Raport de practică
tehnologică III
Chisinau 2020
1
Ministerul Educației, Culturii și Cercetării al Republicii Moldova
Colegiul Cooperatist din Moldova
Cuprins
Capitolul I. Aspecte generale privind unitatea comercială.
1.1. Date generale întreprindere
1.2. Particularitățile constituirii și funcționării unității economice
1.3. Structura managerială a întreprinderii
1.4. Nivelul mecanizării cu utilaj comercial-tehnologic a unității
comerciale.
Capitolul II. Activitatea comercială a unității comerciale
2.1. Organizarea aprovizionării cu mărfuri a unității comerciale
2.2. Organizarea proceselor tehnologice-comerciale la
întreprindere
2.3. Analiza merceologoică a sortimentului de mărfuri
Capitolul III. Activitatea de marketing în unitatea comercială
3.1. Strategii și politici de marketing
Capitolul IV. Sistemul de prețuri și achitarea cu furnizorii de mărfuri
4.1. Structura prețului
4.2. Evidența stocului de mărfuri la întreprindere
Capitolul V. Salarizareapersonalului în unitatea comercială
5.1. Formele de salarizare
Capitolul VI. Analiiza indicilor economici deactivitate a unității comerciale
2
Ministerul Educației, Culturii și Cercetării al Republicii Moldova
Colegiul Cooperatist din Moldova
Introducere
O unitate comerciala este un loc de vânzare permanent în care clientii își efectueaza
cumparaturile indiferent de tipul si volumul lor.
În mod similar unui produs care are succes pe piata doar daca raspunde nevoilor acesteia un
punct de vânzare este frecventat pentru avantajele pe care le ofera clientilor (accesibilitate,
posibilitati de alegere, preturi, spatii de parcare, alte servicii comerciale) mai rar un magazin este
frecventat pentru el însusi.
Un magazin functioneaza într-un spatiu propriu! dotat si amenajat special pentru primirea!
pastrarea si vânzarea marfurilor. Magazinul se gaseste în ipostaza de
expozitie permanenta cu marfuri, reflectând într-un anume sens nivelul de dezvoltare a societatii
si structura consumului populatiei.
Principalul rol al magazinului este acela de vânzare a bunurilor de consum, constituind sursa
de aprovizionare, deci de satisfacere a cererii populatiei.În cadrul retelei comerciale cu
amanuntul, magazinul reprezinta veriga principala în comercializarea marfurilor, locul unde se
produce trecerea marfurilor din sfera circulatiei în sfera consumului, realizeazându-se legatura
dintre consumatori si produse.
3
Ministerul Educației, Culturii și Cercetării al Republicii Moldova
Colegiul Cooperatist din Moldova
Capitolul I
Aspecte generale privind unitatea comercială
1.1. Date generale întreprindere
Denumirea ,adresa,forma organizatorico-juridică,genul de activitate a întreprinderii,istoria
întreprinderii
4
Ministerul Educației, Culturii și Cercetării al Republicii Moldova
Colegiul Cooperatist din Moldova
6
Ministerul Educației, Culturii și Cercetării al Republicii Moldova
Colegiul Cooperatist din Moldova
- structura obligațiunilor funcționale a : managerului
principal,managerului inferior,agentului comercial,merceologului,șef
secție,depositar,vînzător.
o Managerul principal: Ei sunt responsabili de performantele intregii organizatii si raspund
in fata proprietarilor. Acesti mangeri depind totusi de munca tuturor subalternilor lor, de
felul in care se indeplinesc obiectivele organizatiei. Ei formeaza conducerea strategica,
cea care decide in probleme mari sip e termen lung ale firmei, cum ar fi dezvoltarea
acesteia prin crearea de noi capacitate, penetrarea de noi piete, etc
o Managerul inferior Ei planifica, organizeaza, comanda si controleaza activitatea altor
manageri, dar ei sunt si subordonatii unui nivel managerial superior. Ei formeaza
conducerea tactica, fiecare manager coordonand activitatea unei subunitati a organizatiei
o Agentul comercial Agentul de comerț are sarcina de a vinde produsele firmei/companiei
prin contactul direct cu clienții potențiali. Agentul de comerț pregătește oferta de vânzare,
întocmește și transmite oferta, negociază în numele firmei/companiei prețul și condițiile
de vânzare ale produselor sau serviciilor oferite de firmă în conformitate cu strategia de
vânzare.Agentul de comerț încheie, conform legislației în vigoare, contracte de vânzare -
cumpărare si urmărește realizarea lor în condițiile si termenele stabilite între parteneri.
Agentul de comerț rezolva potențialele reclamații care apar în derularea contractelor, în
legătura cu respectarea termenelor de garanție pentru diferite produse.
o Merceologul se ocupă cu problemele proprietății mărfurilor, cu stabilirea calității lor, a
condițiilor de păstrare, precum și cu problemele vânzării sau achiziționării lor
o Șef secție Răspunzător de secţie, supraveghează utilizarea efectivă a resurselor materiale
şi financiare, organizează lucru cu cadrele, recrutarea, repartizarea şi folosirea lor
eficientă, reprezintă organizaţia proprie în relaţiile de lucru cu alte secţii.
o Depositar Descărcarea mărfii, cântărirea şi ambalarea produselor (la
necesitate),Eliberarea şi primirea mărfurilor conform documentelor stabilite la companie
şi cu dispoziţia şefului depozit,Curăţirea teritoriului depozitului.
o Vînzător Practicanții unei astfel de ocupații asigura vânzarea produselor alimentare,
întocmirea și raportarea situației vânzărilor, actualizarea stocurilor de produse alimentare,
operațiuni ce sunt realizate într-un cadru general de desfășurare a activității punctului de
vânzare asigurat în condițiile respectării normelor de calitate, igiena, sanitar-veterinare,
protecția mediului și de sănătate și securitate în munca.Practicanții unei astfel de ocupații
oferă clienților marfa solicitată și întocmesc formele de vânzare. Primește marfa de la
furnizori și o aranjează în magazin/ raion într-un mod comercial, se asigura ca marfa este
accesibila clienților și oferă acestora informațiile necesare despre marfa. Realizează
documentele de primire/ înregistrare a mărfii.
- Descrierea particularităților de recrutare a personalului
7
Ministerul Educației, Culturii și Cercetării al Republicii Moldova
Colegiul Cooperatist din Moldova
Figura 2 Procesul de recrutare. (Sursa: Burloiu P. Managementul Resurselor Umane, Editura Lumina Lex,
Bucuresti, 1997)
8
Ministerul Educației, Culturii și Cercetării al Republicii Moldova
Colegiul Cooperatist din Moldova
funcţionare, apartenenţa (agentul economic), adresa unităţii. Nu se admite
utilizarea altor denumiri ce nu sînt caracteristice tipurilor de unităţi comerciale specificate în
prezentele Reguli.
Pe un panou informativ, amplasat într-un loc vizibil, în sala de comerţ, se expun extrasul din
prezentele Reguli, precum şi Registrul de reclamaţii. Sesizările şi reclamaţiile consumatorilor se
înscriu în Registrul de reclamaţii, care este eliberat de către organele de statistică teritoriale,
şnuruit şi autentificat prin aplicarea ştampilei şi semnăturii reprezentantului autorităţii
administraţiei publice locale.
Cumpărătorii sînt serviţi de către unităţile comerciale în orele de program. Suspendarea
accesului cumpărătorilor în sala comercială în legătură cu apropierea pauzei pentru prînz sau a
orei de închidere a unităţii este interzisă. Cu 10 minute înainte de închidere lucrătorii unităţii
comerciale previn cumpărătorii că timpul de lucru expiră şi servirea clienţilor se suspendă.
Unitatea comercială se închide în strictă corespundere cu orele de program, însă toţi
cumpărătorii, prezenţi în sala comercială, se deservesc în modul stabilit.
Închiderea unităţii comerciale pentru reparaţii (reutilare) se face cu informarea prealabilă,
printr-o scrisoare, a autorităţii administraţiei publice locale responsabilă de eliberarea autorizaţiei
de funcţionare. În cazul în care unităţile comerciale îşi desfăşoară activitatea de comerţ la
întreprinderi industriale, instituţii şi organizaţii, închiderea lor se coordonează şi cu administraţia
acestor întreprinderi şi instituţii.
Despre închiderea unităţii comerciale pentru reparaţii (reutilare) sau despre funcţionarea
acesteia după un program special în zilele de sărbători legale sau în zilele următoare după
sărbătorile legale, cumpărătorii sînt înştiinţaţi printr-un aviz, afişat la un loc vizibil cu cel puţin 5
zile înainte de data preconizată.
Unităţile comerciale cu amănuntul din sectorul alimentar nu pot fi închise mai mult de două
zile consecutive, cu excepţia unor cauze obiective de nefuncţionare.
În vitrinele unităţilor comerciale se expun numai mostre de mărfuri care sînt în vînzare. La
solicitarea cumpărătorilor, mostrele de mărfuri din vitrine se vînd în condiţia epuizării stocurilor,
cu excepţia articolelor decorative, articolelor asupra cărora este prevăzut expres menţiunea „Nu
se comercializează”.
9
Ministerul Educației, Culturii și Cercetării al Republicii Moldova
Colegiul Cooperatist din Moldova
- principiul atractiei cumulate :gruparea mai multor puncte de vânzare genereaza o atractie
acumulata!superioara sumei atractiilor individuale ale punctelor de vânzare localizate izolate
- principiul de accesibilitate : consumatorul trebuie sa poata intra! traversa si iesi usor din
perimetrul care delimiteaza locul de amplasare a punctului de vânzare în cauza.
Stabilirea locului de amplasare a punctului de vânzare a fost una din deciziile principale care le-
a decis Directorul întreprinderii împreună cu Administratorul,fiindcă localizarea punctului de
vânzare are importante implicatii financiare si se face prin determinarea ariei de piata în care va
oferi definirea ariei de atractie propriu-zise și exercitate si pe baza previziunii vânzarilor.
Aria de atractie a punctului de vânzare este spațiu de limitat geografic din care își atrage
clienții și implicit! Îți asigură desfacerea. Deci magazinul este situate chiar în mijlocul satului si
centrul (iamginea nr.2) acestuia,fiind înconjurat de către liceul satului,2 grădinițe
(Nr.2,Nr.4),parcul Satului,primăria,și cuprinzănd traseul principal,si încă 3 strazi secundare dar
destul de principale pentru sat fiind cele mai aglomerate de care oameni (imaginea nr.3),plus la
acești factori de influență în zilele de Joi și Duminică în centrul acestui sat are loc desfacerea
unei piețe pe traseul principal al satului de unde magazinul la fel capătă profit,iar de ziua satului
unde se serbează Hramul Satului scena este chiar vizavi de magazinul acesta.
-aspectul exterior al unității comerciale
Fatada magazinului capteaza atentia trecatorilor, sugerandu-le cu rapiditate profilul magazinului
si elementele distinctive fata de concurentii din vecinatate.
10
Ministerul Educației, Culturii și Cercetării al Republicii Moldova
Colegiul Cooperatist din Moldova
Aprecierea aspectului exterior al magazinului este data nu numai de costul
materialelor care au fost folosite in construirea fatadei (caramida, ciment, piatra, marmura,
metale s.),dar si panoul care publica acest magazin.
Fatada este in linie dreapta - realizata paralel cu axul strazii, cu posibilitatea unor mici nise
pentru intrare; însă până la intrare este o rampă cu 3 scări,iar vitrina nu este expusă din cauza
intrării înguste în magazin.
Personalul nou angajat şi personalul din afara unităţii care urmează să execute lucrări în
unitate va fi instruit de către administrator si lucratori cadrul tehnic cu atribuţii în domeniul
apărării împotriva incendiilor;
La terminarea instructajului introductiv general se execută verificarea cunoştinţelor pe
bază de test.
Instructajul specific locului de muncă se va efectua de către conducătorul fiecărui loc de muncă
pentru personalul din subordine, astfel.
Instructajul periodic se execută pe durata a 2 ore de către şeful fiecărui loc de muncă şi a
graficului de instruire.
Intervalul dintre două instructaje periodice pe categorii de personal va fi după cum urmează:
cel mult o luna (30 de zile), pentru personalul cu functii de executie sau operative, care
sprijina serviciile de urgenta (structurile de raspuns) in cazul producerii situatiilor de urgenta;
1-3 luni, pentru personalul care lucreaza nemijlocit cu aparate, masini, utilaje si instalatii
tehnologice (tehnicieni, maistri, subingineri, ingineri), precum si pentru analisti, cercetatori si
personalul din laboratoare;
3 luni, pentru personalul auxiliar din sectiile si sectoarele de productie, control tehnic,
cercetare, proiectare, de intretinere si reparatii, investitii, transporturi, precum si pentru cel
care lucreaza in institutii publice;
6 luni, pentru personalul auxiliar care are atributii de organizare, conducere si control
(sefi de sectii, ateliere, instalatii, depozite etc.), pentru cel din conducerea operatorului
economic sau a institutiei, precum si pentru cel din structura autoritatilor publice locale, a
administratiei publice centrale si a institutiilor statului.
Instructajul special pentru lucrări periculoase se execută înainte de începerea lucrărilor de
către personalul care emite „Permisul de lucru cu foc” conform cerinţelor art. 101 din
Ordinul M.A.I. 163/2007 , pentru aprobarea Normelor generale de apărare împotriva
incendiilor.
11
Ministerul Educației, Culturii și Cercetării al Republicii Moldova
Colegiul Cooperatist din Moldova
Anual cadrul tehnic cu atribuţii în domeniul apărării împotriva
incendiilor va executa verificarea de fond a însuşirii cunoştinţelor, rezultatele
consemnându-se în fişa de instructaj a persoanei instruite.
Prezenta decizie va fi adusă la cunoştinţă persoanelor cu răspundere pe această linie prin
grija cadrului tehnic cu atribuţii în domeniul apărării împotriva incendiilor.
-Regulile tehnicii securității în cadrul unității comerciale.
Angajatorul are obligaţia să asigure securitatea şi sănătatea salariaţilor în toate
aspectele legate de muncă.
Aspectele care privesc securitatea şi sănătatea salariaţilor sunt reglementate de Legea nr.
53/2003 – Codul muncii, republicată, Legea nr. 319/2006 – Legea securităţii şi sănătăţii în
muncă, cu modificările și completările ulterioare, care se completează cu dispoziţiile legii
speciale, ale contractelor colective de muncă aplicabile, precum şi cu normele şi normativele de
protecţie a muncii.
- asigură toţi salariaţii pentru risc de accidente de muncă şi boli profesionale, în condiţiile legii;
12
Ministerul Educației, Culturii și Cercetării al Republicii Moldova
Colegiul Cooperatist din Moldova
a) să adopte, din faza de cercetare, proiectare şi execuţie a construcţiilor, a
echipamentelor de muncă, precum şi de elaborare a tehnologiilor de fabricaţie, soluţii conforme
prevederilor legale în vigoare privind securitatea şi sănătatea în muncă, prin a căror aplicare să
fie eliminate sau diminuate riscurile de accidentare şi de îmbolnăvire profesională a lucrătorilor;
b) să întocmească un plan de prevenire şi protecţie compus din măsuri tehnice, sanitare,
organizatorice şi de altă natură, bazat pe evaluarea riscurilor, pe care să îl aplice corespunzător
condiţiilor de muncă specifice unităţii;
c) să obţină autorizaţia de funcţionare din punctul de vedere al securităţii şi sănătăţii în muncă,
înainte de începerea oricărei activităţi, conform prevederilor legale;
d) să stabilească pentru lucrători, prin fişa postului, atribuţiile şi răspunderile ce le revin în
domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă, corespunzător funcţiilor exercitate;
e) să elaboreze instrucţiuni proprii, în spiritul prezentei legi, pentru completarea şi/sau aplicarea
reglementărilor de securitate şi sănătate în muncă, ţinând seama de particularităţile activităţilor şi
ale locurilor de muncă aflate în responsabilitatea lor;
f) să asigure şi să controleze cunoaşterea şi aplicarea de către toţi lucrătorii a măsurilor prevăzute
în planul de prevenire şi de protecţie stabilit, precum şi a prevederilor legale în domeniul
securităţii şi sănătăţii în muncă, prin lucrătorii desemnaţi, prin propria competenţă sau prin
servicii externe;
g) să ia măsuri pentru asigurarea de materiale necesare informării şi instruirii lucrătorilor, cum ar
fi afişe, pliante, filme şi diafilme cu privire la securitatea şi sănătatea în muncă;
h) să asigure informarea fiecărei persoane, anterior angajării în muncă, asupra riscurilor la care
aceasta este expusă la locul de muncă, precum şi asupra măsurilor de prevenire şi de protecţie
necesare;
i) să ia măsuri pentru autorizarea exercitării meseriilor şi a profesiilor prevăzute de legislaţia
specifică;
j) să angajeze numai persoane care, în urma examenului medical şi, după caz, a testării
psihologice a aptitudinilor, corespund sarcinii de muncă pe care urmează să o execute şi să
asigure controlul medical periodic şi, după caz, controlul psihologic periodic, ulterior angajării;
k) să ţină evidenţa zonelor cu risc ridicat şi specific;
l) să asigure funcţionarea permanentă şi corectă a sistemelor şi dispozitivelor de protecţie, a
aparaturii de măsură şi control, precum şi a instalaţiilor de captare, reţinere şi neutralizare a
substanţelor nocive degajate în desfăşurarea proceselor tehnologice;
m) să prezinte documentele şi să dea relaţiile solicitate de inspectorii de muncă în timpul
controlului sau al efectuării cercetării evenimentelor;
n) să asigure realizarea măsurilor dispuse de inspectorii de muncă cu prilejul vizitelor de control
şi al cercetării evenimentelor;
o) să desemneze, la solicitarea inspectorului de muncă, lucrătorii care să participe la efectuarea
controlului sau la cercetarea evenimentelor;
p) să nu modifice starea de fapt rezultată din producerea unui accident mortal sau colectiv, în
afară de cazurile în care menţinerea acestei stări ar genera alte accidente ori ar periclita viaţa
accidentaţilor şi a altor persoane;
r) să asigure echipamente individuale de protecţie;
s) să acorde obligatoriu echipament individual de protecţie nou, în cazul degradării sau al
pierderii calităţilor de protecţie.
- Întocmirea tabelului de pontaj
13
Ministerul Educației, Culturii și Cercetării al Republicii Moldova
Colegiul Cooperatist din Moldova
1. Stimularea bănească, care constituie un element motivator principal pentru orice angajat
indiferent de nivelul ierarhic pe care se află acesta.
14
Ministerul Educației, Culturii și Cercetării al Republicii Moldova
Colegiul Cooperatist din Moldova
Dacă există concordanță între rezultatele muncii și recompensele
acordate unui angajat, atunci acesta va avea satisfacție în muncă (stare psihică opusă celei
de frustrare) și va crește gradul de integrare a lui în colectiv.
15
Ministerul Educației, Culturii și Cercetării al Republicii Moldova
Colegiul Cooperatist din Moldova
- Efectuarea controlului în unitatea comercială de către
instituțiile de stat
Există 34 organe de control. Nici o instituție nu poate efectua control dacă nu este
prevăzută expres în anexa la Legea privind controlul de stat asupra activității de
întreprinzător. Suplimentar celor 34 autorități de control, activitatea de întreprinzător
poate fi supusă controlului de organele de drept în cadrul anchetelor penale și
contravenționale. Unele domenii ale activității de întreprinzător (comerț interior,
transport, amplasarea publicității etc.) sînt supuse controlului de către autoritățile
administrației publice locale (primăria).
1.4.Nivelul mecanizării cu utilaj comercial-tehnologic a unității comerciale.
În comerţul cu amănuntul, mobilierul şi utilajul trebuie să răspundă cerinţelor prezentării
(etalării) mărfurilor în unităţi, păstrării stocurilor de rezervă în depozitele anexă sau în spaţiile
frigorifice, mişcării mărfurilor în interiorul magazinelor, precum şi înzestrării tehnice a muncii
lucrătorilor. }i în acest scop se foloseşte o mare varietate de tipuri de mobilier şi utilaje, adaptate
ca formă şi funcţionalitate (interşanjabil) tehnologiei impuse de comercializarea fiecărei grupe de
mărfuri (de exemplu prezentarea confecţiilor se face pe suporţi liniari, iar a modelelor pe
manechine, în timp ce articolele electrice şi electrocasnice solicită microstanduri pentru probe de
funcţionare).
Mobilierul şi utilajul comercial tind tot mai mult să se adapteze circuitului mecanizat al
produselor (în special în comerţul alimentar), încărcăturile paletizate expunîndu-se direct din
mijloacele de transport în magazine, constituind mobilier al acestora.
Un loc aparte în utilajul comercial îl deţine utilajul frigorific, el fiind o componentă a lanţului
frigorific din procesul distribuţiei produselor alimentare. Acesta începe cu antrepozitele
frigorifice ale producătorilor, continuă cu mijloacele de transport frigorifice (vagoane de cale
ferată şi mijloace auto), cu spaţiile şi utilajul frigorific din magazine şi se încheie cu frigiderele şi
congelatoarele din echipamentul locuinţelor.
Capitolul II
Activitatea comercială a unității comerciale
2.1. organizarea aprovizionării cu mărfuri a unității comerciale
- Descrierea relațiilor contractuale cu furnizorii de mărfuri
Rezultatul negocierilor dintre producători şi comercianţi se concretizează în contractele
economice, considerate, prin multitudinea clauzelor pe care le cuprind cu privire la
desfăşurarea schimbului, principala formă de legătură dintre agenţii economici.
Contractul economic este un acord de voinţă intervenit între două sau mai multe persoane
fizice sau juridice cu privire la desfăşurarea relaţiilor economice dintre ele. El dă naştere unor
efecte juridice, adică unor drepturi şi obligaţii reciproce reglementate prin norme juridice.
16
Ministerul Educației, Culturii și Cercetării al Republicii Moldova
Colegiul Cooperatist din Moldova
Acordul de voinţă situează contractul în sfera libertăţii de acţiune a agenţilor
economici, fiind astfel o importantă instituţie a economiei de piaţă, iar, prin efectele pe care
le generează respectarea lui, şi o importantă pârghie economică pentru realizarea obiectivelor
fiecărui partener.
Deşi reglementează relaţiile economice dintre două părţi, prevederile contractului determină
multiple raporturi în economie. Un producător, asumându-şi obligaţia de a vinde o marfă
unui comerciant, intră implicit în relaţii cu cei care îi furnizează materiile prime şi serviciile
de producţie. La rândul său, comerciantul (de exemplu un angrosist), pe baza contractului cu
producătorul, încheie contracte de vânzare-cumpărare a mărfurilor cu alţi parteneri. Această
intercondiţionare generează efecte în lanţ, de unde şi necesitatea unei riguroase discipline în
derularea contractului şi respectarea clauzelor cuprinse în acesta.
Clauzele contractului stabilesc obligaţiile şi drepturile părţilor referitoare la toate etapele
circulaţiei mărfurilor, începând cu precizarea obiectului contractului Relaţiile comercianţilor
cu producătorii 185 (vânzarea şi cumpărarea unui produs) şi terminând cu recepţionarea
produsului la beneficiar. O parte din aceste clauze sunt impuse obiectiv de natura produselor
(complexitatea sortimentelor, tehnicitatea produselor, perisabilitatea etc.), altele sunt
rezultatul gradului de dependenţă economică şi juridică a distribuitorului (comerciantului)
faţă de producător. Astfel, pentru echipament industrial sunt prevăzute clauze riguroase cu
privire la caracteristicile produselor, tipodimensiuni, mod de exploatare, termene de garanţie,
service-ul în perioada de garanţie etc., toate condiţionând fiabilitatea produselor. Pentru
bunurile de larg consum de sortiment complex sunt prevăzute specificaţii referitoare la
varietăţile sortimentale (mărimi, culori, modele, calităţi) şi termenele de livrare, astfel încât,
prin sincronizarea acestora, să se poată forma sortimentul comercial complet în magazine,
mai ales în condiţiile participării mai multor furnizori la alcătuirea acestuia.
- Alegerea furnizorilor și surselorde livrare
Derularea tuturor proceselor productive într-o întreprindere este conditionata si de furnizorii
sai. Întreprinderea care are un singur furnizor are existenta determinata de acesta, disparitia
lui atrage, cu o mare probabilitate, dificultati mari.De cele mai multe ori, o întreprindere are
mai multi furnizori, chiar pentru aceleasi produse.
Pentru a identifica noi surse de aprovizionare se poate recurge la:
17
Ministerul Educației, Culturii și Cercetării al Republicii Moldova
Colegiul Cooperatist din Moldova
comerciantii atenti din întreaga lume;
19
Ministerul Educației, Culturii și Cercetării al Republicii Moldova
Colegiul Cooperatist din Moldova
- Selectarea principiilor de etalare în sala comercială a unității
Selectionarea cu multa grija a produselor ce urmeaza a fi expuse, evitandu-se prezentarea
unui numar prea mare de articole;
o fiecare produs etalat sa constituie un punct de atractie;
o etalarea sa fie echilibrata, logica, cu mesajul publicitar usor perceptibil;sa formeze un
punct de sprijin realizat prin diferite grupaje de materiale decorative, prin imbinarea unor
elemente mobile sau prin efecte de lumina;
o etalarea pe grupe de utilitati, pentru a le identifica cu usurinta;
o etalarea pe orizontala a produselor grele sau cu volum mare, linia orizontala intrerupandu-
se prin pauze de decor pentru a evita monotonia;
o produsele cu ambalaje care au un aspect publicitar pronuntat se pot etala ambalate cu
conditia ca cel putin unul sa fie dezambalat si prezentat in stare de functiune;
o produsele care prezinta accesorii (robotul de bucatarie, aspiratorul) se etaleaza impreuna
cu acestea, dispuse in asa fel incat sa sugereze modul lor de folosire; iar produsele formate
din mai multe subansamble se vor prezenta in stare asamblata (corpuri de iluminat,
biciclete)
o perfecta stare de curatenie a tuturor produselor etalate si a intregii vitrine.
21
Ministerul Educației, Culturii și Cercetării al Republicii Moldova
Colegiul Cooperatist din Moldova
La parter se amplaseaza raioane care desfac marfuri alimentare,
marfuri grele (piese de mobilier, frigidere, masini de spalat, masini de cusut, motorete
etc), dar si materiale foto, bijuterii, parfumerie, galanterie, marochinarie, articole de
artizanat si cadouri. În ceeace priveste sectorul alimentar, sistemul constructiv va fi astfel
realizat încît sa permita o functionare independenta a acestui raion. Sala de vânzare de la
parter se organizează în totalitate sau parțial pe principiul autoservirii, în cadrul fluxului
cu autoservire funcționând si raioane cu vânzători.
Se organizeaza raioane cu vânzatori pentru produsele alimentare care se pastreaza
în vitrine frigorifice si se comercializeaza în cantitati mici prin debitare (carne si
preparate din carne, lactate, masline, salate gata preparate), cântarire (produse de
cofetarie-patiserie, cafea vrac, seminte vrac, etc) dar si pentru pâine si produse de
panificatie.
La amplasarea raioanelor în cadrul salii de vînzare se urmareste asigurarea unei
repartizari uniforme a fluxului de cumparatori în functie de complexitatea cererii,
frecventa completarii stocurilor în sala de vînzare, concentrarea utilajelor frigorifice,
crearea pentru cumparatori a unei accesibilitati maxime la marfuri pentru examinare si
alegere, crearea unui front suficient de expunere a marfurilor.
La etajul I se pot amenaja raioane cu articole pentru copii si femei (încaltaminte,
tricotaje, confectii).
La etajul II se pot amenaja raioane cu articole pentru barbati.
La etajul III se pot comercializa articole uz casnic (menaj, sticlarie, portelanuri,
faianta, feronerie, articole pentru scolari) cât si articole sport – turism.
La etajul IV se comercializeaza prin diferite raioane obiecte – decoratiuni interioare,
corpuri de iluminat, electrocasnice (în alte variante articolele de folosinta îndelungata sau
de confort al locuintei se recomanda a fi comercializate la ultimul nivel, considerat a fi
zona cea mai linistita a magazinului).
La etajul V... sunt amplasate unitati de alimentatie publica (baruri, cofetarii –
patiserii) care în sezonul cald se pot extinde si pe terasa oferind o frumoasa perspectiva
asupra orasului. Aceste unitati se pot amenaja la ultimul nivel sau la parter, dispunînd de
intrari separate de cele ale magazinului care sa le permita prelungirea programului dupa
închiderea magazinului.
22
Ministerul Educației, Culturii și Cercetării al Republicii Moldova
Colegiul Cooperatist din Moldova
orice aliment perisabil (cu durată mică de păstrare: lapte şi produse
proaspete din lapte, carne şi preparate din carne, legume şi fructe crude, prăjituri,
îngheţate) se păstrează obligatoriu la temperaturi între 0 şi +4ºC, adică la frigider;
Pentru păstrare mai îndelungată, alimentele perisabile (cu excepţia laptelui, produselor
proaspete din lapte, prăjiturilor, ouălor) se ţin la congelator, la temperaturi sub –15ºC.
Durata de păstrare a alimentelor se prelungeşte şi prin utilizarea metodelor de conservare.
Aceste metode sunt:
fierberea – prelungeşte termenul de păstrare cu încă 24-48 de ore, cu condiţia păstrării la
frigider după răcire;
sterilizarea conservelor de carne, legume, fructe, mixte, lapte UHT – prelungeşte timpul
de păstrare între 6 luni şi 3 ani;
23
Ministerul Educației, Culturii și Cercetării al Republicii Moldova
Colegiul Cooperatist din Moldova
4.Referinta care este veriga de analiza cea mai mica, pentru ca ea identifica
marca unui anumit model dintr-un produs.
5.Piese sau articolul, cera raspunde unitatii de vinzare dintr-o referinta particulara data.
Sortimentul de mărfuri din magazin este variat împărţindu-se în mai multe categorii:
1.Panificaţie: pîine,chifle,covrigei,biscuiţi,prăjituri.
3.Paste făinoase:
24
Ministerul Educației, Culturii și Cercetării al Republicii Moldova
Colegiul Cooperatist din Moldova
- cu lungimea de la 3,0-10,0 cu unghiul de la ascuţit pînă la obtuz;benzi din care
sunt tăieţeii lungi(curbaţidublu)-20,0;şi figurine dintr care sunt urechiuşe,sfredeluş-cu lungimile
de 1,5 pentru paste făinoase matriţate şi 3,0 pentru paste făinoase presate şi alte sortimente.
4.Conserve:
5.Dulciuri:
6.Băuturi calde:
ceai,cafea,capucino.
9.Mezeluri:
10.Lactate:
lapte-72 ore;smîntînă-10 zile; iaurt-12 zile; chefir-5zile; brînză dulce-10 zile; maioneză-3 luni
sau 6 luni în dependenţă de temperatura de păstrare; caşcava-12 zile.
25
Ministerul Educației, Culturii și Cercetării al Republicii Moldova
Colegiul Cooperatist din Moldova
Produse îngheţate: ingheţată, aluat îngheţat, pulpe de curcan, colţunaşi. Termen
de valabilitate 6 luni.
La receptia marfurilor sunt primite si actele care confirma ca marfa este in conformitate cu
standardele si regulamentele in vigoare, si nu vor actiona negativ asupra sanatatii
consumatorilor.
- Factura fiscală – este un formular tipizat de document primar cu regim special, prezentat
cumpărătorului de către subiectul impozabil, înregistrat în modulul stabilit, la efectuarea
livrărilor impozabile.
- Furnizorul
- Cumpărătorul
- Delegația
- Documentele anexate
- Punctul de încărcare
- Punctul de descărcare
- Redirijări
- Foaia de parcurs, seria ,număr, data.
- Transportator
- Totalul
- Valoarea totală a livrărilor impozabile(fără TVA)
- Taxa pe Valoarea Adăugată
- Accizele
- Valoarea livrării
- Permis eliberarea
- Predat bunurile
- Primit bunurile
- Timpul de staționare a transportului
- Ruta și distanța
- Expedierea;
26
Ministerul Educației, Culturii și Cercetării al Republicii Moldova
Colegiul Cooperatist din Moldova
- Transportul;
- Ruta;
- Notele speciale;
- Semnătura;
- Ştampila.
Certificatul de calitate- este un document emis de catre unitatea producatoare prin care atesta
calitatea care a stat la baza fabricarei unui produs potrivit standardelor legale, este aprobat de
catre : Costita Danici ’’Controlul sanitar veterinar de productie’’
- nr. certificatului ;
- data ;
- expeditorul ;
- destinatorul ;
- denumirea produsului ;
- tipul ambalajului ;
- nr.de locuri ;
- masa neta ;
- data fabricarei ;
- termen de valabilitate ;
27
Ministerul Educației, Culturii și Cercetării al Republicii Moldova
Colegiul Cooperatist din Moldova
Cantitatea neta ;
Instructiuni de folosire ;
Denumirea si adresa ;
Tara de orogine ;
Identificarea lotului (-L);
data fabricatiei;
lotul de fabricatie;
mentiunea specifica pentru acele produse care au suferit un anume tratament de modificare a
calitat
Capitolul III
Activitatea de marketing în unitatea comercială
3.1.Strategii și politici de marketing
Marketingul poate îndeplini în mai mare măsură rolul de componentă a strategiei globale a
firmei. Totodată, aplicarea conceptelor de marketing referitoare la comportamentul
consumatorului / utilizatorului facilitează îndeplinirea obiectivelor logistice referitoare la nivelul
serviciului.
29
Ministerul Educației, Culturii și Cercetării al Republicii Moldova
Colegiul Cooperatist din Moldova
Prin formularea ei, strategia de marketing face referire la interactiunea a trei
forte: clientul, concurenta si compania indicand calea pe care firma se poate diferentia
semnificativ de ceilalti competitori. Reuniti, cei trei "C" strategici formeaza triunghiul strategiei
de marketing
O buna strategie de marketing este caracterizata prin:
30
Ministerul Educației, Culturii și Cercetării al Republicii Moldova
Colegiul Cooperatist din Moldova
Politica de produs are în vedere ”conduita pe care o adoptă o întreprindere
referitor la dimensiunile, structura şi evoluţia gamei de bunuri materiale şi servicii ce fac obiectul
propriei activităţi”. Comportamentul întreprinderii faţă de elementele mai sus menţionate, trebuie
să aibă în permanenţă drept obiectiv principal adaptarea acestora la condiţiile pieţei-ţintă.
Cercetarea produsului, care are în vedere atât analiza situaţiei produselor, întreprinderii,
prezente pe piaţă cât şi a celor noi, ce urmează a fi lansate într-un anumit moment pe
piaţă. Fără această componentă (corespunzătoare funcţiei premisă a
marketingului) politica de produs nu poate corespunde aşteptărilor.
Proiectarea şi realizarea produselor noi, presupune realizarea noilor produse, în
concordanţă cu nevoile consumatorilor, pentru a pute fi testate (testare tehnică şi de
acceptabilitate) în vederea lansării lor pe piaţă.
Asigurarea legală a produsului, în vederea protejării acestuia împotriva concurenţei
neloiale căruia i-ar putea cădea victimă acesta.
Analiza portofoliului produselor, pe care întreprinderea le are deja prezente pe piaţă. Prin
utilizarea unor metode precum BCG, Matricea McKinsey, SWOT etc. întreprinderea îşi
poziţionează produsele pe piaţă şi poate decide care sunt cele care vor rămâne în
continuare şi care sunt cele care vor fi înlocuite sau eliminate definitiv.
Capitolul IV
în sensul cel mai restrâns, preţui reprezintă cantitatea de bani cerută pentru un produs sau
serviciu. în sensul mai larg, preţul este suma tuturor valorilor pe care consumatorii le oferă în
schimbul avantajului de a avea sau de a utiliza produsul sau serviciul.
Stabilirea preţului unui produs este o decizie strategică care trebuie să fie coerentă cu alegerea
altor variabile ale mixului de marketing
Un rol esenţial în acest sens îl îndeplineşte lanţul de aprovizionare al firmei, care constă din
partenerii aflaţi “în amonte” şi “în aval”.
32
Ministerul Educației, Culturii și Cercetării al Republicii Moldova
Colegiul Cooperatist din Moldova
Primii aprovizionează firmele cu materii prime, piese componente şi informaţii,
în timp ce partenerii “în aval” formează canalele de distribuţie care reprezintă entităţile care
contribuie la produsului sau serviciului dorit către consumator sau a altor organizaţii comerciale.
Producătorul, intermediarii (dacă există) şi consumatorul alcătuiesc un canal de distribuţie12
Reducerea temporara de preturi sau comisioane pentru servicii, in vederea intaririi pozitiei de
plata;
Trebuie subliniat ca se pot utiliza politici si strategii de preturi foarte diferite, insa in ultima
instanta pretul final este stabilit in confruntarea cererio si ofertei de piata .
Pretul unic este stabilit de producatori sau distribuitori fiind practicat la acelasi nivel pentru
categorii asemanatoare de clenti, care cumpara dupa caz, cantitati similare, in conditiile
existentei, intotdeauna, a unor conditii identice de plata.
Preturile variabile – sunt practicate pe baza unor …… astfel incat cantitati similare de produse
sunt vandute unor clienti asemanatori, dar la niveluri diferite de pret.
Politica revanzarilor in mentinerea unui nivel constant al pretului final : Aceasta politica
este aplicata de producatorii care au nevoie sa controleze preturile practicate de diferitele verigi
ale lantului de distributie.
Preturi psihologice:
34
Ministerul Educației, Culturii și Cercetării al Republicii Moldova
Colegiul Cooperatist din Moldova
Preţurile cu amănuntul în alimentaţia publică au unele particularităţi în
raport cu alte subdiviziuni ale comerţului cu influenţe însemnate supra contabilităţii. Modul
de formare a preţurilor în unităţile de alimentaţie publică este reglementat de Instrucţiunea
privind formarea preţurilor la întreprinderile de alimentaţie publică ale tuturor agenţilor
economici din Republica Moldova, nr. 12 din 1996 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova
nr. 34-35 din 06.06.1996), precum şi de prevederile S.N.C. 2 Stocurile de mărfuri şi
materiale.
Unităţile sunt dotate cu veselă din inox, porţelan, seturi de veselă pentru deservirea
banchetelor, recepţiilor etc., veselă din cristal şi sticlă de calitate înaltă, tacâmuri din
aliaj. Meniul se prezintă în mape speciale de calitate înaltă, suplimentar se propun prospecte,
suvenire, insigne, invitaţii, embleme. Toate atributele unităţii sunt marcate cu emblema
acesteia. În timp de seară evoluează ansamblul muzical.
Unităţile de alimentaţie publică de categoria I cuprind restaurantele (cu excepţia celor din
categoriile lux şi superioară) şi cafenelele, deservirea este, de asemenea, efectuată de
ospătari. În aceste unităţi se serveşte un sortiment vast de gustări, bucate de bază, deserturi;
35
Ministerul Educației, Culturii și Cercetării al Republicii Moldova
Colegiul Cooperatist din Moldova
evoluează ansambluri muzicale sau muzică prin mijloace tehnice. De
asemenea încategoria I se încadrează restaurantele amplasate în localurile gărilor, hotelurilor,
în vagoane-restaurant, nave fluviale şi maritime; cafenelele-baruri, unităţile specializate cu
grătare, bere, cocktail-bar; bufetele din instituţiile culturale şi sportive.
36
Ministerul Educației, Culturii și Cercetării al Republicii Moldova
Colegiul Cooperatist din Moldova
Preţul mediu ponderat la materii prime şi produse se calculează pentru
fiecare grupă ca raportul dintre valoarea totală a acestora la preţ cu amănuntul şi cantitate,
ţinând cont de coeficientul de rectificare, după cum urmează în exemplele ulterioare.
Fromula cea mai generala a structurii pretului poate fi dedusa din ecuatia de bilant a unei
perioade de timp, care poate fi de forma urmatoare:
unde:
Pr = profit ;
Q = cantitate;
O metoda convenabila pentru formalizarea acestor relatii este oferita de modelul punctului de
echilibru intre costuri si venituri, denumit si metoda pragului de rentabilitate.
numărul de ordine, în baza uneia sau a mai multor serii, care identifică factura în mod
unic;
data emiterii facturii;
data la care au fost livrate bunurile/prestate serviciile sau data încasării unui avans,
dacă această dată este anterioară datei emiterii facturii;
denumirea/numele și adresa furnizorului/prestatorului – persoana impozabilă care a
livrat bunurile sau a prestat serviciile;
codul de înregistrare în scopuri de TVA sau codul de identificare fiscală al
furnizorului/prestatorului – persoana impozabilă care a livrat bunurile sau a prestat
serviciile;
denumirea/numele şi adresa beneficiarului bunurilor sau serviciilor;
codul de înregistrare în scopuri de TVA sau codul de identificare fiscală al
beneficiarului, dacă acesta este o persoană impozabilă ori o persoană juridică
neimpozabilă;
denumirea şi cantitatea bunurilor livrate, denumirea serviciilor prestate;
baza de impozitare a bunurilor şi serviciilor ori, după caz, avansurile facturate, pentru
fiecare cotă, scutire sau operaţiune netaxabilă, preţul unitar, exclusiv taxa, precum şi
rabaturile, remizele, risturnele şi alte reduceri de preţ, în cazul în care acestea nu sunt
incluse în preţul unitar;
indicarea cotei de taxă aplicate şi a sumei taxei colectate, exprimate în lei, în funcţie
de cotele taxei;
– particularităţile prevăzute la art. 125^1 alin. (3) Cod Fiscal în definirea bunurilor, în cazul
livrării intracomunitare de mijloace de transport noi;
– în cazul în care clientul este persoana obligată la plata TVA, menţiunea „taxare inversă”;
– în cazul în care se aplică regimul special pentru agenţiile de turism, menţiunea „regimul
marjei – agenţii de turism”;
– dacă se aplică unul dintre regimurile speciale pentru bunuri second-hand, opere de artă,
obiecte de colecţie şi antichităţi, una dintre menţiunile „regimul marjei – bunuri second-
hand”, „regimul marjei – opere de artă” sau „regimul marjei – obiecte de colecţie şi
antichităţi”, după caz;
– în cazul în care exigibilitatea TVA intervine la data încasării contravalorii integrale sau
parţiale a livrării de bunuri ori a prestării de servicii, menţiunea „TVA la încasare”;
– o referire la alte facturi sau documente emise anterior, atunci când se emit mai multe facturi
ori documente pentru aceeaşi operaţiune.
Factura simplificată
Facturile pot fi emise şi în sistem simplificat şi trebuie să conţină cel puţin următoarele
informaţii:
– data emiterii;
– în cazul documentelor sau mesajelor tratate drept factură, o referire specifică şi clară la
factura iniţială şi la detaliile specifice care se modifică.
Orice document sau mesaj care modifică şi care se referă în mod specific şi fără ambiguităţi
la factura iniţială are acelaşi regim juridic ca şi o factură.
Facturile pot fi emise şi primite în format electronic dacă acestea conţin informaţiile
prezentate mai sus.
b) pentru fiecare vânzare la distanţă pe care a efectuat-o, în condiţiile art. 132 alin. (2) şi (3)
Cod Fiscal;
c) pentru livrările intracomunitare de bunuri efectuate în condiţiile art. 143 alin. (2) lit. a) – c)
Cod Fiscal;
d) pentru orice avans încasat în legătură cu una dintre operaţiunile menţionate la lit. a) şi b).
39
Ministerul Educației, Culturii și Cercetării al Republicii Moldova
Colegiul Cooperatist din Moldova
4.2.Evidența stocului de mărfuri la întreprindere
Evaluarea mărfurilor la data inventarierii se face la valoarea actuală (justă, de piaţă) sau de
utilitate, denumită şi valoare de inventar. Valoarea de inventar este deci egală cu valoarea
actuală, care este o valoare estimată, ce se apreciază în funcţie de piaţă şi de utilitatea bunului
pentru unitatea comercială.
Astfel, la inventariere fiecare element patrimonial se evaluează la valoarea actuală ţinând seama
de utilitatea bunului în unitate şi de preţul pieţei.
La data inventarierii pot fi stabilite valori, care delimitează stocurile în următoarele categorii:
stocuri care nu prezintă nici o depreciere şi pentru care valoarea de inventar este egală
cu valoarea de intrare (de bilanţ);
stocuri depreciate fizic faţă de starea lor de intrare în patrimoniu, care se evaluează la
preţul posibil de valorificare şi la care, ca urmare, valoarea de inventar este mai mică
decât valoarea de înregistrare;
stocuri la care utilitatea sau preţul pieţei creşte şi deci valoarea de inventar este mai
mare decât valoarea de intrare.
Stocurile trebuie evaluate la valoarea cea mai mică dintre cost şi valoarea realizabilă netă.
au suferit deteriorări;
au fost uzate moral integral sau parţial;
preţurile lor de vânzare s-au diminuat;
au crescut costurile estimate pentru finalizare sau costurile estimate; necesare pentru a
efectua vânzarea.
Practica diminuării valorii stocurilor sub cost, până la valoarea realizabilă netă, este consecventă
cu principiul conform căruia activele nu trebuie reflectate în bilanţ la o valoare mai mare decât
valoarea care se poate obţine prin utilizarea sau vânzarea lor.
De obicei, stocurile sunt diminuate până la valoarea realizabilă netă element cu element. În unele
cazuri poate fi mai adecvată gruparea elementele similare sau conexe. Acesta poate fi cazul unor
elemente de stoc care aparţin aceleiaşi game de mărfuri care au scopuri sau utilizări similare,
stocuri care sunt produse sau comercializate în aceeaşi zonă geografică, etc.
40
Ministerul Educației, Culturii și Cercetării al Republicii Moldova
Colegiul Cooperatist din Moldova
Estimarea valorii realizabile nete se bazează pe cele mai credibile dovezi în
momentul în care are loc estimarea valorii stocurilor şi trebuie să ia în considerare:
fluctuaţiile de preţ şi de cost care sunt direct legate de evenimentele care au intervenit
după finele perioadei, în măsura în care aceste evenimente confirmă condiţiile existente
la sfârşitul perioadei
destinaţia stocului existent sau, scopul pentru care stocurile sunt deţinute.
Astfel, valoarea realizabilă netă a stocurilor ce urmează a fi livrate în baza unor contracte ferme
pentru vânzarea de bunuri sau prestarea de servicii este preţul stabilit contractual. În situaţia în
care cantitatea contractată este mai mică decât cantitatea deţinută, valoarea realizabilă netă a
surplusului se va determina pornind de la preturile generale de vânzare practicate pe piaţă.
Pentru fiecare perioadă ulterioară se efectuează o nouă evaluare a valorii realizabile nete. Dacă
acele condiţii care au determinat decizia de a diminua valoarea realizabilă netă au încetat să mai
existe, atunci valoarea cu care s-a reflectat diminuarea se va storna, astfel încât noua valoare
contabilă a stocului să fie egala cu cea mai mică valoare dintre valoarea de intrare şi
valoarea realizabilă netă revizuită.
Capitolul V
Salarizarea personalului în unitatea comercială
5.1.Formele de salarizare
Indicatoarele tarifare de calificare cuprind descrieri şi caracterizări ale lucrărilor efectuate de
muncitori din toate meseriile proprii diferitor ramuri de producţie. Este instrumentul cu ajutorul
căruia se stabileşte nivelul de calificare al muncitorilor pentru încadrarea într-o anumită
categorie de salarizare sau pentru promovarea lui în categoria superioară.
Caracterizarea generală a lucrărilor. Sunt descrise lucrările care trebuie executate de către
muncitor pentru categoria de calificare respectivă. De asemenea, se descriu utilajul,
instrumentele şi materia primă;
Cunoştinţe – cerinţele faţă de executant în ceea ce priveşte cunoaşterea tehnicii şi
tehnologiei pentru a efectua lucrări de categoria respectivă;
Exemple de lucrări pentru proba practică – sunt redate şi expuse numeroase mostre de
lucrări concrete care trebuie executate de muncitori conform categoriei de calificare.
Categoria tarifară 1 2 3 4 5 6 7 8
41
Ministerul Educației, Culturii și Cercetării al Republicii Moldova
Colegiul Cooperatist din Moldova
Coeficienţii 1 1,10- 1,20- 1,30- 1,40- 1,50- 1,60- 1,70-
tarifari 1,26 1,59 1,81 2,07 2,36 2,69 3,07
Acordul – retribuirea muncii după cantitatea de producţie fabricată sau servicii prestate.
Regia – retribuirea muncii în funcţie de timpul efectiv lucrat.
Mixtă – îmbină elemente din acord şi regie. Salariul tarifar de bază se calculează după
timpul lucrat, salariul tarifar suplimentar – în funcţie de îndeplinirea normei de producţie
şi altor indicatori caracteristici pentru acord.
Acord direct – retribuirea muncii în funcţie de cantitatea de produse sau servicii obţinute într-un
interval de timp. Salariul cuvenit muncitorilor se stabileşte în baza tarifelor pe unitate de produs
sau lucrare, care reprezintă retribuirea muncii pentru o unitate de produs. Tarifele în acord se
calculează în felul următor:
Acord cu prime – partea de bază a salariului se calculează conform acordului direct, partea
suplimentară se stabileşte cu ajutorul cotei primei, care poate varia în funcţie de criteriile
calitative şi cantitative alese. Salariul lunar se stabileşte prin următoarea formulă:
Acord progresiv – partea de bază a salariului se calculează conform acordului direct, partea
suplimentară – în funcţie de gradul de îndeplinire a normelor de muncă prin aplicarea
coeficienţilor de majorare, care pot fi diferenţiaţi.
Salariu în acord progresiv se aplică atunci când apare necesitatea sporirii volumelor de producţie
pentru anumite produse. Un rol deosebit îl are stabilirea nivelului de realizare a sarcinilor de
muncă pentru care remunerarea muncii se efectuează după tarife majorate. Poate fi temporar
folosită în sectoare-cheie de producţie, la un număr restrâns de lucrări, etc. Aplicarea acestei
forme de salarizare asupra tuturor angajaţilor de la un anumit sector de producţie ar putea duce la
rezultate nefavorabile pentru întreprindere, deoarece creşte interesul pentru realizarea sarcinilor
de muncă din punct de vedere cantitativ fără a ţine seama de calitatea lor.
Se calculează prin tariful indirect pentru fiecare obiect servit (flux, utilaj, echipă), aplicând
următoarele formule:
i- tipuri de produse;
Neajunsul principal este că nu există o legătură directă între mărimea salariului şi eforturile
depuse de angajaţi auxiliari, ca consecinţă avem demotivarea muncitorilor auxiliari.
Forma în regie
Salarizarea după timpul lucrat este cea mai simplă şi cea mai veche formă de salarizare. De
regulă, salarizarea în regie se aplică pentru remunerarea personalului de conducere, specialiştilor
şi funcţionarilor. De asemenea, se aplică la locurile de muncă unde calitatea produselor prezintă
mai mare importanţă decât cantitatea acestora.
Slun=Fef*Storă, unde
Regia cu prime – partea de bază a salariului se calculează conform regiei simple, iar partea
suplimentară - conform cotei primei, care poate fi diferenţiată în funcţie de criteriile alese.
O nouă formă de remunerare este remunerarea în bază de contract. Această formă de remunerare
include atât partea constantă, cît şi partea variabilă dependentă de nivelul anumitor indicatori.
Adaosul la salariu reprezintă suma plătită salariatului pentru a-l atrage şi menţine la locul unei
munci ce se desfăşoară în condiţii nefavorabile sau pentru prestarea muncii în situaţii speciale.
Fiecare întreprindere stabileşte de comun acord cu sindicate propriul sistem de adaosuri, precum
şi mărimea acestora calculată în procente faţă de salariul tarifar sau sume fixe:
45
Ministerul Educației, Culturii și Cercetării al Republicii Moldova
Colegiul Cooperatist din Moldova
Celelalte tipuri de adaosuri se indică în Codul Muncii şi Contractul colectiv de
muncă al întreprinderii.
Capitolul VI
Analiiza indicilor economici deactivitate a unității comerciale
46
Ministerul Educației, Culturii și Cercetării al Republicii Moldova
Colegiul Cooperatist din Moldova
Din punct de vedere al raportului între momentul în care se efectuează analiza şi
momentul producerii fenomenelor se disting două tipuri fundamentale de analiză economico-
financiară:
47
Ministerul Educației, Culturii și Cercetării al Republicii Moldova
Colegiul Cooperatist din Moldova
analiza economico-financiară trebuie să se bazeze pe
informaţii reale, rezultate din surse de informare obiective;
asigurarea unui grad corespunzător de complexitate, evidenţiind toate
aspectele şi factorii care influenţează pozitiv sau negativ starea fenomenelor
analizate, indiferent de mărimea şi extinderea acestor influenţe şi de efectele
favorabile sau nefavorabile pe care le propagă;
analiza are la bază metode adecvate, adaptate la specificul fiecărei etape de
lucru, corespunzător obiectivului propus şi a căror fiabilitate ştiinţifică a fost
verificată în practica de analiză economico-financiară şi care pot oferi
concluzii utile pentru soluţionarea practică a problemelor cu care se confruntă
agenţii economici;
analiza economico-financiară se efectuează sistematic şi operativ, astfel ca pe
baza ei să se poată identifica în mod oportun apariţia unor deficienţe, a unor
stări de fapt nesatisfăcătoare. Numai în aceste condiţii, analiza nu se
finalizează printr-o simplă constatare tardivă a stării economico-financiare, ci
poate contribui la prevenirea unor fenomene cu influenţă negativă, la
înlăturarea din timp a consecinţelor acestora, precum şi la îmbunătăţirea
parametrilor funcţionali şi de performanţă ai agentului economic pe baza
adoptării unor măsuri operative şi eficiente;
analiza trebuie să se caracterizeze prin obiectivitate, evidenţiind cu exactitate
deficienţele constatate şi cauzele lor, precum şi resursele potenţiale
nevalorificate, înlăturându-se orice apreciere subiectivă a activităţii analizate
şi orice denaturare a realităţii. O analiză ştiinţifică este incompatibilă cu
deformarea intenţionată a concluziilor, deoarece aceasta diminuează eficienţa
actului de conducere şi se anulează posibilitatea factorilor de decizie să
adopte măsuri corecte, aplicabile şi corespunzătoare din punct de vedere al
obiectivelor urmărite ;
analiza trebuie să ofere date şi interpretări comparative ale fenomenului
studiat în evoluţia lui, faţă de alţi agenţi economici similari din punct de
vedere al tipului de activitate, din ţară sau din străinătate, ceea ce lărgeşte
posibilităţile de concluzionare şi de stabilire a strategiilor de dezvoltare
economică;
analiza economico-financiară trebuie abordată într-o manieră sistemică, ceea
ce permite conturarea unui ansamblu de judecăţi interdependente, atât prin
individualizarea factorilor care au influenţat starea domeniului studiat, cât şi
prin aprecierea rezultatelor propagate la nivelul indicatorilor sintetici de stare
economico-financiară;
analiza economico-financiară este finalizată prin propuneri şi măsuri
concrete, cu certă aplicabilitate şi eficienţă. În cazul unor aspecte importante
privind strategia dezvoltării economice prezintă o importanţă deosebită
fundamentarea mai multor variante de soluţii, prin care să se ofere organelor
de decizie posibilitatea de a adopta cea mai eficientă variantă în anumite
condiţii date.
b) Metoda grupărilor
f) Metoda balanţieră
cifra de afaceri netă este o formă recalculată a cifrei de afaceri în care sunt incluse
şi veniturile din subvenţii de exploatare aferente cifrei de afaceri;
marja comercială,
50
Ministerul Educației, Culturii și Cercetării al Republicii Moldova
Colegiul Cooperatist din Moldova
Mărimea marjei comerciale sau a adaosului comercial este cuprinsă în preţul de
vânzare al mărfurilor astfel încât să fie posibilă recuperarea cheltuielilor efectuate, precum şi
obţinerea unui profit corespunzător.
producţia exerciţiului,
producţia marfă fabricată
valoarea adăugată,
consumul intermediar format din:
- cheltuieli cu personalul:
- salarii,
- cheltuieli cu asigurările şi protecţia socială;
- cheltuieli cu alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate;
- ajustarea valorii imobilizărilor corporale şi necorporale (amortizări şi
diferenţa dintre cheltuieli şi venituri privind provizioanele pentru deprecierea
imobilizărilor corporale şi necorporale);
- rezultatul din exploatare aferent indicatorului de gestiune pe baza căruia se
calculează valoarea adăugată.
Capitolul VII
Sistemul informațional în unitatea comercială
7.1.Sistemul informațional
Sistemul informaţional economic reprezintă un ansamblu organizat de informaţii economice
complexe, care se obţin prin prelucrare de date furnizate din anumite surse şi care sînt necesare
pentru organizarea, conducerea şi desfăşurarea activităţii economice.
investitorii - care în baza informaţiei financiare iau decizia de a investi sau nu mijloace în
această întreprindere;
52
Ministerul Educației, Culturii și Cercetării al Republicii Moldova
Colegiul Cooperatist din Moldova
creditorii (instituţii financiar-bancare, furnizorii) - pe care îi interesează
capacitatea de plată a întreprinderii, probabilitatea rambursării la timp şi integral creditele
şi datoriile pentru mărfurile livrate, serviciile prestate,
cumpărătorii - care îşi doresc relaţii de durată cu furnizori stabili care sînt în stare să le
satisfacă necesităţile din punct de vedere cantitativ cît şi calitativ.
Categoria utilizatorilor cu interes financiar indirect se compune din:
organele fiscale şi de control – care urmăresc corectitudinea calculării şi achitarea în
termen la buget a impozitelor, taxelor şi contribuţiilor de asigurări sociale şi medicale.
organele statistice – care generalizează dările de seamă statistice prezentate de
întreprinderi şi calculează indicatori macroeconomici la nivel de ramură şi ţară;
organele de reglementare cum sînt Comisia Naţională pentru Valori Mobiliare, Agenţia
Naţională de Reglementare în Energetică şi altele care reglementează anumite domenii de
activitate economică.
Totodată, există utilizatori interni cu interes financiar indirect cum ar fi salariaţii întreprinderii şi
organele sindicale – care nu au acces direct la informaţia financiară, dar bunăstarea cărora
depinde de situaţia economică a întreprinderii.
Datorită caracterului real, exact, complet şi operativ pe care îl are informaţia contabilă, şi ţinînd
cont de rolul de suport pentru deciziile care se iau la întreprindere şi în afara acesteia,
contabilităţii îi revine rolul de sistem informaţional principal al întreprinderii.
53