Suport de Curs Fiinta Umana Si Nursingul

SCOALA SANITARA POSTLICEALA BACAU
FIINTA UMANA SI
NURSINGUL
- SUPORT DE CURS -
PROF. INSTRUCTOR
PSIHOLOG POREA ELENA
Page 1
Florence Nightingale
12 Mai 1820-13 August 1910
“Nursingul este o artă. Necesită devotament exclusiv, pregătire temeinică, talent, ca orice
pictor sau sculptor. Ce este mai mult?
Să ai de-a face cu pânza de pictură sau cu marmura sau să ai de-a face cu organismul viu, cu
fiinţa umană – templul duhului lui DUMNEZEU?” (1860)
Nursa este pregatita pentru:
 Promovarea sanatatii;
 Prevenitea imbolnavirilor;
Îngrijirea celui bolnav din punct de vedere fizic, mental, a celor cu deficiente, indiferent de
varsta si in orice unitate sanitara sau orice situatie la nivel de comunitate
CODUL PENTRU ASISTENTELE MEDICALE
 Promovarea sanatatii;
 Prevenirea îmbolnavirilor;
 Restabilirea sanatatii;
 Înlaturarea suferintei;
NURSA GENERALISTA
 Pregatire pluridisciplinara: sociala, tehnica, practica(in unitati sanitare si pe
teren in comunitati);
 Insusirea competentelor de baza;
 Sa aiba cunostinte de psihologie;
 Sa aiba atitudine potrivita fata de pacient si fata de familia sa;
 Sa aiba preocuparea de a intelege ceea ce simt ceilalti(capacitate de empatie);
Fenomenele urmarite de asistenta medicala:
Reactiile individuale, familiale, si de grup – la problemele actuale sau potentiale de sanatate;
ASISTENTA MEDICALA = MAMA PROFESIONISTA
 Nursingul = ştiința şi arta de a îngriji omul sănătos şi bolnav;

 Nursing = proces de îngrijire;
 Esența nursingului este relația complexă profesional - terapeutică şi empatică dintre
nursă ( asistentă ) şi pacient.
 OMS şi Consiliul Internațional al Nurselor defineşte nursingul ca o parte integrantă a
sistemului de îngrijire a sănătății care cuprinde :
- Promovarea sănătății;
- Prevenirea îmbolnăvirilor
- Ingrijirea bolnavilor de toate vârstele şi în toate stadiile bolilor, chiar şi în stadiul
terminal.
 Nursing înseamnă a îngriji, dar raportat la sistemul medical constituie o metodă
sistematică, organizată, ce permite acordarea de îngrijiri individualizate.
 In ultimii ani termenul de nursing este acceptat, în sens larg, ca ştiința de a îngriji.
 Pentru a fi un asistent medical competent, cu eficiență pentru bolnav, trebuie să
cunoşti arta de a îngriji.
ICN – Consiliul Internațional al Nurselor:
“Nursingul, ca parte integrantă a sistemului de asistență socială, cuprinde:
ocrotirea sănătății,
prevenirea bolilor
Page 2
îngrijirea bolnavilor fizic, psihic ( mental), ca şi a celor infirmi ( cu

dizabilități ) de toate vârstele, în toate formele de asistență socială şi aşezări
comunitare
 ICN – Consiliul Internațional al Nurselor:

 Nursele sunt interesate de reacțiile individuale, familiale şi de grup în fața bolii şi
trebuie să răspundă problemelor reale sau potențiale de sănătate ale indivizilor sau
comunității.
Aceste reacții umane reclamă o sferă mai largă de intervenții, de la restabilirea
sănătății până la o fază individuală a bolii, la dezvoltarea de politici pentru ocrotirea
sănătății populației pe termen mai lung.
ROLUL ASISTENTEI MEDICALE
Indiferent de locul unde lucrează, asistenta medicală trebuie să îndeplinească 3 roluri
majore:
1. Practician = implică acțiuni de cunoaştere şi îngrijire directă/ satisfacere a nevoilor
pacientului, familiei sau a celorlalte persoane implicate;
2. Rol activ în cercetare = se referă la acele acțiuni întreprinse în scopul studiului
efectelor tehnicilor actuale de îngrijire precum şi metodele care se impun pentru
îmbunătățirea acestora;
3. Rolul de LIDER = rol de conducător care impune luarea deciziilor, acte de relaționare
şi influențarea acțiunilor altora în vederea îndeplinirii scopului propus pentru binele
pacientului
FUNCTIILE ASISTENTEI MEDICALE

 Functiile de natură dependentă ( delegată ) – urmăreşte indicațiile medicului şi
oferă tratamentul necesar conform prescripțiilor acestuia; medicul decide şi asistenta
execută tehnica de îngrijire respectivă;
 Functiile de natură independentă ( autonomă)
Decide, oferă îngrijire pacientului din proprie inițiativă, stabileşte relații de încredere şi
transmite informații pacientului în legătură cu problemele de sănătate pe care le are;
 Functiile de natura interdependentă – colaborează cu ceilalți membri ai echipei
medicale şi cu persoanele care acordă îngrijiri globale pentru îndeplinirea scopului
propus
ALTE FUNCTII
 Profesionala
 Tehnica
 Preventiva
 De umanizare a tehnicii
 De psiholog
 Educativa
 Economica
 De cercetare
DOMENII DE ACTIVITATE
 SERVICII DE SANATATE
 stationar
 Ambulator
 Învatamant, cultura;
 Cercetare
 Social –economic
(conditii de viata)
Page 3
 Administrativ
 Demografie
 Alimentar
LOCURI DE MUNCA
 În comunitate si ambulator
 Dispensar
 Urban
 Rural
 Policlinica
 Scoli,gradinite, crese, leagane
 Camine de batrani
 În stationar (sectii: interne, chirurgie, pediatrie, obst. ginecologie)
 Inspectorate de politie sanitara –igiena
In 1953 VIRGINIA HENDERSON s-a alăturat Şcolii de Nursing Yale, al cărei decan,
Annie Warburton Godrich i-a fost mentor în primii ani de activitate profesională. Aceşti ani
petrecuți la Yale au fost de maximă productivitate.
Virginia Henderson în calitate de profesor emerit a fost şi consultant de nursing pentru
întreaga lume. A primit titlul de Doctor Honoris Causa a Universității Yale.
CADRUL CONCEPTUAL AL INGRIJIRILOR
CADRUL CONCEPTUAL:
Pentru o mai bună inţelegere a activităţii noastre in procesul de ingrijire, trebuie să avem in
vedere factorii care au determinat şi influenţat profesiunea.
Individul bolnav sau sănătos este văzut ca un tot complet prezentand 14 nevoi fundamentale
pe care asistenta trebuie să le satisfacă.
Scopul ingrijirilor este de păstrare sau restabilire a sănătăţii, respectiv a independenţei
individului in satisfacerea acestor nevoi.
Rolul AMG (asistentei medicale generaliste) este de suplinire a ceea ce persoana ingrijită nu
poate să facă singură.
Componentele esenţiale ale uni model conceptual:
1) postulatele
2) valorile
3) elementele
- Scopul profesiei
- Felul activităţii (beneficiul)
- Rolul activităţii
- Dificultăţi inlocuite de pacienţi - SURSA DE DIFICULTATE
- Toate intervenţiile acordate
- Consecinţele
- este o dimensiune de bază esenţială care ne permite să aplicăm ”filozofia noastră privind
ingrijirile”.
BOALA ŞI SĂNĂTATEA
SĂNĂTATEA: - este echilibrul BIOPSIHOSOCIAL
BOALA: - reprezintă un dezechilibru al uneia sau a tuturor elementelor BIOPSIHOSOCIALE
A trata ~ se realizează prin păstrarea şi intreţinerea sănătăţii, a vieţii şi reprezintă o activitate
independent avand limite impuse de boală.
1) POSTULATELE
- sunt suportul teoretic şi ştiinţific al modelului conceptual
Page 4
- sunt enunţuri pentru susţinerea altor enunţuri – ele sunt recunoscute şi

acceptate (nu trebuie demonstrate)
Postulatele pe care se bazează modelului Virginei Henderson:
1. orice fiinţă tinde spre independenţă şi o doreşte
2. individul formeză un tot unitar caracterizat prin nevoi fundamentale
3. cand una dintre nevoi rămane nesatisfăcută individul nu este „complet”, „intreg”,
„independent”.
2) VALORI SAU CREDINŢE (sunt in număr de 3):
a) asistenta posedă funcţii care sunt proprii
b) cand asistenta preia din rolul medicului, ea cedează o parte din sarcinile ei unei alte
persoane necalificate
c) societatea aşteaptă servicii de inaltă calitate din partea asistentelor pe care nu pot să le
primească de la nici un alt personal.
3) ELEMENTELE
a) scopul profesiei:
- să ajute pacientul să işi conserve sau să işi restabilească independenţa
- să favorizeze vindecarea
- să asiste muribundul spre un sfarşit demn
b) obiectivele sau beneficiarul:
- fiind persoana sau grupul de persoane spre care se indreaptă ingrijirile;
c) rolul profesiei:
- se desemnează rolul social pe care-l au membrii echipei profesionale, acesta fiind de
suplinire a dependenţei şi de suprimare a suferinţei;
d) sursele de dificultate cauzate de o lipsă de:
- voinţă
- forţă
- cunoştinţe
e) intervenţiile aplicate persoanei:
- asistenta nu trebuie să piardă din vedere persoana in globalitatea sa, acţionand pentru
caştigarea independenţei acestuia;
f) consecinţele sau rezultatul obţinut:
- vindecat
- ameliorat
- staţionar
- agravat
- deces.
Orice activitate care se doreşte a fi profesională urmăreşte să se sprijine pe baze ştiinţifice. Cu
toată diversitatea teoriilor şi conceptelor despre ingrijiri, ele toate au o anumită inţelegere
privind persoana ingrijită, sănătatea şi ingrijirile (nursingul).
1.Conceptul despre om
- omul este o fiinţă unică, avand nevoi biologice, psihologice, sociale şi culturale
- omul este in continuă schimbare şi interacţiune cu mediul inconjurător, fiind o fiinţă
responsabilă, liberă şi capabilă de a se adapta.
- concepţia individului după Virginia Henderson: „individul este o entitate bio-psiho-socială
formand un TOT indivizibil; el are necesităţi fundamentale, comune tuturor şi tinde spre
autonomie in satisfacerea lor”.
2. Concepţii privind sănătatea
Definiţia OMS a sănătăţii:
- sănătatea este o stare de bine fizic, mental şi social, ce nu constă numai in absenţa bolii sau a
infirmităţii
Alte definiţii:
Page 5
- sănătatea este o stare de echilibru bio-psiho-social, cultural şi spiritual, de

autonomie şi independenţă; este o stare dinamică ce dă posibilitatea unui
organism de a rămane in echilibru intre mediul intern şi extern.
3. Concepţia despre boală
- boala este ruperea echilibrului, armoniei, un semnal de alarmă tradus prin suferinţă fizică,
psihică, o dificultate sau o inadaptare la o situaţie nouă, provizorie sau definitivă.
Conceptul despre om
,,Individul este o entitate bio – psiho- sociala formand un tot indivizibil(notiune privind
globalitatea individului). El are necesitati fundamentale (comune tuturor) cu manifestari
specifice pe care si le satisface singur daca se simte bine. El tinde spre autonomie in
satisfacerea necesitatilor sale”.
Conceptul privind sanatatea
,,Sanatatea este o stare in care necesitatile sunt satiafacute in mod autonom, nu se limiteaza la
absenta bolii”
Conceptia despre boala
,,Boala este ruperea echilibrului, armoniei, un semnal de alarma tras prin suferinta fizica,
psihica, o dificultate sau o inadaptare la o situatie noua, provizorie sau definitiva. Este un
eveniment putand merge pana la respingerea sociala a omului si din anturajul sau.”
A fi asistentă medicală înseamnă:

 să nu fi niciodată plictisită;
 să fi deseori frustrată;
 să fi înconjurată de probleme;
 să ai multe de făcut şi atât de puţin timp;
 să porţi o responsabilitate foarte mare şi să ai foarte puţină autoritate;
 să intri în vieţile oamenilor, ale copiilor şi să marchezi o diferenţă; unii te vor
binecuvânta, aţii te vor blestema;
 vei vedea oameni (copii) în starea lor cea mai proastă… şi în starea lor cea mai bună;
 nu vei înceta niciodată să fi uluită de capacitatea oamenilor (copiilor) de a iubi, de a
îndura şi de curajul acestora;
 vei vedea viaţa începând şi sfârşindu-se;
 vei repurta victorii triumfătoare şi eşecuri devastatoare;
 vei plânge mult;
 vei râde mult;
 vei şti ce înseamnă să fi om şi să fi uman!
ATRIBUŢIILE ASISTENTULUI MEDICAL CARE LUCREAZĂ ÎN SECŢIILE CU

PATURI
1. Îşi desfăşoară activitatea în mod responsabil, conform reglementărilor profesionale şi

cerinţelor postului
2. Respectă ROI (Regulamentul de Ordine Interioară)
3. Preia pacientul nou internat şi însoţitorii acestuia, verifică toaleta persoanei, îinuta de
spital şi îl repartizează în salon
4. Informează pacientul cu privire la structura secţiei şi asupra obligativităţii respectării
ROI
5. Acordă primul ajutor în situaţii de urgenţă şi cheamă medicul
6. Participă la sigurarea unui climat optim şi de siguranţă în salon
Page 6
7. Identifică problemele îngrijire ale pacienţilor şi evaluează rezultatele

obţinute pe tot parcursul internării
8. Prezintă medicului de salon pacientul pentru examinare şi-l
informează asupra stării acestuia, de la internare şi pe tot parcursul
acesteia
9. Observă simptomele şi starea pacientului, le înregistrează în dosarul de îngrijire şi
informează medicul
10. Pregăteşte bolnavul şi ajută medicul la efectuarea tehnicilor speciale de investigaţie şi
tratament
11. Pregăteşte bolnavul prin tehnici specifice pentru investigaţii speciale sau intervenţii
chirurgicale
12. Organizează transportul bolnavului şi la nevoie supraveghează starea acestuia pe
timpul transportului
13. Recoltează produse biologice pentru examene de laborator, conform indicaţiilor
medicului
14. Răspunde de îngrijirea bolnavilor din salon şi supraveghează infirmierii în efectuarea
toaletei, a schimbării lenjeriei de pat şi de corp, a schimbării poziţiei bolnavului şi
crearea unor condiţii prielnice pentru satisfacerea nevoilor fiziologice
15. Observă apetitul pacienţilor, suprveghează şi asigură alimentarea pacienţilor
dependenţi, supraveghează distribuirea malimentelor conform dietei consemnate în
foaia de observaţie
16. Administrează personal medicaţia, efectuează tratamentele, imunizările şi testările
biologice conform prescripţiei medicale
17. Asigură monitorizarea specifică a bolnavilor conform indicaţiei medicului
18. Pregăteşte echipamentul, instrumentarul şi materialul steril necesar intervenţiilor
19. Asigură pregătirea preoperatorie a pacientului
20. Asigură îngrijirile post operatorii
21. Semnalizează orice modificare depistată în evoluţia pacientului
22. Verifică existenţa semnului de identificare al pacientului
23. Pregăteşte materialele şi instrumentarul în vederea sterilizării
24. Respectă normele de securitate, manipulare şi descărcare a stupefiantelor precum şi a
medicamentelor cu regim special
25. Organizează şi desfăşoară programe de educaţie pentru sănătate, activităţi de
consiliere, lecţii educative şi demonstraţii practice pentru pacienţi, aparţinători şi
diferite categorii profesionale aflate în formare
26. Participă la acordarea îngrijirilor paleative şi instruieşte familia sau aparţinătorii
pentru acordarea acestora
27. Participă la organizarea şi realizarea activităţilor psihoterapeutice de reducere a
stressului şi de depăşire a situaţiilor de criză
28. Supraveghează modul de desfăşurare a vizitelor aparţinătorilor conform ROI
29. Efectuează verbal şi în scris preluarea-predarea fiecărui pacient şi a serviciului, în
cadrul raportului de tură
30. Pregăteşte pacientul pentru externare
31. În caz de deces, inventariază obiectele personale, identifică cadavrul şi organizează
transportul acestuia la locul stabilit de conducerea spitalului
32. Utilizează şi păstrează în bune condiţii echipamentele şi instrumentarul din dotare,
supraveghează colectarea materialelor şi a instrumentarului utilizat şi se asigură de
depozitarea acestora în vederea sterilizării sau distrugerii
Page 7
33. Poartă echipamentul de protecţie prevăzut în ROI, care va fi schimbat

ori de câte ori este nevoie pentru păstrarea igienei şi aspectuli estetic
personal
34. Respectă reglementările în vigoare privind prevenirea, controlul şi
combaterea infecţiilor nosocomiale
35. Respectă secretul profesional şi codul de etică al asistentului medical
36. Respectă şi apără drepturile pacientului
37. Se preocupă de actualizarea cunostinţelor profesionale, prin studiu individual sau alte
forme de educaţie continuă, conform cerinţelor postului
38. Participă la procesul de formare a viitorilor asistenţi medicali
39. Supraveghează şi coordonează activităţile desfăşurate de personalul din subordine
40. Participă sau ia iniţiativa activităţii de cercetare în domeniul medical şi al îngrijirilor
de sănătate
COMPETENŢELE ASISTENTULUI MEDICAL DIN SECŢIILE CU PATURI
1. Stabileşte priorităţile privind îngrijirea şi întocmeşte planul de îngrijire
2. Efectuează următoarele tehnici:

○ tratamente parenterale
○ transfuzii
○ puncţii venoase
○ vitaminizări
○ imunizări
○ testări biologice
○ probe de compatibilitate
○ recoltează probe de laborator
○ efectuează sondaje şi spălături
○ pansamenta şi bandaje
○ tehnici de combatere a hipo şi hipertermiei
○ clisme în scop terapeutic şi evacuator
○ intervenţii pentru mobilizarea secreţiilor (hidratare, drenaj postural,
umidificare, tapotări şi frecţii)
○ intubaţii ţin caz de urgenţă
○ oxigenoterapie
○ resuscitare cardio-respiratorie
○ aspiraţie traheo-bronşică
○ îngrijeşte bolnavul cu canulă traheală
○ băi medicamentoase, prişniţe
○ mobilizarea pacientului
○ măsurarea funcţiilor vitale şi vegetative
○ pregătirea pacientului pentru explorări funcţionale
○ pregătirea pacientului pentru investigaţii specifice
○ prevenirea şi combaterea escarelor
○ îngrijirea ochilor, a mucoasei bucale şi nazale
○ calmarea şi tratarea durerii
○ urmăreşte şi calculează bilanţul hidric
○ supraveghează nou-născutul, efectuează măsurători antropo metrice
Page 8
○ verifică şi răspunde de existenţa benzii de identificare a

pacientului
○ îngrijeşte şi educă persoanele cu stomă
NEVOILE FUNDAMENTALE ALE FIINŢEI UMANE

TEORIA LUI ABRAHAM MASLOW
Psiholog şi umanist american, Abraham Maslow identifică 5 categorii de necesităţi ale fiinţei
umane, pe care le ierarhizează într-o piramidă.
- treapta inferioară sau primară cuprinde nivelul I şi II; aici sunt incluse necesităţile
fiziologice sau necesităţile fizice, elementare, ele fiind întâlnite şi în regnul animal.
- nivelul I cuprinde funcţiile: a respira, a avea o bună circulaţie, a mânca, a bea, a elimina, a
menţine temperatura corpului constantă, a dormi, a se odihni, a comunica, a se recrea; este
treapta situată la baza piramidei, fiind astfel primul aspect vizat de nursă în activitatea de
îngrijire.
- abia atunci când un nivel este satisfăcut, se poate trece la nivelul următor.
- nivelul II cuprinde nevoia de siguranţă în condiţiile în care există un echilibru biologic;
instabilitatea acestui nivel apare în prezenţa agresiunilor externe: pierderea adăpostului,
schimbarea mediului.
- Nivelele superioare:
- nivelul III cuprinde nevoia de apartenenţă; omul este o fiinţă socială, el nu poate trăi singur,
simte nevoia de a trăi într-un grup stabilit după criterii geografice, economice, religioase.
Celula organizării societăţii umane este familia; activitatea de îngrijire-nursing trebuie să ţină
cont de acest aspect.
- nivelul IV este cel al recunoaşterii individului; orice om îşi doreşte şi are nevoie de iubire,
stimă, respect. El va avea un rol în societate corespunzător dorinţei, pregătirii profesionale,
capacităţii intelectuale.
- nivelul V reprezintă realizarea personalităţii, dorinţa de autodepăşire. Aportul pe care fiecare
om îl aduce – prin invenţii tehnologice, prin artă, medicină, etc., contribuie la evoluţia şi
progresul societăţii omeneşti.
NEVOILE FUNDAMENTALE ŞI DIMENSIUNILE BIO-PSIHO-SOCIALE ,
CULTURALE ŞI SPIRITUALE
Cadrul conceptual al Virginiei Henderson porneşte de la existenţa unor necesităţi fiziologice
şi aspiraţii ale fiinţei umane numite - nevoi fundamentale. În elaborarea lor , V.H a pornit de
la teoria lui Maslow.
Cadrul conceptual al V.H – se bazează pe definirea celor 14 nevoi fundamentale cu
componente bio – psiho - sociale , culturale şi spirituale.
Atingerea de către pacient a independenţei în satisfacerea nevoilor este motto-ul de bază al
AMG (asistentei medicale generaliste).
Page 9
Cele 14 nevoi fundamentale sunt:

1. nevoia de a respira şi a avea o bună circulaţie;
2. nevoia de a se alimenta şi hidrata;
3. nevoia de a elimina;
4. nevoia de a se mişca şi a avea o bună postură;
5. nevoia de a dormi şi a se odihni;
6. nevoia de a se îmbrăca şi dezbrăca;
7. nevoia de a- i menţine temperatura ș în limite fiziologice 36-37 ºC;
8. nevoia de a fi curat şi a-şi proteja tegumentele;
9. nevoia de a evita pericolele;
10. nevoia de a acţiona după credinţele şi valorile sale (a-şi practica religia);
11. nevoia de a comunica;
12. nevoia de a se realiza;
13. nevoia de a se recrea;
14. nevoia de a învăţa pentru a-şi păstra sănătatea.
Fiecare dintre aceste nevoi comportă diferite dimensiuni ale fiinţei umane:
- o dimensiune biologică (biofiziologică)
- o dimensiune psihologică
- o dimensiune sociologică
- o dimensiune culturală
- o dimensiune spirituală.
Cele 14 nevoi fundamentale îmbracă forme variate dupa individ, starea sa de sănătate,
maturitate, obiceiuri personale şi culturale ; ele constituie un tot unitar, nu este bine să fie
separate unele de altele. Asistenta care vrea să personalizeze îngrijirile trebuie să ţină seama
de diversele dimensiuni implicate şi de interacţiunea dintre nevoi.
1. Nevoia de a respira şi de a avea o bună circulaţie
- a respira reprezintă funcţia organismului prin care se primeşte oxigenul astmoferic şi
se elimină bioxidul de carbon din organism (respiraţia pulmonară)/ iar la nivel tisular,
se cedează bioxidul de carbon rezultat în urma
- arderilor tisulare, acceptându-se oxigenul indispensabil vieţii (respiraţia celulară).
- a avea o bună circulaţie se referă la asigurarea unei circulaţii sanguine adecvate, prin
contractilitatea inimii; sângele este transportul pentru gazele sanguine (oxigen şi
bioxid de carbon), pentru substanţele nutritive şi alţi produşi biologici necesari
organismului.
- sistemul circulator este cel care asigură integrarea funcţiilor organismului; primul
ajutor care se acordă unui pacient va asigura, preferenţial, respiraţia şi circulaţia
sângelui.
- dimensiunea psiho-socio-culturală este influenţată de: emoţii, frică, fumat, mediul
poluat, etc.
- nevoia de a respira prezintă anumite particularitaţi la nou-născut, sportivi, vârstnici.
2. Nevoia de a mânca şi a se hidrata
- alimentele constituie sursa de energie şi substratul biologic pentru celulele
organismului.
Page
10
- apa este mediul în care se produc reacţiile chimice din organism; fără
apă, viaţa nu este posibilă.
- cele două funcţii sunt influenţate de nevoile fiziologice ale individului
din momentul respectiv, de vârstă, talie, starea socială, tradiţie, starea
de boală.
- aspectul bio-fiziologic interesează anumite mecanisme, masticaţie, deglutiţie, digestie,
de asemenea necesarul de calorii sau alte substanţe nutritive.
- dimensiunea psiho-socio-culturală se manifestă prin obiceiurile legate de rasă, religie,
naţionalitate
- este legată de alte nevoi (de a comunica, elimina, etc) şi se modifică după stadiul de
maturitate al individului.
3. Nevoia de a elimina
- este o funcţie complexă a organismului prin care sunt îndepărtate substanţele toxice
sau secretate substanţe ne necesare organismului în afara acestuia.
- această nevoie cuprinde eliminarea renală, intestinală, respiratorie şi cutanată
- eliminarea se face în funcţie de aport, vârstă, starea de echilibru a organismului,
prezenţa bolii.
- aspectul bio-fiziologic este în acelaşi timp mecanic, chimic, hormonal
- dimensiunile psiho-socio-culturale sunt numeroase; emoţiile pozitive şi negative
influenţeaza frecvenţa urinară, calitatea şi cantitatea scaunelor. Atitudinea părinţilor
faţă de curăţenie, atitudinea pacientului faţă de curăţenie provin din moştenirea
culturală.
4. Nevoia de a se mişca şi a avea o bună postură
- această funcţie asigură independenţa individului în deplasare, pentru realizarea
necesităţilor; mişcarea şi
- menţinerea posturii indică starea de echilibru general a organismului şi asigură
integrarea tuturor celorlalte funcţii.
- această funcţie este influenţată de vârstă, tip constituţional, sex, tipul de activitate
fizică, starea de boală.
- bio-fiziologic, independenţa diferă la copilul mic şi la adult, la cei cu hemiplegie sau
la alergători.
- sistemul muscular, osteoarticular, cardiovascular şi nervos influenţează libertatea de
mişcare, de adaptare, de evitare.
- din punct de vedere psiho-socio-cultural, mişcarea şi poziţia corpului reflectă starea de
spirit, vitalitatea, bunele maniere, etc.
- problemele de sănătate fac să se nască nevoi individuale legate de mişcare (mersul cu
ajutorul bastoanelor, cărucioarelor)
5. Nevoia de a dormi şi de a te odihni
- este funcţia care asigură adaptabilitatea biologică a individului prin restabilirea
funcţională şi energetică a ţesuturilor; somnul şi odihna sunt indispensabile pentru
integrarea funcţiilor organismului.
- bio-fiziologic, somnul şi odihna variază cu vârsta şi starea de sănătate: copilul mic are
nevoie de mai mult somn decât adultul, convalescentul are nevoie de mai mult somn
pentru refacere.
Page
11
- calitatea somnului, a repausului mental şi fizic, este asociată

sistemelor cardiovascular, gastrointestinal, neuromuscular – o
persoană privată timp îndelungat de somn prezintă tulburari fizice şi
psihice.
- psiho-socio-cultural, somnul şi repausul sunt afectate de emoţii şi obligaţii sociale
(anumite grupuri utilizează droguri fie pentru a adormi, fie pentru a fi treji).
6. Nevoia de a se îmbrăca şi a se dezbrăca
- bio-fiziologic, activităţile cotidiene necesare independenţei în acest domeniu variază
în funcţie de vârsta şi de integritatea neuro-musculară; nou-născutul, pacientul
paralizat necesită ajutor, pacientele cu mamectomie sunt preocupate de corectarea
aspectului estetic, etc.
- prin îmbrăcăminte se evită pierderea căldurii şi a umidităţii, contaminarea
tegumentelor cu praf sau substanţe iritante şi expunerea la radiaţiile solare.
- psiho-socio-cultural, există variaţii imense în alegerea vestimentaţiei, exprimarea
personalităţii, sexualităţii, convingerilor religioase; funcţia descrie afirmarea
personalităţii individului, apartenenţa la grupurile socioculturale şi religioase.
7. Nevoia de a menţine temperatura corpului în limite normale
- omul este o fiinţă homeotermă, adică îşi asigură o temperatură constantă pentru a
funcţiona optim şi chiar a exista.
- bio-fiziologic, temperatura corpului depinde de exerciţiu, de starea de hidratare,
controlul hipotalamic; vârsta face să varieze temperatura corporală, mediul ambiant
influenţează temperatura.
- componenta psihică – se manifestă în influenţa emoţiilor asupra temperaturii;
anxietatea poate provoca o creştere a temperaturii corporale.
8. Nevoia de a fi curat şi a-şi proteja tegumentele
- funcţia constă în menţinerea igienei tegumentelor, fanerelor (unghii, păr), cavităţilor şi
orificiilor ( nas, urechi, gură, tub digestiv, organe genitale).
- independenţa în materie de igienă personală este în funcţie de capacitatea fizică de a
face gesturile şi mişcările necesare, precum şi de factori biologici – vârsta şi sexul;
igiena se face diferit la nou născut, vârstnic imobilizat la pat, sau la o persoană adultă
sănătoasă.
- sănătatea psihică şi emoţională se reflectă în starea tegumentelor, atenţia acordată
îngrijirii părului (coafura), unghiilor, etc. Emoţiile afectează transpiraţia, secreţiile, iar
normele de curăţenie diferă de la un grup socio-cultural la altul, de la o epocă la alta.
9. Nevoia de a evita pericolele
- pericolele pot proveni din mediul intern sau extern.
- bio-fiziologic, independenţa constă în a evita anumite alimente sau medicamente şi de
a avea grijă în desfăşurarea anumitor activităţi (în spital- pentru a nu cădea din pat, a
nu se răni la baie, etc.)
- psiho-socio-cultural – este nevoie de asigurarea securităţii psihice, prin prezenţa unor
persoane apropiate, rude la pacientul vârstnic, singur - izolarea culturală se previne
prin integrarea în comunităţi cu preocupări culturale asemănătoare.
10. Nevoia de a comunica cu semenii
Page
12
- este o nevoie fundamentală comună tuturor fiinţelor umane.

- din punct de vedere fiziologic, comunicarea verbală cuprinde
articulaţia, fonaţia, iar cea non-verbală depinde de capacitatea psihică
de a schimba gesturi, atitudini corporale.
- componentele psiho-socio-culturale se manifestă în alegerea conţinutului exprimat:
sentimente, idei, emoţii.
- comunicarea se desfăşoară în familie (între copil-părinte, soţ-soţie), între parteneri şi
între orice fel de indivizi (persoane cunoscute sau necunoscute).
- este o funcţie de integrare psihologică la nivel înalt.
- când un pacient nu-şi poate satisface nevoia de comunicare, asistenta medicală trebuie
să-l ajute pentru a găsi noi moduri de exprimare.
11. Nevoia de a-şi practica religia
- componenta bio-fiziologică a independenţei în acest domeniu se exprimă prin gesturi,
mişcări,atitudini necesare cultului: anumite religii practică circumcizia, altele interzic
anumite alimente (post) sau transfuzia de sânge, etc.
- îngrijirea pacientului trebuie să ţină cont de opţiunea religioasă a pacientului şi să fie
adaptată acesteia.
- componenta psiho-socială se exprimă prin diferite particularităţi ale fiecarei religii în
parte: unele au slujba duminica, altele sâmbăta. Unele convingeri religioase extreme
îşi împing practicanţii spre comiterea unor crime, asasinate în masă, cu un puternic
impact social.
12. Nevoia de a fi ocupat pentru a fi util
- de-a lungul etapelor vieţii, fiinţa umană are nevoie să se realizeze, să studieze, să
muncească.
- aceste activităţi depind de capacitatea fiziologică şi dezvoltarea psiho-socială a
individului.
- o problemă de sănătate poate să diminueze mijloacele de care pacientul dispune pentru
a se simţi util.
13. Nevoia de a se recrea
- este o nevoie fundamentală şi comună tuturor fiinţelor umane.
- poate fi înţeleasă ca o odihnă psihologică, ce intervine favorabil în echilibrul biologic.
- pentru satisfacerea acestei nevoi, uzual este aleasă una sau două zile, la sfârşit de
săptămână, pentru relaxare,
- plimbare, lectură, sport.
- această nevoie se derulează în concordanţă cu gradul de cultură, posibilităţile socio-
economice ale individului.
14. Nevoia de a învăţa pentru a-şi păstra sănătatea
- nevoia de descoperire, de adăugare de noi cunostinţe, este comună tuturor, mai ales la
copii şi în timpul anilor de studiu.
- componenta bio-fiziologică este reprezentată de inteligenţă şi integritatea simţurilor.
- componenta psiho-socio-culturală se manifestă prin dorinţa de a afla şi de a cunoaşte
valoarea acordată educaţiei de grupul socio-cultural.
- o problemă de sănătate face să se ivească nevoi particulare de a învăţa: un pacient
trebuie să înveţe să îşi facă insulina, altul să îşi îngrijească punga de colostomă.
Page
13
NEVOIA ŞI HOMEOSTAZIA
Satisfacerea în ansamblu a unei nevoi a unei persoane permite conservarea
sau echilibrul diverselor nevoi fundamentale prin procese fiziologice şi
biologice.
NEVOIA: - este o necesitate care cere un aport, o uşurare, lipsa unui lucru de necesitate, de
dorinţă, de utilitate a unui lucru.
HOMEOSTAZIA: - este o stare de echilibru, de autoreglare care se instalează între diversele
procese fiziologice ale persoanei.
- acest concept de echilibru se extinde şi la procesele psihosociologice şi vom vorbi despre
HOMEOSTAZIE
- fiziologică
- psihosocială
- nesatisfacerea uneia dintre cele 14 nevoi poate avea repercursiuni asupra organismului
(asupra mai multor organe sau aparate) apărând aşa numita MANIFESTARE DE
DEPENDENŢĂ sau problemele pacientului; sau simptomatologie
Ex: -Astm bronşic
-Dispnee
-Nelinişte
-Agitaţie
-Frica de moarte
-Transpiraţii reci.
INDEPEDENŢA ŞI DEPENDENŢA ÎN SATISFACEREA NEVOILOR
FUNDAMENTALE
Indepedenţa la adult ═ atingerea unui nivel acceptabil în satisfacerea nevoilor fundamentale
(echilibrul biopsihosocial) prin acţiuni pe care le îndeplineşte individul însuşi (singur), fără
ajutorul unei alte persoane.
Pentru copii indepedenţa se consideră şi atunci când nevoile sunt îndeplinite cu ajutorul altei
persoane în funcţie de faza de creştere şi dezvoltare a copilului.
DEPENDENŢA: ═ incapacitatea persoanei de a adopta comportamente sau de a îndeplini el
însuşi (singur, fără ajutorul unei alte persoane ) acţiuni care să-i permită un nivel acceptabil în
satisfacerea nevoilor fundamentale.
Manifestarea de dependenţă: - atunci când o nevoie fundamentală nu este satisfăcută din
cauza unei surse de dificultate apar una sau mai multe manifestări de dependenţă.
Acestea sunt semne observabile ale unei incapacităţi a persoanei de a-şi satisface el însuşi
nevoile.
Page
14
Ex : - în cadrul nevoii de a fi curat şi a-şi proteja tegumentele – apariţia unei

escare (culoare roşiatică de la nivelul pielii); = disconfort la nivelul
tegumentului = manifestare de dependenţă care poate conduce în final la o
izolare socială.
- legat de nevoia de a dormi, de a se odihni – insomnia – produce tulburări atenţie – care pot
determina chiar un accident.
TIPURI DE DEPENDENŢĂ
1. Potenţială
2. Actuală
3. Descrescândă
4. Permanentă.
1. POTENŢIALĂ: - acea dependenţă care poate să apară din cauza unei anumite
predispoziţii a persoanei
2. ACTUALĂ: - problema prezentă, iar acţiunile AMG pot fi corective
3. DESCRESCÂNDĂ: - dependenţa pacientului se reduce, este în descreştere iar rolul
AMG este de a susţine acest progres şi de a-l face să-şi regăsească acel nivel minim,
optim, de autonomie.
4. PERMANENTĂ: - în ciuda îngrijirilor din partea AMG, problema pacientului nu
poate fi corectată, dependenţa devenind permanentă sau cronică iar rolul AMG este de
suplinire, de a ajuta.
SURSELE DE DIFICULTATE:
- se definesc ca fiind cauza dependenţei sau orice obstacol major care împiedică satisfacerea
uneia sau a mai multor nevoi fundamentale.
- pot fi cauzate de :
1. factori de ordin fizic
2. factori de ordin psihologic
3. factori de ordin spiritual
4. factori legaţi de insuficiente cunoştinţe.
1. Sursele de ordin fizic: - cuprind toate obstacolele fizice de natură intrinsecă (care provin de
la pacient) sau extrinsecă (adică care cuprind agenţi exteriori care în contact cu organismul
uman împiedică buna funcţionare a organismului);
Ex : - de obstacol intrinsec: - ocluzie intestinală
- de obstacol extrinsec: - sondă vezicală, branulă, pansament dentar.
2. Sursele de ordin psihologic: - cuprind sentimente, emoţii, stări sufleteşti şi intelectuale care
pot influenţa satisfacerea unei nevoi fundamentale;
Ex: - tulburări de gândire, emoţii, anxietate, stres, modificarea imaginii corporale, doliul.
3. Sursele de ordin social: - cuprind problemele generale ale persoanei şi generate de
persoană în raport cu anturajul său, cu partenerul de viaţă, cu familia, cu colegii de muncă;
raportul persoanei cu comunitatea; Aceste raporturi pot fi de ordin cultural sau economic. Se
pot prezenta sub formă de modificări ale rolului social (şomajul sau un nou loc de muncă pot
determina dificultăţi în comunicare, probleme de adaptare culturală).
Page
15
4. Sursele de ordin spiritual: - aspiraţii spirituale, revolta persoanei asupra

sensului vieţii, întruniri religioase, filozofice, limite în practicarea religiei cu
repercursiuni mai ales asupra persoanelor în vârstă şi muribunzi.
5. Factori legaţi de insuficiente cunoştinţe: - AMG ajută pacientul în
câştigarea unor cunoştinţe care îi sunt necesare pentru satisfacerea nevoilor fundamentale.
PROCESUL DE ÎNGRIJIRE
Este o metodă organizată şi sistematică care permite acordarea ingrijirilor individualizate;

- este un mod de a gandi care permite o intervenţie conştientă, planificată a ingrijirilor in
scopul protejării şi promovării sănătăţii.
Procesul de ingrijire are 5 etape:
1) - culegerea de date (interviul)
2) - analiza şi interpretarea datelor (nursing)
3) - planificarea ingrijirilor (obiective)
4) - realizarea intervenţiilor (aplicarea lor)
5) - evaluarea.
1) Culegerea de date – ne permite să adunăm toate datele despre pacient in globalitatea sa,
despre suferinţa sa, obiceiurile sale;
2) Analiza şi interpretarea datelor (diagnosticul de nursing) - ne permite să punem in
evidenţă problemele specifice de dependenţă şi sursele de dificultate care le-au generat (de
elaborare a diagnosticului de nursing);
3) Planificarea îngrijirilor / obiective:
a) – să determinăm scopurile / obiectivele care trebuiesc urmate pentru a ne atinge ţelul sau
rezultatul aşteptat;
b) - stabilirea mijloacelor pentru rezolvarea obiectivelor.
4) Aplicarea intervenţiilor (executarea lor): - precizarea concretă a intervenţiilor, a ceea ce
trebuie să facem;
5)Evaluarea rezultatelor: - analizele rezultatului obţinut,dacă intervenţiile au fost sau nu
corect aplicate sau dacă nu au apărut date sau probleme noi in evoluţia pacientului (ele trebuie
imediat notate in Foaia de Temperatură şi eventual dacă este nevoie de o reajustare,
readaptare a obiectivelor sau intervenţiilor - proces ciclic).
INTERVIUL : - discuţie sau intrevedere faţă in faţă cu pacientul;
- anamneza: - (culegerea de date) - dialog ;
- este o formă specială de comunicare verbală sau nonverbală care se desfăşoară intre AMG şi
persoana care recurge la ingrijiri de sănătate.
A.CONDITII PENTRU EFECTUAREA UNUI INTERVIU:
a) trebuie să se ţină cont de numiţi factori importanţi:
- alegerea momentului oportun pentru pacient;
- respectarea – orei de masă; momentelor de repaus şi oboseală;
perioadei cand pacientul se simte rău sau suferind
- AMG trebuie să ia interviul aşa incat să acorde o perioadă suficientă de timp exprimării
pacientului in ritmul său (răbdare);
- crearea unui microclimat care să ţină seama de intimitatea la care are dreptul pacientul şi
confortul la care are dreptul acesta;
- capacitatea AMG de a manifesta un comportament care să reflecte:
- atitudine de acceptare;
- capacitate de ascultare;
- atitudine de respect;
- capacitate de empatie (de a se transpune in situaţia celui cu probleme);
Page
16
AMG demonstrează acest comportament - prin menţinerea unui contact

vizual, prin mimică, expresie senină a feţei sau surazătoare după caz.
- printr-o poziţie comodă şi limbaj care dovedesc pacientului dorinţa sa de a-l
asculta şi uşura interviul.
B) ABILITĂŢILE AMG DE A FACILITA INTERVIUL:
a) abilitatea de a pune intrebări adecvate:
Intrebările pot fi de două feluri: - inchise;
- deschise;
- intrebările inchise aduc răspunsul de genul „DA” sau „NU”;
- intrebările deschise permit pacientului să se exprime ;(ex.:”puteţi să imi descrieţi ce vă
supără?”).
Intrebarile deschise pot fi:
- de tip narativ („povestiţi-mi”);
- de tip descriptiv („descrieţi”)
- de tip de clarificare („de ce nu mancaţi niciodată carne?”).
b) abilitatea de a confirma, valida percepţiile sale cu pacientul in aşa fel incat să elimine
subiectivul observaţiilor sale: (ex: „mi-aţi spus că vomitaţi de două zile”);
c) abilitatea de a readuce pacientul la intrebările necesare cand divaghează;
d) abilitatea de a face o sinteză: („dumneavoastră nu puteţi dormi din cauza stresului?”);
e) abilitatea de a aplica o ascultare activă: - prin repetarea ultimei fraze a pacientului,
extragerea şi reformularea conţinutului;
f) informaţiile obţinute de la pacient trebuie notate in Foaia de Observaţie cu exactitate pentru
ca esenţa să nu se piardă;
g) comunicarea non verbală: expresia feţei, gesturi, mimică.
CULEGEREA DE DATE
Este primul pas de culegere a informaţiilor despre pacient. Scopul acestei etape este acela
de a aduce în atenţie date despre starea de sănătate a pacientului, pe baza cărora nursele vor
lua decizii importante în legătură cu diagnosticul de nursing. Datele pot fi subiective şi
obiective şi ajută asistenta să ia decizii inteligente în ceea ce priveşte diagnosticul nursing.
Culegerea de date se desfăşoară conform unui plan care constă în:
- colectarea de informaţii obiective sau subiective despre pacient;
- verificarea datelor obţinute;
- comunicarea tuturor informaţiilor obţinute cu ocazia culegerii de date.
Identificarea problemelor de îngrijire a pacientului se bazează în principal pe cunoaşterea
pacientului, mai exact pe:
- cunoaşterea deficienţelor pacientului;
- cunoaşterea propriilor resurse pentru a face faţă nevoilor de sănătate;
- cunoaşterea aşteptării acestuia în ce priveşte procesul de îngrijire medicală de care va
beneficia;
- informaţii despre sănătatea sa sau spitalizarea sa.
Informaţiile culese pot fi :
- stabile: exemplu: nume, vârstă, sex, carte de identitate;
- variabile: exemplu: temperatura, TA, durere, infecţii, date care se află într-un continuu
proces de schimbare.
Sursele de informaţii pot fi:
- directe – exemplu: pacientul;
- indirecte – exemplu: familia , anturajul, membrii echipei de sănătate, dosarul medical,
anumite scheme de referinţă.
Page
17
Mijloace pentru culegerea datelor – cele mai importante sunt:

- observarea pacientului;
- interviul pacientului;
- prin împărtăşirea spontană de către pacient a acuzelor şi simptomele sale
subiective, ca de
exemplu: palpitaţii, durere, frica, ameţeala.
- consultarea surselor secundare.
Trebuie căutate semnele obiective care corespund manifestărilor subiective descrise de
bolnav.
Scopul culegerii de date este acela de a furniza o bază pentru interpretarea şi definirea
problemei.
1.Observarea pacientului presupune o capacitate intelectuală deosebită de a sesiza prin
intermediul simţurilor detaliile lumii exterioare. Este considerat un proces mintal activ.
Asistenta medicală va trebui să se ferească de:
- subiectivism;
- judecăţi preconcepute;
- rutină şi superficialitate;
- lipsa de concetrare şi continuitate.
2. Interviul este un instrument de cunoaştere a personalităţii. Interviul este eficient dacă se
ţine cont de anumiţi factori. Este important de ştiut momentul oportun pentru pacient atunci
când va fi supus interviului, cu respectea orei de odihnă, a orei de servire a mesei sau a
momentelor de oboseală.
Interviul presupune capacitatea asistentei medicale de a manifesta un comportament care să
reflecte:
- o atitudine de acceptare;
- o capacitate de ascultare;
- o capacitate de empatie;
- o atitudine de respect.
În cazul în care interviul iniţial nu poate fi finalizat se va reveni obligatoriu, nu înainte de a fi
menţionat acest lucru şi pacientului.
ANALIZA ŞI INTERPRETAREA DATELOR
Datele odată culese in urma interviului, asistenta urmează să le analizeze şi să le dirijeze spre
interventii individualizate; acestea presupun identificarea nevoilor specifice ale pacientului.
Ex : - nevoia de a fi curat este comună tuturor persoanelor, pe cand a face 1 sau 2 duşuri pe zi
este specifică.
Analiza şi interpretarea formată din 2 părţi:
Analiza Interpretarea
- examinarea datelor - explicarea cauzelor de dependenţă
- clasificarea datelor - stabilirea priorităţilor:date de independenta- acelea care permit
satisfacerea automata a nevoilor; date de dependenta
- stabilirea problemelor de ingrijiri - acordarea ingrijirilor
- recunoasterea legaturilor si a prioritatilor(problemelor)
Interpretarea datelor- inseamna a da un sens, a explica originea sau cauza problemei de
dependenta, adica a defini sursele de dificultate.
Analiza si interpretarea datelor vor conduce asistenta la stabilirea diagnosticului de
ingrijire
DIAGNOSTICUL DE ÎNGRIJIRE
Diagnosticul de îngrijire porneşte de la informaţiile culese şi de la departajarea manifestărilor
de dependenţă.
Page
18
Începutul în definirea diagnosticelor de îngrijire l-a făcut Florence

Nightingale, în anii 1854-1855.
Se cunosc mai multe definiţii ale diagnosticului de îngrijire:
1. Diagnosticul de îngrijire este o formă simplă şi prescrisă care descrie
reacţia persoanei la o
problemă de sănătate;
2. Diagnosticul de îngrijire este un enunţ concis actual sau potenţial al manifestărilor de
dependenţă ale persoanei;
3. Diagnosticul de îngrijire este o problemă de sănătate reală sau potenţială, pentru care
nursele sunt capabile prin pregătirea lor să acorde îngrijire;
4. Diagnosticul de îngrijire este enunţul care descrie răspunsul uman al unui individ sau grup,
şi pe care asistentele pot să- l identifice legal;
5. În anul 1990 ANADI ( Asociaţia Nord Americană De Diagnostic De Îngrijire) a adoptat
oficial definiţia diagnosticului de îngrijire: „ diagnosticul nursing este enunţul unei judecăţi
clinice asupra reacţiilor la problemele de sănătate prezente sau potenţiale, la evenimentele de
viaţă ale unei persoane, ale unei familii sau colectivităţi”.
Pe baza diagnosticelor de îngrijire se aleg intervenţiile de îngrijire, vizând atingerea
rezultatelor pentru care asistenta medicală este responsabilă.
Utilizarea termenului de nursing încurajează asistenta în vederea iniţierii de intervenţii
independente, în vederea efectuării de cercetări asupra activităţii care urmează se fie
implementată în funcţie de diagnosticul nursing.
Procesul de elaborare a diagnosticului de nursing
Procesul de diagnostic este unul de analiză şi sinteză, care necesită din partea asistentei
medicale abilităţi cognitive, obiectivitate, putere de decizie şi neimplicarea valorilor şi
credinţelor lor.
Procesul de diagnostic presupune:
1. Analiza şi interpretarea datelor, prelucrarea lor;
2. Identificarea problemelor de sănătate ale pacientului;
3. Enunţul diagnosticului nursing.
1. Prelucrarea datelor – este un act de interpretare a datelor culese, validate şi organizate în
prima etapă a procesului de nursing.
Interpretarea datelor – depinde de cunoştinţele teoretice despre conceptul de nursing, de
experienţa asistentei şi de abilităţile ei cognitive.
2. Identificarea problemelor – reprezintă acea etapă în care asistenta şi pacientul identifică
punctele forte ale acestuia.
Exemple de puncte forte ce pot ajuta pacientul pot fi:
- că nu este fumător;
- că are o familie care îi acordă suport psihic;
- că nu este alergic;
- că respectă regimul igieno-dietetic prescris.
Punctele forte îl pot ajuta pe suferind să facă faţă unei situaţii de criză sau stress.
Problemele de sănătate ale pacientului sunt identificate pe baza manifestărilor clinice – semne
şi simptome şi pe reacţiile şi comportamentul acestuia.
3. Enunţul diagnosticului de nursing – este etapa în care asistenta medicală face conexiuni
între problemele de sănătate ale pacientului şi factorii conecşi, factori care determină
schimbări în starea lui de sănătate.
Factorii etiologici pot fi: factori de mediu, psihici, bio-fiziologici, sociologici, spirituali şi
culturali.
Prin includerea factorilor cauzali în diagnosticul nursing, asistenta medicală poate stabili
strategii de îngrijire pentru pacient.
Page
19
Pentru formularea unui diagnostic, asistenta medicală se poate ghida după o

listă de diagnostice acceptată, din care poate selecta categoria necesară.
În situaţia în care, în informaţiile culese, nu apar factori cauzali, asistenta
medicală trebuie să pună un diagnostic pe baza cunoştinţelor teoretice şi a
experienţei clinice.
Diagnosticul nursing trebuie să denote clar o problemă de sănătate actuală sau potenţială a
pacientului, care poate fi rezolvată prin intervenţii independente sau dependente.
Componenetele diagnosticului de nursing:
1. Problema (P) – exprimă un comportament, o reacţie, o atitudine, o dificultate a pacientului
faţă de satisfacerea nevoilor de sănătate, din punct de vedere biofiziologic, psihologic,
sociocultural şi spiritual.
Termenii utilizaţi pentru enunţul problemei sunt: alterarea, diminuare, dificultate, deficit,
refuz, incapacitate.
Exemplu: alterarea integrităţii tegumentelor; incapacitatea de a se deplasa; refuzul de a se
alimenta – hidrata; diminuarea mobilităţii fizice.
După culegerea datelor, asistenta medicală poate să tragă o concluzie, poate să explice clar
situaţia şi poate defini problemele.
Exemplu:
- alterarea integrităţii psihice;
- alterarea integrităţii fizice;
- alterarea stării de conştienţă;
- alterarea eliminării intestinale.
2. Etiologia (E) – cuprinde factorii cauzali, adică acei factori care constituie obstacole în
calea satisfacerii nevoilor de sănătate. Ei pot fi:
- de ordin fizic, factori intrinseci ( exemplu: probleme metabolice, infecţii) şi factori extrinseci
( agenţi externi, care în contact cu organismul împiedică funcţionarea normală – exemplu:
imobilizare în aparat gipsat sau prin pansament compresiv);
- de ordin psihologic – sentimente, emoţii, tulburări cognitive care influenţează satisfacerea
nevoilor( anxietate, stress, situaţii de criză);
- de ordin sociologic – exemplu: interacţiunea cu familia, colegii de muncă, cu prietenii;
- de ordin cultural şi spiritual – probleme de adaptare la o cultură sau insatisfacţii;
- factori legaţi de necunoaştere a modului de promovare a unei bune stări de sănătate.
3. Semne de dependenţă (S) – sunt semne observabile ale incapacităţii de menţinere a
sănătăţii, de satisfacere a nevoilor fundamentale.
Diagnosticul de îngrijire este format deci din trei părţi şi utilizează formula P.E.S.
Exemplu:
- P – alterarea eliminării intestinale( constipaţia);
- E – din cauza imobilităţii;
- S – se manifestă prin scaune rare cu senzaţii de presiune la nivelul rectului şi însoţite de
dureri abdominale.
PES
Ex.
problema de dependenţă etiologia(cauza) semne/simptome
alterarea eliminării- - scaune rare, Diaree:
constipaţia - dureri datorate - scaune apoase,
imobilităţii; - senzaţie de usturime
Page
20
- senzaţie de presiune la eliminare,

la nivelul rectului - dureri abdominale,
- greţuri
In formularea diagnosticului de ingrijire, cauzele (sursele, de dificultate), care

constituie a doua componenta a diagnosticului, se leaga de prima componenta - de
problema - prin urmatoarele cuvinte: legat de, din cauza.
TIPURI DE DIAGNOSTIC DE NURSING

1. Diagnosticul actual – cuprinde două elemente: problema actuală şi factorii etiologici.
Legătura dintre cele două elemente se realizează prin intermediul expresiei „ legat de” sau
„ datorită”.
Tipuri de diagnostic actual:
- disconfort legat de durere;
- perturbarea imaginii corporale legată de pierderea unui membru;
- anxietate legată de iminenţa unei intervenţii chirurgicale.
2. Diagnostic potenţial – poate fi enunţat pe baza istoricului stării de sănătate a pacientului,
pe cunoaşterea complicaţiilor bolii, pe experienţa asistentei medicale.
Exemplu: un pacient care fumează 40 de ţigări pe zi, poate avea un diagnostic potenţial
postoperator, şi anume:”potenţial de alterare a respiraţiei legată de fumatul excesiv”.
3. Diagnostic posibil – poate fi utilizat pentru a evidenţia un răspuns incert al pacientului sau
legat de factori necunoscuţi.
Erori în formularea diagnosticului de nursing
În formularea diagnosticului de nursing se pot produce erori prin următoarele modalităţi:
- utilizarea terminologiei medicale în defavoarea terminologiei specifice nursingului;
- utilizarea unui singur semn sau simptom ca răspuns al pacientului la o problemă de sănătate;
- plasarea factorilor cauzali înaintea răspunsului pacientului la o problemă de sănătate;
- plasarea factorilor cauzali înaintea răspunsului pacientului;
- implicarea valorilor şi credinţelor proprii.
Acurateţea diagnosticului de nursing depinde de obţinerea de informaţii complete şi de
prelucrarea obiectivă a acestor date.
Dacă sunt omise date, diagnosticul de nursing poate fi un eşec, iar dacă datele sunt prelucrate
necorespunzător, diagnosticul de nursing este incorect.
Caracteristicile diagnosticului de nursing:
- este un enunţ clar şi concis al problemei pacientului;
- este specific unui pacient;
- se bazează pe datele obţinute în prima etapă a procesului de nursing;
- se schimbă în funcţie de modificările răspunsului pacientului la problemele de sănătate;
- ţine cont de factorii cauzali ai problemelor de sănătate;
- orientează asistenta spre intervenţii specifice problemelor pacientului;
- promovează planificarea intervenţiilor independente;
- facilitează comunicarea asistentei cu ceilalţi membrii din echipa de sănătate.
Exemple de diagnostic de nursing prelute din lista NANDA, elaborată îm anul 1986, utilizată
şi în prezent:
- incapacitate de menţinere a sănătăţii;
- risc de accident;
- risc de infecţie;
- alterarea mucoasei bucale, etc;
- alterarea integrităţii tegumentelor;
Page
21
- perturbarea somnului;
- intoleranţă la efort;
- durere;
Exemple de factori etiologici:
- atrofie musculară;
- deficit auditiv, vizual;
- scăderea tonusului muscular;
- oboseala,
- proces inflamator sau infecţios;
- sedentarism;
- alcoolism;
- singurătatea;
- şoc emoţional;
- situaţie de criză;
- condiţii de muncă inadecvate;
- mediu necunoscut;
- lipsa intimităţii;
- spitalizare.
Concluzii:
- un diagnostic de nursing este o problemă de sănătate actuală sau potenţială care conduce la
intervenţii autonome;
- procesul de nursing este analiza şi sinteza datelor;
- abilităţile cognitive pentru stabilirea diagnosticului sunt: obiectivitate, gândire critică, putere
de decizie;
- un diagnostic nursing trebuie formulat clar, concis, centrat pe pacient, legat de o problemă şi
bazat pe date reale;
- diagnosticul nursing este baza planificării intervenţiilor independente.
PLANIFICAREA ÎNGRIJIRILOR
PLANIFICAREA ÎNGRIJIRILOR /OBIECTIVELE

- după ce formulează diagnosticul de ingrijire - nursing, AMG elaborează un plan de acţiune
care să influenţeze pozitiv starea fizică şi mentală a pacientului; să-i reducă problemele de
dependenţă.
Planificarea ingrijirilor inseamnă stabilirea unui plan de intervenţie, prevederea etapelor, a
mijloacelor de desfăşurare, de asemenea a precauţiunilor care trebuie luate.
Planificarea ingrijirilor au două componente:
- obiectivele de ingrijire;
- obiectivele de intervenţie.
Acest plan se intocmeşte, luand corect informaţiile culese in timpul interviului de la pacient,
de la familie, prieteni, cunoştinţe, de la toată echipa de ingrijire.
Obiectivul de ingrijire poate fi descris astfel:
- descrierea unui comportament pe care il aşteptăm de la pacient;
- un rezultat pe care dorim să-l obţinem in urma intervenţiilor.
Obiectivele de ingrijire vizează deci:
- atitudinea;
- comportamentul;
- actul pacientului insuşi sau a familiei, a grupului sau a colectivităţii.
Ex: - pacient paralizat; (obiectivul ar fi ca pacientul să se deplaseze fără ajutor in decurs
de……)
Page
22
- astm bronşic; (obiectivul ar fi ca pacientul să poată respira fără probleme in

decurs de….).
Caracteristicile unui obiectiv de ingrijire: AMG va formula obiectivele
pornind de la sistemul SPIRO.
S ═ Specificitate; (cine face acţiunea)
P ═ Performanţă (comportamentul), atitudinea; (ce se face de către pacient; ce se face pentru
pacient);
I ═ Implicare (cum, in ce fel face pacientul acţiunea);
R ═ Realism (in ce măsură se poate face acţiunea);
O ═ Observabil.( cand, in ce moment se face acţiunea)
Obiectivele pot fi:
- pe termen scurt – zile
- pe termen mediu – 1 săptămană
- pe termen lung – săptămani, luni
Aplicarea ingrijirilor – intervenţiile constituie momentul realizării conştiente şi voluntare a
intervenţiilor planificate pentru a se obţine rezultatele aşteptate.
Aplicarea in practică a acţiunilor are ca scop ajutarea pacientului pentru a-şi menţine sau a-şi
recăpăta independenţa sau un oarecare nivel de independenţă.
In aplicarea in practică a ingrijirilor sunt implicaţi:
- pacientul
- nursa
- echipa de ingrijire;
- familia.
SITUAŢII SAU PREACŢII in timpul ingrijirilor de care trebuie să ţină seama nursa
(AMG);
1) ANXIETATEA
- sentiment de disconfort şi tensiune pe care il are pacientul;
- se poate manifesta sub formă de:
- nelinişte
- frică
- durere
- uşoare modificări ale pulsului, respiraţiei şi ale TA
- stress care se manifestă psihic sau fizic.
2) STRESSUL PSIHOLOGIC – apare la diferenţele dintre exigenţele la care individul
trebuie să facă faţă şi posibilitatea sau capacitatea de a realiza in practică
- se manifestă prin frică de eşec;
- anxietate;
- depresie.
Stressul fizic - se manifestă prin insatisfacţia unor nevoi fiziologice cum ar fi:
- foamea;
- setea;
- frigul.
Şi, ca rezultat, indiferent de tipul de stress, el poate afecta tubul digestiv:
- diareea de stres;
- frica;
- foamea de stres.
3) FRICA
- aproape intotdeauna se asociază cu anxietatea;
- nu trebuie minimalizat acest sentiment;
- frica poate fi faţă de tratament, faţă de intervenţii chirurgicale, faţă de moarte.
Page
23
4) DUREREA – este o senzaţie de diferite dimensiuni de la neplăcută pană

la exacerbarea durerii, fiind insoţită de reacţii psihologice cum ar fi:
- anxietatea;
- depresia;
- furia.
Durerea poate fi:
- acută;
- cronică.
5) SINGURĂTATEA: - boala şi bătraneţea, care sunt deobicei foarte neplăcute şi neatrative,
astfel incat persoanele varstnice, bolnavii cronici şi persoanele din unitaţile psihiatrice trăiesc
frecvent experienţa singurătăţii şi a izolării.
6) IMOBILITATEA: - diminuarea activităţilor normale, care poate afecta perceperea
imaginii şi stimei faţă de sine.
7) SENTIMENTUL DE NEPUTINŢĂ - atunci cand pacientul se vede condamnat şi
constată cu amărăciune inutilitatea ingrijirilor.
8) MODIFICAREA SCHEMEI CORPORALE – slăbirea sau ingrăşarea exagerată,
imbătranirea, pentru unele persoane determină perturbări serioase in viaţa şi personalitatea lor.
Amputaţiile ale mainilor, ale sanului, ale organelor genitale, influenţează de asemenea negativ
schema corporală.
9) PIERDEREA UNEI FIINŢE DRAGI
- a unui rol, a unui anumit statut care pot determina tulburări emoţionale-severe.
DOLIUL - care apare după decesul unei fiinţe dragi care determină modificări severe, in
personalitatea şi viaţa persoanei respective.
Intervenţia – reprezintă acţiunea asistentei medicale de a suplini sau de a completa ceea

ce pacientul nu poate face singur, cu scopul atingerii unui grad optim de independenţă a
pacientului. Permite asistentei medicale să-şi aleagă modul de acţiune în scopul corectării
problemei de dependenţă a pacientului.
Intervenţiile pot fi:
- inovatoare;
- personalizate;
- observabile;
- măsurabile;
- evaluabile.
Intervenţiile vor fi planificate pe zi, oră, continuitate şi pe durata pe care se desfăşoară.
Planificarea îngrijirilor se face în etape:
- locul luării deciziei şi desemnarea celor ce vor participa la îngrijire;
- întoarcerea la normalitate;
- valabilitatea resurselor, sociale sau comunitare pentru atingerea obiectivelor fixate;
- prognoza în ceea ce priveşte rezolvarea problemelor;
- colaborarea cu membrii echipei sanitare;
- date suplimentare;
- planul de îngrijire să se adreseze în mod evident atât diagnosticului medical cât şi celui
nursing;
- rezultatele intervenţiilor.
În desfăşurarea etapei de planificare trebuie să se respecte un plan:
1. Determinarea obiectivelor pentru îngrijire: exemplu: implicarea pacientului, a familiei, a
membrilor echipei; stabilirea obiectivelor prioritare; anticiparea nevoilor şi problemelor
bazate pe priorităţile stabilite.
Page
24
2. Dezvoltarea sau modificarea planului: exemplu: implicarea pacientului în

desemnarea strategiilor, includerea tuturor informaţiilor necesare îngrijirii
pacientului (vârstă, sex, cultură, etnie, religie); planifică confortul
pacientului; selectarea măsurilor necesare îngrijirii pacientului.
3. Colaborarea cu ceilalţi membrii ai echipei sanitare, cu: identificarea resurselor de sănătate
şi a celor sociale, valabile pentru pacient; coordonarea îngrijirilor spre beneficiul pacientului;
delegarea acţiunilor.
4.Formularea rezultatelor scontate în urma intervenţiilor de îngrijire.
APLICAREA ÎNGRIJIRILOR
Este a patra etapă a procesului de îngrijire nursing. În realizarea acestei etape sunt
implicaţi: pacientul, asistenta medicală, echipa de îngrijire şi familia.
Aplicarea îngrijirilor are scopul de a ajuta pacientul să-şi menţină sau să-şi recapete
independenţa, sau, un oarecare grad de independenţă.
Planificarea îngrijirilor ( a treia etapă a procesului nursing) şi executarea îngrijirilor (a patra
etapă a procesului nursing) sunt strâns legate. Ceea ce se decide în planificarea îngrijirilor
trebuie să se execute în etapa de aplicare a îngrijirilor.
Cele două etape vor fi consemnate o singură dată într-o rubrică de intervenţii, rubrică care va
cuprinde:
- cui se adresează acţiunea;
- orarul;
- natura acţiunii;
- semnătura asistentei medicale care răspunde.
De reţinut:
- nu se efectuează niciodată acte de îngrijire fără a se cunoaşte efectul aşteptat;
- se verifică dacă intervenţiile prevăzute sunt întotdeauna potrivite;
- se vor observa atent reacţiile pacientului;
- se vor modifica intervenţiile ineficace;
- pe lângă pacient va fi implicată şi familia sa;
- se va pregăti mediul înconjurător terapeutic.
În timpul îngrijirilor pot să apară diverse reacţii:
- anxietatea – care este un sentiment de inconfort şi tensiune;
- frica – este un sentiment pe care îl resimte persoana faţă de un pericol fizic sau
psihologic;
- durerea – este o senzaţie neplăcută percepută în diverse părţi ale organismului; ea poate
fi însoţită de anxietate, depresie, frică;
- singurătatea;
- înstrăinarea;
- sentimentul de neputinţă;
- modificarea schemei corporale;
- pierderea unei fiinţe dragi sau al unui statut social;
- doliul – este o pierdere cu repercursiuni importante asupra persoanei.
Aceste situaţii pot fi atenuate de asistenta medicală dacă ea dă dovadă de prezenţă umană
şi căldură, fiind gata oricând să ajute pacientul.
Evaluarea îngrijirilor
Este ultima etapă a procesului nursing şi reprezintă o reapreciere completă a întregului
plan de îngrijire nursing.
Evaluarea începe în etapele precedente şi anume:
- în etapa de culegere a datelor şi interpretarea lor, asistenta medicală realizează o evaluare
pentru a verifica starea sănătăţii de ”astăzi”a pacientului şi pentru a observa dacă are toate
informaţiile despre pacient;
Page
25
- în etapa de analiză şi diagnostic, evaluarea se face cu scopul asigurării

asupra faptului că lista de diagnostice de îngrijire este completă şi exactă;
- în etapa de planificare se verifică dacă obiectivele şi intervenţiile au fost
corespunzătoare şi cât de bine au fost îndeplinite obiectivele propuse;
- în etapa de implementare se determină dacă planul a fost implementat aşa cum a fost
recomandat şi se vor identifica atât factorii care frânează cât şi factorii care ajută
progresul.
Etapele evaluării:
1. Comparaţia rezultatelor actuale cu rezultatele aşteptate ale terapiei.
În această etapă se face evaluarea răspunsului( aşteptat şi neaşteptat) cu scopul
determinării gradelor succesului intervenţiilor nursing şi determinarea nevoilor de
modificare a obiectivelor, a mediului, a echipamentului ori a terapiei.
2. Evaluarea acceptării, a complianţei cu terapia prescrisă. Este etapa în care :
- se determină impactul acţiunilor asupra pacientului, familiei şi a celorlalţi membrii ai
echipei de îngrijire;
- se verifică dacă testele şi investigaţiile s-au executat într-un mod corect;
- se verifică dacă pacientul, familia şi membrii echipei au înţeles informaţiile furnizate.
3. Etapa în care se notează şi se vor descrie exact răspunsurile pacientului la terapie sau la
planul de îngrijire.
4. Este etapa în care se modifică planul atunci când este indicat şi când se restabilesc
priorităţile.
Evaluarea – ca ultimă etapă a procesului de nursing – ne ajută să răspundem la
următoarele întrebări:
- a fost eficient planul aplicat sau nu şi din ce cauze;
- dacă am reuşit să ajungem până la sfârşitul etapei, în conformitate cu planul stabilit;
- dacă am făcut totul sau trebuia mai mult;
- în cazul unui eşec încercăm să aflăm unde s-a greşit.
Evaluarea cuprinde:
- stabilirea criteriilor de evaluare;
- evaluarea atingerii obiectivelor;
- identificarea datelor care afectează atingerea obiectivelor.
Pentru evaluare, asistenta medicală culege date subiective şi obiective, ce pot evalua
obiectivele propuse, după care le interpretează.
Exemplu: frecvenţa respiratorie a crescut de la 12 bătăi pe minut la 16 bătăi pe minut.
Datele colectate sunt comparate cu criteriile stabilite. În urma comparaţiei pot fi trei
posibilităţi:
- obiectivele să fie atinse în totalitate;
- obiectivele să fie atinse parţial;
- obiectivele să nu fie atinse.
Atunci când obiectivele nu au fost atinse, asistenta medicală va reanaliza planul nursing,
punânduşi următoarele întrebări:
- am cules date suficiente?
- am identificat corect diagnosticul de nursing?
- am stabilit corect obiectivele?
- am ales corect intervenţii specifice obiectivelor?
În planul de nursing, evaluarea este consemnată enunţând progresele pe care le- a făcut
pacientul în funcţie de obiectivele propuse. Exemplu: pacientul nu prezintă escare de decubit.
În concluzie, evaluarea :
- apreciază modul de atingere a obiectivelor;
- este un proces organizat;
Page
26
- determină reexaminarea planului de nursing;

- duce printre altele şi la evaluarea calităţii intervenţiilor.
În cazul în care acţiunile asistentei medicale nu au avut impactul dorit,
procesul de îngrijire se reia de la prima etapă, cu reformularea diagnosticului.
Evaluarea permite reajustarea obiectivelor şi chiar modificarea intervenţiilor.
NEVOIA DE A RESPIRA SI A AVEA O BUNA CIRCULATIE
A. RESPIRATIA – reprezintă nevoia fiinţei umane de a capta oxigenul din mediul

înconjurător necesar proceselor de oxidare în organism şi de a elimina Dioxidul de Carbon
rezultat din arderile celulare.
Etapele respiraţiei:
Ventilaţia – reprezinta patrunderea aerului incarcat cu oxigen in plamani si eliminarea aerului
incarcat cu dioxid de carbon. Ventilatia are doi timpi: inspiratia si expiratia; ea este influentata
de:
- permeabilitatea cailor respiratorii;
- concentratia oxigenului in aerul respirat;
- maturitatea centrului respirator bulbar;
- expansiunea cutiei toradce;
- functionarea normala a centrilor care regleaza respiratia
Difuziunea gazelor- este procesul prin care oxigenul din alveoiele pulmonare
trece in capilarele perialveolare si CO2 din capilare trece in alveolele pulmonare.
Este influentata de:
- diferenta de presiune a O2 In aerul alveolar si concentra(ia O2 din sange;
- starea peretelui alveolar;
- marimea suprafetei alveolare
Etapa circulatorie - consta in conducerea O2 prin vasele arteriale la tesuturi si a CO2 adus
de la tesuturi, prin vasele venoase, la plamani, pentru a se elimina.
Este influenlata de:
- cantitatea de hemoglobina din sange;
- debitul cardiac;
- numarul de hematii;
- permeabilitatea relelei periferice arteriale
Etapa tisulară – reprezinta schimbul de gaze dintre sange si tesuturi, cu ajutorul unui sistem
enzimatic complex.
Asistenta medicala face observatii privind etapa ventilatorie a respiraliei.
Factori care influenţează satisfacerea nevoi de a respira:
Există factori biologici:
 Vârsta la copii, numarul de respiralii pe minut este mai mare ca la adult;
 Sexul la femei se inregistreaza valori ale frecvenlei respiratorii la.limita maxima a
normalului, la barbati la limita minima;
 Statura - la persoanele mai scunde, numarul de respiratii pe minut este mai mare decat la
persoanele inalte;
 Somnul - in timpul"somnului, frecventa respiraliilor este mai scazuta dedit in timpul starii
de veghe;
 Alimentaţia - pozitia corecta a toracelui permite expansiunea plamanului in timpul
respiratiei. Individul sanatos poate respire in ortostatism, sezand, culcat. Pozitia care
Page
27
favorizeaza respiratia este cea sezand si ortostatica, prin contractia

corespunzatoare a diafragmei;
 Exerciţiul fizic - influenteaza menlinerea umiditatii cailor respiratorii si
prin aportul de glucoza favorizeaza o buna funclionare a diafragmei si a
celorlalli muschi respiratori;
Factorii psihologici:
 Emoţiile - influenteaza amplitudinea si frecventa respiratiei. La fel si plansul si rasul.
Factorii sociologici:
Mediul ambiant - procentajul adecvat de oxigen (21%) din aerul atmosferic favorizeaza
respiratia; mediul poluat, incarcat cu particule microbiene, chimice, influenteazanegativ
respiratia; umiditatea aerului inspirat de 50-60% creeaza un mediu confortabil;
Climatul - influenteaza frecventa respiraliei; caldura determina cresterea frecventei, frigul -
scaderea frecventei; vantul perturba respiralia; altitudinea, prin rarefierea aerului, determina
cresterea frecventei;
Locul de muncă - prin poluare chimica sau microbiana, devine un mediu nefavorabil bunei
respiratii;
Manifestările de independenţă:
FRECVENTA RESPIRATIEI
 reprezinta numarul de respiratii pe minut
 respiraliei - este influenlata de varsta si sex
- la nou-nascut - 30-50 r/min
- la 2 ani - 25-35 r/min
- la 12 ani - 15-25 r/min
- adult -16-18 r/min
- varstnic -15-25 r/min
AMPLITUDINE - este data de volumul de aer care patrunde si se elimina din plaman la
fiecare respiratie. Din acest punct de vedere respiratia poate fi profunda sau superficiala;
RITM - reprezinta pauzele egale dintre respiratii, deci, respira!ia este ritmica;
ZGOMOTE RESPIRATORII - normal, respiratia este linistita; in somn, devine mai
zgomotoasa (sforait);
SIMETRIA MISCARILOR RESPIRATORII - ambele hemitorace prezinta aceeasi
miscare de ridicare si miscarilor coborare in timpul inspira!iei si expiratiei;
TIPUL DE RESPIRATIE - sunt trei tipuri de respiratie:
- costal superior, intalnit la femeie, prin ridicarea partii superioare a cutiei toracice, datorita
maririi diametrului anteroposterior in timpul inspiratiei;
- costal inferior, intalnit la barbat, prin marirea diametrului lateral al cutiei toracice;
- abdominal, intalnit la copii ci varstnici, prin marirea diametrului vertical al cutiei toracice;
MUCOZITATI - mucoasa respiratorie este umeda, secretii reduse, transparente, dense;
TUSEA - Reprezinta expiratie fortata; prin care se elimina, secrctiile, din caile respiratorii;
este un fenomen de protectie al organismului.
INTRVENTIILE ASISTENTEI PENTRU MENTINEREA INDEPENDENTEI IN

SATISFECEREA NEVOII
 exploreaza deprinderile de respiralie ale pacientului
 -invata pacientul:
- sa face exercitii respiratorii
- sa faca exercitii de mers, de relaxare
- sa aiba posturi adecvate, care sa favorizeze respira!ia
- sa inlature obiceiurile daunatoare (imbracaminte stramta, tabagism, mese copioase)
Dependenţa în satisfacerea nevoi de a respira.
Page
28
- in satisfacerea nevoii, se manifesta urmatoarele probleme:

- 1. Alterarea vocii;
- 2. Dispneea;
- 3. Obstructia caiior respiratorii.
Surse de dificultate care determină nesatisfacerea nevoi de a respira:

1. Surse de ordin fizic: alterarea mucoasei nazale, mucoasei faringiene, mucoasei bronşice,
obstrucţia căilor respiratori.
2. Surse de ordin psihologic: anxietatea, stressul şi situaţia de criză.
3. Surse de ordin sociologic: aerul poluat, aerul umed şi altitudinea înaltă, lipsa cunoaşterii
(de sine, altor persoane şi a mediului ambiant..
B. CIRCULATIA –este functia prin care se realizeaza miscarea sangelui in interiorul

vaselor sanguine, care are drept scop transportul substantelor nutritive si a oxigenului in
tesuturi, dar si transportul produsilor de catabolism de la tesuturi la organelle externe.
Un rol important iI detin sangele si limfa, cuprinse in sistemul circular, si inima, in
conditii de integritate anatomica si funclionala.
Asistenta medicala supravegheaza circulatia prin urmarirea pulsului si a tensiunii arteriale.
I. Independenta in satisfacerea circulatiei
a) PULSUL - Reprezinta expansiunea ritmica a arterelor, care se comprima pe un plan
osos si este sincrona cu sistola ventriculara. Pulsul ia nastere din conflictul dintre
sangele existent in sistemul arterial si cel impins in timpul sistolei. Acest conflict se
exteriorizeaza prin destinderea ritmica a arterei.
Factorii care influenteaza pulsul:
 Factori biologici:
- Varsta - la copilul mic frecventa este mai crescuta decat la adult, de asemenea la varstnici
- Inaltimea corporala – persoanele mai scunde au frecventa mai mare decat cele inalte.
- Somnul – frecventa pulsului este mai redusa in timpul somnului;
- Alimentatia – frecventa pulsului creste in timpul digestiei;
- Efortul fizic – determina cresterea frecventei pulsului, care scade dupa incetarea efortului.
 Factori psihologici:
- Emotiile
- Plansul produc cresterea frecventei pulsului
- Mania
 Factori sociali:
- Mediul ambiant – prin concentratia in oxigen a aerului inspirat, influenteaza
frecventa pulsului.
II. Manifestarile de independenta
Page
29
Reprezinta numarul de pulsatii pe minut:

 La nou-nascut – 130 -140
pulsatii/minut
Frecventa  La copilul mic – 100 – 120
pulsatii/minut
 La 10 ani – 90 – 100 pulsatii/minut
 La adult – 60-80 pulsatii /minut
Sfigmograma  La varstnic – peste 80-90
pulsatii/minut
Ritm  Pauzele dintre pulsatii sunt egale,
pulsul este ritmic
Amplitudine  Este determinata de cantitatea de
(volum) sange existent in vase;
 Este mai mare cu cat vasele sunt mai
aproape de inima;
 La arterele simetrice, volumul
pulsului este egal;
Tensiunea  Este determinata de forta necesara in

pulsului comprimarea arterei, pentru ca unda
pulsatila sa dispara;
Celeritatea  Reprezinta viteza de ridicare si
coborare a undei pulsatile
Coloratia  Coloratia roz a tegumentelor inclusiv
tegumentelor a extremitatilor
 Tegumentele sunt calde
b) TENSIUNEA ARTERIALA- reprezinta presiunea exercitata de sangele circulant asupra

peretilor arteriali.
Factori; care determina tensiunea arteriala:
- debitul cardiac
- forta de contraclie a inimii
- elasticitatea si calibrul vaselor
- vascozitatea sangelui
Tensiunea scade de la centru spre periferie.
Factorii care influenteaza tensiunea arteriala:
 Factori biologici:
- Varsta – tensiunea este mai mica la copii si creste pe masura ce inainteaza in
varsta; se stabileste la adult si creste usor la persoanele varstnice.
- Somnul – tensiunea arteriala este mai mica in timpul somnului
- Activitatea – diurna produce o crestere a tensiunii arteriale, de asemenea, efortul
fizic produce cresterea tensiunii arteriale, cu revenirea la valorile initiale dupa
incetarea acestuia
 Factori psihologici – emotiile, bucuriile, anxietatea determina cresterea tensiunii
arteriale;
Page
30
 Factori sociologici – climatul: frigul produce vasoconstrictie,

deci creste tensiunea arteriala; caldura produce vasodilatatie, deci
si scaderea tensiunii arteriale;
Manifestarea de independenta
Vârsta Valori normale ale T.A: Limite superioare ale

normalului
1 an 95/65 mmHg Nedeterminate
6-9 ani 100/65 mmHg 119/79 mmHg .
10-13 ani 110/65 mmHg 124/84 mmHg.
14-17 ani 120/80 mmHg 134/89 mmHg.
18-adult 120/80 mmHg 139/89 mmHg.
 Tensiunea maxima se obline in timpul sistolei ventriculare;
 Tensiunea minima se obtine in timpul diastolei
 Tensiunea diferentiata reprezinta diferenta tensiunea maxima si cea minima
 T.A dif.=T.A. max. 140 – T.A.min 80 = 60 mm Hg
 Mentinerea raportului intre T.A. max. si T.A. min: T.A.min = T.A.max / 2 + 1 sau 2
Interventiile asistentei pentru mentinerea independentei circulatiei sanguine
 Educa pacientul:
– Pentru asigurare conditiilor igienice din incapere
– Sa-si mentina tegumentele curate, integre
– Sa aiba o alimentatie echilibrata, fara exces de grasimi, de sare
– Sa evite tutunul
– Sa evite sedentarismul
– Sa poarte imbracaminte lejera, care sa nu stanjeneasca circulalia
Dependenta in satisfacerea nevoii
Surse de dificultate:
 De ordin fizic – alterarea muschiului cardiac, a peretilor arteriali, venosi, obstructii

arteriale, supraincalzirea inimii.
 De ordin psihologic – anxietatea, stresul, situatia de criza
 Lipsa cunoasterii – cunostinte insuficiente despre alimentatia echilibrata, despre sine,
despre altii, despre obiceiurile daunatoare.
Manifestari de dependenta
 Tegumente modificate:
– Reci,palide, datorita irigarii insuficiente a pielii;
– Cianotice – coloratie violacee a unghiilor, buzelor, lobului urechii
 Modificari de frecventa a pulsului:
– Tahicardie – cresterea frecventei pulsului
– Bradicardie – scaderea frecventei pulsului;
 Modificari de volum al pulsului
– Puls filiform, cu volum foarte redus, abia perceptibil;
Page
31
– Puls asimetric – volum diferit al pulsului la artere simetrice

 Modificari de ritm al pulsului:
– Puls aritmic – pauze inegale intre pulsatii;
– Puls dicrot – se percep doua pulsatii, una puternica si alta slaba, urmata de
pauza;
 Modificari ale tensiunii arteriale.
– Hipertensiune arteriala – T.A. creste peste valorile normala;
– Hipotensiune arteriala – T.A. scade sub valorile normale;
– Modificari ale T.A. diferentiale – variatiile T.A max. si T.A. min. Nu se fac
paralel
– T.A. difera la segmente simetrice (brat stang,drept)
 Hipoxemie – scaderea cantitatii de oxigen din sange;
 Hipoxie – diminuarea cantitatii de oxigen din sange;
Interventiile asistentei
OBIECTIVE INTERVENTII AUTONOME SI DELEGATE

Pacientul sa - Invata pacientul:
prezinte Sa intrerupa consumul de tutun
circulatie Sa aiba o alimentatie bogata in fructe si
adecvata legume;
Sa reduca grasimile si sarea din alimentatie;
- Administreaxa medicatia prescrisa
- Urmareste efectul medicamentelor
- Aplica tehnici de favorizare a circulatiei: exercitii
active, pasive,masaj.
Pacientul sa - Informeaza pacientul asupra stadiului bolii sale,
fie echilibrat asupra gradului de efort pe care poate sa-l depuna,
psihic asupra importantei continuarii tratamentului
medicamentos.
Nevoia de a bea si a manca
Page
32
Oricarui organism îi este necesar sa ingereze si sa absoarba alimente de buna

caiitate si în cantitate suficienta, pentru a-si asigura dezvoltarea, intrelinerea
tesuturilor si pentru a-si menline energia indispensabila unei bune
functionari.
Independenta in satisfacerea nevoii
Organismul are nevoie de alimentatie adecvata calitativ si cantitativ . Alimentatia trebuie sa
cuprinda toti factorii necesari pentru mentinerea vietii si asigurarea functiilor organismului :
glucide , proteine , lipide , vitamine, apa , saruri minerale .
1)Glucidele sau hidratii de carbon reprezinta sursa principala energetica a organismului.
Digerarea si asimilarea lor nu solicita organismul prea mult , de aceea este bine ca 50% din
necesitatile calorice ale organismului sa se asigure prin hidrati de carbon , daca nu exista o
contraindicatie in ceea ce priveste aportul lor (diabetul zaharat, obezitate , colita de
fermentatie ) .
COLITA = inflamatia intestinului
Aportul de glucide trebuie marit in boli febrile , casexie (stare extrema de slabire),
denutritie , afectiuni hepatice , renale si pot fi administrate sub forma de ceaiuri , siropuri ,
limonade , sucuri de fructe etc. (mai ales in perioada febrile) .
Principala sursa de hidrati de carbon este painea , cartoful , orezul .
Necesarul zilnic de hidrati de carbon = 4-6g/kg corp/24 h
2)Proteinele reprezinta materialele plastice (de formare) ale organismului , ele inlocuind
substantele distruse prin uzura fiziologica sau patologica . Reprezinta sursa importanta de
energie si constituie material prima a enzimelor si a hormonilor .
Aportul insuficient de proteine de lunga durata determina distrugerea parenchimului hepatic ,
aparitia anemiei si retentia (retinerea) apei in organism cu formare de edeme .
Aceste probleme se datoreaza scaderii proteinelor din plasma . Cresterea cantitatii de proteine
este indicata in sarcina , alaptare , arsuri , anemii , postoperator , evacuari pleurale si
abdominale .
Scaderea cantitatii de proteine este indicata in boli renale , afectiuni febrile .
Necesarul de proteine = 4-6g/kg corp/24 h
Rezistenta organismului fata de infectii depinde de aportul proteic ; in anumite cazuri ( de
arderi exaggerate sau pierderi patologice ) , necesarul proteic creste ; in afectiuni renale
(insuficienta renala ) necesarul proteic este scazut pentru menajarea rinichiului.
Proteinele se gasesc in carne , oua , peste , branza , lapte , legume uscate (fasole si mazare).
3)Lipidele au valoare calorica mare si calitati energetice mari intr-un volum mic. Ele au rol
energetic , structural , adica intra in compozitia sistemului nervos si a eritrocitului (globulul
rosu), au rol de sustinere pentru organelle interne , rol de deposit pentru rezervele de energie .
Necesarul de lipide = 1-2g/kg corp/24 h
Aportul de lipide se va reduce in boli febrile , boli hepatice , insuficienta pancreatica ,
insuficienta renala , diabet zaharat , obezitate ; si va creste in malnutritie , hipertiroidism
(datorita arderilor exagerate).
Aportul de lipide trebuie sa fie de origine animala (unt , smantana , sunca) si vegetala
(ulei).
4)Vitaminele sunt necesare mentinerii metabolismului normal al organismului. Necesarul
de vitamine se asigura prin consumarea fructelor , legumelor , salatelor , sucurilor de fructe.
Vitaminele pot fi clasificate in :
- vitamine hidrosolubile
- vitamine liposolubile
5)Apa si sarurile minerale. In apa se petrec toate reactiile biochimice din organism , au rol
structural si catalizator.
Page
33
Necesarul zilnic de apa este de 2000-2500 ml , provenind din aport si din

arderea hidratilor de carbon si a lipidelor .
Necesarul de saruri minerale : 4g de Na/zi , 3-4g K/zi , 2g Ca/zi , 6g Cl/zi ,
18mg Fe/zi , 0,15g Mg/zi .Pentru ca absorbtia de Ca si Mg sa fie optima,
raportul trebuie sa fie de 2 la 1.
Surse de Ca si K : branza , lapte si derivate.
Necesitatile de apa si saruri minerale cresc in boli febrile , diaree , varsaturi , hemoragii
abundente , arsuri intinse ; si scad in insuficienta cardiaca , in ciroza, etc.
Necesitatile calorice ale omului sanatos.
Valoarea energetica a principiilor alimentare :
- glucide – 4,1cal prin metabolizarea unui gram
- lipide – 9,3 cal prin metabolizarea unui gram
- proteine - 4,1cal prin metabolizarea unui gram
Necesarul caloric pe 24 h in functie de activitate :
- in repaus – 25 cal/kg corp/zi
- efort fizic usor -35 cal/kg corp/zi
- efort mediu - 45 cal/kg corp/zi
- efort mare – 55 cal/kg corp/zi
Necesarul caloric pe 24 h in functie de varsta :
- se creste necesarul caloric cu 20-30% pentru copii
- se scade cu 10-15% pentru varstnici
- la femei este cu 10% mai mic decat la barbat
- in starile febrile necesarul caloric este marit cu 10%
- la sportive , in sarcina , alaptare se creste necesarul caloric cu 30%
Necesarul caloric este de 2500-3000 cal/zi .
Factori care influenteaza satisfacerea nevoii .
1) Factori bilogici :
- varsta si dezvoltarea – nevoile alimentare sunt variabile in functie de perioada de crestere si
dezvoltare : copil , adolescent , adult , varstnic.
- activitati fizice – cu cat activitatea musculara este mai mare cu atat creste si aportul
alimentar
- orarul si repartizarea meselor – un program regulat al meselor este recomandat tuturor
indivizilor , intervalul dintre mese fiind in functie de varsta
2) Factori psihologici :
- emotiile- influenteaza consumul de hrana (unii isi pierd apetitul , iar altii consuma mai multe
alimente) .
- anxietatea – hranirea este strans legata de satisfacerea unei nevoi de securitate , de dragoste
si de bunastare
3) Factori sociologici :
- climatul – iarna , indivizii au nevoie de mai multe calorii , iar vara , sunt preferabile
mesele usoare si o cantitate crescuta de lichide
- statutul socio-economic –saracia influenteaza negative satisfacerea nevoii
- religia – in functie de apartenenta lor religioasa , indivizii au anumite ritualuri alimentare :
post urmat de sarbatori mari , interzicerea consumului unor alimente
(carne de porc , cafea , alcool ) , dar si prepararea si servirea alimentelor dupa un anumit ritual
- cultura – alimentatia este strans legata de traditiile si superstitiile fiecarei culture.
Manifestari de independenta :
1) Cavitatea bucala – dentitia trebuie sa fie buna , proteza dentara (daca este cazul) trebuie sa
fie adaptata si in stare buna , mucoasa bucala roza si umeda , limba roz , gingiile de culoare
roz si aderente dintilor .
Page
34
2) Masticatia – trebuie sa fie usoara , eficace , cu gura inchisa .

3) Reflexul de deglutitie (inghitire) – trebuie sa fie prezent
4) Digestia – trebuie sa fie usoara , lenta .
5) Deprinderile alimentare- orarul meselor (3 mese si 2 gustari cu 10 ore de
repaus nocturn).
6) Apetitul – trebuie sa fie prezent.
7) Satietatea (senzatia de satul) – trebuie sa fie prezenta
8) Hidratarea – reprezinta consumul de lichide in functie de varsta
9) Simtul gustative – trebuie sa fie prezent.
Rolul nursei pentru mentinerea independentei :
- asistenta calculeaza necesarul de calorii pe 24 h , in functie de activitate , varsta si starea
fiziologica
- asistenta cantareste pacientul si urmareste evolutia greutatii
- asigura echilibrul intre alimentele energetice si cele neenergetice (apa , vitamine , saruri
minerale) .
- asigura echilibrul intre principiile nutritive fundamentale astfel:
a. 50-55% glucide
b. 10-15% lipide
c. 30-40% proteine
- asigura echilibrul intre produsele de origine animala si vegetala :
a) 40% proteine de origine animala
b) 60% proteine de origine vegetala
c) 35% lipide de origine animala
d) 65% lipide de origine vegetala
- ratia alimentara sa cuprinda alimente din toate grupele alimentare
- cerceteaza gusturile si deprinderile alimentare ale individului
- inlocuieste, la nevoie , un aliment cu altul , conform echivalentelor cantitative si calitative
ale diferitelor principii alimentare
- calculeaza indicele ponderal care reprezinta raportul dintre greutatea reala si cea ideala.
Greutatea reala se cantareste , iar greutatea ideala se calculeaza astfel:
50+0,75(Tcm -150) + Vani -20/ 4 x 0,9 (la femei)
T=talie
V =varsta
Indicele ponderal trebuie sa fie cuprins intre 0,9-1,1.
Intre:
- 0,8-0,9 – distrofie gradul I
- 0,7-0,8 – distrofie gradul II
- 0,6-0,7 - distrofie gradul III
- peste 1,1-1,2 – obezitate gradul I
- intre 1,2-1,3 – obezitate gradul II
- peste 1,3 – obezitate gradul III
Dependenta in satisfacerea nevoii.
Probleme de dependenta :
1) Alimentatie inadecvata prin deficit
2) Alimentatie inadecvata prin exces au surplus
3) Dificultate de a se alimenta si/sau hidrata
4) Dificultate de a urma dieta
5) Greturi si varsaturi
6) Refuz de a se alimenta si hidrata
Surse de dificultate :
Page
35
1) de ordin fizic :
- alterarea mucoasei bucale , tubului digestiv
- afectiuni ale ficatului si ale cailor biliare
- tubajul gastric : intoxicatii alcoolice , abuz de medicamente , afectiuni
endocrine
- obstructii sau strangulari intestinale
2)de ordin psihologic :
- tulburari de gandire
- anxietate
- stress
- stari de criza
3)de ordin sociologic :
- insalubritatea
- religia
4)lipsa cunoasterii de sine , a mediului inconjurator .
I. Alimentatia inadecvata prin deficit – aport insufficient de alimente .
Manifestari de dependenta :
- ANOREXIE = lipsa totala a poftei de mancare
- INAPETENTA = apetit scazut
- DISFAGIE = durere la inghitire
- GINGIVITE = inflamatia gingiilor
- Ulceratii ale mucosei bucale , buzelor
- GLOSITA =limba incarcata
- Dificultate in masticatie
- La nivelul tegumentelor : tegumente uscate , deshidratate , lipsite de elasticitate , stare de
slabiciune
- Greturi
- Varsaturi
- Diaree
- Scaderea indecelui ponderal
- Greseli in alegerea si prepararea alimentelor
- REGURGITATII = intoarcerea alimentelor din stomac la nivelul cavitatii bucale
Interventiile asistentei.
Obiective :
Pac. sa aiba greutatea cat mai aproape de cea ideala in functie de varsta , sex , fiziologie
Interventii autonome si delegate
- asistenta calculeaza indicele ponderal
- invata pacientul valoarea energetica a alimentelor si necesarul in functie de
activitatile fizice si varsta
- alcatuieste impreuna cu pacientul un regim alimentar hipocaloric
- urmareste orarul si distributia meselor
- controleaza pachetele de la apartinatori
- urmareste curba ponderala
Pac. sa desfasoare activitate fizica singur , zilnic
- educa pacientul asupra necesitatii efectuarii exercitiilor fizice

- stabileste un program de activitate fizica in functie de capacitatile si preferintele
pacientului
Pac. sa fie echilibrat psihic permanent
Page
36
- stimuleaza pacientul sa-si exprime emotiile nelasandu-l in negativism

verbal sau izolare
- il invata metode de relaxare
- administreaza medicatia prescrisa de medic (antiemetice , vitamine ,
saruri minerale)
Pac. sa fie echilibrat hidroelectrolitic in termen de……………………..
- alimenteaza pacientul parenteral , daca nu poate singur , instituind perfuzii cu glucoza
5% , 10% , 20% , 33% , 40% la indicatia medicului
- calculeaza indicele ponderal , necesarul caloric in functie de starea patologica (febra ,
varsaturi , diaree)
- in caz de febra asistenta adauga la necesarul caloric 10% pentru fiecare grad de temperatura
peste 37 grade C si 20-30% pentru agitatie , convulsii , arsuri
- dupa incetarea varsaturilor asistenta hidrateaza pacientul cu cantitati mici de lichide reci la
intervale egale de timp
- exploreaza gusturile si obiceiurile alimentare ale pacientului valorificandu-le
- educa pacientul asupra importantei dietei alimentare
- face bilantul lichidelor ingerate si eliminate
Pac. sa fie echilibrat nutritional cu ajutorul nursei in termen de……………..
- serveste pacientul cu alimente la temperatura moderata
- respecta orarul meselor , acorda atentie modului de preparare
- alimentele sa fie prezentate cat mai atragator
- educa pacientul asupra regimului alimentar pe care trebuie sa-l urmeze
- colaboreaza cu pacientul in scopul alegerii alimentelor preferate , contraindicatiile regimului
- stabileste curba ponderala
Pac. sa fie echilibrat psihic
- asigura climat cald , confortabil
- incurajeaza pacientul si ii explica scopul
- interventiilor
- manifesta empatie
II. Alimentatia si hidratarea inadecvata prin surplus – aport alimentar exagerat
cantitativ si calitativ .
- greturi , varsaturi
- POLIFAGIE = nevoie exagerata de a manca cu absenta sentimentului de satietate
- BULIMIE = sezantie exagerata de foame
- indice ponderal crescut cu 15-20% (ingrasare)
- stres , anxietate
- singuratate
- tulburari psihice
- dezechilibre endocrine sau organice
Obiective
Pac. sa aiba greutatea cat mai aproape de cea ideala in functie de varsta , sex , fiziologie
- asistenta calculeaza indicele ponderal
- invata pacientul valoarea energetica a alimentelor si necesarul in functie de activitatile
fizice si varsta
- alcatuieste impreuna cu pacientul un regim alimentar hipocaloric
- urmareste orarul si distributia meselor
Page
37

- urmareste curba ponderala
Pac. sa desfasoare activitate fizica singur , zilnic
- educa pacientul asupra necesitatii efectuarii exercitiilor fizice
- stabileste un program de activitate fizica in functie de capacitatile si preferintele
pacientului
- stimuleaza pacientul sa-si exprime emotiile nelasandu-l in negativism verbal sau izolare
- il invata metode de relaxare
- administreaza medicatia prescrisa de medic
III. Dificultate de a se alimenta si hidrata.
- disfagie
- oboseala
- slabiciune
- diminuarea mobilitatii mandibulei
- tegumente uscate , palide
Obiective
1) Pac. sa se alimenteze singur utilizand ustensile adecvate in termen de………..
2) Pac. sa consume alimente care se mananca cu mana (fructe , paine) , singur la fiecare
masa in termen de….
3) Pac. sa se alimenteze singur fara nici o jena in termen de………………..
- asistenta ajuta pacientul sa se alimenteze
- il incurajeaza apreciindu-i efortul
IV. Dificultate de a urma dieta .
- nu bea
- omite mesele
- ameteli
- paloare
- indispozitie
Page
38
- constipatie
- obisnuinte alimentare diferite , legate de cultura si religie
- lipsa cunoasterii alimentelor premise sau interzise in afectiunea pe care o are pacientul
- neacceptarea bolii
Obiective
Pac. sa urmeze regimul alimentar singur in termen de………………………..
- ajuta pacientul sa se alimenteze
- ii explica necesitatea dietei alimentarea
V. Greturi , varsaturi.
- astenie (oboseala) fizica
- paloarea tegumentelor
- inapetenta
- balonari
- regurgitatii
- PITUITE = reflux in cavitatea bucala a unor cantitati mici de lichide din cavitatea gastrica
- varsaturi bilioase = contin bila galbena si gust amar
- varsaturi alimentare
- HEMATEMEZA = varsaturi cu sange digerat , de culoare negricioasa
Obiective
1) Pac. sa-si diminueze greturile si varsaturile cu ajutorul nursei in termen de…
2) Pac. san u mai prezinte greturi/varsaturi in termen de……….
- asistenta impune pacientului repaus alimentar
Page
39
- impune repaus la pat

- treptat , instituie dieta hidrozaharoasa (apa si glucide) , iar apoi
hidrolactozaharoasa
- revine in cateva zile la regim alimentar corespunzator varstei
- educa pacientul san u-si administreze alimente greu digerabile (conserve , afumaturi ,
tocaturi , condimente , mezeluri)
- verifica pachetele primite de la apartinatori
- hidrateaza pacientul cu lichide in cantitati mici la intervale egale de timp (ingestia de
cantitati mari provoaca varsaturi)
- administreaza medicatia prescrisa de medic (antiemetice)
VI. Refuzul de a se alimenta.
- refuzul de a manca
- refuzul de a bea
- depresii majore
- singuratatea (divort , deces)
- pierderi sociale ( somaj , de avere etc.)
Obiective
1) Pac. sa-si exprime dreptul de a manca si a bea singur in termen de………..
2) Pac. sa aiba confort psihic si fizic cu ajutorul nursei permanent
- asistenta stimuleaza pacientul sa-si exprime anxietatea , emotiile care au provocat decizia de
negativism
- colaboreaza cu apartinatorii in situatii de singuratate pentru a nu lasa singur pacientul
- explica pacientului necesitatea de a bea si a manca , ridica moralul pacientului , reda pofta
de viata pacientului
- administreaza medicatia prescrisa de medic (antidepresive)
Hidratarea si mineralizarea organismului.
Apa :
Page
40
- reprezinta 70% din greutatea organismului

- este lichidul solvent al tuturor substantelor organice , chimice si
anorganice , necesare bunei functionari a organismului
- nevoia de apa a adultului este de 2000-2500 ml/24h
- la copil nevoia de apa este mai mare , in raport cu greutatea corporala astfel:
a) 180ml apa/kg corp/zi in primele 6 luni
b) 150ml apa/kg corp/zi intre 6-9 luni
c) 120ml apa/kg corp/zi intre 9-12 luni
d) 100ml apa/kg corp/zi peste 1 an
- eliminarea apei din organism se face pe mai multe cai , astfel :
a) 1000-1500 ml prin urina
b) 350-500 ml prin transpiratie
c) 350-500 ml prin respiratie
d) 100-200 ml prin scaun
- in mod natural, este un echilibru intre lichidele itroduse in organism si pierderile fiziologice
- in situatii patologice se produce dezechilibrul ce duce la dezhidratare sau hiperhidratare.
Se deosebesc mai multe sindroame de dezhidratare :
1) deshidratare izotona –cand pierderile intereseaza atat apa cat si electrolitii in aceeasi
proportie (varsaturi , diaree , hemoragii masive , paracentezele repetate) .
2) deshidratare hipertona – se elimina apa in proportie mai mare (transpiratie exagerata,
polipnee)
3) deshidratare hipotona – se elimina sarurile minerale in proportie mai mare.
Cauzele deshidratarii sunt :
- de ordin fizic : diaree , transpiratii abundente , tulburari endocrine , aport insuficient de
lichide , climat cald
- de ordin psihologic : stres , stari de criza
- de ordin sociologic : pauperitate , insalubritate , conflicte sociale , posturile
- lipsa cunoasterii de sine , notiuni de educatie sanitara
- tegumente uscate
- pliu cutanat persistent
Page
41
- buze uscate
- senzatie de sete
- astenie fizica si intelectuala
- cefalee
- ameteli
- tendinta la hipotensiune
- febra
- modificari de puls (tahicardic)
Obiective
Pac. sa fie hidratat cu ajutorul nursei in termen
- pacientul trebuie educat sa se hidrateze cu cantitati mici de lichide in greturi , varsaturi,
stari febrile si lichide calde in degeraturi , si la recomandarea medicului
- asistenta hidrateaza pacientul care nu se poate hidrata
- face bilantul ingest-excret (bilantul hidric)
- pacientul cu reflex de deglutitie scazut va fi hidratat de asistenta cu cescuta cu pai sau cu
o lingurita
- in starile febrile asistenta administreaza limonade , apa fiarta si racita , compoturi in functie
de necesitatile fiziologice si patologice
Caile de hidratare ale organismului :
1) Orala
2) Perfuzie intravenoasa – introducerea pe cale parenterala , picatura cu picatura , a solutiilor
medicamentoase
3) Subcutanata – se face prin perfuzie, dar resorbtia este lenta . Accidente : flegmoane ,
necroza tesutului prin compresiune , complicatii septice.
4) Duodenala – administrarea lichidelor se face prin sonda duodenala
5) Rectala – se face prin clisma , picatura cu picatura.
Diversificarea alimentatiei la sugari:
- la varsta de 2 luni se da copilului mic suc de fructe , banana pasata
Page
42
- la varsta de 4 luni se da supa de zarzavaturi , incepandu-se cu 1-2 lingurite ,

apoi se completeaza pane ce ajunge la un biberon de supa/zi
- treptat zarzavatul fiert se paseaza si se administreaza supa crema
- la varsta de 5 luni la supa de zarzavat se poate adauga un cotoi de pui , ficat de pui (pasate) ;
se introduce oul fiert tare , initial administrandu-se numai galbenusul , iar la 2-3 saptamani
albusul. Se administreaza un ou fiert tare la 3 zile (interzis ou de rata)
- la 6 luni copilul trebuie sa aiba 6 mese/zi a 180 ml :
a) 3x san sau lapte de vaca sau lapte praf
b) 1x mar ras + biscuit + 5% zahar
c) 1x supa de zarzavat + 25g carne mixata + ulei vegetal
d) 1x orez pasat +branza de vaci
Sau
e) ou fiert tare, ficat pasare , carne de pasare fiarta , banana , portocala
- la 9 luni copilul primeste 5 mese/zi a 200ml :
a) 2x san sau lapte de vaca sau lapte praf
b) 1x mar ras + biscuit + 5% zahar
c) 1x supa de zarzavat + 50g carne mixata +piure de legume+ ulei vegetal
d) 1x orez pasat +branza de vaci sau
e) ou fiert tare, ficat pasare , carne de pasare fiarta , papanasi, cartofi ,smantana, mamaliga cu
branza , banana , portocala , lamie, apa fiarta si racita
- la 1 an copilul este asezat la masa adultilor si se lasa sa manance singur
Se interzice :
- pestele pana la varsta de 3 ani
- ciocolata si capsunile pana la 2 ani
- ciresele se pot da dar fara samburi
Page
43
Nevoia de a elimina
Eliminarea reprezinta necesitatea organismului de a indeparta
substantele nefolositoare , nocive din organism rezultate din metabolism.
Excretia se relizeaza pe mai multe cai :
- aparatul renal – urina
- prin piele – transpiratie
- aparat respirator
- aparat digestive – scaun
- aparat genital feminin – menstruatie
In stari patologice pot aparea eliminari patologice ca:
- pe cale digestive – melena , hematemeza
- respiratorie – sputa
Functia excretorie mentine homeostazia organismului , echilibrul acido-bazic si
hidroelectrolitic.
Factorii care influenteaza satisfacerea nevoii :
1) Factori biologici :
- alimentatia - o buna hidratare si o alimentatie bogata in reziduuri (legume ,
fructe , cereale) faciliteaza eliminarea intestinala si vezicala ; mesele luate la ore
fixe favorizeaza ritmul eliminarilor
- exercitiile – activitatea fizica amelioreaza randamentul muscular , fortifica
musculatura abdominala si pelvina , care au rol important in eliminarea
intestinala
- varsta – la copii controlul sfincterian se obtine in 2-3 ani , la persoanele
varstnice diminuarea tonusului musculaturii abdominale poate provoca lipsa de
control a eliminarii , la barbate hipertrofia prostatei determina tulburari de
mictiune
- programul de eliminare intestinala – trebuie sa fie zilnic si poate varia de la un
individ la altul
- temperature – frigul influenteaza mictiunea in sensul cresterii ritmului
- stres
- anxietate
- emotiile pot modifica frecventa, cantitatea si calitatea eliminarii urinare si
intestinale
3)Factori sociologici:
- educatia
- cultura
- igiena
- pauperitatea
- insalubritatea
- religia
Page
44
Independenta in satisfacerea nevoii .

A) Urina - este o solutie apoasa prin care se elimina din organism
substanetele toxice si inutile rezultate in urma metabolismului.
MICTIUNE = actul fiziologic constient de eliminare a urinei
DIUREZA = cantitatea de urina eliminata din organism in 24 h
1)Cantitatea – variaza in functie de varsta :
- nou-nascut – 30-300 ml/24 h
- copii – 500-1200 ml/24 h
- adult – 1200-1500 ml/24 h
2)Frecventa mictiunilor :
- nou-nascut – mictiuni frecvente
- copil – 4-5 mictiuni/zi
- adult – 5-6 mictiuni/zi
- varstnic – 6-8 mictiuni/zi
3) Ritmul mictiunilor – 2/3 din numarul mictiunilor se produc in timpul zilei si
1/3 noaptea.
4) Culoarea urinei – este galben deschis pana la galben inchis , in functie de
dilutia ei .
Culoarea urinei este modificata in functie de alimentatie si de unele
medicamente , astfel :
- culoarea inchisa = regim bogat in carne
- culoare deschisa = regim vegetarian
- roz , rosu-caramiziu = tratament cu piramidon
- albastru-verde = tratament cu albastru de metilen
- cafeniu-rosu = tratament cu acid salicilic
5) Mirosul urinei:
- urina proaspata – miros de bullion
- amoniacal , dupa un timp , din cauza fermentatiei alkaline
6) Reactia urinei – este acida – pH-ul este intre 4,5 . Ea difera in functie de
alimentatie astfel ca in regimul bogat in carne vom avea o urina mai acida , iar
in regimul vegetarian o urina mai putin acida (pH mai alcalin).
7) Aspectul urinei – la emisie este clar , transparenta. Dupa untimp ea poate
deveni tulbure , in mod normal , ca urmare a coagularii mucinei si a celulelor
epiteliale antrenate din caile urinare si a mucusului din organelle genitale .
8) Densitatea urinei se determina imediat dupa emisie deoarece prin racire
densitatea se modifica . Valoarea normala a densitatii este de 1010-1025 la
regim mixt ( deoarece si regimul poate creste sau scade densitatea urinii) si la o
temperatura de 15 grade C ( si temperatura modifica densitatea) .
B. Scaunul - reprezinta resturile alimentare supuse procesului de digestie ,
eliminate din organism prin actul defecatiei
DEFECATIE =eliminarea materialelor fecale prin anus
1) Frecventa :
Page
45
- la nou-nascut – 1-2 scaune/ zi

- la sugar pana in luna a 6 a – 3-4 scaune/zi
- 6 luni – 1 an – 2-3 scaune/zi
- pentru sugarul alimentat artificial – 1-2 scaune/zi
- la adult -1-2/zi sau unul la 2 zile
2) Orarul – este ritmic , la aceeasi ora a zilei , dimineata dupa trezire
3) Consistenta – pastoasa , omogena
4) Forma – cilindrica , de lungime variabila
5) Culoarea :
- la adult este bruna
- la sugarul alimentat la san este galben-auriu , devine verzui sau verde in
contact cu aerul prin oxidarea bilirubinei
- la sugarul alimentat artificial este galben-deschis
- dupa introducerea fainii in alimentatie este brun
Culoarea scaunului este variata si de alimentatie si medicatie :
- deschis- galben = regim lactate
- brun-inchis = regim carnat
- negru = alimente preparate care contin sange
- verde = legume verzi
- negru-verziu= tratament cu fier
- alb = tratament cu bariu
- negru-mat = carbine
6) Mirosul :
- usor acru la sugarul alimentat la san
- fad la sugarul alimentat artificial
- la adult , mirosul este fecaloid si difera de la un individ la altul
C. Transpiratia - este fenomenul fiziologic prin care organismul isi intensifica
pierderea de caldura si functia de excretie , prin intermediul glandelor sudoripare
Transpiratia contine , din punct de vedere chimic , 99% apa si 1% reziduu uscat
(uree ,
urati , saruri minerale , acizi grasi)
Manifestari de independenta:
- pH-ul este acid , usor alcalin ; 5,2
- cantitatea este minima , astfel incat sa mentina umiditatea pliurilor
- mirosul variaza in functie de alimentatie , climat si de deprinderile igienice ale
individului
D . Menstra - reprezinta pierderea temporara sau periodica de sange , prin
organele genitale feminine.
Ea apare la pubertate si dispare la menopauza si in timpul sarcinii.
- ritmul este regulat la 28-35 zile
- durata este de 3-5 zile
- aspectul este de mucus amestecat cu sange si detritusuri celulare; nu coaguleaza
- culoarea – rosu-negricios la inceput , apoi rosu-deschis
Page
46
- cantitatea = 50-200 g
- mirosul este dezagreabil
- evolutia trebuie sa fie fara dureri , doar o usoara jena fiziologica
Interventiile asistentei pentru mentinerea independentei in satisfacerea
nevoii :
- asistenta cerceteaza deprinderile de eliminare ale pacientului
- planifica programul de eliminare al pacientului , tinand cont de activitatile sale
- planifica exercitii fizice pentru pacient
- invata pacientul tehnici de relaxare
- cerceteaza deprinderile alimentare ale pacientului
- ii recomanda pacientului sa consume alimente si lichide care favorizeaza eliminarea
Dependenta in satisfacerea nevoii.
1) Eliminare urinara inadecvata cantitativ si calitativ
2) Retentie urinara
3) Incontinenta de urina si materii fecale
4) Diaree
5) Constipatie
6) Varsaturi
7) Eliminare menstruala inadecvata
8) Diaforeza
9) Expectoratie
10)Deshidratare
1) Eliminare urinara inadecvata cantitativ si calitativ.
- alterarea cailor urinare
- alterarea parenchimului renal
- anomalii ale cailor urinare
- dezechilibru metabolic , electrolitic , endocrine , neurologic
- durere
- situatie de criza
- insalubtitatea mediului
- lipsa cunoasterii de sine , a celorlalti
- POLIURIE = diureza peste 2500 ml
- OLIGURIE = diureza sub 500 ml
- ANURIE = lipsa urinei in vezica
- POLAKIURIE = mictiuni frecvente in cantitati mici
- DISURIE = dureri la mictiune
- NICTURIE = mictiuni mai frecvente noaptea
- HEMATURIA = prezenta sangelui in urina
- ALBUMINURIE = prezenta proteinelor in urina
- GLICOZURIE = prezenta glucozei in urina
- HIPERSTENURIE = urina foarte concentrata (densitate mare)
- HIPOSTENURIE = urina foarte diluata (densitate mica)
- IZOSTENURIE = densitate urinara scazuta , constanta
- EDEME = acumularea de lichid seros in tesuturi , manifestat prin cresterea in volum a
regiunii edematiate , stergerea cutelor naturale , pierderea elasticitatii tesutului edematiat , cu
pastrarea presiunii digitale (semnul godeului)
- Urini tulburi
Page
47
- Urina cu miros de fructe coapte – in diabetul zaharat , din cauza prezentei

acetonei
- Dureri lombare
- Sete intensa
- Greturi si varsatur
Obiective
Pac. sa fie echilibrat hidroelecrolitic cu ajutorul nursei in tremen de……………
- cantareste zilnic pacientul
- hidrateaza pacientul corespunzator bilantului hidric sau reduce aportul de lichide

- hidratarea se face cu cantitati mici de lichide respectandu-se regimul dietetic
Pac. sa nu prezinte complicatii cutanate , respiratorii , urinare cu ajutorul nursei permanent

- asistenta recolteaza urina pentru examenele chimice si bacteriologice
- ajuta pacientul sa-si efectueze toaleta corporala
- serveste pacientul la pat , daca este cazul , cu urinar si basinet
- schimba lenjeria de pat si de corp ori de cate ori este nevoie
- administreaza antiseptice urinare , antibiotice conform antibiogramei , la indicatia medicului
- asistenta pastreaza o atmosfera calda
- da dovada de solicitudine si este prompta la chemarile pacientului
- incurajeaza pacientul pentru a se exprima in legatura cu problema sa de dependenta
2) Retentia urinara sau ischiuria reprezinta incapacitatea vezicii urinare de a-si evacua
continutul.
- spasme vezicale
- anomalii ale cailor urinare
- anxietate
- afectiuni ale mucoasei uretrale
- calculi inclavati in uretra
- hipertrofia prostatei , la barbat
- stres
- intoxicatii alimentare si medicamentoase
- lipsa cunoasterii de sine , a celorlalti
- mictiuni absente
- polakiurie
- glob vezical = reprezentat de distensia vezicii urinare deasupra simfizei pubiene ,cauzata de
retentia urinara
Obiective
Pac. sa aiba mictiuni spontane in termen de………..
- asistenta practica proceduri de stimulare a mictiunii
- lasa robinetul sa curga apa astfel incat zgomotul sa fie auzit de bolnav
Page
48
- introduce bazinetul cald sub bolnav

- aplica comprese calde pe regiunea pubiana
- introduce mainele pacientului in apa calda
- efectueaza pacientului sondaj vezical , la indicatia mediculi
Pac. sa fie echilibrat psihic in termen de………
- asistenta invata pacientul importanta efectuarii exercitiilor fizice
- asigura un climat cald , confortabil
- linisteste pacientul si il incurajeaza in legatura cu problema sa
Incontinenta de urina si materii fecale – reprezinta emisiile involuntare de urina si
materii fecale .
- infectii urinare sau intestinale
- traumatisme ale maduvei
- pierderea starii de constienta
- deteriorare a activitatii sfincterelor
- cresterea presiunii abdominale
- leziuni obstreticale
- leziuni ale SNC
- incontinenta urinara = emisii de urina involuntare si inconstiente
- ENUREZIS = emisie de urina involuntara si inconstienta , noaptea , intalnita mai frecvent la
copii cu tulburari nevrotice dupa varsta de 3 ani
- incontinenta de materii fecale = emisie de materii fecale involuntar si inconstient
- iritarea tegumentelor regiunii anale
Interventiile asistentei. Interventii autonome si delegate
Obiective
Pac. sa prezinte tegumente si mucoase curate si intacte permanent
- asistenta schimba lenjeria de pat si de corp dupa fiecare eliminare a pacientului
- asigura igiena riguroasa a tegumentelor si mucoaselor dupa fiecare mictiune si defecatie
- aplica o crema protectoare la nivelul tegumentului si mucoasei
- schimba pozitia pacientuli in pat la interval de 2 h
- aplica colaci de cauciuc si de vata in zonele predispuse aparitiei escarelor
- efectueaza masaj bland zonelor de risc
- aplica pampers corespunzator varstei
- efectueaza sondaj vezical , la indicatia medicului
Pac. sa-si recapete controlul sfincterelor in termen de……………………….
- asistenta asigura aport hidric in functie de bilantul hidric
- stabileste un orar al eliminarilor
- ii formeaza pacientului deprinderi de eliminare la ore fixe , la inceput la un interval mai
scurt , iar pe masura ce se obtine controlul sfincterelor , intervalul se va mari
- invata pacientul exercitii de intarire a musculaturii perianale prin contractarea acesteia
- contractia muschilor se face inainte si dupa mictiune , timp de 4 sec , apoi se efectueaza
relaxarea , se repeta de 10 ori
- cresterea capacitatii vezicii urinare prin asteptarea , timp de aproximativ 5 minute , de la
snzatia de mictiune pana in momentul eliminarii
- oprirea jetului urinar in timpul mictiunii si reluarea eliminarii de mai multe ori
- asistenta asigura intimitatea pacientului
- incurajeaza pacientul sa se exprime in legatura cu problema sa
- arata simpatie , toleranta , rabdare pacientului
Page
49

4) Diareea = transit intestinal accelerat ,cu scaune frecvente apoase sau moi .
- leziuni ale mucoasei intestinale
- scaderea resorbtiei intestinale
- cresteri ale secretiei intestinale
- greseli alimentare
- stres
- afectiuni nervoase
- afectiuni inflamatoare
- insalubritate
- pauperitate
- lipsa cunoasterii de sine , lipsa educatiei sanitare despre alimentatie
- scaune frecvente de la 5-6 /zi ,mergend pana la 20/zi
- scaune moi , pastoase , semilichide , apoase
- culoare galnen –aurie , verde a scaunului in diaree
- albicios in icterul mechanic
- hipercolorat in icterul hemoltic
- negru ca pacura in hemoragii ale tubului digestiv superior
- mirosul scaunului poate fi acid (fermentatie exagerata) , putred(putrefactie) , ranced (grasimi
nedigerate), fetid (cancer de colon , rect) , de varza stricata(infectii cu bacilul coli)
- crampe abdominale
- colica abdominala
- dureri la nivelul anusului
- iritatia tegumentelor perianale
- tegumente si mucoase uscate
- oboseala , slabiciune
- greata si varsaturi
Obiective
Pac. sa prezinte transit intestinal normal in termen de……………………………..
- asistenta pregateste pacientul pentru examinari
- instituie pacientului o dieta hidrica in primele 24-48 h
- asistenta serveste pacientul cu ceai neindulcit , supa de morcov , zeama de orez
- treptat , introduce cantitati mici de carne slaba , fiarta ,cas proaspat , paine alba prajita , supe
de legume strecurate
- dupa 4-5 zile se trece la o alimentatie mai completa
- asistenta administreaza la indicatia medicului simptomatice , spasmolitice , antimicrobiene ,
sedative
Pac. sa prezinte tegumentele si mucoasele perianale curate si integre permanent
- asistenta efectueaza toaleta regiunii anale dupa fiecare scaun
- aplica creme protectoare
Pac. sa fie echilibrat hidroelectrolitic in termen de…………
- asistenta face bilantul hidric
- hidrateaza pacientul pe cale orala si prin perfuzii , urmarind inlocuirea pierderilor de apa si
elecroliti
- recolteaza scaun pentru coprocultura
- monitorizeaza functiile vitale si vegetative si le noteaza in foaia de observatie
Page
50

- asistenta da dovada de intelegere si rabdare, menajand pudoarea pacientului
- il linisteste si il incurajeaza sa-si exprime emotiile si sentimentele in
legatura cu starea sa
5)Constipatia este caracterizata prin frecventa scazuta a scaunelor.
Ileus = paralizia musculaturii intestinale avand drept consecinta disparitia miscarilor
peristaltice.
Ileusul este :
- mecanic –este provocat de obstacole : tumori , inflamatii , strangulari intestinale.
- dinamic – este reprezentat de spasmele musculaturii intestinale (contractii
musculare) .
- alterarea mucoasei intestinale
- diminuarea peristaltismului intestinal
- tumori
- anxietate
- stres
- situatie de criza
- schimbarea modului de viata
- program de lucru inadecvat
- insuficienta cunoastere de sine , a mediului inconjurator
- ileus
- scaun rar , 1 la 2-4 zile
- orar neregulat al scaunelor
- cantitate scazuta sau crescuta a scaunului
- forma este de bile dure(in constipatia spastica) , masa fecaloida abundenta(in constipatia
atona) , bile conglomerate ( cand materiile fecale au stagnat mult in rect)
- culoare inchisa
- crampe
- meteorism = acumulare de gaze in intestine
- flatulenta = eliminarea frecventa a gazelor din intestin
- tenesme = senzatie dureroasa de defecare , fara elimenare de materii fecale
- fecalom = acumulare de materii fecale in rect
- anorexie
- cefalee
- iritabilitatea
Obiective
Pac. sa prezinte transit intestinal normal in termen de………
- asistenta determina sa ingere o cantitate suficienta de lichide
- recomanda pacientului alimente bogate in reziduuri
- asistenta stabileste impreuna cu pacientul un orar regulat de eliminare, in functie de
activitatile sale
- determina pacientul sa faca exercitii fizice cu regularitate
- urmareste si noteaza in foaia de observatie consistenta si frecventa scaunelor scaunelor
- efectueaza ,la nevoie , clisma evacuatoare simpla sau uleioasa
- administreaza, la indicatia medicului, laxative
Pac. sa prezinte tegumentele si mucoasele perianale curate si integre permanent
Page
51
- asistenta efectueaza toaleta regiunii anale dupa fiecare scaun

- aplica creme protectoare
Pac. sa-si satisfaca celelalte nevoi fundamentale permanent
- asistenta serveste pacientul cu bazinet
- protejeaza patul cu musama si aleza
- asigura repausul la pat al pacientului cand starea generala a acestuia este alterata
- asistenta da dovada de intelegere si rabdare, menajand pudoarea pacientului
- il linisteste si il incurajeaza sa-si exprime emotiile si sentimentele in legatura cu starea sa
6)Varsaturile reprezinta evacuarea prin cavitatea bucala a continutului stomacal .
Cauzele varsaturii pot fi :
- de origine cerebrala = are loc cresterea tensiunii intracraniene ( meningite ,
encefalite , tumori etc. ). Se produc fara nici un efort , nu sunt precedate de senzatii
de greata si de stare generala alterata.
- de origine periferica = excitatia bulbului vine de la periferie . Este de origine
digestiva , urogenitala , boli infectioase , tulburari metabolice si endocrine , agenti
chimici , medicamentosi etc.
Varsaturile de origine periferica prezinta simptome premergatoare :
- greata
- salivatie abundenta
- ameteli
- tahicardie
- dureri de cap
 Frecventa varsaturilor :
- ocazionale
- frecvente
- incoercibile
 Orarul:
- matinale
- postprandiale precoce sau tardive
 Cantitatea :
- mare in stenoza pilorica
- mica (cativa zeci de ml)
 Continutul :
- alimentare
- mucoase , apoase (etilici si gravide)
- fecaloide (ocluzii intestinale)
- biliare (colecistopatii)
- purulente
- sanguinolente
HEMATEMEZA =varsatura cu sange
 Culoarea :
- galben-verzuie in varsaturile bilioase
- rosie in hematemeza
- galben murdar in ocluzii
- bruna – aspect de zat de cafea in cancer gastric
 Mirosul :
Page
52
- fad , acru
- fecaloid
- ranced
 Forta de proiectie – in jet , brusc , fara legatura cu alimentarea in varsatura
de origine cerebrala
 Simptome ce insotesc varsatura :
- dureri abdominale
- greata
- hipersalivatie
- cefalee
- transpiratii reci
- tahicardie
- deshidratare Interventii autonome si delegate
Obiective
Pac. sa fie menajat fizic si psihic in timpul varsaturii
- asistenta aseaza pacientul, in functie de starea lui , in pozitie semisezand , sezand sau in
decubit dorsal cu capul intr-o parte , la marginea patului
- linisteste pacientul psihic
- il ajuta in timpul varsaturii si pastreaza produsul eliminate
- ii ofera pacientului un pahar de apa sa-si clateasca gura dupa varsatura
- alimenteaza pacientul parenteral prin perfuzii cu glucoza hipertona , amestecuri de
aminoacizi , vitamine si electroliti
- administreaza medicatie simptomatica la indicatia medicului
Pac. sa fie echilibrat hidroelectrolitic si acido-bazic
- asistenta corecteaza tulburarile electrolitice ale pacientului
- va incepe rehidratarea orala incet , cu cantitati mici de lichide reci oferite cu lingurita
- face bilantul lichidelor ingerate si excretate
- monitorizeaza functiile vitale si vegetative si le noteaza in foaia de observatie
7)Eliminare mensuala si vaginala inadecvata.
Menstra = este o pierdere de sange prin organele genitale feminine , care apare la sfarsitul
fiecarui ciclu menstrual , daca ovulul nu a fost fecundat ( de la pubertate pana la menopauza).
Menarha = prima menstra
Menarha apare intre 11-14 ani si este influentata de mediu , clima, viata in aer liber.
Leucoreea fiziologica = lichidul secretat de glandele mucoasei genitale , care contribuie la
procesul de autoaparare a aparatului genital fata de infectii.
Leucoreea patologica = secretie abundenta , exteriorizata sub forma unei scurgeri iritante , in
cantitate variabila.
 AMENOREE= absenta menstruatiei
 DISMENOREE= dureri in perioada menstruatiei
 METRORAGII = hemoragii survenite intre doua menstre succesive , neregulate
 MENORAGII = hemoragii menstruale prelungite
 OLIGOMENOREE = intervale lungi intre menstre
 POLIMENOREE = intervale scurte intre menstre
 HIPOMENOREE = cantitate scazuta de menstruatie
 HIPERMENOREE = cantitate crescuta de menstruatie
 LEUCOREE patologica = poate fi de la cativa ml pana la 200-400 ml
 CULOAREAsi aspectul scurgerilor vaginale :
- alba-laptoasa in candida albicans
Page
53
- galben-verzuie in gonoree
- maronie in trichomonas
- cafenie (spalatura de carne) in tumori
- mucoasa, mucopurulenta sau purulenta in infectii genitale
 RITMUL scurgerilor – continue sau periodice.
Obiective
Pac. sa prezinte mucoase curate si intacte in termen de……………..
- asistenta asigura repausul pacientei la pat
- asistenta efectueaza spalaturi vaginale cu solutii antiseptice , dar nu inainte de a recolta
secretia vaginala pentru examen bacteriologic si citologic
- asistenta aplica pansament vaginal absorbant
- schimba pansamentul
- invata pacienta tehnici de relaxare
- asistenta protejeaza patul cu musama si aleza ,cand este cazul
- calmeaza durerea prin administrare de
Antialgice
- asistenta face educatie sanitara pacientei in ceea ce priveste lenjeria intima ,igiena personala,
sex
Pac. sa aiba o stare de bine psihic permanent
- asistenta linisteste pacienta in legatura cu problema sa
- ii explica scopul examenelor care i se fac
- adminstreaza medicatia sedativa , la indicatia medicului
8)Diaforeza = transpiratie in cantitate abundenta.
- orarul este regulat sau neregulat
- cantitatea variaza de la 600-1000 ml/24 h ajungand , in cazuri extreme , la 10 litri/24 h
- localizarea poate fi generalizata (cand temperatura mediului este crescuta) si la nivelul
palmelor si plantelor (in alcoolism cronic , rahitism , SIDA , boala Basedow)
- mirosul este puternic si variaza in functie de alimentatie , temperatura ambianta ,
deprinderile igienice ale bolnavului
Obiective
Pac. sa aiba o stare de bine in termen de………
- asistenta ajuta sau ii mentine pacientului tegumentele curate si uscate
- asistenta spala tegumentele pacientului ori de cate ori este nevoie
- asistenta schimba lenjeria de pat si de corp
- mentine igiena riguroasa a plicilor si a spatiilor interdigitale
- asigura imbracaminte usoara si comoda
- face bilantul hidric
- monitorizeaza functiile vitale si le noteaza in foaia de observatie
- asistenta va solicita pacientului , cu tact si blandete , sa se spele
- asistenta incurajeaza pacientul sa-si exprime sentimentele in legatura cu problema sa de
dependenta
9)Expectoratia reprezinta eliminarea sputei din caile respiratorii .
Sputa reprezinta secretia eliminata de la nivelul arborelui bronsic dupa un acces de tuse.
 Culoarea:
- roz in edemul pulmonar
Page
54
- rosie-gelatinoasa in cancerul pulmonar

- galben-verzuie in supuratii pulmonare
- alba sau alba-cenusie in inflamatia bronsica si in astmul bronsic
- neagra in infarctul pulmonary
- ruginie in pneumonie
HEMOPTIZIE= expectoratie sanguinolenta , spumata , aerate
 Mirosul – fetid , fara miros
 Consistenta :
- spumoasa
- aerata
- gelatinoasa
- vascoasa
- lichida
 Forma – perlata in astmul bronsic.
 Aspectul :
- mucos
- purulent
- muco-purulent
- seros
- sanguinolent
 Cantitatea variaza de la 50-100ml/24 h (TBC , pneumonii) pana la 1000 ml/24 h (in
bronsiectazii , gangrena pulmonara , TBC cavernos)
VOMICA = eliminarea unei cantitati masive de puroi sau exudat.
Interventiile asistentei . Interventii autonome si delegate
Obiective
Pac. sa nu devina sursa de infectii nosocomiale
- asistenta educa pacientul cum sa expectoreze
- il invata sa tuseasca cu gura inchisa , sa nu inghita sputa ci sa o colecteze in scuipatoare
(dezinfectata cu solutie lizol , fenol 3%)
- il invata sa nu stranute in jur ci in batista personala
- ii curata mucoasa bucala si dintii cu tampoane
- goleste si curate scuipatorile dupa ce au fost dezinfectate
- manuieste scuipatorile cu prudenta
Nevoia de a se misca si de a avea o buna postura

A se misca si a avea o buna postura sunt necesitati a fiintelor vii de a fi in miscare , de a-si
mobiliza partile corpului prin miscari coordonate si de a pastra diferite segmente ale corpului
intr-o postura care sa permita confortul si functiile organismului . Aceasta nevoie este strict
legata de nevoia de a avea o buna circulatie ( miscarea favorizeaza si conditioneaza circulatia
sangelui) .
Independenta nevoii este determinate de integritatea :
- aparatului locomotor ( sistemul osos si muscular )
- sistemul nervos – vizeaza cerebelul , bulbul rahidian care contine centrul echilibrului
- aparatul vestibular – are rol in pastrarea echilibrului si orientarea in spatiu
Factori care influenteaza satisfacerea nevoii :
1) Varsta si dezvoltarea fizica :
- copilul mic are miscarile mai putin coordinate dobandindu-si controlul pe masura ce se
maturizeaza , este foarte activ si adopta pozitii uneori bizarre
- adultul este active in deplinatatea puterii fizice , da suplete miscarilor si le coordoneaza
Page
55
- varstnicul are forta fizica diminuata , mobilitatea redusa , ramane insa activ
in exercitii moderate
2) Constitutia si capacitatile fizice influenteaza miscarea in sensul intensitatii
efortului
fizic .
3) Factorii psihologici :
- emotiile pot determina miscari ale corpului mai rapide si mai adesea involuntare
- stresul , teama prelungite pot determina ticuri
- personalitatea , temperamental determina ca individul sa fie mai active sau mai calm
4) Factorii sociologici – spirituali :
- cultura – individul practica activitati fizice in functie de gradul de cultura si de societatea in
care traieste
- factorii sociali – in societate individul practica activitati ce impun eforturi fizice mai mari
sau mai mici , eforturi compensate prin ore de repaus
- factorii spirituali – implica miscarile si posturile caracteristice ritualurilor religioase
Manifestari de independenta .
1) Postura adecvata sau atitudinea inseamna pastrarea raporturilor corecte intre diferite
segmente ale corpului .
Raporturile normale :
- pozitia in picioare se numeste ORTOSTATISM : capul drept , privirea drept inainte , spatele
drept , membrele superioare pe langa corp , membrele inferioare drepte , piciorul in unghi
drept cu gamba
- pozitia SEMISEZAND : culcat pe spate , toracele formeaza un unghi de 30-45 grade cu linia
orizontala
- pozitia in SEZUT : capul drept , spatele drept rezemat , membrele superioare sprijinite ,
coapsele orizontale , gambele verticale , piciorul in unghi drept cu gamba
- CLINOSTATISM sau pozitia DECUBIT sau pozitia culcat :
a) decubit dorsal = culcat pe spate
b) decubit ventral = culcat pe burta
c) decubit lateral stang = culcat pe partea stanga
d) decubit lateral drept = culcat pe partea dreapta
2) Miscari adecvate :
- ABDUCTIE = indepartarea unui segment de corp de linia mediana
- ADDUCTIE = miscarea de apropiere a unui segment de linia mediana
- miscarea de FLEXIE si EXTENSIE = apropierea sau indepartarea a doua segmente de corp
unul de celalalt
- PRONATIE = miscarea de rotatie a mainii cu fata palmara ( palma ) in jos
- SUPINATIE = miscarea de rotatie a mainii cu fata palmara ( palma ) in sus
- miscarea de rotatie = miscarea unei articulatii in jurul axului
Clasificarea exercitiilor fizice :
- active – miscari executate de individ
- passive – executate de o alta persoana
- exercitii cu deplasare – cu efectuare de lucru mechanic
- exercitii izometrice – fara deplasare , doar cu tensiune musculara crescuta
- miscari armonioase coordinate
Rolul nursei pentru pastrarea independentei :
- educatia sanitara a pacientului pentru orice fel de sport
- practicarea exercitiilor fizice corespunzatoare varstei si capacitatii fizice individului
- invatarea pacientului sa practice tehnici de destindere si relaxare . Aceasta implica
obligatoriu postura confortabila
Page
56
- evitarea si eliminarea tabagismului

- evitarea meselor copioase
- evitarea surplusului ponderal .
Dependenta in satisfacerea nevoii .
Cand aceasta nevoie nu este satisfacuta apar urmatoarele probleme de dependenta :
A)Imobilitate
B)Hiperactivitate
C)Necoordonarea miscarilor
D)Postura inadecvata
E)Miscari inadecvate
F)Refuzul de a face miscare
G)Edeme ale membrelor
A) Imobilitatea – reprezinta o diminuare sau o restrictie a miscarii , fiind recomandata ,
adesea , ca metoda terapeutica sau poate fi cauzata de traumatisme si boli organice sau
functionale .
Surse de dificultate care determina imobilizarea :
a) de ordin fizic :
- alterarea centrilor nervosi ( A.V.C )
- alterarea integritatii aparatului locomotor ( fracture , entorse , luxatii )
- piedici ale miscarii ( pansamente , aparat gipsat , extensie continua )
b) de ordin psihologic :
- anxietate , stes , pierderea , separarea
c) de ordin sociologic :
- esecul
- izolarea
d) lipsa cunoasterii de sine , despre altii .
1) dificultate de deplasare – dificultate de a se ridica , dificultate de a se aseza , dificultatea de
a merge
2) diminuarea sau absenta miscarilor – prezenta parezelor sau paraliziilor
PAREZA = diminuarea tonusului muscular si reducerea drastica a miscarilor la acest nivel
PARALIZIA = absenta totala a miscarii , tonus muscular 0
MONOPAREZA sau MONOPLEGIE = intereseaza un membru
HEMIPAREZA sau HEMIPLEGIE = intereseaza jumatate de corp
PARAPAREZA sau PARAPLEGIE = sunt interesate membrele inferioare
TETRAPAREZA sau TETRAPLEGIE = sunt interesate toate cele 4 membre
3) Contracura musculara = reprezinta contractia involuntara si permanenta a unuia sau mai
multor muschi care determina o pozitie inadecvata .
4) Crampa musculara = este o contractie musculara dar de scurta durata .
5) ATONIE musculara = absenta totala a tonusului muscular
HIPOTONIE musculara = diminuarea tonusului muscular
6) ATROFIE musculara = absenta volumului muscular si a tonusului muscular
HIPOTROFIE musculara = scaderea volumului muscular si a tonusului muscular
7) ANCHILOZA = imposibilitatea miscarii unei articulatii
8) ESCARE = distrugeri tisulare ca urmare a unui deficit de nutritie locala , de obicei prin
leziuni vasculare sau prin compresiune continua
Regiuni predispuse aparitiei escarelor :
e) Decubit dorsal :
- regiunea occipitala
Page
57
- omoplatii
- coate
- regiunea sacrococcigiana
- calcaie
f) Decubit lateral :
- umar
- regiunea trohanteriana
- fetele laterale ale genunchilor
- maleole
g) Decubit ventral :
- tample
- umeri
- creasta iliaca
- genunchi
- degetele picioarelor
Interventiile asistentei . Interventii autonome si delegate
Obiective
Pac. sa aiba tonusul muscular si forta musculara pastrata ( sau sa si le recapete ) , singur
sau cu ajutorul nursei sau cu ajutorul cadrului metallic , sau cu ajutorul carjelor , cu ajutorul
bastonului in termen de……..
- asistenta planifica un program de exercitii , in functie de cauza imobilizarii si de capacitatea
pacintului
Pac. sa-si recapete integritatea tegumentelor si a activitatii articulare cu ajutorul nursei sau
al aparatelor medicale , peogresiv in termen de...
- asistenta schimba pozitia pacientului in pat la interval de 2 ore
- maseaza regiunile expuse riscului de aparitie a escarelor , le pudreaza cu talc , efectueaza
sau asigura igiena perfecta a regiunilor predispuse la escare
- efectueaza miscari pasive la fiecare 2 ore
- invata pacientul care este postura adecvata si cum sa efectueze exercitii musculare active
Pac. sa-si mentina functia respiratorie la parametrii normali singur sau cu ajutorul nursei ,
permanent
- asistenta efectueaza tapotaj toracal
- educa pacientul sa practice exercitii de respiratie profunde
- schimbarea pozitiei pacientului in pat la interval de 2-4 ore
- educa pacientul sa expectoreze ( sa elimine) secretiile , sa tuseasca
- educa pacientul sa renunte la fumat sau sa reduca numarul de tigari
Pac. sa fie echilibrat psihic cu ajutorul nursei sau al echipei medicale in termen de…
- pregateste psihic pacientul in vederea efectuarii oricarei tehnici
- reda increderea pacientului ca imobilitatea sa este o stare trecatoare si ca isi va putea relua
mersul
Pac. sa-si mentina satisfacute celelalte nevoi fundamentale , singur sau cu ajutorul nursei
permanent
-supravegheaza pacientul
- il ajuta in satisfacerea celorlalte nevoi
- il serveste la pat cu cele necesare
B) Hiperactivitatea – consta in cresterea ritmului miscarilor si a activitatilor individului ,
determinata de instabilitatea emotionala si de pierderea ideilor .
Sursele de dificultate :
- de ordin fizic : dezechilibre endocrine , reactii medicamentoase , alcoolism.
Page
58
- de ordin psihologic : senilitate , tulburari de gandire , criza ,

pierdere , separatie
- lipsa cunoasterii de sine
1) Vorbire caracteristica = vorbeste mult , precipitat
2) Miscari caracteristice rapide , frecvente
3) Spasme = contractia involuntara a unuia sau mai multor muschi
4) Ticuri = miscari involuntare ale ochilor , ale gurii , ale unui brat sau ale unui
picior
5) Euforie = stare de buna dispozitie nejustificata
6) Hiperactivitatea la orice stimul
7) Manie = comportament psihotic mergand pana la agresivitate fizica
AUTOAGRESIVITATE = se loveste pe el
HETEROAGRESIVITATE = ii loveste pe altii
ESCARE = distrugeri tisulare ca urmare a unui deficit de nutritie locala , de
obicei prin leziuni vasculare sau prin compresiune continua
Interventiile autonome si delegate
Obiective
Pac. sa recapete o mobilitate normala singur sau cu ajutorul nursei in termen de…….
- asistenta inlatura toti stimulii din mediul inconjurator
- creaza izolare fonica, semiobscuritate
- asigura conditii pentru bai calde, relaxante, masaj relaxant.
Pac. sa-si mentina integritatea fizica cu ajutorul nursei permanent
- asistenta supravegheaza pacientul pentru a nu se rani permanent
- inlatura obiectele cu care pacientul se poate rani
- aplica constrangeri fizice , daca este cazul ( chingi , camasa de forta )
- administreaza tratamentul tranchilizant prescris de medic
C) Necoordonarea miscarilor – reprezinta dificultatea sau incapacitatea
individului de
a-si coordona miscarile diferitelor grupe musculare .
- de ordin fizic : boli ale A.V.C , intoxicatii medicamentoase , intoxicatii cu
droguri, intoxicatie cu alcool , maladia Parkinson
- de ordin psihologic : stresul , anxietatea
- de ordin sociologic : mediu de lucru necunoscut
- lipsa cunoasterii de sine , a anturajului
1) AKINEZIE = absenta miscarilor voluntare
2) ATAXIE = tulburari de coordonare ale miscarilor active voluntare
3) Tremuraturi
4) Tulburari ale mersului
5) Convulsii = contractii repetate , involuntare ale unui muschi , urmate de
relaxare
6) Dificultatea de a trece din ortostatism in pozitie sezand
Page
59
7) Expresie faciala rigida

Obiective
Pac. sa aiba tonusul muscular adecvat activitatii depuse cu ajutorul nursei in termen de…
- asistenta planifica impreuna cu pacientul un program de exercitii fizice active si pasive ,
exercitii de mers in functie de capacitatea pacientului ; invata pacientul sa utilizeze diferite
aparate de sustinere
- ajuta pacientul sa faca bai calde
- ii face masaje la nivelul extremitatilor
Pac. sa fie echilibrat psihic cu ajutorul nursei in termen de…
- pregateste psihic pacientul in vederea oricarei tehnici de ingrijire
- indeparteaza stimuli din mediul extern
- asigura televizor , presa , lectura
Pac. sa-si satisfaca toate nevoile organismului cu ajutorul nursei in termen de …
- pacientul va fi ajutat sa-si satisfaca nevoile organismului
D) Postura inadecvata – reprezinta orice pozitie anatomica care nu respecta
postura normala .
- de ordin fizic : leziuni ale oaselor , alr muschilor , durerea , aparate gipsate cu
impiedicarea posturii normale
- de ordin psihologic : anxietate , stress
- de ordin sociologic : conditii inadecvate de munca
- lipsa cunoasterii de sine , a anturajului .
1) Oboseala musculara = scaderea temporara a tonusului muscular
2) Deformari ale coloanei vertebrale.
CIFOZA = deformarea coloanei vertebrale la diferite nivele cu convexitatea in
afara
LORDOZA = deformarea coloanei vertebrale la diferite nivele cu concavitatea
in fata
SCOLIOZA = deformarea laterala a coloanei vertebrale la orice nivel al ei .
3) Deformari ale membrelor inferioare .
GENU VALGUM = genunchii sunt apropiati , iar picioarele departate
GENU VARUM = genunchii sunt departati si picioarele apropiate
PICIOR ECVIN = sprijinit pe degete
PICIOR TALUS = sprijinit pe calcai
PICIOR VARUS = sprijinit pe partea externa
PICIOR VALGUS = sprijinit pe partea interna
PICIOR PLAT = bolta plantara prabusita
4) Deformari ale soldurilor .
LUXATIE = iesirea capului femural din articulatia coxofemurala
5) Pozitii patognomonice ( specifice unei boli ).
OPISTOTONUS= sprijin pe calcaie si extremitatea cefalica , corpul fiind in
extensie (in tetanos )
Page
60
PLEUROSTOTONUS = sprijin pe marginea laterala a plantei si

umar , corpul fiind in extensie ( in tetanos )
Pozitia “COCOS de PUSCA” = capul in hiperflexie , iar
membrele inferioare flectate pe coapse , iar coapsele pe abdomen
6) TORTICOLIS = inclinarea capului intr-o parte datorita musculaturii gatului .
7) Batatura ( clavus ) .
Obiective
Pac. sa aiba o postura adecvata singur sau cu ajutorul nursei in termen de …………
- asistenta instaleaza pacientul in pat , respectand pozitiile anatomice ale diferitelor
segmente ale corpului
- foloseste utilaje auxiliare si de confort pentru mentinerea pozitiei anatomice
Pac. sa aiba o postura care sa favorizeze respiratia si circulatia cu ajutorul nursei in termen de
- asistenta aseaza pacientul intr-o pozitie semisezanda in tulburari de respiratie
- aseaza pacientul in pozitie Trendelemburg in starile de anemie
- foloseste utilaje pentru confortul pacientului
Pac. sa nu prezinte complicatii precum escare ,anchiloze cu ajutorul nursei…
- asistenta schimba pozitia pacientului in pat la interval de 2 h
- verifica tegumentele zilnic in regiunile cu proeminente osoase
- efectueaza masaj bland
- tapotaj toracal
- asigura igiena tegumentelor si mucoaselor
- a lenjeriei de corp si de pat
- efectueaza exercitii active si passive
- invata pacientul care este pozitia adecvata si supravegheaza daca recomandarile sunt
respectate
Studiu de caz .
Pac. in varsta de 64 de ani , prezinta de cativa ani hemipareza stanga , control sfincterian
pentru urina si materii fecale prezent . In momentul interviului cu asistenta se observa
tegumente transpirate , miros usor neplacut.
Cerinte:
- enuntati diagnostice de nursing pentru fiecare nevoie afectata
- identificati nevoile afectate
- enuntati obiective de nursing
- stabiliti interventiile .
Nevoia de a dormi , a se odihni
Este o necesitate a fiecarei fiinte umane de a dormi si a se odihni in bune conditii , timp
suficient , astfel incat sa-i permita organismului sa obtina randamentul maxim .
Independenta in satisfacerea nevoii .
Fiinta umana consacra o parte importanta a vietii somnului si odihnei.
Odihna este perioada in care se refac structurile alterate ale organismului , se
completeaza resursele energetice folosite , se transporta produsii formati in timpul
efortului , fie in ficat (acidul lactic) , fie in rinichi .
Somnul este forma particulara de odihna prin absenta starii de veghe . Somnul elibereaza
individul de tensiuni psihologice si fizice si ii permite sa gaseasca energia necesara activitatii
cotidiene.
In timpul somnului , activitatile fiziologice descresc , are loc diminuarea metabolismului
bazal , a tonusului muscular , a respiratiei , a pulsului , a T.A ; sporeste secretia hormonilor de
crestere , mai ales la pubertate .
Page
61
Se cunosc 2 tipuri de somn :

- somnul lent – reprezinta o veritabila perioada de odihna pentru organism
(numai partial pentru creier ) , are rol reparator , fortifiant , cu functie in
cresterea si reinnoirea tesuturilor corporale .
- somnul paradoxal , rapid – este important pentru refacerea creierului (creste fluxul sanguin
in creier)
Visele se produc in somnul paradoxal . Cei treziti din somnul paradoxal isi amintesc perfect
continutul visului cu detalii , sau alteori , isi amintesc greu sau deloc. Pentru a se mentine
starea de independenta este necesara respectarea ritmului somn-veghe .
- varsta – copilul are nevoie de mai multe ore de somn , care se diminueaza progresiv pana la
varsta adulta , cand se stabilizeaza ; la persoanele varstnice se modifica
calitatea somnului (superficial , dificultati de adormire , frecventa trezirilor nocturne,
facilitatea atipirilor diurne)
- necesitatile proprii organismului – unele persoane dorm mai putin , pastrandu-si puterea de
munca si voiciunea , in timp ce altele necesita un numar mare de ore de odihna si de somn
- activitatea – o activitate fizica adecvata predispune individul la un somn regenerator
- deprinderile legate de somn – somnul are regulile sale , ritualul sau de care trebuie sa
se tina seama , culcarea la aceeasi ora , unele obiceiuri inainte sau la culcare cum ar
fi : lectura , baie calda , bautura calda sau rece , iar la copii , povestile sau jocul cu jucaria
preferata favorizeaza somnul .
- ritmul somn-veghe – somnul nocturn este mult mai odihnitor decat cel diurn , iar perturbarea
alternantei zi-noapte , veghe-somn , atrage dupa sine perturbarea numeroaselor sisteme
biologice .
- anxietatea
- teama
- nelinistea produc o puternica tensiune interioara , modifica calitatea si cantitatea
somnului
- programul de activitate – persoanele cu un program de munca variabil au ritmul
veghe-somn modificat
- locul de odihna – confortul , numarul de persoane cu care imparte camera ,
intimitatea si linistea locului de odihna pot modifica repausul si somnul .
1) Somnul :
- durata somnului variaza in functie de varsta , si anume :
- la nou-nascut = 16-20 ore
- 1 an = 14-16 ore
- 3 ani = 10-14 ore
- 5-11 ani = 9-13 ore
- adolescent = 12-14 ore
- adult = 7-9 ore
- varsnici = 6-8 ore
- somnul trebuie sa fie regenerator , calm , fara cosmaruri , fara intreruperi , individul
adormind cu usurinta si trezindu-se odihnit ; la copil somnul nocturn continuu este instalat
dupa luna a-3-a , iar la sfarsitul lunii a-10-a , organizarea fiind ca la adult .
- visele sa fie placute , agreabile
2) Perioadele de repaus trebuie intercalate cu perioadele de activitate (pentru evitarea
suprasolicitarii fizice si psihice) .Ex. pauza dupa ora de curs
Page
62
3) Perioadele de relaxare si timp liber – alternate cu activitatea bine

organizata , permit refacerea fortei fizice si a incapacitatii intelectuale . Ex.
vacanta , concediile .
4) Modalitati folosite pentru odihna si relaxare :
- cea mai eficienta odihna este cea activa , adica dupa activitati fizice urmeaza activitati
intelectuale ; dupa activitatile intelectuale , activitati fizice usoare , placute .
- sunt evitate modalitatile care nu ofera posibilitatea destinderii si nu contribuie la mentinerea
sanatatii
Interventiile asistentei pentru mentinerea independentei nevoii :
- mentine conditiile necesare somnului , respectand dorintele si deprinderile persoanei
- observa daca perioadele de relaxare , de odihna sunt in raport cu necesitatile organismului si
munca depusa
- ii explica necesitatea unei vieti ordonate , cu un program stabilit
- ii invata tehnici de relaxare si modalitati care sa-i favorizeze somnul prin discutii
demonstratii , material documentar
Dependenta in satisfacerea nevoii.
1) Insomnie
2) Hipersomnie
3) Disconfort
4) Oboseala
5) Dificultate sau incapacitate de a se odihni
- afectiuni cerebrale , endocrine , dezechilibre
- durerea , surmenajul
- anxietatea , afectarea gandirii
- frustrare , stress
- situatie de criza , pierdere , separare
- esecul functiei
- insuficienta cunoasterii de sine
- anturaj inadecvat
- temperature
- ambianta inadecvata
- cresterea stimulilor senzoriali in locuinta si nu numai
1) Insomnia – reprezinta dificultatea de a dormi sau de a te odihni dormind .
 Somn perturbat :
- ore insuficiente de somn
- insomnii partiale = pacientul adoarme foarte greu dupa care doarme pana dimineata
- insomnii terminale = dupa o adormire normala , se trezeste si nu mai poate adormi
- insomnii dormitionale = aparitia multiplelor perioade de veghe , care survin in timpul
noptii , faramitand somnul nocturn
- insomnii predormitionale = stare de veghe prelungita pana la instaurarea somnului
- insomnii post-dormitionale = survin la varstnici si mai ales la cei care se culca la ore
timpurii
 Atipiri in timpul zilei
 Cosmaruri
 Somnambulism = pacientul se da jos din pat si incepe sa umble prin camera , strazi ,
locuri periculoase ; are privirea ratacita , miscari dezordonate , nu vorbeste , nu raspunde la
intrebari , iar dupa un timp se intoarce , se culca , adoarme .
 Apatie
Page
63
 Pavor nocturn = stare de spaima intensa , care apare in timpul somnului ,

mai frecvent la copii ; dupa cateva minute , aceasta stare dispare , pacientul
adoarme .
 Neliniste
 Confuzie
 Iritabilitatea
 Sentiment de depresie-tristete – la pacientii nesatisfacuti uneori de repausul lor fiind
convinsi ca nu au dormit toata noaptea
 Diminuarea puterii de concentrare
 Oboseala
Obiective
Pac. sa beneficieze de somn corespunzator cantitativ si calitativ in termen de…
- asistenta invata pacientul sa practice tehnici de relaxare , exercitii respiratorii cateva
minute inainte de culcare
- ofera pacientului o cana cu lapte cald inainte de culcare , o baie calda
- invata pacientul care se trezeste devreme sa se ridice din pat cateva minute , sa citeasca , sa
asculte muzica , apoi sa se culce din nou
- observa si noteaza calitatea , orarul somnului , gradul de satisfacere a celorlaltor nevoi
- intocmeste un program de odihna corespunzator organismului
- administreaza tratamentul medicamentos
- observa efectul acestuia asupra organismului
2) Hipersomnia – ore excesive de somn , prelungirea duratei si intensificarea profunzimii
somnului
 Somn modificat :
- numarul de ore de somn noaptea este de peste 10 ore la adult si 12 ore la copil ; se exclud
cazurile de oboseala dupa eforturi excesive , convalescenta sau insomnii
- calitatea somnului se diferentiaza de somnul normal prin profunzime , durata , bruschetea
aparitiei
 Somnolenta (exces de somn diurn)
 Letargia = hipersomnie continua , mai profunda care poate dura ore , zile , luni , ani ; iar
functiile vitale sunt diminuate .
 Narcolepsia = necesitatea subita de somn , precedata de pierderea tonusului muscular ;
somnul este superficial , intretaiat de treziri , vise dezagreabile , reactii vegetative , transpiratii
 Comportament verbal si nonverbal lent , greoi ; pacientul raspunde cu greu la intrebari
 Oboseala
 Inactivitate
Interventiile asistentei .
Obiective
Pac. sa beneficieze de confort fizic si psihic in termen de……………..
- asistenta discuta cu pacientul pentru a identifica cauzele disconfortului
- favorizeaza odihna pacientului prin suprimarea surselor ce-i pot determina disconfortul si
iritabilitatea
- creeaza senzatie de bine pacientului , prin discutii purtate
- faciliteaza contactul cu alti pacienti , cu membrii familiei
- aplica tehnici de ingrijire curenta , necesare obtinerii starii de satisfactie
- observa si noteaza schimbarile
4)Oboseala – senzatie penibila insotita de inactivitate , stare de epuizare nervoasa si
Page
64
musculara .
- fata palida care exprima tristete
- ochi incercanati , privire incetosata
- puls rar , lent , slab batut
- T.A cu tendinta la scadere
- somnolenta diurna
- tegumente palide , transpiratii reci
- stare de plictiseala , apatie
- scadere ponderala
- astenie
Obiective
Pac. sa fie odihnit , cu tonusul fizic si psihic bun in termen de
- asistenta identifica cauza oboselii
- ajuta pacientul sa-si planifice activitatile cotidiene
- observa daca perioadele de odihna corespund necesitatilor organismului
- stimuleaza increderea pacientului in forte proprii si in cei care il ingrijesc
- invata pacientul cum sa efectueze tehnici de relaxare
- ajuta la aplicarea corecta a acestora
- observa si noteaza functiile vitale si vegetative , perioada somnodihna, comportamentul
pacientului
- administeaza medicatia prescrisa de medic
- observa efectul acestuia
Nevoia de a se imbraca si dezbraca
Este o necesitate proprie individului de a purta imbracaminte adecvata , dupa circumstante,
temperatura , activitate , pentru a-si proteja corpul de rigorile climei , permitandu-i o libertate
a miscarilor .
Omul are nevoie de haine cu care sa se imbrace , pentru a se proteja de rigorile climei , el
isi alege vesmintele adecvate circumstantelor si necesitatilor proprii .Vesmintele atesta
integritatea individului si ii protejeaza intimitatea sexuala .In plus , imbracamintea din punct
de vedere estetic , contribuie la expresia corporala si participa , in mod semnificativ , la
comunicare .
- varsta
- talia , statura
- activitatea
- credinta
- emotiile
3) Factori sociologici si culturali :
- clima
- statutul social
- munca
- cultura
- vesmintele trebuie sa fie adecvate climatului , statutului social
Page
65
- sa se acorde o importanta imbracamintei si tinutei personale

- vesmintele sa fie alese dupa gust si circumstante
- purtarea de obiecte semnificative pune in evidenta rangul social ,
insemnatatea personala , functie religioasa , etc.
- mobilitate articulara , tonus muscular , maturitate psihomotorie
Interventiile asistentei pentru mentinerea independentei :
- asistenta invata persoana sa-si aleaga imbracamintea corespunzatoare climei , temperaturii
mediului inconjurator , activitatii , varstei
- exploreaza gusturile si semnificatia vesmintelor la fiecare persoana
- incurajeaza persoana pentru a-si alege singura imbracamintea , ornamentele , accesoriile
dorite
1) Dificultate de a se imbraca si dezbraca
2) Dezinteres pentru tinuta vestimentara
3) Neindemanare in a-si alege haine potrivite
- lezare fizica
- absenta unui membru superior sau a unei portiuni din membru (bont)
- aparate gipsate , chingi , pansamente
- durere , slabire , fatigabilitate
- tulburari de gandire , anxietate , stres , situatie de criza
- pierderea imaginii de sine
- esecuri , conflicte , saracie
- insuficienta cunoastere de sine , a mediului inconjurator
Dificultate de a se imbraca si dezbraca.
Dezinteres pentru tinuta vestimentara.
-dificultate de a-si incheia si descheia nasturii
- dificultatea sau incapacitatea de a-si misca mebrele superioare
- dificultatea de a se incalta si descalta
- apatie in a se imbraca
- refuzul de a se imbraca si dezbraca
- imbracaminte exagerata , caraghioasa , coafuri bizare
- vesminte neadecvate taliei , masei corporale
Obiective
Pac. sa cunoasca importanta satisfacerii nevoii de a se imbraca si dezbraca in termen de…
- asistenta educa pacientul privind importanta vestimentatiei in identificarea personalitatii
- noteaza zilnic interesul pacientului de a se imbraca si dezbraca
- supravegheaza cu ce se imbraca pacientul
- incurajeaza pacientul
Pac. sa se poata imbraca si dezbraca singur , in termen de …………………..
- asistenta identifica capacitatile si limitele fizice ale persoanei ingrijite
- sugereaza apartinatorilor sa-i procure haine largi , usor de imbracat , cu mod de incheiere
simplu , incaltaminte fara siret
- asistenta imbraca si dezbraca pacientul in caz de paralizii ale membrelor ; incepe imbracarea
cu membrul paralizat si apoi cu cel sanatos si dezbracarea invers
Pac. cu tulburari psihice sa-si recastige independenta de a se imbraca si dezbraca in termen de
Page
66
- evalueaza gradul de confuzie a pacientului si observa schimbarile de

comportament , orientandu-l regulat in timp si spatiu
- solicita pacientului sa se imbrace , vorbindui clar , cu respect si rabdare
respectand ritmul acestuia
- aseaza hainele in camera in ordinea folosirii lor si solicita pacientului la dezbracare sa le
puna in ordine inversa
Nevoia de a-si mentine temperatura corpului in limitele normale
Mentinerea temperaturii in limite normale este necesitatea organismului de a-si conserva o

temperatura la un grad aproximativ constant , pentru a-si mentine starea de bine .
Temperatura corpului se mentine constanta datorita echilibrului dintre termogeneza si
termoliza.
Termogeneza reprezinta caldura din organism rezultata in urma proceselor oxidative din
organism . Organele principale ale termogenezei sunt muschii , ficatul , glandele endocrine.
Termoliza reprezinta pierderea de caldura si se produce prin mecanisme fizice . Se pierde prin
piele , rinichi , plaman .
a) valori normale ale temperaturii :
- nou-nascut si copilul mic 36,1-37,8 grade C
- adult 36-37 grade C (in axila)
- varstnic 35-36 grade C
b) daca temperatura se masoara in cavitati inchise (rect , vagin , cavitate bucala) valorile sunt
cu 0,3-0,5 grade C mai mare decat in axila
c) tegumentele : roz , caldute , transpiratie minima , senzatie placuta fata de frig sau caldura
d) temperatura mediului ambiant : 18-25 grade C
- varsta – temperatura variaza in functie de varsta
- exercitiul fizic – in timpul activitatii intense temperatura corpului creste , iar in timpul
inactivitatii scade
- alimentatia – ingestia de alimente ridica temperatura corpului
- variatia diurna – temperatura este minima dimineata intre orele 3-5 si maxima seara intre
orele 18-23
- sexul – la femei temperatura corporala inregistreaza valori peste 37 grade C in a doua
jumatate a ciclului menstrual , in timpul ovulatiei
- anxietatea
- emotiile puternice pot determina o crestere a temperaturii corporale
- locul de munca
- climatul
- locuinta – temperatura incaperii influenteaza temperatura corpului
Interventiile asistentei pentru mentinerea independentei in satisfacerea nevoii :
- atunci cand temperatura mediului ambiant este crescuta , asistenta invata pacientul sa reduca
din alimentatie , mai ales alimentele cu valoare energetica mare
- sa consume lichide si alimente reci
- sa aeriseasca incaperile
- sa poarte o imbracaminte lejera , ampla
Page
67
- atunci cand temperatura mediului ambiant este scazuta , asistenta invata

pacientul sa creasca cantitatea de alimente
- sa ingere alimente si lichide calde
- sa aiba in incapere temperatura de 18-25 grade C
- sa poarte imbracaminte calduroasa
1) Hipertermia .
2) Hipotermia .
1) Hipertermia – temperatura corporala peste valorile normale .
- imunitatea sistemului de termoreglare
- caldura
- dereglari hormonale
- dereglari functionale ale hipotalamusului
- anxietatea
- emotiile
- lipsa cunoasterii
1) Subfebrilitate – temperatura intre 37-38 grade C
2) Febra moderata – temperatura intre 38-39 grade C
3) Febra ridicata – temperatura intre 39-40 grade C
4) Hiperpirexie – temperatura peste 40 grade C
5) Frisoane
6) Piele rosie , calda , umeda
7) Sindrom febril = grup de semne cum ar fii cefalee , tahicardie , tahipnee , inapetenta, sete ,
oligurie , convulsii , halucinatii , dezorientare.
8) Eruptii cutanate intalnite in bolile infectioase .
Tipuri de febra :
- febra continua (subfebrilitate rigida) – temperatura peste 37 grade C cu diferenta sub 1 grad
C intre valorile inregistrate dimineata si seara
- febra intermitenta – diferenta de cateva grade intre valorile inregistrate dimineata si seara,
cele mai mici valori scazand sub 37 grade C
- febra intermitenta periodica
- febra remitenta – diferenta de cateva grade intre valorile inregistrate dimineata si seara , dar
valorile cele mai mici nu scad sub 37 grade C
- febra recurenta – perioade febrile de 4-6 zile , ce alterneaza cu perioade de afebrilitate ,
trecerea facandu-se brusc
- febra ondulanta – perioade febrile ce alterneaza cu perioade de afebrilitate , trecerea
facandu-se lent
- febra de tip invers – valorile crescute se inregistreaza dimineata si cele minime seara
In evolutia fiecarei febre se disting 3 perioade :
- perioada de debut – brusc
- lent
- perioada de stare – poate dura zile , saptamani
- perioada de decline – poate fii scurta sau de cateva zile
Obiective
Pac. sa-si mentina temperatura corpului in limitele fiziologice in termen de …………
- asistenta aeriseste salonul
Page
68
- asigura pacientului imbracaminte lejera

- aplica comprese reci , punga cu gheata
- efectueaza pacientului impachetari reci
- incalzeste pacientul in caz de frisoane
- administeaza medicatia prescrisa de medic : antibiotice , antitermice
Pac. sa fie echilibrat hidroelectrolitic in termen de
- asistenta face bilantul hidric
- hidrateaza pacientul cu lichide reci , in cantitati mici , la intervale scurte de timp,conform
bilantului hidric
Pac. sa aibe o stare de bine fizic si psihic
- asistenta schimba lenjeria de corp si de pat pacientului
- asigura igiena tegumentului
- pregateste psihic pacientul in vederea efectuarii oricarei tehnici
2)Hipotermia – reprezinta scaderea temperaturii corpului sub limitele normale , cauzata
de un dezechilibru intre termogeneza si termoliza .
- expunerea prelungita la frig
- dereglari endocrine
- abuzul de sedative si alcool
- incetinirea activitatii sistemului nervos (la varstnici)
- lipsa de maturitate a mecanismelor de termoreglare (la copii)
1) HIPOTERMIE = temperature corpului sub 36 grade C
2) Hipotensiune arteriala
3) Cianoza
4) Eritem = roseata (a pielii , fetii , urechilor , mainilor)
5) Edem generalizat – tumefierea intregului corp
6) Durere
7) Oboseala
8) Vorbire lenta
9) Somnolenta
10)Degeraturi = leziuni de necroza la nivelul pielii , determinate de temperatura scazuta
11)Apatie = indiferenta
12)Parestezii = senzatie de amorteli si furnicaturi in regiunea expusa la frig
Obiective
Pac. sa aiba temperature corpului in limitele normale in termen de ………….
- asistenta incalzeste pacientul cu paturi
- creste temperatura mediului ambiant
- recolteaza sange pentru examene de laborator
- administreaza pacientului lichide calde
- pregateste pacientul pentru examen cardiologic
Pac. sa fie echilibrat hidroelectrolitic in termen de…………….
- asistenta administreaza pacientului lichide calde in cantitati mici la intervale egale de
timp
- face bilantul hidric
Pac. sa aiba o stare de bine fizic si psihic in termen de…………….
- asistenta schimba pacientului des lenjeria de corp si de pat
- mentine igiena tegumentelor pacientului
- pregateste psihic pacientul in vederea efectuarii oricaror tehnici
Page
69
Nevoia de a fi curat , ingrijit si de a-si proteja

tegumentele si
mucoasele
A fi curat , ingrijit si a-ti proteja tegumentele si mucoasele sunt o necessitate pentru a-ti
mentine o tinuta decenta si pielea sanatoasa , asa incat aceasta sa-si poata indeplini functiile .
Independenta in satisfacerea nevoii.
Pielea indeplineste o serie de functii , si anume :
- apara organismul impotriva agentilor patogeni , impiedicand patrunderea acestora
- apara organismul impotriva unor radiatii (ultravioletele) , prin pigmentii pe care ii
contine
- receptioneaza excitatiile termice , tactile , dureroase
- participa la excretia substantelor rezultate din metabolism , prin glandele
sudoripare
- participa la termoreglare prin stratul adipos ce are rol de izolator termic
- participa la absorbtia unor medicamente
- participa la respiratie (o cantitate mica de oxigen poate intra prin piele si o
cantitate mica de dioxid de carbon se elimina prin piele)
Pentru a indeplini aceste functii , pielea trebuie sa fie curata , sanatoasa si ingrijita . La fel
trebuie sa fie si mucoasele care acopera orificile (nas , ochi , urechi , vagin , rect) pentru a
asigura binele individului si buna functionare a organelor respective.
Factori care influenteaza satisfacerea nevoii .
- varsta – la copil si varstnici , pielea este mai sensibila , la variatii de temperatura , la infectii
si microbi . La varstnici , dintii slabesc si cad , parul si unghiile devin mai putin rezistente .
- temperatura – datorita variatiilor de temperatura , pielea se usuca , se dezhidrateaza.
- exercitiile fizice – amelioreaza circulatia si faciliteaza eliminarea deseurilor din organism
prin piele
- alimentatia – absorbtia unei cantitati suficiente de lichide da elasticitate pielii
- emotiile – pot creste sudoratia
- educatia – in functie de educatie , indivizii au deprinderi igienice diferite
- cultura – importanta curateniei difera dupa nivelul de cultura
- organizarea sociala – obiceiuri de igiena in functie de conditiile fizice , materiale
- parul sa aiba suplete , stralucire
- urechile configuratie normala
- nasul – mucoasa umeda , fose nazale libere
- cavitatea bucala – dentitie alba , completa , fara carii ; mucoasa bucala umeda si roz; gingiile
aderente dintilor si roz
- unghiile curate , taiate scurt , de culoare roz
- pielea curata , neteda , catifelata , elastica , pigmentata normal
- deprinderi igienice frecvente (baie , dus , spalarea dintilor , spalarea parului)
- asistenta exploreaza deprinderile igienice ale pacientului
- planifica un program de igiena cu pacientul , in functie de activitatile sale
- il invata masuri de igiena corporala
Dependanta in satisfacerea nevoii .
Page
70
1) Carente de igiena
2) Alterarea tegumentelor si fanerelor
3) Dezinteres fata de masurile de igiena
4) Dificultate de a urma prescriptiile de igiena
5) Alterarea mucoaselor
A)Carente de igiena – neglijenta in masurile de igiena sau incapacitatea de a se pastra curat.
Surse se dificultate :
- slabiciunea sau paralizia membrelor superioare
- lezare fizica
- refuzul de a se spala
- saracie
- pierderea imaginii corporale
- imibilitate
- slabiciune
- lipsa cunoasterii
1) Parul este murdar si gras , in dezordine ; pediculoza .
2) Urechile prezinta pavilioane murdare , murdarie retroauriculara , murdarie acumulata in
conductul auditiv extern
3) Nasul prezinta rinoree , cruste
4) Cavitatea bucala:
- absenta dintilor
- carii dentare
- culoarea galbena a dintilor
- prezenta tartrului pe dinti
- halena fetida
- glosita (limba incarcata)
- fisuri ale buzelor
5) Unghii netaiate cu murdarie acumulata la capatul unghiilor
6) Piele gri sau neagra ; barba murdara , aspra
7) Lipsa deprinderilor igienice :
- nu se spala
- nu se piaptana
- dezinteres fata de masurile de igiena
- degaja miros dezagreabil
Obiective
Pac. sa prezinte tegumente si mucoase curate in termen de ………….
- asistenta ajuta pacientul sa isi faca baie sau dus , sau ii efectueaza toaleta pe regiuni
- pregateste materialele pentru efectuarea baii
- pregateste cada
- asigura temperatura apei (37 grade C) si in camera(22-24 grade C)
- ajuta pacientul sa se imbrace , sa se pieptene sa-si faca toaleta cavitatii bucale , sa-si taie
unghiile
- pentru efectuarea toaletei pe regiuni , pregateste salonul si materialele , protejeaza pacientul
cu paravan si-l convinge cu tact si cu blandete sa accepte
- asistenta efectueaza toaleta cavitatii bucale la pacientii inconstienti
Pac. sa-si redobandeasca stima de sine in termen de……………………..
- asistenta identifica , impreuna cu pacientul cauzele si motivatia preocuparii pentru aspectul
fizic si ingrijirile igienice
Page
71
- ajuta pacientul sa-si schimbe atitudinea fata de aspectul sau fizic si fata de
ingrijirile igienice
- constientizeaza pacientul in legatura cu importanta mentinerii curate a
tegumentelor , pentru prevenirea imbolnavirilor
8) Alterarea tegumentelor si fanerelor.
Cauze :
- leziuni ale pielii
- diminuarea circulatiei sanguine in punctele de presiune
- iritatia produsa de vesminte
- acumularea de murdarie
 Eritem = pata congestiva datorata vasodilatatiei
 Excoriatii = zgarieturi
 Cruste = leziune datorata uscarii unei serozitati provenite dintr-o ulceratie (vezicula ,
flictena)
 Vezicule = ridicaturi ale epidermului (basici) rotunde , de dimensiuni mici pline cu lichid
clar , insotite de prurit si durere de cele mai multe ori
 Pustule = abces minuscule la suprafata pielii , localizat la radacina firului de
par si constituind leziunile de foliculita (cosuri)
 Papule = leziuni caracterizate printr-o ridicatura circumscrisa si solida la
suprafata pielii
 Fisuri = intreruperi liniare ale continuitatii tegumentului
 Descuamatie = desprinderea celulelor cornoase , superficiala , din epiderma
 Acnee = pustula determinata de un agent patogen specific
 Furuncule = infectie specifica foliculului polisebaceu , produsa de stafilococul
auriu
 Intertrigo = micoza cutanata situate la nivelul plicilor si interdigital
 Vitiligo = leuco-melano-dermie de natura neuroendocrina , caracterizata prin
pete acromice , marginita de o zona hiperpigmentata
 Ulceratii = pierdere de substanta rezultand dintr-un proces patologic ce actioneaza asupra
pielii
 Escare
 Edeme = acumulare de lichid seros in tesuturi
 Varice = dilatari permanente ale venelor superficiale , insotita de insuficienta valvulelor
peretelui venos
 Hemoroizi = afectiuni ale plexurilor venoase anale si din partea terminala a rectului ,
constand in dilatarea acestor vene , cu aparitia de procese inflamatorii si trombotice
 Ulcere varicoase = erodare a tesuturilor pe teren varicos
 Alopecie = lipsa partiala sau totala a parului
Inteventiile asistentei .
Obiective
Pac. sa nu devina sursa de infectie in termen de
- asistenta protejeaza leziunile suprainfectate cu pansament efectuat in conditii de asepsie,
atat a tegumentelor , materialelor cat si a mainilor persoanei care il executa
- pansamentul se va face cu blandete , pentru a nu distruge tesuturile nou formate prin
procesul de vindecare
- desfacerea pansamentelor se va face bland , umezindu-le la nevoie
- asistenta supravegheaza ca pansamentele sa nu fie prea stranse , pentru a nu impiedica
circulatia sanguina
Page
72
Pac. sa fie echilibrat nutritional pentru favorizarea cicatrizarii leziunilor

cutanate in termen de.
- asistenta indruma pacientul sa consume alimente neiritante si neexcitante
- contoleaza alimentele provenite de la apartinatori
- invata pacientul sa cosume legume , fainoase , fructe si zarzavaturi
- constientizeaza pacientul in legatura cu rolul nociv al alcoolului , cafelei , condimentelor ,
alimentelor prajite ,conservelor , afumaturilor
Pac. sa aiba o stare de bine psihic si fizic permanent
- asistenta incurajeaza pacientul permanent
- ii explica pacientului necesitatea interventiilor
- asistenta preleveaza produse specifice pentru investigatii de laborator (cruste, puroi fire de
par , unghii)
Nevoia de a evita pericolele
Nevoia de a evita pericolele este o necesitate a fiintei umane pentru a fi protejata contra
tuturor agresiunilor , pentru mentinerea integritatii sale fizice si psihice .
Organismul uman este protejat impotriva agresiunilor (agenti fizici , chimici , microbieni sau
din alte motive) , pentru ca poseda numeroase medii naturale ca : parul , secretiile pielii , ca
obstacole de penetrare a agentilor externi .
El este capabil sa-si mentina integritatea sa prin mecanisme naturale de autoaparare .
- varsta
- mecanismul de autoaparare – individul poseda mecanisme de autoaparare innascute
(termoreglarea) sau dobandite
- emotiile
- anxietatea
- stresul
- salubritatea mediului – un mediu sanatos este esential persoanelor pentru un trai fara
pericole
- clima
- religia
- organizarea sociala – masuri legale care trebuie luate de societate pentru protectia
individului impotriva pericolelor
- cultura
- educatia
- securitatea fizica prin prevenirea accidentelor , infectiilor , bolilor , agresiunilor
- securitatea psihologica prin metode de destindere , relaxare , practicarea unui obicei , o
religie ; raspuns eficace si adaptat la agent stresant
- securitatea sociologica prin salubritatea mediului
1) Pentru mentinerea unui mediu sanatos :
- asistenta educa pacientul pentru evitarea poluarii atmosferei prin stergerea umeda a
mobilierului si aerisirea incaperilor
- indeparteaza sursele cu miros dezagreabil
- participa la programe de educatie a populatiei pentru mentinerea unui mediu sanatos
Page
73
2) Pentru prevenirea accidentelor :

- asistenta verifica daca sunt respectate normele de securitate a muncii , mai
ales in unitatile cu activitati cu risc de accidente
- exploreaza pericolele reale si cele potentiale la locul de munca si la
domiciliu
3) Pentru prevenirea infectiilor :
- asistenta supravegheaza daca sunt respectate normele de igiena , salubritate , dezinfectie ,
dezinsectie si deratizare
- asigura implicarea populatiei in aplicarea programelor pentru mentinerea si promovarea
sanatatii
- supravegheaza starea de sanatate a populatiei scolare prin controale periodice , mai ales
persoanelor cu risc crescut la infectie
- organizeaza si efectueaza imunizarile obligatorii
1) Vulnerabilitatea fata de pericole
2) Afectarea fizica si psihica
3) Anxietate
4) Durere
5) Stare depresiva
6) Pierderea stimei de sine
7) Pierderea imaginii de sine
8) Pierdere , separare
9) Frica
1) Vulnerabilitatea fata de pericole . Pericolul fata de infectii , accidente , boli este mare la
organismele slabite , obosite , surmenate
- deficit sensorial , lipsa de sensibilitate
- afectare fizica , durere
- dezechilibru metabolic si electrolitic
- anxietate
- stres
- pierdere , pierderea imaginii corporale
- insalubritatea mediului , poluare
- saracie , conditie deficitara de munca
- insuficienta cunoastere de sine , a altora si a mediului inconjurator
- neatentia
- leziuni ale tegumentului
- deshidratarea
- manifestari pulmonare , ale aparatului cardiovascular , din partea S.N.C
- surmenaj = slabire fizica excesiva care influenteaza organismul
- fatigabilitate = slabire fizica , lipsa de forta
- acte antisociale (crima , automutilare mergand pana la sinucidere)
Obiective
Pac. sa fie in siguranta fara accidente si infectii permanent
- asistenta ia masuri pentru asigurarea conditiilor de munca
- amplaseaza pacientul in salon , in functie de starea sa , afectiune si receptivitatea lui
Page
74
- ia masuri de prevenire a transmiterii infectiilor

- alege procedurile de investigatie si tratament cu risc minim de infectie
- efectueaza imunizarile necesare
Pac. sa fie echilibrat psihic cat mai curand
- asistenta favorizeaza adaptarea pacientului la conditiile de spital
- invata pacientul tehnici de relaxare
- face masaj al spatelui , mainilor si picioarelor
- creaza conditii de lecturare , activitati, etc
- asigura legatura pacientului cu familia
- participa la reintegrarea pacientului in societate
2) Afectarea fizica si psihica .
- semnele inflamatiei
- agitatie , iritatie , agresivitate , neincredere , frica , idei de sinucidere
Obiective
Pac. sa-si satisfaca nevoile singur in termen de………………………..
- asistenta ajuta si suplineste pacientul in satisfacerea nevoilor organismului
- determina pacientul sa participe la luarea deciziilor privind ingrijirile
- administreaza tratamentul medicamentos , la indicatia medicului
- aplica masurile de prevenire a complicatiilor septice
- foloseste metode de relaxare pasiva (masaj , muzica)
Pac. sa aiba siguranta psihica in termen de……………….
- asistenta asigura un mediu de protectie psihica adecvat starii de boala a pacientului
- aplica tehnici de psihoterapie adecvata
- incurajeaza pacientul sa comunice cu cei din jur , sa-si exprime emotiile,nevoile , frica ,
opiniile
- asistenta invata pacientul sa foloseasca mijloacele de autoaparare
Nevoia de a comunica
Nevoia de a comunica este o necesitate a fiintei umane de a schimba informatii cu
semenii sai .Ea pune in miscare un proces dinamic , verbal si nonverbal , permitand
persoanelor sa se faca accesibile una alteia , sa reuseasca sa puna in comun
sentimentele, opiniile , experientele si informatiile .
Omul are nevoie de alte persoane pentru a raspunde ansamblului necesitatilor sale vitale
pentru a-si satisface nevoile sale superioare.
Comunicarea se realizeaza in 2 moduri :
1) modul verbal – este vehicul al gandirii , permite o exprimare mai clara , mai precisa si mai
nuantata a semnificatiilor de exteriorizat ; limbajul scris este mai cizelat , este insotit de
semne de punctuatie pentru a reda intonatiile , nuantele .
2) modul nonverbal – limbajul corpului (expresia ochilor , a figurii , gesturile , postura,
mersul) este o forma arhaica de transmitere a trairilor noastre interioare .
Pentru a se realiza din plin , din punct de vedere al nevoii de comunicare , individul trebuie sa
aiba o imagine pozitiva despre sine , o cunoastere a eului sau material , adaptiv si social .
Independenta in satisfacerea acestei nevoi presupune integritatea individului , a organelor de
simt , o dezvoltare intelectuala suficienta pentru a intelege semnificatia mesajelor schimbate .
Factori care influenteaza satisfacerea nevoii de comunicare :
Page
75
- integritatea organelor de simt – auzul , vazul permit comunicarea cu lumea

exterioara ; gustul , pipaitul protejeaza individul fata de pericolele din lumea
inconjuratoare
- integritatea organelor fonatiei – permite comunicarea verbala
- integritatea aparatului locomotor – face posibila comunicarea nonverbala (gesturi , miscari)
- inteligenta – comunicarea este influentata de gradul de inteligenta a individului , de puterea
de intelegere a stimulilor primiti , de gandire , imaginatie , memorie
- perceptia –reprezinta reflectarea personala a unui fenomen , obiect care se face cu ajutorul
simturilor
- emotiile – sunt exprimate prin expresia fetei , prin debitul verbal (bucurie-tristete ;
ras-plans)
- anturajul – este determinant , deoarece , climatul armonios in anturaj , in familie ,
permite individului sa stabileasca legaturi affective
- cultura si statutul social – educatia , cultura joaca un rol important in comunicare
- personalitatea – determina individul sa fie increzator in capacitatile sale de a se exprima , a
se afirma , sa stabileasca legaturi semnificative cu cei din jur
- functionarea adecvata a organelor de simt :
- acuitate vizuala
- acuitate auditiva
- finete gustativa si a mirosului
- sensibilitate tactila
- debit verbal usor cu ritm moderat , limbaj clar si precis
- expresie nonverbala – facies expresiv , privire semnificativa , posturi si gesturi ale mainii
adecvate , mecanisme senzoro-perceptuale adecvate
- exprimare usoara a nevoilor , dorintelor , ideilor , emotiilor , exprimare clara a gandurilor
- imagine pozitiva de sine
- exprimarea sentimentelor prin pipait
- utilizarea adecvata a mecanismelor de aparare
- atitudinea receptiva si de incredere in altii
- stabilirea de relatii armonioase in familie , la locul de munca , in grupuri de prieteni
Interventiile asistentei pentru mantinerea independentei nevoii de a comunica :
- exploreaza impreuna cu pacientul mijloacele sale de comunicare
- invata pacientul sa-si mentina integritatea simturilor (vaz , auz , gust , miros)
- sa utilizeze mijloacele specifice de exprimare a sentimentelor , emotiilor
- sa aiba o atitudine de receptivitate si de incredere in alte persoane
- sa mentina legaturi cu persoanele apropiate
1) Comunicare ineficienta la nivel senzorial si motor
2) Comunicare ineficienta la nivel intelectual
3) Comunicare ineficienta la nivel afectiv
4) Confuzie
5) Singuratate
6) Atingerea integritatii functiei si rolului sexual
7) Izolare sociala
8) Perturbarea comunicarii familiale
Page
76
1) Comunicare ineficienta la nivel senzorial si motor . Reprezinta dificultatea

individului de a capta , prin intermediul simturilor sale , mesaje care vin din
anturaj, din mediul exterior sau din ambele .
- tulburari circulatorii cerebrale
- atingere cerebrala sau nervoasa
- obstacole in functionarea simturilor si a limbajului (pansamente , aparate)
- alcoolism
- mediu inadecvat
- esec , conflicte
- lipsa cunoasterii de sine , a anturajului
 Tulburari senzoriale :
- SURDITATE = pierderea auzului
- HIPOACUZIE = diminuarea auzului
- CECITATE = pierderea vederii
- scaderea acuitatii vizuale
- pierderea sau diminuarea gustului
- ANOSMIE = pierderea mirosului
- HIPOSMIE = scaderea mirosului
- HIPOESTEZIE = scaderea simtului tactil
- HIPERESTEZIE = cresterea sensibilitatii tactile
- ANESTEZIE = pierderea simtului tactil
 Tulburari motorii :
- paralizii
- pareze
 Tulburari de limbaj :
- balbaiala = greutate in pronuntarea unor cuvinte
- mutism = bolnavul nu raspunde , nu comunica cu anturajul
- DISLALIA = vorbire fara inteles
- DIZARTRIA = tulburari in articulatia sunetelor
- AFAZIE = nu poate sa vorbeasca
 Reactii afective in insuficienta sau exces sensorial :
- neliniste
- inactivitate – lipsa activitatii fizice si/sau intelectuale
- anxietate
- incetinirea dezvoltarii gandirii
- halucinatii = perceptii fara obiect
- izolare – singuratate
Obiective
- asistenta linisteste bolnavul cu privire la starea sa explicandu-i scopul si natura interventiilor
- familiarizeaza pacientul cu mediul sau ambiant
- asigura un mediu de securitate , linistit
Pac. sa foloseasca mijloace de comunicare adecvate starii sale
- asistenta cerceteaza posibilitatile de comunicare ale bolnavului
- furnizeaza mijloacele de comunicare
- invata pacientul sa foloseasca mijloace de comunicare conform posibilitatilor sale
Page
77
Pac. sa fie compensat senzorial si motor prin propriile forte in termen

de…………
- asistenta asigura ingrijiri de suplinire la perturbarile senzoriale si motorii
ale pacientului (cecitate, surditate , paralizie)
- pregateste pacientul pentru diverse examinari ale simturilor si il ingrijeste dupa examinare
- efectueaza exercitii pasive si active pentru prevenirea complicatiilor musculare ,articulare
2) Comunicare ineficienta la nivel intelectual – reprezinta dificultatea individului de a intelege
stimulii primiti si de a-si utiliza judecata , memoria pentru a putea comunica cu semenii .
- tulburari de memorie pe componentele de fixare si evocare :
-de evocare =pacientul nu-si aminteste evenimentele petrecute demult
- de fixare = pacientul nu-si aminteste evenimentele petrecute de curand
- tulburari de gandire , de judecata , de inteligenta
- confuzie
- OBNUBILARE = stare de confuzie , vorbire incoerenta , dezorientare in timp si spatiu
Interventiile autonome si delegate
Obiective
Pac. sa fie orientat in timp si spatiu in termen de…………………………….
- asistenta ajuta pacientul sa se orienteze in timp si spatiu
- sugereaza pacientului sa tina un jurnal si-l ajuta sa-l completeze
- ajuta pacientul sa-si evalueze capacitatile si preferintele
- lasa pacientul sa faca tot ceea ce poate cu propriile sale mijloace
- da posibilitate pacientului sa ia singur decizii
- invata pacientul tehnici de afirmare de sine ,de comunicare , de relaxare
- antreneaza pacientul in diferite activitati , care sa-i dea sentimentul de utilitate
Pac. sa fie ferit de pericole permanent
- asistenta supravegheaza in permanenta bolnavul
- administreaza medicatia prescrisa de medic : anxiolitice , tranchilizante , antidepresive .
Nevoia de a actiona conform propriilor convingeri si valori , de a

practica religia
A actiona propriilor convingeri si valori este o necesitate a individului de a face sau a exprima
gesturi , acte de bine si rau , de dreptate , de urmare a unei ideologii .
Nu exista fiinta umana izolata. Ea este in interactiune constanta cu ceilalti indivizi , membrii
ai societatii , si cu viata cosmica sau Fiinta suprema , absoluta . Aceasta interactiune scoate in
evidenta experienta vietii lor , convingerile , credintele , si valorile propriei fiinte si , pe de
alta parte , dezvoltarea personalitatii .
Factorii care influenteaza satisfacerea nevoii sunt :
- gesturile si atitudinile corporale – permit pacientului sa isi satisfaca aceasta nevoie, in
functie de convingerile proprii sau de apartenenta religioasa
- cautarea , cercetarea sensului vietii si mortii – urmarirea acestui obiectiv face individul sa
realizeze gesturile si ritualurile care raspund credintelor/ convingerilor si valorilor sale .
- dorinta de a comunica cu Fiinta suprema sau cu cosmosul
- apartenenta religioasa influenteaza in mare masura actiunile pe care le infaptuieste individul,
pentru a-si satisface nevoile .
- asistarea la ceremonii religioase
- folosirea obiectelor religioase ( sirag de matanii , imagini )
Page
78
- practicarea unei religii

- timp pentru rugaciune si meditatie
- participarea la fapte de caritate , la fapte de umanitate
- valori
- libertatea de a actiona conform propriilor credinte sau dorinte .
-
- asistenta determina pacientul sa-si exprime propriile convingeri si valori
- planifica impreuna cu pacientul , activitati religioase
- il informeaza despre serviciile oferite de comunitate
- mijloceste desfasurarea unor activitati conform cu credintele si dorintele bolnavului
1) Culpabilitatea
2) Frustrarea
3) Dificultatea de a actiona dupa credintele si valorile sale
4) Dificultatea de a participa la activitati religioase
5) Neliniste fata de semnificatia propriei existente .
1) De ordin fizic :
- lezare fizica
- dezechilibre
- durere
- surmenaj
2) De ordin psihologic :
- anxietate
- stres
- pierdere , separare , doliu
- situatii de criza
3) De ordin sociologic :
- conflicte sociale
- esecuri
- contradictii cu familia si societatea
4) Lipsa cunoasterii de sine , a situatiilor , a atitudinilor celorlalti , a mediului
1) Culpabilitatea reprezinta sentimental dureros , resimtit ca urmare a contrazicerii propriilor
convingeri si valori , motiv pentru care individul se simte vinovat .
Culpabilitatea este un sentiment fundamental si nemotivat , care se manifesta in surdina , in
afara cunoasterii adevaratei sale semnificatii . Mai multe situatii pot cauza sentimente de
culpabilitate : boala , pierderea stimei si a respectului , anxietatea , conflictele sociale .
 Sentiment de culpabilitate exprimat prin :
- amaraciune
- autodepresie
- autopedepsire
- autoacuzare
- mania de a se scuza inutil
- intelegerea bolii ca o pedeapsa
- sentiment de a fi nedemn
- pozitie curbata
- miscari lente
Page
79
 Manifestari de depresie ca :
- plans
- insomnie
- balbaiala
 Manifestari de anxietate ca :
- tahicardie
- tegumente reci , umede
- hiperventilatie
- furie
- manie .
Interventii proprii si delegate
Obiective
Pac. sa-si pastreze imaginea pozitiva de sine in termen de………………
- incurajeaza bolnavul sa-si exprime sentimentele in legatura cu problema sa
- faciliteaza satisfacerea convingerilor sale
- actioneaza pentru recastigarea stimei de sine a bolnavului
- planifica , impreuna cu pacientul activitati care sa-I dea sentimental utilitatii
Pac. sa fie echilibrat psihic in termen de ………
- asistenta pune pacientul in legatura cu persoanele dorite , apropiate
- administreaza medicatie antidepresiva ,tranchilizante la indicatia medicului.
NEVOIA DE A FI OCUPAT PENTRU A FI UTIL
Pe tot parcursul vieţii, omul are nevoie să studieze, să muncească şi să

se realizeze.
Această nevoie este influenţată de următorii factori:
- biologici : sexul ( fără o diferenţă semnificativă între cele două sexe),
vârsta ( în copilărie domină jocul, în adolescenţă apare independenţa,
responsabilitatea), iar perioada adultă se manifestă prin interes şi
pasiune pentru muncă şi lupta pentru atingerea scopului propus;
- psiho-sociali;
- culturali.
MANIFESTĂRI DE DEPENDENTA– apar atunci când nevoia nu
este satisfăcută:
- devalorizarea – este percepţia negativă a individului faţă de valoarea
personală şi competenţa sa; se manifestă prin inferioritate şi
sentimentul de respingere de către ceilalţi;
- dificultatea de a-şi asuma roluri sociale;
- dificultatea de a se realiza – reprezintă inutilitatea şi incapacitatea
individului de a finaliza proiectele propuse;
- neputinţa – care reprezintă percepţia individului asupra lipsei de
control asupra unor evenimente într-o anume situaţie. Ea apare în
Page
80
diverse handicapuri, în tulburări psihice sau în conflict

profesional, eşec sau lipsă de cunoaştere.
INTERVENŢIILE NURSEI:
- culege date despre posibilităţile fizice şi intelectuale ale individului;
- se informează asupra dorinţelor acestuia;
- orientează persoana asupra acelor ativităţi corespunzătoare
capacităţilor sale;
- încurajează orice activitate care prezintă interes din partea
individului:
- îl stimulează şi îl susţine pentru a menţine performanţa dorită;
- observă orice schimbare în comportamentul pacientului ( depresie,
satisfacţie);
- identifică împreună cu pacientul factorii care îl împiedică să se
realizeze;
- ajută pacientul să realizeze o percepţie reală a realităţii şi să se
integreze într-un colectiv;
- ajută pacientul în recuperarea fizică şi psihică, pentru obţinerea
independenţei sau unei dependenţe parţiale.
Nevoia de a se recrea
Recrearea este o necesitate a fiintei umane de a se destinde, de a se distra , recurgand la
activitati agreabile , in scopul obtinerii unei relaxari fizice si psihice .
Divertismentul , distractia , relaxarea sunt principalele functii ale acestor tipuri de activitati
accesibile pentru toate varstele .
Factorii care influenteaza satisfacerea nevoii .
- varsta – copilul mic si prescolarul isi petrec o mare parte a timpului jucandu-se , ceea ce va
favoriza dezvoltarea lui fizica si personalitatea ; iar scolarul imparte timpul intre invatatura si
joc.
- constitutia si capacitatile fizice – activitatile recreative trebuie selectate si practicate dupa
constitutia si capacitatile fizice ale fiecarui individ
- dezvoltarea psihologica
- emotiile
- cultura
- roluri sociale
- organizarea sociala
- destinderea = starea de relaxare , de incetare a unei tensiuni nervoase sau a unei stari de
incordare
- satisfactia = este un sentiment de multumire , de placere
- placerea = este senzatia sau emotia agreabila , legata de satisfacerea nevoii , de relaxare
- amuzamentul = reprezinta distractia , divertismentul , inveselire
Interventiile asistentei pentru mentinerea independentei in nevoia de a se recrea :
Page
81
- exploreaza gusturile si interesul pacientului pentru activitati recreative

pentru petrecerea timpului liber
- planifica activitati recreative impreuna cu pacientul
- asigura conditiile necesare
- organizeaza activitati recreative individuale sau in grup , in functie de varsta , posibilitati si
locul de desfasurare al acestora
- faciliteaza accesul la biblioteci , sali de lectura sau procura carti , reviste
- antreneaza si stimuleaza pacientul in aceste activitati
1) Neplacerea de a efectua activitati recreative
2) Dificultate de a indeplini activitati recreative
3) Refuz de a indeplini activitati recreative
- handicapuri , constangeri fizice
- diminuarea capacitatii functionale a organelor de simt
- tulburari de gandire , de memorie
- anxietate , stres
- situatii de criza
- singuratatea , retragerea , pensionarea
- munca de rutina
- lipsa de cunoastere de sine si despre cei din jur
1) Neplacerea de a efectua activitati recreative – se defineste ca fiind o impresie
dezagreabila si penibila care conduce la inactivitate , plictiseala si tristete .
- inactivitatea
- plictiseala
- tristetea
Obiective
Pac. sa prezinte stare de buna dispozitie in termen de………………………
- asistenta exploreaza ce activitati recreative ii produc placere pacientului
- analizeaza si stabileste daca acestea sunt in concordanta cu starea sa psihica si fizica
- organizeaza activitati recreative specifice pentru copii , adulti , varstnici
- amenajeaza camere de recreere
- noteaza reactiile si manifestarile pacientului cu referire la starea de plictiseala si tristete
Pac. sa-si recapete increderea in forte proprii in termen de…………………….
- asistenta determina pacientul sa-si exprime emotiile si sentimentele , castiga increderea
bolnavului si-l ajuta sa depaseasca momentele dificile
- administreaza tratamentul indicat de medic (tranchilizante , antidepresive)
- supravegheaza efectele tratamentului administrat
Nevoia de a invata cum sa-si pastreze sanatatea

A invata este acea necesitate a fiintei umane de a acumula cunostiinte , atitudini si deprinderi
pentru modificarea comportamentelor sale sau adoptarea de noi comportamente, in scopul
mentinerii sau redobandirii sanatatii .
Procesul de invatare este deosebit de complex si cuprinde organizarea intregii comportari a
individului , pentru a deveni capabil sa-si dirijeze intreaga sa activitate in mod creator , in
Page
82
functie de conditiile in care se afla , pe baza cunostiintelor , priceperilor si

deprinderilor insusite anterior .
Dupa ce a dobandit cunostiinte , atitudini , deprinderi pentru mentinerea
sanatatii ,individul capata un sentiment de siguranta , prin care devine capabil
sa lupte impotriva bolii , anxietatii si stress-ului vietii cotidiene .
- varsta
- capacitatile fizice
- motivarea
- emotiile
3) Factori sociologici – mediul ambiant .
- invatarea – reprezinta activitatea pentru insusirea de cunostiinte si dobandirea de noi
deprinderi in toate sectoarele vietii psihice ( cunoastere , vointa , emotivitate) .
- deprinderea – este o componenta automatizata a activitatii .
- acumularea de cunostiinte
- educatia – reprezinta ansamblul de actiuni de transmitere a cunostiintelor, de formare a
deprinderilor si comportamentului .
Interventiile asistentei pentru mentinerea independentei de a invata :
- asistenta medicala exploreaza nevoile de cunoastere ale pacientului
- elaboreaza obiective de studio cu pacientul
- informeaza pacientul cu privire la mijloacele si resursele pe care le poate asigura :brosuri ,
carti , pliante , reviste , etc .
- sustine motivarea pacientului fata de cunostiintele care urmeaza sa le dobandeasca
- organizeaza activitati de educatie pentru sanatate : convorbiri , cursuri , conferinte ,filme ,
demonstratii practice .
- prezinta pacientului materiale cu subiecte interesante , attractive , cu mijloace si procedee
adecvate nivelului de cultura si gradului de intelege a pacientului .
1) Ignoranta fata de dobandirea de noi cunostiinte , atitudini , deprinderi .
2) Dificultate de a invata .
3) Cunostiinte insuficiente .
- lezarea integritatii fizice
- deficite senzoriale
- durerea
- afectarea starii de constienta
- tulburari de gandire si memorie
- anxietatea
- stresul
- situatia de criza
- lipsa cunostiintelor
- insuficienta cunoastere de sine si a mediului inconjurator
- cunostiinte insuficiente
- pacientul nu intelege necesitatea de a invata si nu este receptive
- pacientul prezinta nesiguranta si frica de necunoscut
- lipsa interesului de a invata
Page
83
- dificultate in invatarea masurilor preventive si curative .

Interventii proprii si delegate
Obiective
Pac. sa acumuleze noi cunostiinte
- asistenta exploreaza nivelul de cunostiinte al bolnavului privind boala , modul de
manifestare , masurile preventive si curative
- identifica manifestarile de dependenta, sursele lor de dificultate , interactiunile lor cu alte
nevoi
- stimuleaza pacientului dorinta de cunoastere
- constientizeaza pacientul asupra propriei responsabilitati privind sanatatea
- organizeaza activitati educative cu pacientul
- verifica daca pacientul a inteles corect mesajul transmis si daca si-a insusit noile cunostiinte
Pac. sa dobandeasca atitudini , obiceiuri si deprinderi noi
- asistenta identifica obiceiurile si deprinderile gresite ale bolnavului
- corecteaza deprinderile daunatoare sanatatii
- tine lectii cu pacientul de formare a deprinderilor igienice , de alimentatie rationala , modul
de viata echilibrat , de administrare a diferitelor medicamente
- intocmeste programe de recuperare si reeducare a bolnavilor cu deficiente senzoriale si
motorii
- va incuraja si ajuta la dobandirea noilor deprinderi .
Bibliografie
1) Lucretia Titirca- Ghid de nursing vol. I – Editura Viata Medicala Romaneasca
Page
84

Suport de Curs Fiinta Umana Si Nursingul

Încărcat de

Informații document

Descriere:

Titlu original

Drepturi de autor

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Descriere:

Drepturi de autor:

Suport de Curs Fiinta Umana Si Nursingul

Titlu original:

Încărcat de

Descriere:

Drepturi de autor:

SCOALA SANITARA POSTLICEALA BACAU

ASISTENTA MEDICALA = MAMA PROFESIONISTA

 Nursingul = ştiința şi arta de a îngriji omul sănătos şi bolnav;

îngrijirea bolnavilor fizic, psihic ( mental), ca şi a celor infirmi ( cu

 ICN – Consiliul Internațional al Nurselor:

FUNCTIILE ASISTENTEI MEDICALE

- sunt enunţuri pentru susţinerea altor enunţuri – ele sunt recunoscute şi

- sănătatea este o stare de echilibru bio-psiho-social, cultural şi spiritual, de

A fi asistentă medicală înseamnă:

ATRIBUŢIILE ASISTENTULUI MEDICAL CARE LUCREAZĂ ÎN SECŢIILE CU

1. Îşi desfăşoară activitatea în mod responsabil, conform reglementărilor profesionale şi

7. Identifică problemele îngrijire ale pacienţilor şi evaluează rezultatele

33. Poartă echipamentul de protecţie prevăzut în ROI, care va fi schimbat

COMPETENŢELE ASISTENTULUI MEDICAL DIN SECŢIILE CU PATURI

1. Stabileşte priorităţile privind îngrijirea şi întocmeşte planul de îngrijire

2. Efectuează următoarele tehnici:

○ verifică şi răspunde de existenţa benzii de identificare a

NEVOILE FUNDAMENTALE ALE FIINŢEI UMANE

Cele 14 nevoi fundamentale sunt:

- calitatea somnului, a repausului mental şi fizic, este asociată

- este o nevoie fundamentală comună tuturor fiinţelor umane.

Ex : - în cadrul nevoii de a fi curat şi a-şi proteja tegumentele – apariţia unei

4. Sursele de ordin spiritual: - aspiraţii spirituale, revolta persoanei asupra

Este o metodă organizată şi sistematică care permite acordarea ingrijirilor individualizate;

AMG demonstrează acest comportament - prin menţinerea unui contact

Mijloace pentru culegerea datelor – cele mai importante sunt:

Începutul în definirea diagnosticelor de îngrijire l-a făcut Florence

Pentru formularea unui diagnostic, asistenta medicală se poate ghida după o

- senzaţie de presiune la eliminare,

In formularea diagnosticului de ingrijire, cauzele (sursele, de dificultate), care

TIPURI DE DIAGNOSTIC DE NURSING

PLANIFICAREA ÎNGRIJIRILOR /OBIECTIVELE

- astm bronşic; (obiectivul ar fi ca pacientul să poată respira fără probleme in

4) DUREREA – este o senzaţie de diferite dimensiuni de la neplăcută pană

Intervenţia – reprezintă acţiunea asistentei medicale de a suplini sau de a completa ceea

2. Dezvoltarea sau modificarea planului: exemplu: implicarea pacientului în

- în etapa de analiză şi diagnostic, evaluarea se face cu scopul asigurării

- determină reexaminarea planului de nursing;

NEVOIA DE A RESPIRA SI A AVEA O BUNA CIRCULATIE

A. RESPIRATIA – reprezintă nevoia fiinţei umane de a capta oxigenul din mediul

favorizeaza respiratia este cea sezand si ortostatica, prin contractia

INTRVENTIILE ASISTENTEI PENTRU MENTINEREA INDEPENDENTEI IN

- in satisfacerea nevoii, se manifesta urmatoarele probleme:

Surse de dificultate care determină nesatisfacerea nevoi de a respira:

B. CIRCULATIA –este functia prin care se realizeaza miscarea sangelui in interiorul

II. Manifestarile de independenta

Reprezinta numarul de pulsatii pe minut:

Tensiunea  Este determinata de forta necesara in

b) TENSIUNEA ARTERIALA- reprezinta presiunea exercitata de sangele circulant asupra

 Factori sociologici – climatul: frigul produce vasoconstrictie,

Vârsta Valori normale ale T.A: Limite superioare ale

Dependenta in satisfacerea nevoii

 De ordin fizic – alterarea muschiului cardiac, a peretilor arteriali, venosi, obstructii

– Puls asimetric – volum diferit al pulsului la artere simetrice

OBIECTIVE INTERVENTII AUTONOME SI DELEGATE

Nevoia de a bea si a manca

Oricarui organism îi este necesar sa ingereze si sa absoarba alimente de buna

Necesarul zilnic de apa este de 2000-2500 ml , provenind din aport si din

2) Masticatia – trebuie sa fie usoara , eficace , cu gura inchisa .

- educa pacientul asupra necesitatii efectuarii exercitiilor fizice

- stimuleaza pacientul sa-si exprime emotiile nelasandu-l in negativism

- controleaza pachetele de la apartinatori