republica Moldova
şi peste hotarele ei;
 să definească conceptul de rezervaţie ştiinţifică;
 să definească conceptul de rezervaţie peisagistică;
 să identifice scopurile creării rezervaţiilor ştiinţifice şi peisagistice;
 să descrie atribuţiile autorităţilor publice centrale, locale, ale organizaţiilor
neguvernamentale şi ale cetăţenilor R.M. privind rezervaţiile ştiinţifice şi
peisagistice;
 să descrie procesul de administrare a rezervaţiilor ştiinţifice şi a rezervaţiilor
peisagistice;
 să relateze despre statutul rezervaţiei ştiinţifice;
 să reproducă obiectivul prioritar al rezervaţiei ştiinţifice şi obiectivul prioritar al
rezervaţiei peisagistice;
 să relateze despre activităţile permise şi cele interzise în rezervaţia ştiinţifică;
 să relateze despre activităţile permise şi cele interzise în rezervaţia peisagistică;
 să relateze despre cercetările ştiinţifice din cadrul rezervaţiilor ştiinţifice şi
rezervaţiilor peisagistice;
 să descrie criteriile ce pot fi folosite la stabilirea priorităţilor de conservare a
speciilor şi comunităţilor biologice;
 să reproducă etapele proiectării unei rezervaţii;
 să relateze despre convenţiile internaţionale referitoare la ariile protejate;
 să interpreteze Legea privind fondul ariilor protejate de stat (a R.M.);
 să relateze despre rezervaţiile peisagistice din R. Moldova;
 să descrie rezervaţia ştiinţifică Codrii;
 să descrie rezervaţia ştiinţifică Prutul de Jos;
 să descrie rezervaţia ştiinţifică Iagorlîc;
 să descrie rezervaţia ştiinţifică Plaiul Fagului;
 să descrie rezervaţia ştiinţifică Pădurea Domnească.

La nivel de aplicare:
 Să argumenteze utilitatea creării rezervaţiilor ştiinţifice şi rezervaţiilor
peisagistice;
 să compare sistemul de clasificare a ariilor protejate IUCN (a Uniunii
Internaţionale de Conservare a Naturii) cu alte sisteme de clasificare a ariilor
protejate utilizate în practică;
 să demonstreze importanţa obiectelor şi complexelor din fondul rezervaţiilor
ştiinţifice şi peisagistice;
 să compare atribuţiile autorităţilor publice centrale, locale, ale organizaţiilor
neguvernamentale şi ale cetăţenilor R.M. privind rezervaţiile ştiinţifice şi
peisagistice;
 să organizeze managementul rezervaţiilor ştiinţifice şi a celor peisagistice;
 să compare activităţile permise în rezervaţia ştiinţifică cu activităţile permise în
rezervaţia peisagistică;
 să compare activităţile interzise în rezervaţia ştiinţifică cu activităţile interzise
în rezervaţia peisagistică;
 să compare managementul rezervaţiilor ştiinţifice din R. Moldova cu
managementul rezervaţiilor ştiinţifice din alte ţări;
 să compare managementul rezervaţiilor peisagistice din R. Moldova cu
managementul rezervaţiilor peisagistice din alte ţări;
 să compare scheme existente corecte şi incorecte de management a
rezervaţiilor;
 să argumenteze necesitatea efectuării cercetărilor ştiinţifice în cadrul
rezervaţiilor ştiinţifice şi a celor peisagistice;
 să argumenteze principiile de proiectare a rezervaţiilor;
 să determine eficacitatea rezervaţiilor;
 să demonstreze utilitatea analizei gap în procesul de determinare a eficienţei
programelor de conservare a ecosistemelor şi comunităţilor;
 să generalizeze principiul de activitate al Sistemelor informaţionale geografice
(GIS);
 să aplice prevederile convenţiilor internaţionale referitoare la ariile protejate şi a
Legii privind fondul ariilor protejate de stat a R.M. în gestionarea ariilor
protejate;
 să organizeze cercetări ştiinţifice în rezervaţii ştiinţifice şi peisagistice;
 să compare rezultatele cercetărilor ştiinţifice anuale efectuate în cadrul
rezervaţiilor ştiinţifice şi peisagistice.

La nivel de integrare:
 Să argumenteze necesitatea îmbunătăţirii managementului rezervaţiilor
ştiinţifice şi celor peisagistice din R.M.;
 să propună soluţii de îmbunătăţire a managementului rezervaţiilor ştiinţifice şi a
celor peisagistice din R.M.;
 să propună noi atribuţii eficiente a autorităţilor publice centrale, locale, ale
organizaţiilor neguvernamentale şi ale cetăţenilor R.M. privind rezervaţiile
ştiinţifice şi peisagistice;
 să propună soluţii de preîntîmpinare a sindromului "arii protejate pe hărtie";
 să formuleze problemele de management a rezervaţiilor;
 să optimizeze programele anuale a cercetărilor ştiinţifice din cadrul
rezervaţiilor;
 să dirijeze monitoringul ecologic complex în rezervaţiile ştiinţifice şi
peisagistice şi în teritoriile adiacente lor;
 să evalueze etapele de organizare a cercetărilor ecologice în rezervaţiile
ştiinţifice şi peisagistice;
 să propună căi de minimizare a efectelor de margine şi de fragmentare a
rezervaţiilor;
 să proiecteze programe de monitoring ecologic pentru anumite rezervaţii
ştiinţifice şi peisagistice;
 să interpreteze rezultatele cercetărilor ştiinţifice efectuate în rezervaţiile
ştiinţifice şi peisagistice;
 să evalueze pericolul de extincţie a diferitor specii de plante şi animale;
 să interpreteze rezultatele oferite de Sistemul informaţional geografic (GIS);
 să proiecteze o rezervaţie ştiinţifică;
 să prezică eficacitatea unei rezervaţii noi organizate;
 să evalueze eficacitatea unei rezervaţii.

2.2.2. Conţinutul disciplinei

Modulul I. Introducere în disciplina Rezervaţiile ştiinţifice şi
peisagistice
Noţiuni de bază privitoare la ariile protejate de stat. Fondul ariilor protejate
de stat ale R. Moldova. Scopul creării rezervaţiilor ştiinţifice şi rezervaţiilor
peisagistice. Importanţa şi utilizarea obiectelor şi complexelor din fondul
rezervaţiilor ştiinţifice şi peisagistice. Scopurile în care se folosesc obiectele şi
complexele din rezervaţiile ştiinţifice şi peisagistice. Istoria creării şi funcţionării
rezervaţiilor ştiinţifice şi peisagistice. Sistemul de clasificare a ariilor protejate a
IUCN (Uniunii Internaţionale de Conservare a Naturii).
 Modulul II. Atribuţiile autorităţilor publice centrale şi locale, ale
organizaţiilor neguvernamentale şi ale cetăţenilor R.M. privind rezervaţiile
ştiinţifice şi peisagistice
Atribuţiile Parlamentului R.M. privind rezervaţiile ştiinţifice şi peisagistice.
Atribuţiile Guvernului R.M. privind rezervaţiile ştiinţifice şi peisagistice.
Atribuţiile autorităţii centrale pentru mediu a R.M. privind rezervaţiile ştiinţifice şi
peisagistice. Atribuţiile autorităţilor administraţiei publice locale privind
rezervaţiile ştiinţifice şi peisagistice. Drepturile organizaţiilor neguvernamentale
privind rezervaţiile ştiinţifice şi peisagistice. Drepturile cetăţenilor privind
rezervaţiile ştiinţifice şi peisagistice.
Modulul III. Administrarea rezervaţiilor
Regimul de administrare a rezervaţiilor ştiinţifice, peisagistice şi a celorlalte
tipuri de arii protejate în R.M. Sindromul "arii protejate pe hîrtie". Exemplu de
management eficient a unor arii protejate de peste hotare. Problemele de
management ale rezervaţiilor. Managementul rezervaţiilor şi ci problemele
comunităţilor locale. Zona de protecţie a obiectelor şi complexelor din fondul
rezervaţiilor ştiinţifice şi peisagistice.
Modulul IV. Rezervaţia ştiinţifică
Conceptul de rezervaţie ştiinţifică. Obiectivul prioritar al rezervaţiei
ştiinţifice. Statutul rezervaţiei ştiinţifice. Sarcinile rezervaţiei ştiinţifice.
Activităţile permise în rezervaţia ştiinţifică. Activităţile interzise în rezervaţia
ştiinţifică. Zona de protecţie integrală a rezervaţiei ştiinţifice. Consiliul ştiinţific al
rezervaţiei ştiinţifice. Rezervaţiile ştiinţifice ale R.M. şi de peste hotarele ei.
Modulul V. Rezervaţia peisagistică
Conceptul de rezervaţie peisagistică. Obiectivul prioritar al rezervaţiei
peisagistice. Sarcinile rezervaţiei ştiinţifice. Autorităţile în subordinea cărora se
află rezervaţiile peisagistice. Activităţile permise în rezervaţia peisagistică.
Activităţile interzise în rezervaţia peisagistică. Rezervaţiile peisagistice ale R.M. şi
de peste hotarele ei.
Modulul VI. Proiectarea rezervaţiilor
 Principiile de proiectare a rezervaţiilor. Scheme de management corecte şi
scheme de management incorecte a rezervaţiilor. Mărimea rezervaţiei.
Minimizarea efectelor de margine şi de fragmentare a rezervaţiilor. Habitatele
coridor. Ecologia peisajelor şi arhitectura rezervaţiilor.
Modulul VII. Eficacitatea rezervaţiilor. Stabilirea priorităţilor pentru
protecţie
Eficacitatea rezervaţiilor. Criteriile ce pot fi folosite la stabilirea priorităţilor
de conservare a speciilor şi comunităţilor. Unicitatea. Pericolul de extincţie.
Utilitatea. Cunoaşterea speciilor conservate. Cunoaşterea comunităţii şi a
ecosistemelor ce necesită a fi conservate. Analiza gap – metodă de determinare a
eficienţei programelor de conservare a ecosistemelor şi comunităţilor. Sistemele
Informaţionale Geografice (GIS). Centre de conservare a biodiversităţii.
Modulul VIII. Legea privind fondul ariilor protejate de stat (a R.M.).
Convenţiile internaţionale referitoare la ariile protejate
Prevederile Legii privind fondul ariilor protejate de stat (a R.M.). Convenţia
cu privire la comerţul internaţional cu specii în pericol (CITES) (1973). Convenţia
privind zonele umede de importanţă internaţională (Ramsar, 1971). Convenţia
privind speciile migratoare de animale (Bonn, 1979). Convenţia privind viaţa
sălbatică şi habitatele naturale din Europa (Berna, 1973). Convenţia privind
diversitatea biologică (Rio de Janeiro, 1992). Convenţia privind protecţia
patrimoniului cultural şi natural al lumii. Convenţia privind peisajul european.
Convenţia privind protecţia liliecilor. Programul UNESCO "Omul şi Biosfera".
Modulul IX. Cercetările ştiinţifice din cadrul rezervaţiilor ştiinţifice şi
peisagistice
Scopul cercetărilor ştiinţifice din cadrul rezervaţiilor ştiinţifice şi
peisagistice. Programele anuale a cercetărilor ştiinţifice din cadrul rezervaţiilor
ştiinţifice. Programul monitoringului ecologic complex pentru rezervaţiile
ştiinţifice şi rezervaţiile peisagistice. Asigurarea monitoringului ecologic complex
în rezervaţiile ştiinţifice şi în rezervaţiile peisagistice şi în teritoriile adiacente lor.
Etapele de organizare a cercetărilor ecologice în rezervaţiile ştiinţifice şi în
rezervaţiile peisagistice. Analiza rezultatelor cercetărilor ştiinţifice din cadrul
rezervaţiilor ştiinţifice şi rezervaţiilor peisagistice.
Modulul X. Rezervaţiile peisagistice din R. Moldova
Suprafaţa ocupată de rezervaţiile peisagistice în R. Moldova. Diversitatea
rezervaţiilor peisagistice din R.M. şi amplasarea lor geografică. Descrierea unor
rezervaţii peisagistice din R.M. (Căpriana–Scoreni, Cărbuna, Codrii Tigheci,
Dolna, Rudi–Arioneşti, Saharna, Feteşti, La castel, Ţîpova, Trebujeni, Suta de
movile etc.).
Modulul XI. Rezervaţia ştiinţifică Codrii
Anul fondării. Amplasarea geografică. Structura geomorfologică şi relieful.
Structura geologică. Condiţiile climaterice. Solurile. Flora şi vegetaţia. Fauna.
Modulul XII. Rezervaţia ştiinţifică Prutul de Jos
Anul fondării. Amplasarea geografică. Structura geomorfologică şi relieful.
Structura geologică. Condiţiile climaterice. Solurile. Flora şi vegetaţia. Fauna.
Modulul XIII. Rezervaţia ştiinţifică Iagorlîc
Anul fondării. Amplasarea geografică. Structura geomorfologică şi relieful.
Structura geologică. Condiţiile climaterice. Solurile. Flora şi vegetaţia. Fauna.
Modulul XIV. Rezervaţia ştiinţifică Plaiul Fagului
Anul fondării. Amplasarea geografică. Structura geomorfologică şi relieful.
Structura geologică. Condiţiile climaterice. Solurile. Flora şi vegetaţia. Fauna.
Modulul XV. Rezervaţia ştiinţifică Pădurea Domnească
Anul fondării. Amplasarea geografică. Structura geomorfologică şi relieful.
Structura geologică. Condiţiile climaterice. Solurile. Flora şi vegetaţia. Fauna.

3.4. Strategii de evaluare

3.4.1. Criterii de evaluare. Evaluarea se preconizează în baza obiectivelor
preconizate.
3.4.2. Forme de evaluare
În contextul evaluării curriculare la disciplina respectivă se aplică evaluarea
iniţială şi formativă ce se exprimă printr-o notă (conform sistemului de apreciere
de 10 puncte). Evaluarea finală (colocviu) se exprimă printr-un calificativ
(admis/respins), care permite promovarea studentului în etapa următoare a
procesului didactic.
Evaluarea competenţelor profesionale se realizează prin Examene de Stat,
susţinerea tezei de licenţă. Evaluarea stagiului de practică de producere.