I.

GRUPUL TINTA
1. DESCRIEREA GRUPULUI TINTA

 Beneficiarii directi: copii de varsta prescolara – nivel II (5-6/7 ani), din Gradinita cu
Program Prelungit “Junior” Slobozia.

Argumente:
Intrucat dobandirea unei abilitati de viata este un proces complex si de lunga
durata, care implica acumularea unor cunostinte, formarea de abilitati,
deprinderi si atitudinii personale, apreciem ca plasarea momentului de debut
a formarii comportamentului alimentar sanogen la varsta prescolaritatii este,
nu numai o chestiune de optiune, dar si o necesitate reala, o obligatie a
societatii fata de copiii sai.

 Beneficiarii indirecti

 familiile copiilor cuprinsi in grupul tinta

Argumente:
Comportamentul copiilor se modeleaza prin interactiune si relationare
indeosebi cu membrii familiei. In plus, el are manifestari comportamentale
nedorite mai frecvent si mai intens in mediul familial

 cadrele didactice implicate in program

Argumente:
Includerea cadrelor didactice in grpul tinta este implicita, prin faptul ca
realizarea unui astfel de proiect presupune participarea lor menijlocita la toate
etapele de proiectare, desfasurare si evaluare.
In plus, experienta derularii unui program de acest gen si oferta literaturii de
specialitate fiind redusa in acest moment, obliga la activitati de creatie proprie
adaptate caracteristicilor copiilor care formeaza grupul tina.

2. CARACTERISTICILE GRUPULUI TINTA

Copiii de varsta 5-7 ani

 Nivelul devoltarii proceselor si capacitatilor cognitive la prescolarul mare (atentia,
limbajul, gandirea, memoria si imaginatia) permit acumularea de cunostinte privind
alimentatia si formarea unor deprinderi, in forma simpla, de alegere a alimentatiei proprii.

 Comportamentul general al copiilor de varsta 5-7 ani ( curiozitate, creativitate,

sensibilitate) favorizeaza procesul invatarii.

 Copiii dobandesc comportamente prin observarea si imitarea adultilor. Ele se invata in

procesul de invatamant, dar si in familie in perioada timpurie de dezvoltarea (varsta
prescolara) si au un rol definitoriu in dezvoltarea atitudinilor si practicilor din perioadele
ulterioare de dezvoltare si din viata adulta relationate cu stilul de viata sanatos.
1
 La varsta de 5-7 ani au loc schimbari semnificative nu doar fizice ci si mentale si
emotionale. Comportamentul copilului incepe sa se caracterizeze printr-o atitudine
incontestabil mai realista si mai obiectiva, asa incat la 6 ani copilul este capabil sa
depaseasca simpla activitate ludica, urmarind finalitati independente de placerea pe care
aceasta i-o poate oferi. Este o perioada premergatoare “varstei ratiunii” – varsta
cunoasterii (perioada 6 – 10 ani), deci trebuie valorificata la maximum pentru dobandirea
unor activitati de viata.

 Copiii au nevoie de sprijin, ghidare pentru a intelege ca hrana sanatoasa sunt importante
acum si mai tarziu. Educatia este drumul cel mai scurt prin care notiunile ajung la copil,
ca reguli si norme.

Familiile copiilor cuprinsi in grupul tinta

 Familiile copiilor dovedesc interes pentru asigurarea unui regim alimentar corect pentru
copiilor lor
 Unele familii nu au un regim de alimentatie corespunzator care sa constituie model
pentru propriul copil si nu constientizeaza importanta influentei asupra copilului
 Unele familii nu constientizeaza impactul reclamelor la produsele alimentare destinate
copiilor asupra comportamentului alimentar al copiilor
 Nu detin cunostintele necesare modificarii comportamentului alimentar nesanatos al
copilului sau tehnicile de eliminare a comportamentelor indezirabile ale copilului cu
privire la preferintele alimentare ale acestuia
 Nu constientizeaza oportunitatea debutului de dobandire a unui comportament sanogen
inca de la varsta prescolaritatii
 Nu stiu cum sa sprijine procesul invatarii pe o astfel de tematica de la aceasta varsta a
copiilor

Cadrele didactice implicate in program

 Experienta cadrelor didactice in abordarea interdisciplinara a tematicii este relativ

restransa. In prezent in programul de activitate al prescolarilor sunt abordate teme legate
de sanatate si legate de unele alimente ( fructe, legume) si beneficiile lor. In principiu,
aceste continuturi sunt abordate in cadrul temelor despre anotimpurile toamna si
primavara- cu focalizare pe legume – fructe sau in cadrul activitatilor optionale, dar
abordarea lor se face din prisma acumularii de cunostinte si nicidecum din perspectiva
formarii unor abilitati si deprinderi adaptate contextului real si pe care copiii le pot utiliza
chiar si la aceasta varsta.

 Nu exista in portofoliul educatoarelor sau in literatura de specialitate suficiente

instrumente care sa sprijine invatarea pe o astfel de tematica

 Lipsesc de pe piata materialele didactice audio-vizuale adecvate temei si varstei copiilor

3. PROBLEME SPECIFICE AL BENEFICIARILOR DIRECTI

Comportamentul alimentar al copiilor de varsta 5-7 ani :

 este puternic marcat de preferinta pentru produse alimentare nesanogene ca dulciuri,

ciocolata, produse fast-food, bauturi racoritoare acidulate si respingerea unora
sanatoase ca: lapte, branza, miere, fructe, legume, etc;

2
 este puternic influentat de mesajele comerciale. Copiii sunt transformati prematur in
consumatori de produse profitabile comercial si nicidecum sanatoase pentru individ. Ei
sunt expusi bombardamentului informational generat de mesajele comerciale (indeosebi
reclame) cu efecte, in ultima perioada devastatoare asupra sanatatii lor ulterioare.
Reclamele, moda si stilul de viata promovate de media si propagate de persoanele din
imediata apropiere a copilului influenteaza tendintele de consum ale acestuia.
Insatisfacerea dorintelor, generata din preocuparea parintilor pentru sanatatea copilului
poate avea efecte catastrofale asupra echilibrului lor psihic: depresie, dobandirea
complexului de inferioritate. Modelarea comportamentului, a dorintelor si alegerilor
copiilor reprezinta singurele mijloace prin care putem proteja copiii.

 reprezinta o noua oportunitate de a explora si de a culege informatii, facitilitata de

curiozitate (intreaba de ce morcovii sunt portocalii, sunt fascinati de noile alimente si de
modul de a le servi),

 se caracterizeaza printr-un scop specific ( prescolarii mananca cand le este foame si se

concentreaza asupra mesei si refuza mancarea cand s-au saturat sau nu le este foame)

 este fluctuant (apetitul copiilor creste dupa perioade de activitate intensa si scade cand
sunt obositi sau entuziasmati, preferintele culinare se modifica de la o zi la alta)

 este influentat de dorinta de companie (prescolarii doresc sa manance impreuna cu altii

si copie, de multe ori, preferintele alimentare a celor din jur)

4. NEVOILE. MODALITATI DE IDENTIFICARE

Nevoia de a avea abilitatea de a se alimenta sanatos este majora pentru orice fiinta umana.
Numeroase studii, datele statistice si experientele de viata dovedesc utilitatea, caracterul ei
vital pentru individ si societate a acestui tip de abilitate.

Pentru identificarea acestei nevoi am utilizat:

1. Studii de specialitate privind efectele unei alimentatii gresite asupra dezvoltarii

fiintei umane
Cercetarilor nutritionale care subliniaza rolul nociv al consumului exagerat de zahar, al
produselor alimentare rafinate si suprarafinate si al produselor alimentare zaharate
concentrate, in aparitia numeroaselor dezechilibre in organism si declansarea unor boli
(diabet, obezitate, dislipidemii).
Alimentatia nesanatoasa, genereaza, direct sau indirect si afectiuni de natura psihica.
Din coroborarea comportamentului alimentar specific copiilor cu rezultatul acestor cercetari
si perioada lunga de dobandire a unei astfel de abilitati ca cea identificata prin prezentul
proiect, rezulta nevoia specifica de a dobandi abilitatea de alimentatie rationale si
sanatoase inca din copilarie.

2. Rezultatele si concluziile studiilor stiintifice privind influenta societatii de

consum asupra copiilor de varsta prescolara
Exemple de concluzii ale unor studii stiintifice
 Loialitatea fata de branduri incepe de la varsta de 2 ani, iar la 3 ani copiii pot
recunoaste 100 de marci. Abia de la varsta de 8 ani copiii pot realiza ca
publicitatea poate fi neadevarata.(potrivit asociatiei The Children’s Advertising
Review Unit );
 Aproape jumatate dintre copii (46%) au cumparat in 2007 un produs sau
serviciu datorita unei reclame ( studiul „Expunerea copiilor la programele TV
3
 si radio“efectuat in intervalul septembrie-octombrie 2007 de Metro Media
Transilvania la solicitarea Consiliului National al Audiovizualului.
 75% dintre copiii de 6-10 ani au cerut cel putin o data parintilor sa le cumpere
un produs dupa ce au vazut o reclama la televizor;
 din totalul celor care au cerut parintilor sa le cumpere produse vazute in
reclame, 81,9% au determinat cumpararea produselor. ( sondaj „Impactul
publicitatii asupra parintilor“efectuat in perioada octombrie-noiembrie 2007 de
IMAS si Centrul de Studii Media si Noi Tehnologii de Comunicare)
 Studiul releva ca reclamele au un impact puternic asupra copiilor, care
actioneaza asupra parintilor ca o „cutie de rezonanta“.
Educatia este singurul mijloc de protejare a copiilor de presiunile societatii de consum.

3. Rezultatele si concluziile din cercetarea situatiei concrete a grupului tinta de copii

 Observarea preferintelor copiilor la nivelul microgrupului de copii din gradinita noastra.

Obsevatiile libere, spontane ale educatoarelor si ale parintilor reliefeaza faptul ca
 prescolarii prefera sa consume produse care au efect negativ asupra organismului
uman, din care enumeram: dulciuri, bauturi carbogazoase indulcite, dulciuri, ciocolata,
produse de patiserie, produse de cofetarie, produse fast-food, croissante, snackuri,
etc
 copiii de aceasta varsta evita/ resping unele alimente, precum: produse lactate, carne,
fructe si legume

 Rezultatele evaluarii starii de fapt la nivelul microgrupului de copii din gradinita.

In acest scop am utilizat ca instrument de cercetare chestionarul. Scopul aplicarii lui este
de a obtine date si informatii legate de:
1. modelul alimentar al copiilor din grupul tinta
2. copiii care au probleme generate de regimul lor alimentar
3. factorii care le influenteaza comportamentul alimentar nesanogen (obiceiuri familiale,
factori de sanatate, factori socio-contextuali)
4. impactul reclamelor la produsele alimentare destinate copiilor asupra
comportamentului individual al fiecarui copil si masura acestuia;
5. copiii care au comportamentul indezirabil legat de alimentatie si cum au actionat
parintii pentru modificarea/ eliminarea lui

II. ABILITATATEA DE DEZVOLTAT

CARE ESTE ABILITATEA PE CARE O DEZVOLTAM

Abilitatea aleasa a fi dezvoltata prin acest proiect este comportamentul alimentar

sanogen.
Comportamentul alimentar reprezinta ansamblul actiunilor si atitudinilor legate de
alimentatie.
Ca orice abilitate de viata, comportamentul alimentar sanogen presupune un set de:
1. cunostinte;
2. abilitati si deprinderi
3. atitudini si comportamente
necesare oricarei persoane pentru a duce o viata echilibrata.

4
 1. Cunostinte

Dezvoltarea oricarei abilitati de viata, inclusiv cea la care fac referire presupune
acumularea unor cunostinte.
Transmiterea si insusirea cunostintelor despre alimentatia sanatoasa, in situatia
descrisa, trebuie:
 Sa se tina cont de caracteristicile de varsta ale copiilor;
 si sa se realizeze prin utilizarea metodele specifice de predare - invatare pentru
prescolari: jocul, expunerea, povestirea si povestea, conversatia, discutia dirijata, etc.
Toate aceste metode presupun:
 abilitati de comunicare (de a vorbi în public, de a asculta opiniile altora si de a
exprima opinii si a prezenta argumente în favoarea acesteia );
 abilitati de informare: a obtine informatii de la adulti si a le lua in considerare in
beneficiul sanatatii proprii
 abilitati de cooperare: capacitatea de a dezvolta si mentine relatii cu ceilalti, de a
colabora si a lucra în cadrul unei echipe, de a lua decizii
 abilitati de învatare: învatare pe baza experientei
 abilitati de gandire: capacitatea de a observa si intelege mesajul transmis, de a
face conexiuni legate de sanatate si mediu, factori care influenteaza sanatatea
In mare masura, prescolarii mari au deja aceste abilitati, dobandite indeosebi in primii
ani de gradinita sau sunt in curs de dezvoltare.

Cunostintele care trebuie si pot fi asimilate de copiii de varsta 5-7 ani, avand drept scop
formarea si dezvoltarea comportamentului alimentar sanogen sunt:
 cunostinte despre produsele alimentare sub aspectul influentei lor asupra organismului
uman;
 cunostinte legate de sursele de informare cu privire la produsele alimentare
 surse credibile: adultii carora copiii pot sa le solicite informatii, medici, eticheta de
calitate de pe produsele alimentare
 surse indoielnice: reclamele comerciale, informatii culese de la persoane
neautorizate – alti copii
 cunostinte despre regulile de igiena ( igiena produselor, igiena personala si igiena
mediului in timp ce servesc masa )
 cunostinte despre comportamentul alimentar sanogen sub aspectul ce, cand si cum
mancam
 cunostinte privind legatura dintre alimentatie si starea sanatatii

2. Abilitati si deprinderi specifice dobandirii unui comportament alimentar sanogen

Formarea si dezvoltarea comportamentului alimentar sanogen presupune si unele
abilitati si deprinderi specifice, ca de exemplu:
 abilitati si deprinderi care privesc igiena: a se spala pe maini, a spala fructele si legumele
inainte de a le consuma;
 abilitati si deprinderi privind utilizarea corecta a servetelului, veselei, tacamurilor
 abilitati si deprinderi de autoservire: a manca corect ( a mesteca, a manca cu gura
inchisa, etc)
 abilitati si deprinderi legate de ritualul servirii meselor ( obiceiuri, cutume familiale)
 abilitati si deprinderi de servire a mesei in grup: a pastra linistea, a nu deranja vecinii, a
avea o pozitie corecta a corpului, a respecta regulile de politete fata de grupul cu care
serveste masa
Toate aceste abilitati, care constituie in prezent continutul activitatilor grupate in rutine,
activitati care acopera nevoile de baza ale copilului si contribuie la dezvoltarea globala a
acestuia, sunt deja insusite si practicate de prescolarii mari.

5
Acestora insa trebuie sa li se adauge si alte abilitati si deprinderi mai putin sau chiar deloc
abordate in prezent :
 abilitatea si deprinderea de a se informa cu privire la continutul si termului de garantie
al produselor alimentare
 abilitati si deprinderi cu rol protector:
 a utiliza cunostintele însusite în favoarea propriei sanatati (a decide singur) ce
produse consuma in functie de beneficiul lor asupra sanatatii,
 de a face fata provocarilor (reclamelor la produsele alimentare, diversitatii si
accesibilitatii la produse in unitatile comerciale )

Intrucat formarea si dezvoltarea comportamentului alimentar sanogen, ca abilitate de viata,

implica utilizarea cunostintelor in situatii reale si transformarea abilitatilor in deprinderi
curente prin exercitiu repetat, in cadrul proiectului am construit si secvente de viata
cotidiana care constituie o sursa valoroasa de invatare si exersare a unor abilitati
importante pentru viata de adult sanatos, matur si responsabil.

3. Atitudini si comportamente
Comportamentul alimentar sanogen presupune o atitudine pozitiva si responsabila fata de
propria sanatate.
Formarea unei astfel de atitudini se bazeaza prin insusirea si dezvoltarea unor abilitati ca
autoresponsabilizare si autodisciplina.
In perioada prescolaritatii mari, aceste abilitati sunt abordate, dar utilizarea lor in scopul
dezvoltarii abilitatii de viata la care ne referim, implica actiuni pentru exersarea lor in situatii
legate de alimentatie.

Formarea si dezvoltarea comportamentului alimentar sanogen al copiilor este un proces pe

cat de important, pe atat de complex.
Comportamentul copiilor se modeleaza prin interactiune si relationare cu ceilalti. Copilul
invata de la cei din jurul lui, de la adulti si copiii care formeaza grupul lui social.
De aceea, el trebuie sa constituie preocuparea comuna si corelata a institutiei scolare si a
familiei. Din aceasta perspectiva proiectul include si activitati care se adreseaza familiei
 activitati destinate parintilor pentru a cunoaste si constientiza:
- rolul si influenta modelului personal si a cutumelor familiale;
- nevoia de a stabili noi prioritati in alimentatia familiei ( de exemplu înlocuirea
gustarilor fast-food cu preparate de casa), daca este cazul;
- necesitatea crearii unui mediu familial de invatare proprice formarii unor
deprinderi si comportamente corecte de alimentatie de catre copii
 activitati pentru insusirea de catre parintii a tehnicilor de
- întarirea comportamentelor sanatoase
- modificare si/ sau de eliminare a comportamentelor indezirabile

DESCRIEREA ABILITATII

Avand in vedere complexitatea procesului de formare si dezvoltare a comportamentului

alimentar sanogen, sub aspectul abilitatilor, deprinderilor, comportamentelor si atitudinilor
pe care le implica, descriem in continuare componentele care urmeaza a fi dezvoltate in
prezentul proiect:

1. sa acumuleze cunostinte despre

 produsele alimentare si alimentatie
 sursele de informare cu privire la produsele alimentare si influenta lor asupra
organismului: adulti autorizati, etichetele comerciale, reclame, persoane neautoorizate

6
  influenta produselor, regimului si comportamentului alimentar asupra organismului
uman: importanta alimentatiei sanatoase si diversificate; riscurile legate de consumul
de produse nesanatoase sau abuz alimentar ; legatura dintre propriile problemele de
sanatate si comportamentul lor alimentar

2. sa dobandeasca abilitatea si deprinderea :

 de a se informa cu privire la continutul si termului de garantie al produselor alimentare
 de a utiliza cunostintele însusite în favoarea propriei sanatati (a decide singur) ce
produse consuma in functie de beneficiul lor asupra sanatatii,
 de a face fata provocarilor (reclamelor la produsele alimentare, diversitatii si
accesibilitatii la produse in unitatile comerciale )

3. sa aiba o atitudine pozitiva si un comportament responsabil fata de propria

sanatate
 sa manifeste interes pentru influenta alimentatiei, produselor, regimului si
comportamentului alimentar asupra sanatatii proprii
 sa dovedeasca responsabilitate in alegerea alimentelor
 sa dovedeasca abilitati de autodisciplina ( respectarea regulilor de igiena, ritualului
meselor, etc )

4. sa dovedeasca abilitati de adaptabilitate ( flexibilitate la schimbare)

 sa-si corecteze comportamentul alimentar ca urmare a schimbarilor intervenite in
obiceiurile familiei
 sa-si modifice comportamentul indezirabil in urma interventiilor psihopedagogice

Descrierea abilitatii in acest mod este extrem de utila, intrucat constituie suportul de baza
in stabilirea obiectivelor, alegerea metodelor si a instrumentelor, stabilirea continutului
activitatilor si constituie repere pentru evaluarea rezultatelor si a progreselor copiilor
obtinute dupa derularea programului.

III. ACTIVITATILE INCLUSE IN PROGRAM

Activitatile incluse in programul de dezvoltare a comportamentului alimentar sanogen
al prescolarilor mari pe care l-am proiectat, vizeaza trei paliere:
1. activitaticu copiii
2. activitati destinate parintilor
3. activitati ale cadrelor didactice
Activitatile incluse, precum si obiectivele operationale, continutul, mijloace si metodele
utilizate in cadrul programului de dezvoltare a abilitatii mai sus mentionate am tinut cont de:
 implicatiile majore ale alimentatiei sanatoare asupra dezvoltarii fizice si psihice a fiintei
umane;
 caracteristicile comportamentului alimentar al copiilor la aceasta varsta;
 nevoia specifica selectata in prezentul program;
 importanta formarii abilitatilor si deprinderilor necesare oricarui individ de a se
alimenta corect, sanatos;
 caracteristicele comportamentale generale ( curiozitate, creativitate, sensibilitate)
copiilor de varsta 5-7;
 nivelul devoltarii proceselor si capacitatilor cognitive la prescolarul mare (atentia,
limbajul, gandirea, memoria si imaginatia);
 mecanismele invatarii la copiilor de varsta prescolara
 mijloacele umane, materiale si financiare de care dispune institutia noastra:
7
  numarul si pregatirea cadrelor didactice si de specialitate ce urmeaza a fi
implicate in program;
 resursele de timp destinat activitatilor didactice, dar si al parintilor ;
 locatiile de care dispunem si zonele din municipiu in care pot fi utilizate pentru
activitatile outdoor.

SUCCESIUNEA CRONOLOGICA A ACTIVITATILOR SI DESCRIEREA LOR:

1. DOI PARTENERI, ACELASI SCOP ”

Tema: “Ce probleme au copiii nostri”

Activitate de evaluare initiala

Aceasta prima activitate constituie de fapt evaluarea initiala de care avem nevoie pentru
proiectarea programului

Scopul: culegerea cu sprijinul parintilor, a informatiilor necesare elaborarii programului:

nevoile copiilor, abilitatea de dezvoltat legata de alimentatia lor, obiectivele urmarite si
continutul programului.

Obiective: la sfarsitul activitatii vom identifica

 modelul alimentar al copiilor din grupul tinta
 copiii care au probleme privind comportamentul alimentar
 factorii care influenteaza comportamentul alimentar nesanogen ( cutume, obiceiuri
familiale, factori de sanatate, factori socio-contextuali) al copiilor din grupul tinta
 impactul reclamelor la produsele alimentare destinate copiilor asupra
comportamentului individual al fiecarui copil
 copiii care au comportamentul indezirabil legat de alimentatie si modul in care se
manifesta
 cunostintele parintilor in legatura cu tehnicile care pot fi utilizate in scopul modificarii/
eliminarii comportamentului indezirabil al copilului
 opiniile parintilor in legatura cu oportunitatea derularii la gradinita a unui program de
dezvoltare a abilitatii de alimentatie corecta, sanatoasa

Instrumente de evaluare utilizate:

 Chestionar de evaluare initiala
 Interviu cu parintii copiilor care manifesta comportamente indezirabile legate de
alimentatie
 Fise de descrire a comportamentului(prezentarea comportamentelor indezirabile)

Persoane implicate: educatoarele, parintii, cadre medicale, consilier scolar

Descrierea activitatii:
Consta intr-o succesiune de activitati pregatitoare si de intalniri cu parintii copiilor
din grupele mari si pregatitoare pentru identificarea problemelor legate de alimentatia
copiilor.
8
Subactivitati:

 Conceperea chestionarului privind comportamentul alimentar al familiei si al copiilor

 Intalnire cu parintii pentru aplicarea chestionarului de evaluare a starii de fapt si a

nevoilor specifice ale copiilor .

 Prelucrarea informatiilor rezultate si redactarea concluziilor rezultate din prelucrarea

datelor statistice rezultate din chestionarul aplicat la prima intalnire cu parinti

 Intalnire cu parintii pentru:

 comunicarea concluziilor rezultate din prelucrarea informatiilor culese prin
aplicarea chestionarelor
 prezentarea intentiilor privind derularea unui program de dezvoltare a unor abilitati
de viata in sprijinul alimentatiei sanatoase a copiilor ( teme, obiective, continuturi,
metode de lucru, perioada de implementare.) si se vor purta discutii interactive
privind temele ce vor fi abordate,
 si obtinerea acordului parintilor de a participa activ la activitatile pe care le
presupune derularea programului ( incheierea acordului de parteneriat)

 Interviu cu parintii copiilor care au probleme comportamentale legate de alimentatie.

Activitatea are drept scop identificarea tipului de comportament indezirabil al copiilor.
In acest scop parintii vor avea de completat o fisa de observatie a comportamentului
prin care vor descrie comportamentele indezirabile ale copilului si modul in care se
manifesta acesta, se va obtine acordul pentru desfasurarea unor activitati specifice
(lectorate) si vor primi informatii privind modul de utilizare a fiselor de monitorizare a
comportamentului copilului pe care urmeaza sa le completeze lunar.

2. PORTOFOLIUL DOMNULUI „E”

Activitati de creatie

Obiective:
 Crearea mediului proprice formarii deprinderilor si abilitatilor necesare asigurarii
unei alimentatii sanatoase (mediul ambiental, materiale si mijloace didactice necesare
activitatilor incluse)

Descrierea activitatii:
Consta in activitati de creatie in scopul realizarii materialelor necesare derularii cu
succes a proiectului:
 materiale necesare amenajarii spatiului educational si Coltului Sanatatii al gradinitei

 materiale vizuale necesare promovarii programului (proiectarea, alegerea celor

mai bune variante, realizarea materialelor alese):
 mascota programului „Domnul E”
 afisele publicitare, postere „Cine este domnul E’’ si „Ce ascunde domnul E”,

9
  materilele necesare amenajarii spatiului educational (sala de grupa si coltul
sanatatii)

 materiale pentru portofoliu comun pentru toate grupele care sa contina materiale
didactice necesare activitatilor educative ce vor fi desfasurate cu copiii
Materialele realizate vor viza:
 tema (aventura care va unifica sub aceasi cupola toate activitatile
desfasurate cu copiii)
 jocuri de rol – scenarii cu focalizare pe tema enuntata pentru jocurile de rol
(exemplu: la piata, la doctor, parada modei, etc)
 jocuri didactice care pot fi incluse in activitatile de invatare
 jocuri distractive pentru activitatile complementare de dupa-amiaza
 povestiri – povesti cu continut adecvat

Aceste materiale vor fi realizate de cadrele didactice cu experienta din gradinita si

voluntari - eleve de la Liceul Pedagogic si elevi de la Liceul de Arta din municipiu,
valorificand astfel resursele umane locale si creativitatea acestor tineri, care au imbratisat
o pregatire/ cariera vocationala.

Subactivitati:
 intalnirea cu elevii voluntari
 proiectarea, elaborarea materialelor
 alegerea celor mai bune variante de catre un juriu format din cadre didactice si parinti;
 realizarea materialelor alese (tiparire, multiplicare) si constituirea portofoliului

3. “SA CRESC MARE SI VOINIC”

Evenimentul de lansare a programului

Evenimentul de lansare a programului va fi organizat tinand cont de 2 criterii

 sa fie pe masura importantei subiectului abordat ;
 sa fie foarte atractiv pentru copii

Participanti: copiii, parintii, cadrele didactice si de specialitate, invitati de la institutiile si

organizatiile implicate in proiect sau care pot sprijini derularea lui: Inspectoratul Scolar
Judetean, Primaria Municipiului Slobozia, Inspecoratul pentru Protectia Consumatorului,
Camera Judeteana de Comert, Inspectoratul Judetean Silvic, Directia Judeteana de
Sanatate Publica , presa locala

Programul activitatii va include:

 un discurs adresat copiilor, accesibil si adecvat:
 « DE CE ? « - nevoia identificata
 “PENTRU CE ?” - abilitatea de viata ce urmeaza a fi dobandita
 « CUM?» - tema ( aventura programului – cratie proprie a cadrelor
didactice)
 Lansarea mascotei » Domnul E » si a afisului de promovare a programului « Ce

10
 ascunde Domnul E »
 Deschiderea « Coltului sanatatii” din incinta gradinitei
 “Parada sanatatii” – activitate cu copiii care vor fi imbracati in costume sugestive
create de educatoare
 Jocuri distractive pentru copii cu tema adecvata

Evenimentul va fi mediatizat in presa audio-vizuala locala.

4. “COPILUL ESTE COPIA PARINTILOR SAI”

Tema: “Normele socio-culturale - factor de risc sau
stimulativ în dezvoltarea preferintelor alimentare si a
comportamentului alimentar la prescolari”

Activitate psihopedagogica cu parintii

Activitatea consta intr-o intalnire cu parintii copiilor care fac parte din grupul tinta si
urmareste sensibilizarea lor cu privire la factorii care influenteaza comportamentul
alimentar al copiilor.

Obiective:
 sa constientizeze rolul si influenta modelului personal si a cutumelor familiale;
 sa constientizeze nevoia de a stabili noi prioritati in alimentatia familiei ( de exemplu
înlocuirea gustarilor fast-food cu preparate de casa), daca este cazul;
 sa faciliteze crearea unui mediu familial de invatare proprice formarii unor deprinderi si
comportamente corecte de alimentatie de catre copii

Participanti: parintii, cadrele didactice consilier scolar, medic nutritionist

Subiecte abordate in cadrul intalnirii:

 influenta modelului personal al cutumelor alimentare ale familiei asupra
comportamentului copiilor;
 „ceremonialului” mesei - baza lipsei poftei de mancare/ apetitul exagerat al copilului
 influenta regimul de viata asupra comportamentului alimentar;
 interventii si practici utilizate de parintii copiilor care refuza sa manance, eronate/
gresite, cu efecte contrarii sau efecte colaterale ( glume, jocuri, sanctiuni, distractii în
timpul mesei)
 accesibilitatea copilului la produse alimentare si influenta sa asupra comportamentului
copilului.

5. AM CRESCUT DESTUL DE MARE, SA STIU CUM MA

INGRIJESC

Activitati didactice pentru evaluarea cunostintelor ,

abilitatilor, deprinderilor copiilor acumulate/ dobandite pana
in momentul demararii proiectului

11
Obiective:
 evaluarea initiala a cunostintelor, abilitatilor si deprinderilor copiilor

Descrierea activitatii:
Evaluarea cunostintelor , abilitatilor, deprinderilor copiilor acumulate/ dobandite pana in
momentul demararii proiectului se va realiza printr-un set de activitati didactice avand drept
reactualizarea, sistematizarea si evaluarea cunostintelor insusite, abilitatilor si deprinderilor
dobandite de copii in urma activitatilor didactice precedente proiectului.
La sfarsitul saptamanii educatoarele vor intocmi un raport de evaluare colectiv privind
cunostintele, abilitatile si deprinderile pe care le au copiii legate de tema proiectului

Rezultatul evaluarii
 va fi utilizat de educatoare pentru elaborarea proiectului tematic “ Decide singur pentru o
viata sanatoasa” ( ce stiu/ ce nu stiu/ ce vor sa stie copiii; obiective si continuturi)
 constituie instrumentul de evaluare initiala necesara evaluarii eficientei proiectului derulat

6. PROIECT TEMATIC ”DECIDE SINGUR PENTRU O VIATA

SANATOASA”.

Activitati didactica cu copiii – insusire si dobandire de noi

cunostinte, abilitati si deprinderi

Obiective:
 sa acumuleze noi cunostinte, aptitudini si deprinderi necesare formarii unui
comportament alimentar sanogen

Descrierea activitatii:
Aceasta activitate va avea drept scop completarea cunostintelor, abilitatilor si
deprinderilor copiilor pentru a dobandit un comportament alimentar sanogen.
Ea se va materializa intr-un proiect tematic care va aborda problematica unitar si tintit.
Urmeaza ca fiecare educatoare sa stabileasca, fiecare pentru grupa sa de copii, continutul
activitatilor si sa proiecteze modul lor de desfasurare, folosind portofoliul de creatii elaborat
in cadrul prezentului program.
Atentia va fi indreptata pe abordarea, la nivelul capacitatilor de intelegere, insusire de
cunostinte si formare de deprinderi si abilitati ale copiilor, a unor subiecte de genul:
 Piramida alimentatiei
 Ce sunt E-urile?
 Cum ne protejam impotriva aditivilor care ne afecteaza sanatatea.
 Formarea deprinderii de a „citi eticheta” produselor alimentare ( deprinderea de a
se informa asupra compozitiei produsului si asupra termenului de garantie a
produselor alimentare
 Cum trebuie sa inteleaga reclamele la produsele alimentare care le agreseaza viata

Subteme sugerate:
 „Ce ascunde domnul E” – focalizare pe problematica legata de aditivii alimentari ( ce
sunt, ce influenta au asupra organismului, cum ne protejam )
12
 „Reclame buclucase” – focalizare pe reclamele comerciale si efectele lor

La sfarsitul proiectului tematic fiecare copil va avea propriul portofoliu cu lucrari, fise
intocmite la activitatile derulate, care va constitui o una dintre modalitatile de evaluare a
cunostintelor acumulate, precum si o modalitate de exprimare de catre copiii a emotiilor si
atitudinilor generate de activitatile proiectului ( lucrarile realizate la activitatile de educatie
plastica si activitatile de abilitati practice)

7. “JURNALUL SANATATII”

Activitate didactica cu caracter permanent desfasurata in

cadrul ,, Intilnirii de dimineata” ( RUTINE)

Scop:
 cultivarea interesului pentru problematica sanatatii
 formarea unei atitudini pozitive si responsabile fata de propria sanatate

Obiective:
 sa cunoasca notiunile: “stare de sanatate” si “stare de boala”
 sa faca legatura dintre alimentatie si starea sanatatii ( consecintele unei alimentatii
incorecte)
 sa clasifice alimentele in:
o alimente nesanatoase, care nu trebuie consumate;
o alimentele care pot fi consumate moderat;
o alimente care au o influenta benefica asupra sanatatii
 sa constientizeze faptul ca publicitatea, reclamele influenteaza comportamentul de
consum;
 sa dobandeasca deprinderi care sa-i permita sa beneficieze de o alimentatie rationala si
corecta

Descrierea activitatii:
Activitatea va fi inclusa la “Intalnirea de dimineata “, dupa completarea calendarului
naturii sau alternativ.

 Completarea “Jurnalului sanatatii” se va face pe baza unor scenarii atractive, create de

fiecare educatoare. Se vor folosi materiale create special - imagini cu diverse mancaruri
si marcaje (buline, marionete, ) sugestive care permit diferentierea alimentelor in 3 tipuri:
 alimente care pot fi consumate zilnic, fara riscuri
 alimente din care trebuie sa mananci cu moderatie
 si alimente care contin substante sau aditivi alimentari care pot avea efecte
daunatoare asupra sanatatii.
Aceste materiale vor fi utilizate in activitatile de joc matinal, avand drept scop
deprinderea copiilor cu notiunea de alimente sanatoase/ daunatoare sanatatii

 Completarea jurnalului va fi urmata de discutii libere generate de:

 reclama comerciala pe care copiii o cunosc de la TV
 un mesaj educativ pe tema alimentatiei

13
 8. “BULINUTE VORBITOARE”

Activitate destinata formarii abilitatii de a se informa

Scopul:
 formarea capacitatii de a utiliza cunostintele însusite în situatii reale

Obiective:
 sa constientizeze faptul ca exista produse sanatoase si nesanatoase;
 sa constietizeze existenta pe produsele alimentare a etichetelor informative ( privind
compozitia si termenul de garantie)
 sa clasifice produsele dupa efectul asupra sanatatii si sa le marcheze corespunzator
(“sa citeasca eticheta”)
 sa dobandeasca abilitatea de a decide singur atunci cand alege sa consume un
produs

“Bulinutele vorbitoare” sunt doua tipuri de etichete de avertizare privind compozitia,

continutul produselor alimentare si bauturilor, etichete create de educatoare, cu grafica
sugestiva:
1. “Domnul E” – va reprezenta eticheta pentru produsele cu aditivi alimentari
daunatori sanatatii
2. “Domnul S” va reprezenta eticheta pentru produsele sanatoase cu continut
ridicat de vitamine si minerale benefice organismului

Descrierea activitatii:

“Bulinele vorbitoare” vor fi utilizate in urmatoarele situatii de invatare: servirea mesei si a

gustarilor, la cumparaturi atunci cand copiii ii insotesc pe parinti si atunci cand copilul
primeste un produs/ bautura spre a o consuma.
Aceasta activitate este un antrenament ( exercitii repetate, acasa cu parintii, la
gradinita cu cadrele didactice ) pentru consolidarea deprinderii de a se informa asupra
continutului unor produse alimentare si bauturi racoritoare (“a citi etichetele”).
Copiii vor fi invatati sa ceara informatii adultilor – parinti, educatoare sau personal
de servire a mesei = sa citeasca eticheta produsului/ bauturi.
De asemenea, copiii vor invata sa aplice “bulinuta vorbitoare corespunzatoare” pe
produse, in prima parte a programului, cu sprijinul adultilor si independent in a doua parte a
programului.
“Bulinutele vorbitoare” vor fi aplicate direct pe produs (legume, fructe, etc), pe
ambalajul acestora, pe farfuria sau paharul in care i se serveste produsul.

Subactivitati:

Avand in vedere importanta deprinderii urmarite, precum si importanta desfasurarii

corecte a exercitiului “Bulinutele vorbitoare” vor face obiectul mai multor subactivitati:

14
A) Lansarea “Bulinutelor vorbitoare” intr-o activitate didactica de abilitati practice, cu
scenariu adecvat subiectului, finalizata cu 2 postere ( Domnul “E” si Domnul “S”),
realizate din elemente decupate si lipite, postere care vor fi afisate in sala de grupa.

B) Activitati la gradinita – consta in exersarea deprinderii de a cere informatii despre

produsele alimentare si de a le marca,cu sprijinul cadrelor didactice in mediu
institutional

C) Activitate demonstrativa (lectie deschisa) la care vor participa si parintii. Este o

activitate prin care se doreste familiarizarea parintilor cu modul in care trebuie sprijiniti
copiii cand vor folosi bulinutele vorbitoare in mediul familial. Va fi conceputa, proiectata
ca activitate bazata pe jocul didactic.

D) Activitati in mediul familial – consta in exersarea deprinderii prin repetarea exercitiului

impreuna cu familia, in situatii de invatre reale: la cumparaturi, servirea mesei, etc.
Pentru aceaste activitati parintii vor primi “ bulinute vorbitoare”

9. “ COMOARA DIN OGRADA”

Activitate outdoor pentru exersarea abilitatii in mediul real –

EXCURSIE

Includerea unor activitati care se desfasoara in afara gradinitei, ofera copiilor posibilitatea
de a lua contact cu lumea reala si imprima un ritm progresiv procesului de invatare.

Scopul:
 crearea de oportunitati pentru exersarea abilitatilor de viata.

Obiective:
 sa experimenteze roluri si sarcini intr-un mediu real

Descrierea activitatii:
Activitatea consta intr-o vizita organizata la un cadru didactic care locuieste in mediul
rural. In cadrul activitatii copiii vor:
 participa la realizarea unor produse alimentare de casa: dulciuri, prajituri,
 participa sau vor asista la activitati casnice pe care nu le cunosc ( stragerea oulelor,
producerea branzei, iaurtului, prepararea de prajituri de casa, etc)
 fi serviti cu produse alimentare realizate de gazda – produse realizate din lapte, oua,
produse de patiserie, prajituri si dulciuri de casa, primind informatii despre continutul
benefic al fiecaruia.

15
 10. “DARUL ALBINUTELOR”

Activitati outdoor pentru insusire de cunostinte noi prin

experienta proprie – PARTICIPARE LA TARGUL APICOL

Scopul:
 stimularea interesului pentru alimentele naturale

Obiective:
 sa dobandeasca cunostinte legate de alimentele naturale, benefice sanatatii, intr-un
cadru nou, informal, care sa le stimuleze interesul

Descriere:
Activitatea consta in participarea la targul de produse apicole organizat anual in
municipiul nostru, in baza unui parteneriat educational incheiat cu Camera Judeteana de
Comert, organizatorul principal al targului.

Copiii vor avea atat statut de vizitator, dar si statut de participant . Ei vor vizita targul, vor
prezenta un program artistic adecvat evenimentului si vor primi produse apicole naturale
drept recompensa.

11. “POPAS PRINTRE FLORI”

Activitate outdoor de cunostinte noi prin experienta proprie –

DRUMETIE

Scopul:
 promovarea si încurajarea comportamentelor preventive privind alimentatia sanatoasa
 stimularea interesului pentru farmacia verde pe care o ofera plantele medicinale

Obiective specifice:
 sa dobandeasca cunostinte legate de plantele medicinale
 sa cunoasca importanta plantelor medicinale pentru pastrarea sanatatii

Descrierea activitatii:
Activitatea este o drumetie, organizata in spatiul de padure din imprejurul municipiului.
Activitatea va avea la baza parteneriatul cu Inspectoratul Silvic judetean.
Copiii isi vor insusi noi cunostinte privind plantele medicinale, vor culege flori medicinale,
vor degusta sucuri naturale din fructe de padure si vor participa la jocuri distractive in aer
liber.

16
 12. “DOI PARTENERI, ACELASI SCOP ”
Tema: “Tehnici de intarirea a comportamentelor alimentare
sanogene la copii si de modificare a comportamentelor
indezirabile”

Activitate psihopedagogica cu parintii (ateliere de lucru)

Obiective:
 insusirea de catre parintii a tehnicilor de
 intarire a comportamentelor dezirabile;
 modificare si/ sau eliminare a comportamentelor indezirabile

Participanti : numai parintii copiilor care au probleme legate de alimentatie si

comportamentale ( asa cum a rezultat din chestionarul de evaluare initiala )

Descrierea activitatii:
Aceasta activitate am inclus-o in situatia in care in urma aplicarii chestionarului rezulta
ca unii copii:
 au un comportament indezirabil atunci cand preferintele lor alimentare sau de alegere
din magazine nu sunt satisfacute de parinti ( plang, tipa, bat din picioare, etc);
 se supra sau sub alimenteaza
Activitatea se desfasoara sub forma atelierelor de lucru, avand drept scop dobandirea de
catre parinti a cunostintelor necesare aplicarii tehnicilor modificare/ eliminare a
comportamentelor alimentare indezirabile ale copiilor
In realizarea acestor activitati voi implica specialisti – nutritionisti, psihologi,consilier,
educatoare si succesul este generat de caracterul lor aplicativ, practic.

13. TE CUNOSC, DOMNULE “E” !

Sesiune de shoping la supermarket

EVALUAREA DEPRINDERILOR SI COMPORTAMENTULUI

COPIILOR IN CADRUL REAL

Scopul:
 evaluarea capacitatii de a utiliza cunostintele însusite în situatii reale

Obiective:
 evaluarea deprinderii de a cere informatii privind compozitia produselor si termenul lor
de garantie in cadrul real si intr-o situatie de invatare reala (intr-o unitate comerciala )

Descriere:
Aceasta activitate constituie o evaluare a deprinderilor practice. Ea se adauga
evaluarilor realizate de educatoare, pe parcurs, la sfarsitul fiecarei activitati didactice
desfasurate cu copiii.
Ea consta intr-o deplasare a copiilor la Supermarketul din localitate, insotiti de
educatoare si de parinti, unde “vor face cumparaturi” dupa preferintele lor si vor demonstra
17
ca stiu sa:citesca eticheta” de pe produsele alese.
Educatoarele si parintii care insotesc copiii vor observa si aprecia abilitatile si deprinderile
specifice dobandite de fiecare copil, in functie de modul in care acestia reactioneaza intr-o
situatie reala.

14. “DOI PARTENERI, ACELASI SCOP ”

Activitate de evaluare a modificarilor comportamentale pentru

copiii care aveau la inceputul programului reactii indezirabile

Obiective:
 Evaluarea modificarilor intervenite in comportamentul copiilor ca urmare a aplicarii
tehnicilor de intarire a comportamentelor dezirabile si de modificare si/ sau eliminare a
comportamentelor indezirabile

Descrierea activitatii:
Aceasta activitate este o intalnire cu parintii copiilor care, aveau la inceputul programului un
comportament indezirabil legat de alimentatie.
In cadrul intalnirii consilierul:
 va prezenta concluziile generale privind progresele inregistrate de copii, rezultate din
prelucrarea datelor din fisele de monitorizare a comportamentelor copiilor
 va aplica chestionarul de progres

Participanti : numai parintii copiilor care au probleme legate de alimentatie si

comportamentale ( asa cum a rezultat din chestionarul de evaluare initiala )

15. “DOI PARTENERI, ACELASI SCOP ”

Activitate de evaluare finala a proiectului

Programul se inchide printr-un colocviu la care vor participa parintii, cadrele didactice si
cele de specialitate si vor fi invitati reprezentantii institutiilor care au sprijinit derularea
programului: Autoritatea de Sanatate Publica Judeteana, Camera Judeteana de Comert,
Inspectoratul Silvic,Inspectoratul Scolar, etc

Obiective:
 Aprecierea eficientei proiect

Continutul interventiilor
 Concluzii privind insusirea de catre copii a deprinderilor si abilitatilor care au constituit
obiectele prezentului proiect

18
 Modificari intervenite in comportamentul alimentar al copiilor
 Capacitatea dobandita de a utiliza cunostintele însusite în situatii reale
 Aprecieri privind oportunitatea derularii proiectului de dezvoltare a comportamentului
alimentar sanogen la prescolarii mari.

IV. EVALUARE SI MONITORIZARE

TIPURI DE EVALUARE :

 EVALUAREA INITIALA
Evaluarea initiala este diagnostica si predictiva si se face la inceputul programului de
formare si are drept scop cunoasterea nivelului de la care se porneste .
Diagnosticarea starii de fapt la momentul initial se refera la:
 modelul alimentar al copiilor din grupul tinta
 copiii au probleme generate de regimul lor alimentar
 factorii care influenteaza comportamentul alimentar nesanogen ( cutume, obiceiuri
familiale, factori de sanatate, factori socio-contextuali) al copiilor din grupul tinta
 nivelul impactului reclamelor la produsele alimentare destinate copiilor asupra
comportamentului individual al fiecarui copil
 copiii care au comportamentul indezirabil legat de alimentatie si modul in care se
manifesta
 cunostintele parintilor in legatura cu tehnicile care pot fi utilizate modificarea/
eliminarea comportamentului indezirabil al copilului
 opiniile parintilor in legatura cu oportunitatea derularii la gradinita a unui proiectului
de dezvoltare a abilitatii de alimentatie corecta, sanatoasa

In acest scop se utilizeaza instrumentele de masurare a starii initiale, mai jos descrise:

Vizeaza Instrumente utilizate

Copiii din  Chestionarul initial de evaluare a comportamentului alimentar al

grupul tinta copiilor
 Raportul de evaluare a cunostintelor, abilitatilor, deprinderilor
copiilor acumulate/ dobandite prin desfasurarea activitatilor didactice
anterior demararii proiectului

Copiii cu  Interviul cu parintii copiilor care au probleme comportamentale

comportament legate de alimentatie pentru identificarea tipului de comportament
indezirabil indezirabil al copiilor si a modului in care se manifesta
 Fisa de descriere a comportamentului (prezentarea
comportamentelor indezirabile) pentru copiii ai caror parinti au
declarat in chestionarul initial ca manifesta comportamente
indezirabile atunci cand preferintele lor alimentare sau de alegere din
magazine nu sunt satisfacute de parinti ( plang, tipa, bat din picioare,
etc) sau se supra sau sub alimenteaza

19
 EVALUAREA PE PARCURS
Evaluarile realizate pe parcursul derularii proiectului de dezvoltare a abilitatii de viata
urmaresc:
 evidentierea atingerii obiectivelor specifice;
 urmarirea progreselor inregistrate si oferirea de feedback;
 identificarea obstacolelor in calea formarii si indepartarea acestora;
 adaptarea pe parcurs a proictului in vederea atingerii rezultatelor preconizate.

In acest scop se utilizeaza instrumentele de masurare a progreselor obtinute pe

parcursul proiectului , mai jos descrise:

Vizeaza Instrumente utilizate

Copiii din  Fisa de observatie pentru evaluarea capacitatii de a utiliza

grupul tinta cunostintele însusite în situatii reale (evaluarea deprinderii de a cere
informatii privind compozitia produselor si termenul lor de garantie
intr-o situatie reala si in cadru real )
 Raport de evaluare privind evaluarea cunostintele acumulate,
abilitatile si deprinderile dobandite de copii ca urmare a desfasurarii
activitatilor didactice incluse in programul instructiv – educativ (
„Jurnalul sanatatii”, proiectul tematic „Decide singur pentru o viata
sanatoasa”, “Bulinute vorbitoare” )

Copiii cu  Fisa de monitorizare a comportamentului pentru copiii pentru care

comportament consilierul apreciaza ca este utila observarea modificarilor de
indezirabil comportament.

Parintii  Chestionarele de satisfactie

 EVALUAREA FINALA

Evaluarea finala se realizeaza la sfarsitul proiectului, avand drept scop acumularea

informatiei despre rezultatele si progresele obtinute in urma derularii proiectului.
In acest scop, proiectul cuprinde activitati de evaluarea sumativa, formativa, de bilant a
gradului în care au fost atinse obiectivelor propuse.

Evaluarea finala vizeaza:

1. Evaluarea cunostintelor, abilitatilor, deprinderilor, atitudinilor si comportamentelor
dobandite de copiii ca urmare a aplicarii proiectului de dezvoltare a abititatii de viata.
Datele si informatiile obtinute din evaluarea finala vor fi comparate:
 cu cele rezultate din evaluarea initiala
 si cu rezultatele asteptate.

2. Evaluarea activitatii cadrelor didactice implicate in proiect

3. Evaluarea activitatilor realizate cu parintii

20
 Vizeaza Instrumente utilizate

Copiii din  Chestionarul de progres al copilului care trebuie construit de asa

grupul tinta natura, incat sa dea raspuns la urmatoarele intrebari
 Au fost atinse obiectivele de învatare propuse?
 Au fost resursele si activitatile adecvate?
 Au ramas copiii/ parintii interesati si motivati?
 Portofolil prescolarului: fise de lucru, desene, lucrari de abilitate
practica, raportul de evaluare al educatoarelor, etc.

Copiii cu  Chestionarul de progres al copilului pentru masurarea

comportament progresului inregistrat ca urmare a participarii la activitatile proiectului
indezirabil si a eficientei includerii in proiect a activitatilor de acest gen
Cadrele  Portofoliul cu proiecte didactice
didacice  Alte materiale, realizate in sprijinul proiectului
 Albumul de fotografii

Parintii  Chestionarul de satisfactie

EVALUAREA PROIECTULUI ( in ansamblul sau) se va face raspunzand la urmatoarele

intrebari:
1. In ce masura abilitatea raspunde nevoilor grupului tinta?
2. Ce beneficii, schimbari va aduce acea abilitate in viata copiilor ?
3. Obiectivele fixate, metodele alese urmaresc dezvoltarea de cunostinte, atitudini,
valori care sa conduca la cresterea capacitatii copiilor de a face fata provocarilor?
4. Metodele de formare, mediul si situatiile de invatare propuse, continutul si
succesiunea activitatilor sunt adecvate cu varsta, nivelul de dezvoltare psiho-
intelectuala si sociala ale prescolarilor de varsta 5-7 ani?
5. Metodele de formare si evaluare folosite asigura participarea activa si angajarea
copilului in propriul proces de dezvoltare?
6. Resursele umane, materiale, financiare si de timp raspund cerintelor de competenta,
calitate, eficienta optime?

INSTRUMENT: portofoliul proiectului ( album de fotografii, sumar de presa, raportele de

evaluare, materialele utilizate)

21
DESCRIEREA INSTRUMENTELOR

A) EVALUAREA COMPORTAMENTULUI SI PROGRESELE OBTINUTE DE COPIII DIN

GRUPUL TINTA

Pentru masurarea starii initiale (evaluarea initiala) voi utiliza urmatoarele instrumente, mai
jos descrise:

 Chestionarul initial de evaluare a comportamentului alimentar al copiilor

Scopul:
- pentru a înregistra „nivel de baza", adica situatia de la care plecam si
cu care vom compara progresele facute de copii ca urmare a derularii
proiectului
- pentru a evalua oportunitatea oportunitatii derularii acestui tip de
proiecte la varsta prescolaritatii, prin inregistrarea opiniilor parintilor
Pentru cine: pentru copiii din grupul tinta
Cine aplica: educatoarele
Cui i se aplica: parintilor copiilor din grupul tinta
Cand se completeaza datele: initial, la prima intalnire cu parintii
Cine concepe chestionarul, analizeaza si prelucreaza datele: colectiv
interdisciplinar ( educatoare, consilier)

 Raport de evaluare initiala a cunostintelor, abilitatilor si deprinderilor

copiilor
Este un instrument de evaluare initiala , colectiva
Scopul: evaluarea cunostintelor, abilitatilor, deprinderilor copiilor acumulate/
dobandite prin desfasurarea activitatilor didactice anterior demararii proiectului
Pentru cine: pentru copiii din grupul tinta
Cine aplica: educatoarele
Cand se completeaza datele: la sfarsitul saptamanii in care se realizeaza
activitatile didactice grupate sub titlul „Am crescut destul de mare, sa stiu cum
ma ingrijesc”
Cine intocmeste raportul: educatoarele

EVALUAREA PE PARCURS

Evaluarile realizate pe parcursul derularii proiectului vizeaza

 atingerea obiectivelor specifice;
 urmarirea progreselor inregistrate si oferirea de feedback;
 identificarea obstacolelor in calea formarii si indepartarea acestora;
 adaptarea pe parcurs a proiectului in vederea atingerii rezultatelor preconizate.

Ca instrumente de evaluare pe parcurs voi utiliza

22
  Evaluarea eficientei activitatilor didactice desfasurate
Indicatori:
- obiective de referinta si obiective operationale stabilite de educatoare
pentru fiecare activitate didactica realizata in cadrul proiectului
didactic
Metode de masurare:
- observarea comportamentului (interesului) copiilor
- aprecierea participarii/ a raspunsurilor / a abilitatilor si deprinderilor
dobandite de copii la activitatile didactice
Cand masuram indeplinirea indicatorilor :
- pe parcursul derularii activitatilor
- la sfarsitul activitatilor didactice

EVALUAREA FINALA

Evaluarea finala vizeaza progresele copiilor sub doua aspecte:

1. acumularea cunostintelor, dobandirea abilitatilor si a deprinderilor ca urmare a

desfasurarii activitatilor didactice desfasurate
2. formarea capacitatii de a utiliza cunostintele insusite in situatii reale
3. evaluarea comportamentului alimentar al copiilor la finalul proiectului

Pentru evaluarea finala a cunostintelor insusite, abilitatilor si a deprinderilor dobandite de

copiii din grupul tinta ca urmare a proiectului, voi utiliza urmatoarele instrumente:

 Raport de evaluare finala a cunostintelor, abilitatilor si deprinderilor copiilor

Este un instrument de evaluare finala, colectiva
Scopul: evaluarea cunostintelor acumulate, abilitatilor si deprinderilor
dobandite de copii ca urmare a desfasurarii activitatilor didactice incluse in
programul instructiv – educativ ( jurnalul sanatatii, proiectului tematic “
Decide singur pentru o viata sanatoasa”, “Bulinute vorbitoare” )
Pentru cine: pentru copiii din grupul tinta
Cine aplica: educatoarele
Cand se completeaza datele: la sfarsitul proiectului
Cine intocmeste raportul: educatoarele

 Fisa de observatie a deprinderilor practice dobandite

Scopul: evaluarea deprinderii de a cere informatii privind compozitia
produselor si termenul lor de garantie in cadrul real si intr-o situatie de
invatare reala -intr-o unitate comerciala
Pentru cine: pentru copiii din grupul tinta care participa la activitatea „Te
cunosc, domnule E” ! - sesiune de shoping la supermarket

23
 Cine aplica: educatoarele, parintii care participa la activitate
Cand se completeaza datele: la sfarsitul activitatii
Cine analizeaza si prelucreaza datele: colectiv interdisciplinar ( educatoare,
psiholog)

 Chestionarul final de evaluare a comportamentului alimentar al copiilor

Scopul: sa se obtina date despre progresele facute de copii in urma derularii
proiectului
Pentru cine: pentru copiii din grupul tinta
Cine aplica: educatoarele
Cui i se aplica: parintilor copiilor din grupul tinta
Cand se completeaza datele: la sfarsitul proiectului
Cine concepe chestionarul, analizeaza si prelucreaza datele: colectiv
interdisciplinar ( educatoare, consilier)

B) EVALUAREA COMPORTAMENTULUI SI PROGRESELE OBTINUTE DE COPIII

CARE MANIFESTA COMPORTAMENTE INDEZIRABILE IN LEGATURA CU
ALIMENTATIA

EVALUAREA INITIALA

Identificarea grupului de copii care au probleme comportamentale legate de alimentatie,

tipul problemelor, frecventa de aparitie a manifestarilor indezirabile si intensitatea
acestora voi folosi urmatoarele instrumente de evaluare :

 Interviu cu parintii copiilor care au probleme comportamentale legate de

alimentatie
Scopul: identificarea grupului de copii care au probleme comportamentale
legate de alimentatie
Pentru cine: pentru copiii ai caror parinti au declarat in chestionarul initial ca
manifesta comportamente indezirabile atunci cand preferintele lor alimentare
sau de alegere din magazine nu sunt satisfacute de parinti ( plang, tipa, bat
din picioare, etc) sau se supra sau sub alimenteaza
Cine aplica: consilierul scolar
Cand se completeaza datele: la prima intalnire cu parintii copiilor inclusi in
aceasta categorie
Cine analizeaza si prelucreaza datele:consilierul scolar

24
  Fisa de descriere a comportamentului (prezentarea comportamentelor
indezirabile)
Scopul: identificarea tipului de comportament indezirabil, frecventei de
aparitie si intensitatii manifestarii lui
Pentru cine: pentru copiii ai caror parinti au declarat in chestionarul initial ca
manifesta comportamente indezirabile atunci cand preferintele lor alimentare
sau de alegere din magazine nu sunt satisfacute de parinti ( plang, tipa, bat
din picioare, etc) sau se supra sau subalimenteaza
La ce foloseste:
- pentru a înregistra „nivel de baza", adica situatia de la care plecam si
cu care vom compara rezultatele interventiei (fisa de monitorizare);
- pentru stabilirea recomandarilor pe care consilierul le va face parintilor
privind tehnicile pe care le pot utiliza cu scopul de a modifica si/ sau
elimina manifestarile indezirabile depistate
Cine aplica: parintii sub indrumarea directa a consilierului gradinitei
Cand se completeaza datele: initial, la prima intalnire cu parintii copiilor care
manifesta astfel de comportamente
Cine analizeaza si prelucreaza datele:consilierul

EVALUARE PE PARCURS

Pentru monitorizarea progreselor pe care le obtin acesti copii ( evaluare pe parcurs),

voi utiliza ca instrumente:

 Fisa de monitorizare a comportamentului

Fisa este conceputa de consilier
Pentru cine: pentru copiii pentru care consilierul apreciaza ca este utila
observarea modificarilor de comportament
Scopul:
- pentru a înregistra situatia la care s-a ajuns dupa derularea proiectului
- rezultatele interventiei
- înregistrarea ritmica a activitatii desfasurate (lunar);
- o riguroasa evidenta a modului în care fiecare copil beneficiar
raspunde metodelor de interventie
Cine aplica: parintii sub indrumarea directa a consilierului scolar
Cand se completeaza datele: lunar
Cine analizeaza si prelucreaza datele:consilierul scolar

EVALUAREA FINALA

Progresele copiilor din acest subgrup, intelegand prin aceasta fie micsorarea frecventei sau
intensitatii manifestarilor indezirabile legate de alimentatie ale copiilor, fie eliminarea in
totalitate, o voi realiza cu urmatorul instrument:

25
  Chestionarul de progres al copilului
Chestionarul este conceput de consilier
Scopul instrumentului: urmareste ca prin întrebarile adresate parintelui sa
obtina date despre:
- progresele copiilor ca urmare a participarii la activitatile proiectului
- eficienta includerii in proiect a activitatilor de acest gen- rezultatele
obtinute
Cine aplica: consilierul
Cui se aplica: parintelui copilului.
Cand se aplica: la sfarsitul programului

C) EVALUAREA ACTIVITATILOR DESFASURATE CU PARINTII

Pentru evaluarea activitatii sub aspectul oportunitatii continutului si a calitatii prestatiei

persoanelor implicate in organizarea si desfasurarea acesteia vom utiliza:
Instrument:
- Chestionarul de satisfactie
Indicatori
- numar de participanti
- numar de interventii ale participantilor
- opinii privind oportunitatea subiectului, calitatea continutului si a prezentarilor,
prestatia persoanelor implicate
- numar de stiri in media locala
- opiniile exprimate in presa locala
Cum masuram indeplinirea indicatorilor :
- evaluare numerica
- analiza opiniilor (pozitive/ negative)
Cand masuram indeplinirea indicatorilor :
- dupa fiecare activitate desfasurata

D) EVALUAREA ACTIVITATII CADRELOR DIDACTICE

Instrumente:
- portofoliu cu creatii
Indicatori
- numar de educatoare implicate in activitatea de creatie
- numar de voluntari atrasi in realizarea portofoliului de creatii
- calitatea materialelor create
Cum masuram indeplinirea indicatorilor :
- evaluare numerica
- calitatea materialelor exprimata prin interesul copiilor si utilitatea lor in
procesul instructiv educativ

Cand masuram indeplinirea indicatorilor :

- la finalul programului

26
 V. REZULTATELE PROIECTULUI

1. REZULTATE ASTEPTATE EXPRIMATE PRIN INDICATORI CANTITATIVI

Denumirea indicatorului Numar

1. copii selectionati ca beneficiari directi ai proiectului 45

2. parinti beneficiari indirecti ai proiectului 90

3. cadre didactice beneficiari indirecti ai proiectului 6

4. cadre de specialitate implicate: cadre medicale, medic, consilier scolar 5

5. activitati didactice cu copii 75

6. activitati organizate in cadru real – activitati outdoor 4

7. activitati organizate pentru si cu parintii 13

8. copii care au dobandit deprinderea de a se informa asupra compozitiei minim 30

si termenului de valabilitate a produselor alimentare

9. copii care si-au imbunatatit comportamentul alimentar minim 30

10. copiii care au eliminat comportamentul indezirabil legat de alimentatie minim ½ din
grupul tinta

11. materiale didactice concepute, create minim 30

2. REZULTATE ASTEPTATE EXPRIMATE PRIN INDICATORI CALITATIVI

Denumirea indicatorului cuantificare

1. imbunatatirea comportamentelui alimentar al copiilor din grupul tinta 30% din

grupul tinta

2. schimbarea / eliminarea comportamentului indezirabil legat de 50% din

alimentatia copilului grupul tinta

3. copiii care si-au modificat prioritatile alimentare ( au renuntat la 30% din

consumul exagerat de alimente nesanatoase in favoarea celor grupul tinta
sanatoase)

4. copii care practica cu consecventa deprinderea de a utiliza informatiile 75 % din

dupa eticheta grupul tinta

27
5. familii care si-au modificat prioritatile alimentare ( au renuntat la 30% din
consumul exagerat de alimente nesanatoase in favoarea celor grupul tinta
sanatoase)

6. familii care si-au schimbat au renuntat la obiceiuri nesanatoase privind 30% din
alimentatia grupul tinta

7. gradul de apreciere al activitatilor proiectului de catre participanti– 80% din

chestionare de satisfactie participanti
apreciaza
favorabil

8. gradul de apreciere al activitatilor proiectului in presa locala 80% din stiri

apreciaza
favorabil

9. calitatea materialelor didactice utilizate minim 30

educatoare
solicita sprijin
si materiale
pentru
proiecte
asemanatoare

VI. EFECTE PE TERMEN LUNG

 Reducerea consumului de produse alimentare nesanatoase cu efecte asupra starii de
sanatate a copiilor, a adultului in viitor .

 Reducerea numarului de copii cu probleme de nutritie .

 Extinderea proiectului de dezvoltare a abilitatii de alimentatie sanogena prin preluarea

modelului si de alte gradinite

28