Teste grila - Gastroenterologie

1.      Disfagia aparuta initial la lichide (sau este mai pronuntata la lichide decât la alimentele solide) este caracteristica pentru:
A.     Esofagul Barrett
B.     Acalazia cardiei
C.     Diverticuli esofagieni
D.     Boala de reflux gastroesofagian
E.      Tumori ale esofagului
2.            CS În acalazia cardiei se pot întâlni urmatoarele semne:
A.     Regurgitatii
B.     Tuse iritativa
C.     Scadere ponderala
D.     Dureri retrosternale
E.      Toate semnele enumerate în functie de forma si stadiul clinic de evolutie
3.            CS Pirozisul este semnul patognomic pentru:
A.     Cancerul gastric
B.     Acalazia cardiei
C.     Boala de reflux gastroesofagian
D.     Gastrita cronica tip A
E.      Toate cele enumerate
4.            CS Metaplasia mucoasei esofagiene malpighiene cu o mucoasa metaplasica gastrica sau intestinala este prezenta în:
A.     Ulcerul esofagian
B.     Stenoza peptica
C.     Sindromul Barrett
D.     Esofagita eroziva
E.      Toate cele enumerate
5.            CS Manevra "Turn-up" (întoarcerea endoscopului cu vârful în sus) este necesara pentru evidentierea:
A.     Herniei gastrice paraesofagiene
B.     Esofagului Barrett
C.     Diverticulilor esofagieni
D.     Acalaziei cardiei
E.      Bolii de reflux gastroesofagian
6.            CS Boala de reflux gastroesofagian se caracterizeaza prin:
A.     Prezenta refluxului gastroesofagian
B.     Prezenta refluxului gastroesofagian patologic (> 50 epizoade / 24 ore)
C.     Leziuni ale mucoasei esofagiene obligatorii
D.     Metaplazia mucoasei obligatorie
E.      Cresterea tonusului sfincterului esofagian inferior
7.            CS Masuri generale în cadrul tratamentului bolii de reflux gastroesofagian sunt cele enumerate, cu exceptia:
A.     Regimul alimentar în prânzuri mici si dese
B.     Evitarea alimentatiei înainte de somn
C.     Evitarea alimentelor iritante (chimic, termic, mecanic)
D.     Somn cu capatâiul ridicat
E.      Purtarea corsetelor
8.            CS Care din elementele de mai jos confirma prezenta cancerului esofagian ?
A.     Prezenta regurgitatiei
B.     Prezenta disfagiei
C.     Pierderea în greutate
D.     Anemia
E.      Nici unul din elementele de mai sus
9.            CS Herniile transhiatale pot conduce la urmatoarele com 424f58e plicatii, cu exceptia:
A.     Esofagita peptica
B.     Încarcerare supradiafragmatica a stomacului
C.     Obstructie esofagiana prin inelul Schatzki
D.     Disfagie functionala
E.      Gastrita eroziva a pungii herniare
10.        CS Semnele radiologice posibile ale acalaziei:
A.     Lipsa camerei de aer gastrice
B.     Îngustarea segmentului inferior al esofagului
C.     Dilatarea esofagului
D.     Esofagul cu peristaltism redus sau lipsa
E.      Toate criteriile sunt valabile
11.        CS Herniile diafragmale se pot solda cu urmatoarele com 424f58e plicatii, excluzând:
A.     Hemoragii gastrointestinale superioare
B.     Esofagita de reflux
C.     Strangularea herniei
D.     Diverticuli esofagieni
E.      Gastrita cronica a pungii herniane
12.        CS Gastrita cronica tip "B" se defineste prin:
A.     Gastrita rigida
B.     Gastrita granulomatoasa
C.     Gastrita autoimuna
D.     Gastrita antrala indusa de Helicobacter pylori
E.      Gastrita hipertrofica
13.        CS Boala Menetrier reprezinta:
A.     Gastrita cronica hipertrofica gigantica
B.     Gastrita eozinofila
C.     Gastrita cronica granulomatoasa
D.     Gastrita cronica polipoasa
E.      Gastrita cronica limfocitara
14.        CS Cel mai raspândit factor etiologic al gastritelor cronice hiperacidice este:
A.     Refluxul duodeno-gastral
B.     Infectia Helicobacter pylori
C.     Alcoolul
D.     Acidul acetilsalicilic
E.      Fumatul
15.        CS Cea mai raspândita cauza a gastritelor cronice medicamentoase este utilizarea:
A.     Colereticelor
B.     Prochineticelor
C.     Steroizilor anabolici
D.     Glicozidelor
E.      Antiinflamatoarelor nonsteroidiene
16.        CS Durata terapiei complexe antihelicobacteriene constituie:
A.     2-3 saptamâni
B.     Mai mult de 3 saptamâni
C.     1-3  zile
D.     7 zile
E.      30  zile
17.        CS Care dintre factorii numiti nu poseda agresivitate pentru celulele mucoasei gastrointestinale ?
A.     Bicarbonatul
B.     Acizii biliari
C.     Pepsina
D.     Ioni de H+
E.      Fosfolipaza si proteazele secretate de Helicobacter pylori
18.        CS Care dintre urmatoarele afirmatii nu este caracteristica pentru ulcer la senili:
A.     Frecvent se complica cu hemoragii
B.     Evolutie cu simptomatica clinica stearsa
C.     Se localizeaza de obicei în stomac
D.     Se localizeaza de obicei în duoden
E.      Au dimensiuni mari, dar nu sunt adînci
19.        CS Tumorile asociate sindromului Zollinger - Ellison mai frecvent sunt localizate în:
A.     Stomac
B.     Duoden
C.     Ganglionii limfatici
D.     Splina
E.      Pancreas
20.        CS Care din conditiile patologice de mai jos pot evolua cu gastropatie ?
A.     Diabetul zaharat
B.     Ciroza hepatica
C.     Mixedemul
D.     Insuficienta cardiaca
E.      Toate enumerate
21.        CS Care din simptomele de mai jos este patognomic gastritelor cronice ?
A.     Dureri epigastrale
B.     Inapetenta
C.     Gust neplacut
D.     Sialoree
E.      Nici unul din simptomele enumerate
22.        CS Diagnosticul pozitiv într-o gastrita cronica se face prin:
A.     Examen clinic
B.     Examen radiologic
C.     Examen morfologic
D.     Examen biochimic
E.      Toate cele enumerate în functie de forma clinica de gastrita
23.        CS La examenul obiectiv al unui pacient cu ulcer duodenal necomplicat se pot întâlni semnele:
A.     Disparitia matitatii hepatice (la percutie)
B.     Semnul Murphy pozitiv
C.     Dureri la percutia apofizelor spinoase T10 - T12
D.     Dureri la palpare în regiunea epigastrica
E.      Toate semnele enumerate  în functie de durata bolii
24.        CS Numiti preparatele care formeaza o pelicula de protectie pe baza ulcerului:
A.     Gastrocepina
B.     Cimetidina
C.     De-nolul
D.     Metronidazolul
E.      Metiluracil
25.        CS Indicati dieta necesara pacientului cu Dumping - sindrom.
A.     Dieta cu glucide usor asimilate
B.     Alimentatie lichida
C.     Dieta solida si semisolida bogata în proteine
D.     Dieta lacto-vegetala
E.      Dieta îmbogatita cu fibre vegetale
26.        CS Care dintre formatiunile enumerate au un potential de malignizare înalt?
A.     Polipii adenomatosi
B.     Polipii hiperplazici
C.     Hamartomul
D.     Leiomiomul
E.      Fibromul
27.        CS Sinonimul celiachiei este:
A.     Enteropatia glutenica
B.     Spru tropical
C.     Enteropatia secundara
D.     Boala Wippl
E.      Totul este corect
28.        CS Excluderea glutenului din alimentatia unui subiect cu enteropatie glutenica dureaza:
A.     Pâna la ameliorarea clinica
B.     Pâna la normalizarea functiei intestinului
C.     Toata viata
D.     Pâna la normalizarea morfologiei  mucoasei intestinale
E.      Pâna la normalizarea concentratiei folatilor serici
29.        CS Manifestarile clinice ale diareei secretorie sunt:
A.     Materiile fecale cu mucus si puroi
B.     Diaree cu polifecalie
C.     "Diaree falsa"
D.     Alternarea constipatiilor si diareelor
E.      Rectoragii
30.        CS Pentru încetinirea functiei de propulsare a intestinului subtire în diarea cronica se indica:
A.     Domperidon
B.     Metoclopramid
C.     Loperamid
D.     Cisaprid
E.      Gluconat de Ca
31.        CS Boala Crohn este o afectiune idiopaticã definitã prin:
A.  Inflamatia difuza a colonului
B.   Inflamatia difuza a ileonului
C.  Inflamatia segmentara a oricarui segment al tractului gastrointestinal
D.  Inflamatia difuza a oricarui segment al tractului gastrointestinal
E.   Inflamatia difuza a colonului si ileonului
32.        CS Pentru rectocolita ulcero-hemoragica sunt caracteristice:
A.  Fistule
B.   Stenoze
C.  Ulceratii superficiale
D.  Granulom sarcoid
E.   Fisuri
33.        CS Preparatul recomandat pentru mentinerea remisiunei colitei ulceroase nespecifice este:
A.  Prednisolonul
B.   Azatioprina
C.  Mesalazina
D.  Metronidazol
E.   Penicilina
34.        CS Medicamentul de electie în giardioza intestinala este:
A.     Ampicilina
B.     Ciproflaxacina
C.     Mesalazina
D.     Metronidazolul
E.      Tetraciclina
35.        CS Cea mai frecventa patologie a intestinului gros este:
A.     Diverticuloza intestinului
B.     Colita pseudomembranoasa
C.     Colita ulceroasa nespecifica
D.     Tumori ale intestinului gros
E.      Sindromul colonului iritabil
36.        CS Clinic sindromul colonului iritabil se poate manifesta prin simptoame, cu exceptia:
A.     Diaree
B.     Dureri si disconfort în abdomen
C.     Eliminarea mucusului la defecatie
D.     Hemoragie digestiva inferioara
E.      Constipatii
37.        CS Complicatiile sindromului colonului iritabil sunt:
A.     Hemoragiile intestinale
B.     Malignizarea procesului patologic în intestin
C.     Pseudopolipi ai intestinului
D.     Stricturi ale  intestinului
E.      Complicatiile intestinale nu-s cunoscute
38.        CS Semnele endoscopice ale sindromului de colon iritabil sunt:
A.     Pseudopolipoza
B.     Mucoasa neschimbata
C.     Ulceratii unice în intestin
D.     Erozii unice ale mucoasei intestinale
E.      Prezenta diverticulelor intestinale
39.        CS Care sunt caile de diseminare ale cancerului de colon ?
A.     Invazia locala
B.     Diseminarea prin implantare
C.     Diseminarea hematogena
D.     Diseminarea limfatica
E.      Toate enumerate
40.        CS Cum definiti steatoreea ?
A.     Prezenta în scaun de fragmente de carne nedigerata
B.     Scaune frecvente si abundente
C.     Cantitati mari de grasimi eliminate prin scaun
D.     Scaun acolic
E.      Toate elementele enumerate în functie de gravitatea steatoreei
41.        CS Consumul crescut de fibre alimentare are rol:
A.     De factor de risc pentru cancerul rectocolic
B.     De factor  de risc pentru cancerul gastric
C.     De factor protector fata de cancerul rectocolic
D.     Nu are nici un rol fata de cancerul rectocolic
E.      Nu se cunoaste rolul lor.
42.        CS Cancerul rectal debuteaza cel mai frecvent prin:
A.     Rectoragii masive
B.     Rectoragii oculte
C.     Ocluzie intestinala
D.     Fisuri
E.      Proctalgie
43.        CS Anatomic în ficat se evidentiaza:
A.     4 lobi si 7 segmente
B.     3 lobi si 6 segmente
C.     2 lobi si 8 segmente
D.     2 lobi si 5 segmente
E.      Lipseste deviderea în lobi si segmente
44.        CS Macrofagi organospecifici ai ficatului sunt:
A.     Celulele Ito
B.     Celulele Kupffer
C.     Celulele Pit
D.     Plasmocitele
E.      Macrofagii alveolari
45.        CS Stelutele vasculare se datoreaza:
A.     Hipoestrogenemiei
B.     Hipoaldosteronemiei
C.     Hiperestrogenemiei
D.     Hiperaldosteronemiei
E.      Hiperglucagonemiei
46.        CS La inspectia cavitatii bucale puteti identifica urmatorul aspect tipic pentru hepatopatia cronica:
A.     Afte bucale
B.     Gingivita necrozanta
C.     Edeme labiale
D.     Glosita atrofica
E.      Nici unul din elementele de mai sus
47.        CS Ce va poate sugera prezenta unei hiperecogenitati hepatice difuze la examenul ecografic ?
A.     Hemangiom hepatic
B.     Steatoza hepatica
C.     Metastaze hepatice
D.     Cancer hepatic
E.      Hematom
48.        CS Sindromul biologic de citoliza hepatica cuprinde:
A.     Cresterea ALAT
B.     Hipoalbuminemia
C.     Scaderea ASAT
D.     Hipergamaglobulinemia
E.      Cresterea 5-nucleotidazei
49.        CS În ce conditii creste gama glutamiltranspeptidaza ?
A.     Ulcer gastroduodenal
B.     Pancreatita cronica
C.     Colecistita cronica
D.     Hepatopatie alcoolica
E.      Enteropatie glutenica
50.        CS Care sînt semnele ce nu pot fi întâlnite într-o hepatita alcoolica acuta ?
A.     Scaderea IgA seric
B.     Cresterea gama GT
C.     Cresterea transaminazelor
D.     Trombocitopenie
E.      Hiperleucocitoza

51.        CS Care din virusurile hepatice are acidul nucleic ADN?

A.     Hepatita A
B.     Hepatita B
C.     Hepatita C
D.     Hepatita D
E.      Toate
52.        CS În sânge pot fi decelati markerii infectiei HBV, cu exceptia:
A.     HBcAg
B.     HBsAg
C.     Anti-HBc
D.     HBeAg
E.      Anti-HBe
53.        CS Infectia HCV se priveste ca un "mecanism declansator" (trigger) în dezvoltarea:
A.     Hepatitei autoimune
B.     Colangitei sclerozante
C.     Cirozei biliare primare
D.     Infectiei HDV
E.      Infectiei HBV
54.        CS Evolutia cronica a hepatitei virale B este cauzata de
A.     Toleranta imunologica
B.     Raspunsul imun normal
C.     Reactia hiperergica a sistemului imun
D.     Imunodeficiente secundare sau primare
E.      Toate enumerate
55.        CS Care este singurul element de certitudine ce diferentiaza hepatita cronica activa de cea persistenta ?
A.     Evolutie peste 6 luni
B.     Transaminaze crescute peste valori de 5 ori normalul
C.     VSH accelerat
D.     Aspectul histologic
E.      Hipergamaglobulinemia importanta
56.        CS Care este criteriul necesar pentru diagnosticul de hepatita cronica activa ?
A.     Icter
B.     ALT > de 5 %
C.     Hipoalbuminemie
D.     Leziuni bioptice de tip necrotic
E.      Trecut de hepatita virala
57.        CS Dupa ce interval minim de evolutie putem vorbi de o hepatita cronica ?
A.     3 luni
B.     5 luni
C.     6 luni
D.     9 luni
E.      12 luni
58.        CS Terapia antivirala în caz de infectia HBV cronica este indicata:
A.     În faza integrativa
B.     În faza replicativa
C.     În ambele faze
D.     Independent de faza infectiei, în caz de hiperaminotransferazemie
E.      Independent de faza infectiei, în caz de normoaminotransferazemie
59.        CS Prezenta anticorpilor antimitocondriali este caracteristica pentru:
A.     Hepatita acuta A
B.     Ciroza biliara primara
C.     Ciroza alcoolica
D.     Boala Wilson
E.      Hepatita acuta B
60.        CS Simptomul precoce în ciroza biliara primara este:
A.     Icterul
B.     Pruritul cutanat
C.     Febra
D.     Dureri în hipocondrul drept
E.      Ascita
61.        CS Tratamentul cirozei biliare primitive include urmatoarele, cu o exceptia:
A.     Imunodepresive
B.     Colestiramina
C.     Vitamine liposolubile (A, D, E, K)
D.     Acidul ursodeoxicolic
E.      Repermeabilizare prin endoproteza a cailor biliare
62.        CS Denumiti sindromul pe baza caruia putem presupune evolutia hepatitei spre ciroza hepatica.
A.     Sindromul asteno-vegetativ
B.     Sindromul de citoliza
C.     Sindromul imuno-inflamator
D.     Sindromul de hipertensiune portala
E.      Sindromul de colestaza
63.        CS Care sunt elementele histologice ce se pot întâlni într-o ciroza activa ?
A.     Prezenta de infiltrat inflamator limfo - plasmocitar portal
B.     Necroza celulara
C.     Prezenta de tesut fibrotic difuz
D.     Nodulii regenerativi
E.      Toate elementele de mai sus
64.        CS Denumiti sindromul care caracterizeaza stadiul de decompensare a cirozei.
A.     Sindromul de hipersplenism
B.     Sindromul imuno-inflamator
C.     Sindromul insuficientei hepatice
D.     Sindromul asteno-neurotic
E.      Sindromul de colestaza
65.        CS Hemoragia digestiva superioara din ciroza se produce mai frecvent prin unul din mecanismele urmatoare:
A.     Ruptura de varice esofagiene
B.     Sindrom Mallory-Weiss
C.     Ulcer gastric
D.     Eroziuni esofagiene de reflux
E.      Gastrita hemoragica
66.        CS Encefalopatia hepatica la un cirotic poate fi declansata de urmatoarele cauze, cu exceptia:
A.     Regim alimentar hiperproteinic
B.     Regim alimentar hiperglucidic
C.     Hipokaliemie
D.     Hemoragie digestiva
E.      Tratament neurosedativ
67.        CS Hipoalbuminemia din ciroza se explica prin:
A.     Hipercatabolism
B.     Insuficienta sintezei hepatice
C.     Gastroenteropatie exsudativa
D.     Sindrom de malabsorbtie
E.      Proteinurie
68.        CS Care din manifestarile clinice nu sunt caracteristice pentru cancerul hepatic?
A.     Ascita
B.     Hepatomegalia
C.     Dureri în hipocondrul drept
D.     Icterul tegumentelor
E.      Diarea
69.        CS Cea mai frecventa tumoare hepatica maligna este:
A.     Hepatocarcinomul
B.     Colangiocarcinomul
C.     Angiosarcomul
D.     Hepatoblastomul
E.      Carcinosarcomul
70.        CS Marker caracteristic al cancerului hepatic este:
A.     Eritrocitoza
B.     Trombocitoza
C.     a-fetoproteina
D.     Hipercalciemia
E.      CA -19-9
71.        CS Deficitul careia dintre enzime se constituie mai rapid în pancreatita cronica?
A.     Amilaza
B.     Lipaza
C.     Tripsina
D.     Elastaza
E.      Chimotripsina
72.        CS Care caracteristica a durerii în pancreatita cronica nu este adevarata?
A.     Durerea poate fi intermitenta, pregnanta, cu durata de ore, zile  si chiar saptamâni
B.     Sediul durerii este epigastric ori spre hipocondriul stâng, cu iradiere în spate sau "în centura"
C.     Durerea se amelioreaza dupa prânzuri
D.     Durerea se amelioreaza la aplecarea auterograda a trunchiului sau în pozitie sezând
E.      Durerea poate fi persistenta, profunda, sâcâitoare, perioadele dureroase fiind relativ continue
73.        CS Când este indicat testul la secretina pentru diagnosticul pancreatitei cronice?
A.     Prezenta calcificarilor pancreatice
B.     Prezenta steatoreei pancreatice
C.     Prezenta diabetului zaharat pancreatogen
D.     Lipsa atât a calcificarilor pancreatice, cît si a steatoreei si diabetului
E.      Prezenta atât a calcificarilor pancreatice, cît si a steatoreei si diabetului
74.        CS Care dintre bolile pancreatice numite se întâlneste mai frecvent?
A.     Pancreatita cronica ereditara
B.     Pancreatita cronica indurativa
C.     Pancreatita cronica recidivanta
D.     Chistadenocarcinomul pancreatic
E.      Adenocarcinomul ductal
75.        CS Cauza cea mai frecventa a pancreatitei cronice la adult este:
A.     Litiaza biliara
B.     Intoxicatia cronica alcoolica
C.     Hipercalciemia
D.     Obezitatea
E.      Diabetul zaharat
76.        CS Care investigatie este mai informativa pentru diagnosticul diferential între pancreatita cronica si neoplasmul pancreatic ?
A.     Cercetarea enzimelor pancreatice serice (lipaza)
B.     Testul combinat la secretina si colecistokinina
C.     Testarea curbei glicemice
D.     Testarea markerilor tumorali (CA 19 - 9)
E.      Biopsia pancreatica percutana sub ghidaj ecografic
77.        CS Dozarea preparatelor enzimatice complexe în caz de insuficienta exocrina pancreatica se efectueaza dupa continutul
de:
A.     Amilaza
B.     Lipaza
C.     Tripsina
D.     Elastaza
E.      Chimotripsina
78.        CS Care dintre manifestarile clinice ale malabsorbtiei în pancreatita cronica se
întâlneste mai frecvent?
A.     Scaune anormale, steatoree
B.     Anemia
C.     Dermatita
D.     Hemoragiile
E.      Diareea secretorie
79.        CS Cum credeti ca poate fi obiectivizata stetoreea ?
A.     Prin coloratie cu Sudan III a materiilor fecale
B.     Prin dozarea azotului din fecale
C.     Prin efectuarea unei pancreatografii
D.     Prin explorari radioizotopice
E.      Radiografie abdominala
80.        CS Ce semnificatie are instalarea icterului pe fondul unei suferinte pancreatice ?
A.     Hemoliza sporita prin cresterea enzimelor pancreatice în ser
B.     Dezvoltarea unui neoplasm de cap de pancreas
C.     Insuficienta hepato-celulara în cadrul sindromului de malabsorbtie
D.     Dezvoltarea unui neoplasm de corp de pancreas
E.      Toate cele de mai sus
81.        CS Pentru aprecierea functiei exocrine a pancreasului se utilizeaza testul:
A.     Toleranta la glucoza
B.     Testul la secretina - pancrezimina
C.     Activitatea serica a transaminazelor
D.     Coeficientul amilaza / creatinin
E.      Fosfataza alcalina
82.        CS Care este clinica unei colangite sclerozante primitive ?
A.     Icter
B.     Prurit
C.     Astenie
D.     Hepatomegalie
E.      Toate de mai sus
83.        CS În tratamentul colicii biliare este contraindicata administrarea de:
A.     Atropina
B.     Algocalmin
C.     Papaverina
D.     Morfina
E.      Nitrati
84.        CS Care din afirmatiile numite nu este caracteristica pentru tabloul clinic al litiazei biliare?
A.     Dureri în hipocondrul drept
B.     Iradierea durerilor în umarul si omoplatul drept
C.     Sindrom dispeptic
D.     Iradierea durerilor în regiunea inghinala
E.      Manevra Murphy pozitiva
85.        CS Metoda cea mai larg utilizata pentru identificarea litiazei biliare este:
A.     Examenul radiologic panoramic al abdomenului
B.     Colangiografia endoscopica retrograda
C.     Ecografia abdominala
D.     Colecistografia orala
E.      Tomografia computerizata
86.        CS Factorii etiopatogenetici ale colecistitei cronice sunt urmatoarele:
A.     Calculi biliari
B.     Infectia
C.     Suferinte ale unor organe adiacente
D.     Tulburari hormonale
E.      Toate cele enumerate
87.        CS Sindromul postcolecistectomic include diferite afectiuni morfofunctionale, cu exceptia:
A.     Calcul restant în caile biliare
B.     Anastomozita
C.     Colangita
D.     Disfunctia sfincterului Oddi
E.      Sindromul de bont lung
88.        CS Care din afirmatiile numite nu este caracteristica pentru clinica litiazei biliare?
A.     Diaree
B.     Dureri în hipocondrul drept

C.     Constipatii
D.     Staza veziculara
E.      Dispepsie
89.        CS Care din factorii numiti nu are însemnatate în etiopatogenia litiazei biliare?
A.     Hipertensiunea arteriala
B.     Hipodinamia
C.     Obezitatea
D.     Hiperlipidemia
E.      Vârsta înaintata
90.        CS În terapia de dizolvare orala a litiazei biliare se indica.
A.     Spasmolitice
B.     M-holinolitice
C.     Miolitice selective
D.     Acidul ursodeoxicolic
E.      Ulei de masline
91.        CS Numiti cel mai frecvent agent cauzal al angiocolitei:
A.     Stafilococii
B.     Pneumococii
C.     Streptococii
D.     Esherihia coli
E.      Fungii
92.        CS Infectarea cailor biliare intra-si extrahepatice se produce pe urmatoarele cai:
A.     Hematogena
B.     Limfogena
C.     Ascendenta
D.     Per continuitatem
E.      Toate enumerate mai sus
93.        CS Tratamentul colecistitei cronice include:
A.     Antibiotice
B.     Drenante biliare
C.     Spasmolitice
D.     Regimul igieno-dietetic
E.      Toate enumerate
94.        CS Care este cel mai caracteristic semn clinic al litiazei biliare ?
A.     Dispepsia
B.     Febra
C.     Eructatia
D.     Colica biliara
E.      Steatoreea
95.        CS Tabloul clinic al coledocalitiazei include semne, cu exceptia:
A.     Dureri biliare
B.     Icter
C.     Febra
D.     Pirozis
E.      Hepatomegalie
96.        CM Care din bolile de mai jos apar mai frecvent la femei ?
A.     Hemocromatoza
B.     Boala Wilson
C.     Colelitiaza
D.     Hepatita autoimuna
E.      Cancerul pancreatic
97.        CM În care din afectiunile de mai jos se poate întâlni hematemeza ?
A.     Esofagita catarala
B.     Varice gastrice
C.     Ulcere de stres
D.     Sindromul Zollinger-Ellison
E.      Boala Mallory-Weis
98.        CM În care din circumstantele de mai jos credeti ca poate apare disfagie ?
A.     Obezitate
B.     Sclerodermie sistemica
C.     Miastenia gravis
D.     Acalazia cardiei
E.      Cancerul esofagian
99.        CM Acalazia cardiei se caracterizeaza prin:
A.     Insuficienta de relaxare a sfincterului esofagian inferior în timpul deglutitiei
B.     Zone de metaplazie a epiteliului malpighian al esofagului
C.     Mucoasa columnara a esofagului neteda sau cu cicatrice
D.     Insuficienta de contractie a sfincterului esofagian inferior
E.      Absenta undelor peristaltice propulsive ale corpului esofagian
100.    CM Numiti complicatiile posibile ale bolii de reflux gastroesofagian.
A.     Sindromul Barrett
B.     Ulcerul esofagian
C.     Stenoza pilorica
D.     Hemoragia digestiva superioara
E.      Cancerul esofagian
101.    CM Tratamentul patogenetic al bolii de reflux gastroesofagian include:
A.     Tratament anti-Helicobacter pylori
B.     Medicatie antisecretorie
C.     Citoprotectori
D.     Prokinetice
E.      Beta- adreno blocante
102.    CM Care preparate pot agrava sau provoaca refluxul gastroesofagian ?
A.     Domperedonul
B.     Isosorbid dinitrat
C.     Atropina
D.     Metoclopramidum
E.      Theophyllina
103.    CM Numiti metodele de diagnostic instrumental, care obligator confirma prezenta bolii de reflux gastroesofagian.
A.     Monitorizarea pH-ului  esofagian
B.     Endoscopia digestiva superioara
C.     Manometria monitorizata a esofagului
D.     Examenul ecografic
E.      Analiza histologica
104.    CM Complicatiile locale ale bolii de reflux gastroesofagian pot fi puse în evidenta prin:
A.     Monitorizarea pH-ului esofagian
B.     Endoscopia digestiva superioara
C.     Test cu D-xyloza
D.     Examenul histologic al fragmentelor de mucoasa esofagiana
E.      Manometria monitorizata a esofagului
105.    CM Pentru stabilirea diagnosticului de disfagie functionala:
A.     E suficienta prezenta senzatiei de dificultate la deglutitie
B.     Este necesar de exclus patologia esofagiana organica
C.     Este necesar de exclus acalazia
D.     Sunt necesare evaluari pentru excluderea refluxului gasroesofagian patologic
E.      Nu este valabila nici una din strategiile enumerate.
106.    CM În producerea herniilor transhiatale intervin urmatorii factori:
A.     Slabirea sistemelor de fixare a segmentului eso-cardio-tuberozitar
B.     Largirea hiatusului diafragmatic
C.     Cresterea presiunii abdominale
D.     Refluxul gastroesofagian
E.      Dispepsie functionala
107.    CM Diferentierea durerilor toracice functionale de origine esofagiana de durerea în angina pectorala se bazeaza pe:
A.     Localizarea retrosternala a durerii
B.     Încetarea la ingestia de antiacide
C.     Modificarea durerii la administrarea de β-blocante
D.     Aparitia durerilor este în legatura cu stresul psihoemotional
E.      Calmarea durerilor dupa administrare de nitroglicerina
108.    CM Care din simptomele enumerate mai jos sunt caracteristice pentru sindromul dispeptic functional?
A.     Disconfort în regiunea epigastrica
B.     Dureri abdominale, care se amilioreaza dupa defecatie
C.     Satietate precoce
D.     Meteorism
E.      Dureri în epigastru
109.    CM Se disting urmatoarele variante clinice ale dispepsiei functionale:
A.     De tip ulceros
B.     De tip dismotilitate
C.     Forma nespecifica
D.     Cu predominarea balonarii, distensiei abdominale si durerilor
E.      Cu predominarea diareei
110.    CM Cine necesita o explorare paraclinica pentru deosebirea dintre dispepsia functionala si cea organica?
A.     Bolnavii cu subfebrilitate
B.     Bolnavii cu simptome nocturne
C.     Bolnavii peste 45 ani
D.     Bolnavii sub 45 ani
E.      Scaderea ponderala nemotivata
111.    CM Factorii etiopatogenetici si fiziopatologici numiti sunt comuni atît ulcerului gastric, cît si celui duodenal:
A.     Fumatul
B.     Alcoolul
C.     Helicobacter pylori
D.     Hipersecretia HCl
E.      Preparatele antiinflamatorii non-steroidiene
112.    CM Criteriile diagnostice pentru gastrita autoimuna sunt urmatoarele:
A.     Autoanticorpii serici anti-celule parietale
B.     Gastrita atrofica fundala
C.     Anemia Biermer (pernicioasa)
D.     Autoanticorpii anti-factor intrinsec
E.      Gastrita antrala
113.    CM Gastrita cronica de tip "A" reprezinta:
A.     Gastrita fundala
B.     Gastrita de reflux biliar
C.     Gastrita autoimuna
D.     Gastrita asociata cu Helicobacter pylori
E.      Gastrita limfocitara
114.    CM Gastrita biliara de reflux necesita tratament cu:
A.     Metoclopramid
B.     Propronolol
C.     Domperidon
D.     Atropina
E.      Prednisolon
115.    CM Tabloul clinic al sindromului Zollinger-Ellison include:
A.     Diareea
B.     Ulcerele refractare la tratament standart
C.     Sindromul algic pronuntat, ce se supune greu tratamentului antiulceros standart
D.     Constipatiile
E.      Leucopenia
116.    CM Afectiuni precanceroase ale stomacului sunt:
A.     Gastrita hiperclorhidrica
B.     Gastrita cronica atrofica cu metaplazie intestinala
C.     Gastrita de reflux biliar
D.     Boala Menetrier
E.      Gastrita eozinofilica
117.    CM Terapia de substitutie în caz de gastrita atrofica include preparatele:
A.     Acidin - pepsina
B.     Lactuloza
C.     Sucul gastric
D.     Fosfolugel
E.      Omeprazolul
118.    CM Gastrita granulomatoasa e legata etiopatogenetic cu:
A.     Boala Crohn
B.     Tuberculoza
C.     Sarcoidoza
D.     Sifilisul
E.      Helicobacter pylori
119.    CM Care este conduita terapeutica într-o gastrita acuta simpla ?
A.     Se administreaza preparate cortizonice sau antiinflamatoare nesteroidiene
B.     Se administreaza propranolul per os sau în lavaj
C.     Se întrerupe contactul cu substante iritante
D.     Se aplica punga de gheata pe regiunea epigastrica
E.      Se administreaza Omeprazol
120.    CM Care din simptomele enumerate mai jos caracterizeaza ulcerul duodenal ?
A.     Dureri epigastrale
B.     Simptoame dispeptice
C.     Xerostomie
D.     Alternanta diaree-constipatie
E.      Meteorism
121.    CM Care credeti ca sunt indicatiile fibroendoscopiei gastroduodenale ?
A.     Abdomenul acut
B.     Hemoragia digestiva superioara
C.     Ulcerul anastomotic postoperator
D.     Ulcerul duodenal
E.      Varicele esofagiene
122.    CM Care credeti ca sunt complicatiile ulcerelor ?
A.     Perforatia
B.     Stenozarea
C.     Malignizarea
D.     Penetratia
E.      Esofagita de reflux
123.    CM Care sunt indicatiile de tratament chirurgical în ulcer cronic ?
A.     Hemoragie digestiva unica, fara tulburari hemodinamice
B.     Perforatia
C.     Ulcerul postbulbar
D.     Ulcerul gastric
E.      Stenoza decompensata
124.    CM Care din leziunile de mai jos sunt considerate ca precanceroase ?
A.     Gastrita Menetrier
B.     Ulcerele de stres
C.     Polipii gastrici adenomatosi mai mari de 2 cm
D.     Ulcerul cronic duodenal
E.      Gastrita hiperacidica
125.    CM Un pacient cu neoplasm gastric poate descrie:
A.     Dureri abdominale colicative
B.     Anorexie selectiva, mai ales pentru carne
C.     Varsaturi cu alimente ingerate în urma cu mai mult de 24 ore
D.     Epigastralgii cvasicontinui care nu sunt ameliorate de alimentatie
E.      Diaree cu polifecalie
126.    CM Ce alterari biologice pot apare în neoplasmul gastric ?
A.     Prezenta antigenului carcinoembrionar
B.     Scaderea hemoglobinei
C.     Leucopenie
D.     Cresterea VSH-ului
E.      Cresterea acidului uric
127.    CM Numiti preparatele care se utilizeaza în tratamentul gastritelor cronice hipoacide.
A.     Preparate de bismut
B.     Acidin-pepsina
C.     Pancreatin
D.     Famotidina
E.      Pirenzepina
128.    CM Numiti factorii ulcerogeni în patogenia bolii ulceroase.
A.     Prezenta Helicobacter pylori
B.     Hipersecretia HCL
C.     Hiperproducerea de pepsina
D.     Marirea secretiei de bicarbonati
E.      Marirea sintezei de prostaglandine
129.    CM Numiti factorii de protectie în patogenia bolii ulceroase.
A.     Marirea sintezei de prostaglandine
B.     Marirea secretiei de pepsina
C.     Cresterea concentratiei serice de gastrina
D.     Marirea secretiei de bicarbonati
E.      Regenerarea normala a mucoasei
130.    CM Numiti semnele caracteristice ulcerului duodenal:
A.     Vârsta înaintata (50-70 ani)
B.     Ritmicitatea si periodicitatea sezoniera a sindromului dolor
C.     Marirea secretiei gastrice
D.     Lipsa poftei de mâncare
E.      Durere difuza în abdomen
131.    CM Numiti preparatele cu actiune asupra factorului acido-peptic în patogeneza bolii ulceroase:
A.     Famotidina (ranitidina)
B.     Almagelul (fosfalugelul)
C.     Retabolilul
D.     Omeprazolul
E.      Metronidazolul
132.    CM Numiti preparatele care actioneaza asupra Helicobacter pylori în tratamentul bolii ulceroase:
A.     Platifilina
B.     Cimetidina
C.     Amoxicilina
D.     Preparate de bismut
E.      Metronidazolul
133.    CM Care sunt semnele caracteristice pentru Dumping-sindrom?
A.     Palpitatii postprandiale
B.     Astenie fizica pronuntata postprandiala
C.     Disfagie
D.     Necesitatea în alimentatie lichida
E.      Ameliorarea starii în pozitie verticala
134.    CM Numiti maladiile cu risc oncologic.
A.     Ulcerul duodenal
B.     Gastrita cronica a bontului gastric
C.     Duodenita cronica
D.     Sindromul de ansa aferenta
E.      Ulcerul gastric
135.    CM Numiti factorii implicati în patogeneza duodenitei cronice.
A.     Agresiunea acido-peptica
B.     Dereglarea troficii mucoasei
C.     Hipertensiunea arteriala
D.     Staza duodenala
E.      Boala de reflux gastro-esofagian
136.    CM Numiti factori etiologici ai duodenitei cronice:
A.     Helicobacter pylori
B.     Corticosteroizi
C.     Antiinflamatorii nonsteroidiene
D.     Clostridium difficile
E.      Lamblioza
137.    CM Simptomatologia posibila în duodenita cronica:
A.     De tip ulceros
B.     Colica abdominala
C.     De tip dispeptic
D.     Asimptomatica
E.      Pierdere ponderala manifesta
138.    CM Indicatiile polipectomiei endoscopice sunt.
A.     Adenoamele gastrice ce nu au devenit maligne
B.     Marimea pâna la 20 mm
C.     Polip hiperplazic
D.     Marimea mai mult de 20 mm
E.      Formatiunea protruziva cu baza mare de implantare
139.    CM Care sunt semnele clinice ale gastritei atrofice primara autoimune?
A.     Sindrom anemic
B.     Sindrom de intoxicatie
C.     Fenomene neurologice degenerative
D.     Sindrom dispeptic
E.      Diaree hemoragica
140.    CM Inflamatia granulomatoasa a mucoasei gastrice este posibila în:
A.     Tuberculoza
B.     Sarcoidoza
C.     Boala Crohn
D.     Sifilis
E.      Amiloidoza
141.    CM Care sînt mecanismele patogenetice ale diareei cronice?
A.     Insuficienta veno-mezenterica
B.     Marirea presiunii osmotice intralumenale
C.     Tranzitul intestinal accelerat
D.     Hiperexudatie intestinala
E.      Scaderea presiunii osmotice intralumenale
142.    CM Enumerati maladiile ce decurg cu diaree osmotica:
A.     Pancreatita cronica cu insuficienta exocrina
B.     Boala Hirschsprung
C.     Dizenteria
D.     Sindromul de intestin scurt
E.      Insuficienta dizaharidica.
143.    CM Clinic sindromul de malabsorbtie se manifesta prin:
A.     Scadere progresiva în pondere
B.     Edeme si ascita
C.     Dureri în oase si parestezii
D.     Sîngerarea marita
E.      Artrite
144.    CM Sindromul de malabsorbtie poate fi conditionat de:
A.     Insuficienta exocrina a pancreasului
B.     Deficitul acizilor biliari în rezultatul bolii colestatice a ficatului
C.     Ischemia cronica a intestinului subtire
D.     Patologia functionala a intestinului gros
E.      Sindromul colonului iritabil
145.    CM Tratamentul sindromului de malabsorbtie include:
A.     Administrarea parenterala de vitamine
B.     Indicarea preparatelor de antifermenti
C.     Administrarea parenterala de preparate proteice
D.     Administrarea prokineticelor
E.      Administrarea parenterala de microelemente
146.    CM Paraclinic sindromul de malabsorbtie se manifesta prin simptomele:
A.     Hipoalbuminemie
B.     Cresterea ceruloplasminei
C.     Hipovitaminoza
D.     Steatoree
E.      Scaderea nivelului fierului seric
147.    CM Clasificarea fiziopatologica a diareilor cronice înclude:
A.     Diareea osmotica
B.     Diareea secretorie
C.     Diareea prin tulburari de motilitate
D.     Diareea prin leziuni inflamatorii ale mucoasei
E.      Diareea hipoostomica
148.    CM Diareea hemoragica poate fi cauzata de:
A.     shigella
B.     Helicobacter pylori
C.     Entamoeba histolitica
D.     Salmonella
E.      Eh. Coli enteropatogena
149.    CM Metoda de baza a tratamentului enteropatiei glutenice este excluderea din alimentatie a produselor:
A.     Grîu
B.     Orz
C.     Secara
D.     Orez
E.      Ovaz
150.    CM Testele paraclinice folosite pentru precizarea patologiei intestinului subtire:
A.     Examen radiologic
B.     Examen endoscopic
C.     Examinare coprologica
D.     Test de toleranta la lactoza
E.      Test cu secretina - pancreozimina
151.    CM Tratamentul enterocolitei virale acute înclude:
A.     Preparate antivirale (interferone)
B.     Preparate antibacteriene
C.     Preparate antifungice
D.     Reechilibrare hidroelectrolitica
E.      Loperamida
152.    CM Complicatiile extraintestinale în boala Crohn sunt:
A.  Diabetul zaharat
B.   Pioderma gangrenosum
C.  Spondilita anchilozanta
D.  Eritemul nodos
E.   Artrita
153.    CM În tratamentul patogenetic al bolii Crohn se utilizeaza:
A.     Mesalazina
B.     Corticosteroizii
C.     Azatioprina
D.     Papaverina
E.      Famotidina
154.    CM Macroscopic pentru colita ulceroasã nespecificã este caracteristic:
A.  Leziuni cu caracter segmentar
B.   Aspect de "piatra de pavaj"
C.  Friabilitate mucosala
D.  Ulceratii superficiale
E.   Fistule
155.    CM Examenul endoscopic în colita ulceroasa nespecifica constata:
A.     Relief în "piatra de pavaj"
B.     Ulceratii polimorfe superficiale
C.     Ulcere liniare profunde
D.     Friabilitatea mucoasei
E.      stergerea luciului, edem, hiperemie
156.    CM Irigoscopia în stadiile avansate ale colitei ulceroase nespecifice denota:
A.  Scurtarea colonului
B.   Dehaustrarea colonului
C.  Spiculi marginali/pete baritate
D.  Fistule
E.   Colonul cu aspect tubular
157.    CM Complicatiile colonice în colita ulceroasa nespecifica sunt:
A.     Megacolonul toxic
B.     Hemoragia digestiva inferioara
C.     Complicatiile intestinale nu-s cunoscute
D.     Perforatia
E.      Fistule viscero-viscerale
158.    CM Formele clinice de constipatie cronica sunt:
A.  Constipatia osmotica
B.   Constipatia idiopatica
C.  Constipatia secretorie
D.  Constipatia prin tulburarea defecatiei
E.   Boala Hirschprung
159.    CM Constipatia cronica poate fi în:
A.     Hipotiroidism
B.     Diverticuloza intestinula
C.     Hipertiroidism
D.     Sindromul colonului iritabil
E.      Megacolon
160.    CM Factorii de risc în dezvoltarea cancerului intestinului gros sunt:
A.     Polipoza familiara multipla
B.     Polipii adenomatosi intestinali
C.     Diverticulii intestinali
D.     Cancerele familiale nepolipoase
E.      Colita ulceroasa nespecifica
161.    CM Sindromul colonului iritabil se caracterizeaza prin:
A.     Dereglarea tranzitului continutului intestinal
B.     Proces inflamator cronic în intestin
C.     Prezenta durerilor si disconfortului în abdomen
D.     Proces distrofic în mucoasa intestinului
E.      Lipsa substratului organic de afectare
162.    CM Medicul poate exclude sindromul colonului iritabil la prezenta simptoamelor:
A.     Diaree cu mucus
B.     Dureri în abdomen
C.     Hemoragie intestinala
D.     Temperatura subfebrila
E.      Scaderea progresiva a masei corpului
163.    CM Tratamentul sindromului colonului iritabil include:
A.     Psihoterapia
B.     Tratamentul de substitutie
C.     Gimnastica curativa
D.     Spasmoliticele miotrope
E.      Fizioterapia
164.    CM La tratamentul medicamentos al sindromului colonului iritabil se indica:
A.     Mesalazina
B.     Mebeverina
C.     Beladona
D.     Drotaverina
E.      Lactuloza
165.    CM Bolnavilor cu sindromul colonului iritabil cu diaree se indica preparatele:
A.     Smecta
B.     Loperamid (Imodium)
C.     Carbune activat
D.     Carbonat de calciu
E.      Levomicetina
166.    CM Notati afectiunile care evolueaza mai frecvent cu diaree.
A.     Dizenteria
B.     Ulcerul duodenal
C.     Carcinoidul
D.     Ileita terminala
E.      Colita ulceroasa nespecifica
167.    CM Notati afectiunile care evolueaza mai frecvent cu constipatie:
A.     Hipertiroidismul
B.     Hipotiroidismul
C.     Diabetul zaharat
D.     Anism
E.      Boala Hirschsprung
168.    CM Cauzele diareei care nu raspunde la post sunt:
A.     Sindromul carcinoid
B.     Vipomul
C.     Deficitul de dizaharidaze
D.     Carcinomul medular de tiroida
E.      Insuficienta pancreatica exocrina
169.    CM Care din preparatele de mai jos pot modifica culoarea scaunului, conferindu-i aspect pseudomelenic ?
A.     Preparatele cu continut de fier
B.     Cefalosporinele din generatia a III - a
C.     Preparatele de bismut
D.     Carbunele medical
E.      Preparatele cortizonice
170.    CM Care din afectiunile de mai jos prezinta risc crescut de malignizare ?
A.     Colita ulceroasa nespecifica
B.     Iersinioza intestinala
C.     Diverticuloza colonica
D.     Polipoza colonica
E.      Sindromul colonului iritabil
171.    CM Ce consecinte clinico-biologice poate avea steatoreea ?
A.     Scaderea ponderala
B.     Hipovitaminoze
C.     Aparitia edemelor
D.     Instalarea ascitei
E.      Icter
172.    CM Forme clinice ale sindromului colonului iritabil sunt:
A.     Cu predominarea constipatiei
B.     Cu predominarea disfunctiei vegetative
C.     Cu predominarea diareei
D.     Cu predominarea balonarilor si durerilor
E.      Cu predominarea asteniei
173.    CM Giardiaza clinic se poate manifesta prin:
A.     Diaree cronica
B.     Constipatie cronica
C.     Dureri în abdomen, crampe abdominale
D.     Anorexie, greata
E.      Malabsorbtie secundara
174.    CM Enumerati starile clinice în cazul carora se atesta marirea bilirubinei neconjugate.
A.     Cancer hepatocelular
B.     Talasemie
C.     Hepatita alcoolica
D.     Hepatita medicamentoasa
E.      Sindrom Gilbert
175.    CM Enumerati starile clinice în cazul carora se atesta marirea fractiei bilirubinei conjugate.
A.     Sindromul Gilbert
B.     Cancerul papilei Fater
C.     Talasemia
D.     Anemia B12  - deficitara
E.      Cancer al capului pancreasului
176.    CM Enumerati starile în care este dereglata conjugarea bilirubinei cu acid glucuronic.
A.     Icterul fiziologic al nou-nascutilor
B.     Cure de foame îndelungata 
C.     Sindromul Gilbert
D.     Sindromul de colestaza
E.      Sindromul Crigler-Najjar
177.    CM Care din testele serologice enumerate sunt caracteristice pentru hepatita cronica virala B?
A.     AntiHBcor IgM
B.     Anti HBcor
C.     Anti HCV
D.     Anti HDV
E.      Ag HBe
178.    CM Care din maladiile de mai jos nu induc tulburari excretorii ale bilirubinei?
A.     Hepatitele (acute, cronice) si cirozele
B.     Colestaza medicamentoasa
C.     Icterul recurent din cadrul sarcinii
D.     Hemangiomul hepatic
E.      Calcinate hepatice
179.    CM Hepatomegalia este caracteristica pentru:
A.     Tromboza venelor hepatice
B.     Boala Wilson
C.     Boala Crohn
D.     Hemocromatoza
E.      Steatoza hepatica
180.    CM Din punct de vedere etiologic clasificarea hepatitelor cronice include:
A.     Hepatita autoimuna
B.     Hepatita virala B
C.     Hepatita medicamentoasa
D.     Boala Wilson
E.      Boala Caroli
181.    CM Care sunt cauzele insuficientei hepatice fulminante?
A.     Hepatitele virale acute
B.     Hepatitele medicamentoase
C.     Intoxicatiile acute
D.     Hemocromatoza
E.      Boala Wilson
182.    CM Pruritul într-o afectiune hepatica poate orienta catre:
A.     Steatoza hepatica
B.     Chist hidatic hepatic
C.     Ciroza primara biliara
D.     Colangita sclerozanta primitiva
E.      Hemangiom
183.    CM În prezenta unei suferinte hepatice aparitia febrei poate avea semnificatia:
A.     Hemangiomului hepatic
B.     Hepatitei alcoolice acute
C.     Instalarii angiocolitei
D.     Prezentei abcesului hepatic
E.      Sindromului Pickwick
184.    CM Care din manifestarile enumerate pot fi sugestive pentru o hepatopatie cronica ?
A.     Eritem palmar
B.     Stelute vasculare
C.     Ginecomastie
D.     Eritem nodos
E.      Eruptii urticariene
185.    CM Cresterea evidenta a consistentei hepatice la palpare este caracteristica pentru:
A.     Metastaze hepatice
B.     Hepatita acuta
C.     Hemangiom hepatic
D.     Steatoza hepatica
E.      Ciroza hepatica
186.    CM Care din probele biologice de mai jos sunt caracteristice pentru un sindrom de colestaza ?
A.     Fosfataza alcalina
B.     Bilirubina conjugata
C.     ASAT (aspartataminotransferaza)
D.     Gamaglutamiltranspeptidaza (GTP)
E.      ALAT (alaninaminotransferaza)
187.    CM Care din investigatiile biochimice de mai jos caracterizeaza sindromul hepatopriv ?
A.     Hipersideremia
B.     Hipoalbuminemia
C.     Scaderea protrombinei
D.     Cresterea ceruloplasminei
E.      Scaderea lipazei
188.    CM Ce semnificatie poate avea cresterea fosfatazei alcaline în prezenta icterului ?
A.     Sindrom Rotor
B.     Sindrom Budd-Chiari
C.     Cancer de cap de pancreas
D.     Litiaza biliara
E.      Sindrom Gilbert
189.    CM Ce semne întâlniti mai frecvent în icterul prehepatic ?
A.     Urina decolorata
B.     Fecale decolorate
C.     Fecale intens colorate
D.     Leziuni de grataj determinate de prurit
E.      Splenomegalie
190.    CM Ce semne caracterizeaza icterul prin obstructie ?
A.     Hiperbilirubinemie pe seama componentei indirecte
B.     Hiperbilirubinemie pe seama componentei directe
C.     Stercobilina prezenta în cantitati mari în materii fecale
D.     Prezenta bilirubinei în cantitati mari în urina
E.      Hipolipidemie
191.    CM Ce afectiuni pot evolua cu ascita ?
A.     Hepatita cronica
B.     Sindromul nefrotic pronuntat
C.     Pericardita constrictiva
D.     Sindromul Cushing
E.      Carcinomatoza
192.    CM Steatoza hepatica alcoolica este definita ca:
A.     Forma benigna
B.     Forma reversibila
C.     Acumulare de lipide în ficat
D.     Forma maligna, inreversibila
E.      Prezenta depozitelor de Cu
193.    CM Pentru afectarea etilica a ficatului sunt caracteristice:
A.     Epizoade repetate de "hepatita acuta"
B.     Manifestari ale hipoavitaminozei
C.     Etilismul în anamneza
D.     Autoanticorpi catre membrana hepatocitelor
E.      Icter pronuntat îndelungat
194.    CM Macroscopic ficatul gras este:
A.     Micsorat în volum
B.     Marit în volum
C.     De culoare rosietica
D.     De culoare galbena
E.      De culoare bruna
195.    CM Care din analizele de laborator redate mai jos sunt sugestive pentru o hepatopatie etanolica ?
A.     Scaderea gama-globulinelor
B.     Cresterea importanta a IgA
C.     Cresterea ureei
D.     Cresterea indexului AST/ALT
E.      Cresterea acidului uric
196.    CM Hemocromatoza se caracterizeaza prin urmatoarele manifestari clinice:
A.     Hepatomegalie
B.     Pigmentare bruna sau cenusie
C.     Diabet zaharat
D.     Icter colestatic
E.      Sindrom extrapiramidal
197.    CM  Hepatita de etiologie HDV este posibila în caz de:
A.     Coinfectia HBV+HDV
B.     Superinfectia HDV/HBV
C.     Coinfectia HDV+HCV
D.     Superinfectia HDV/HCV
E.      Monoinfectia HDV
198.    CM Care sunt indicatiile tratamentului antiviral în hepatitele cronice virale ?
A.     Existenta replicarii virale cronice prin prezenta în hepatocite al Ag HBc nuclear si ADN HBV
B.     Existenta replicarii virale cronice prin prezenta în ser a Ag HBe, ADN VHB si anti Hbcor IgM
C.     Histologia de hepatita activa cu date de replicare virala
D.     Nivelul anormal al ALAT, independent de faza infectiei virale
E.      Nivelul normal al ALAT, independent de faza infectiei virale
199.    CM Care sunt contraindicatiile tratamentului cu alfa-interferon în bolile hepatice virale ?
A.     Maladiile autoimune
B.     Ciroza hepatica virala decompensata
C.     Afectiunile cronice decompensate non-hepatice
D.     Leucopenie pronuntata
E.      Ciroza hepatica de etiologie virala compensata
200.    CM Ce efecte secundare puteti obtine dupa administrarea corecta a interferonului ?
A.     Deprimarea maduvei hematoformatoare
B.     Alopecie
C.     Endocardita fibrinoasa
D.     Infiltrate pulmonare tranzitorii
E.      Labilitate emotionala, depresie
201.    CM Care sînt simptoamele caracteristice hepatitei autoimune?
A.     Artralgii
B.     Disproteinemie
C.     Ascita
D.     Temperatura subfebrila
E.      Hipertensiune arteriala
202.    CM Pentru hepatita cronica autoimuna sunt caracteristici urmatorii autoanticorpi
A.     Anticorpii antinucleari
B.     Anticorpii antimicrosomali hepatici si renali
C.     Anticorpii catre musculatura neteda
D.     Anticorpii antistreptolizina O
E.      Anticorpii antiproteina ficat specifica
203.    CM Tratamentul hepatitei autoimune include urmatoarele grupe principale de preparate:
A.     Imunostimulatori
B.     Glucocorticosteroizi
C.     Interferoni
D.     Citostatice
E.      b-blocante
204.    CM Care din elementele de mai jos caracterizeaza hepatita cronica autoimuna ?
A.     Din punct de vedere anatomo - patologic presupune necroza, inflamatie si fibroza
B.     Apare mai frecvent la barbati tineri
C.     Mecanismul leziunilor consta în depunerea de complexe imune
D.     Etiologia este predominant medicamentoasa
E.      Este caracteristica evolutia severa
205.    CM Enumerati indicii de laborator caracteristici hepatitei autoimune cu activitate maximala.
A.     VSH evident marit
B.     Hipertransaminazemie
C.     Hipergamaglobulinemie
D.     Marirea evidenta a bilirubinei neconjugate
E.      Trombocitoza
206.    CM Care sînt preparatele cu actiune benefica în cadrul inflamatiei mezenhimale în hepatitele autoimune?
A.     Silimarina
B.     Vitaminele B6, B12 
C.     Fosfolipide esentiale
D.     Azatioprina
E.      Prednizolona
207.    CM Ce elemente clinice puteti întâlni în hepatita cronica autoimuna ?
A.     Endocardita
B.     Pericardita
C.     Sindrom articular
D.     Sindrom anemic
E.      Astm bronsic
208.    CM Modificarile biochimice caracteristice hepatitei cronice autoimune sunt:
A.     Hiperalbuminemia
B.     Hipoglobulinemia
C.     Hipergamaglobulinemia semnificativa (peste 20 g/l)
D.     IgA - crescuta
E.      IgG - crescuta accentuat (peste 20 g/l)
209.    CM Pentru ciroza hepatica sunt caracteristice urmatoarele semne cutanate:
A.     Eritem facial
B.     Eritem palmar
C.     Acrocianoza
D.     Stelute vasculare
E.      Eritem nodular
210.    CM Reducerea functiei de sinteza în caz de ciroza hepatica se manifesta prin:
A.     Hipoalbuminemie
B.     Hipergamaglobulinemie
C.     Scaderea indicelui protrombinei
D.     Cresterea nivelului lactatdehidrogenazei
E.      Cresterea fosfatazei alcaline
211.    CM Care sînt semnele morfologice caracteristice cirozei hepatice.
A.     Distrofia hepatocitara
B.     Dilatarea ducturilor portale
C.     Noduli de regenerare hepatocitara
D.     Septuri conjunctive aparente, care înconjoara nodulii de regenerare
E.      Necroze în puncte
212.    CM Care sînt factorii pricipitanti ai encefalopatiei hepatice?
A.     Hemoragii digestive
B.     Tratamentul intens cu diuretice
C.     Administrarea de dizaharide non absorbabile
D.     Administrarea benzodiazepinicelor
E.      Dieta hipoproteica
213.    CM Cauzele peritonitei bacteriene la cirotici sunt:
A.     Paracenteza
B.     Focarul de infectie în diverse organe
C.     Interventiile chirurgicale
D.     Permeatia din intestin
E.      Hemoragia digestiva
214.    CM Elementele difinitorii pentru hipersplenism sunt:
A.     Acromegalie
B.     Leucopenie
C.     Anemie normocitara, normoblastica
D.     Trombocitopenie
E.      Leucocitoza
215.    CM Cele mai frecvente manifestari ale hipertensiunii portale sunt:
A.     Splenomegalie
B.     Dilatarea varicelor esofagiene
C.     "Сapul de meduza"
D.     Hipertensiunea arteriala
E.      Trombocitoza
216.    CM Care este atitudinea terapeutica în encefalopatia hepatica?
A.     Administrarea de lactuloza
B.     Administrarea sedativelor
C.     Perfuzii cu Dextran
D.     Dieta bogata în proteine
E.      Administrarea Ornitinei
217.    CM Tabloul clinic al colangiocarcinomului este caracterizat de urmatoarele
simptoame:
A.     Pierdere în pondere
B.     Icter
C.     Hepatomegalie
D.     Hemoragie gastrica
E.      Anorexie
218.    CM Care sunt cauzele dezvoltarii pancreatitei cronice?
A.     Alcoolismul
B.     Diabetul zaharat
C.     Reumatismul
D.     Litiaza biliara
E.      Tireoidita autoimuna
219.    CM Care sunt factorii declansatori în patogenia pancreatitei cronice?
A.     Activarea enzimelor proteolitice în duoden
B.     Afectarea ducturilor endoteliali ai pancreasului
C.     Refluxul colangio-pancreatic
D.     Activarea enzimelor proteolitice în ducturile pancreatice
E.      Refluxul duodeno-gastral
220.    CM Enumerati semnele clinice caracteristice pancreatitei cronice?
A.     Dureri postprandiale
B.     Steatoree
C.     Simptomul Kernig pozitiv
D.     Splenomegalia
E.      Limfadenopatia
221.    CM Care sunt semnele pancreatitei cronice în faza de acutizare?
A.     Hiperamilazurie
B.     Durere epigastrica cu iradiere în hipocondrii
C.     Simptomul Curvuazie pozitiv
D.     Hiperlipazemie
E.      Proteinuria
222.    CM Enumerati grupurile de preparate, necesare pentru tratamentul pancreatitei
cronice în acutizare.
A.     Glucocorticosteroizi
B.     Enzime pancreatice
C.     Antispastice
D.     Fosfolipide esentiale
E.      Analgetice
223.    CM În tratamentul pancreatitei cronice cu durere persistenta se include:
A.     Dieta cu evitarea prânzurilor abundente bogate în grasimi si proteine
B.     Înlaturarea aportului de alcool
C.     Terapia cu somatostatina
D.     Terapia cu imunostimulatoare
E.      Terapia cu enzime pancreatice
224.    CM Numiti metodele informative în diagnosticul pancreatitei cronice.
A.     Examenul coprologic
B.     Ecografia abdominala
C.     Tomografia computerizata
D.     Colangiopancreatografia retrograda endoscopica
E.      Colecistocolangiografia perorala
225.    CM Catre complicatiile posibile ale pancreatitei cronice se refera:
A.     Icterul mecanic
B.     Diabetul zaharat
C.     Deficitul de vitamine liposolubile
D.     Sindromul Mallori-Veiss
E.      Sindromul Zollinger-Ellison
226.    CM Care afirmatii despre evolutia pancreatitei cronice sunt corecte ?
A.     Evolutia îndelungata poate conduce spre malabsorbtie
B.     Scaderea secretiei de enzime proteolitice predomina asupra scaderii secretiei de lipaza
C.     Puseurile dureroase se accentueaza postalimentar
D.     Evolutia bolii poate avea caracter cronic-recidivant
E.      Diabetul zaharat poate fi o complicatie a pancreatitei cronice
227.    CM În tratamentul sindromului algic în pancreatita cronica sunt eficiente urmatoarele medicamente:
A.     Somatostatina
B.     Analgezicele nonopioide
C.     Nicotinamida
D.     Enzimele pancreatice
E.      Riboxina
228.    CM Care afirmatii despre mecanismele durerii în pancreatita cronica sunt
recunoscute în prezent?
A.     Cresterea concentratiei de glucagona
B.     Inflamatia perineurala si fibroza nervilor intrapancreatici
C.     Hiperinsulinemie
D.     Obstructia ductala cu marirea presiunii intraductale
E.      Afectarea de vecinatate a peritoneului si (ori) duodenului
229.    CM Care dintre explorarile numite sunt utile pentru diagnosticarea puseului acut al
pancreatitei cronice precoce?
A.     Amilaza serica
B.     Testul shilling
C.     Lipaza serica
D.     Testul cu D-xiloza
E.      Aspartataminotransferaza serica
230.    CM Care semne sunt caracteristice pentru durerile pancreatice ?
A.     Durere colicativa în etajul abdominal superior
B.     Durere în hipocondrul stâng cu iradiere în fosa iliaca stânga
C.     Cedeaza la administrarea i.v. de fenobarbital
D.     Sunt relativ continuie
E.      Dureri în centura
231.    CM Selectati factorii etiologici ai pancreatitelor cronice:
A.     Etilismul
B.     Patologia cailor biliare
C.     Factori nutritionali
D.     Hipercalciemia
E.      Hipolipidemia
232.    CM Complicatiile pancreatitei cronice sunt:
A.     Formarea pseudochisturilor pancreatice
B.     Cancer pancreatic
C.     Diabetul zaharat
D.     Insuficienta hepatica
E.      Tromboza v. porta
233.    CM În ce consta sindromul de malabsorbtie în pancreatita cronica ?
A.     Scaune anormale
B.     Pierdere ponderala
C.     Creatoree
D.     Disfagie
E.      Steatoree
234.    CM Ce complicatii pot apare în colangita sclerozanta primitiva ?
A.     Malabsorbtie
B.     Bronsite acute repetate
C.     Colangiocarcinom
D.     Adenocarcinom
E.      Pericardita cronica
235.    CM Angiocolita (colangita) este o inflamatie acuta sau cronica a:
A.     Veziculei biliare
B.     Cailor biliare intrahepatice
C.     Cailor biliare extrahepatice
D.     Cailor biliare si veziculei biliare
E.      Ducturilor pancreatice
236.    CM Factorii etiopatogenetici ai colangitei sunt?
A.     Diabetul zaharat
B.     Ulcerul cronic
C.     Ischemia acuta a peretelui veziculei biliare
D.     Contaminarea cu germeni bacterieni a cailor biliare
E.      Obstructia completa sau partiala al cailor biliare
237.    CM În caz de colica biliara se administreaza:
A.     Colekinetice
B.     Antispastice
C.     Antiacide
D.     Analgezice
E.      Coleretice
238.    CM Care din factorii numiti participa în formarea calculilor biliari?
A.     Staza biliara
B.     Infectia cronica a cailor biliare
C.     Prezenta ulcerului duodenal
D.     Schimbarile litogenice ale bilei
E.      Prezenta ulcerului stomacal
239.    CM Numiti investigatiile care sunt informative pentru diagnosticarea colecistitei cronice?
A.     Colecistografia orala
B.     Ecografia abdominala
C.     Tubajul duodenal si bilicultura
D.     Duodenoscopia
E.      Gastroscopia
240.    CM Care din suferintele numite sunt incluse în sindromul postcolecistectomic ?
A.     Disfunctia sfincterului Oddi
B.     Abcesele hepatice
C.     Bontul cistic lung
D.     Litiaza reziduala postoperatorie
E.      Icterul parenchimatos
241.    CM Semnele clinice posibile în colangita sunt:
A.     Dureri în hipocondrul drept
B.     Icter
C.     Febra si frisoane
D.     Hepatomegalie
E.      Dureri în regiunea paraombilicala
242.    CM În formarea calculilor de colesterol sunt implicate urmatoarele mecanisme:
A.     Cresterea concentratiei de colesterol în bila
B.     Reducerea transformarii colesterolului intrahepatocitar în acizi biliari primari
C.     Scaderea secretiei biliare de acizi biliari si fosfolipide
D.     Cresterea cantitatii de bilirubina neconjugata în bila
E.      Hiperfermentemie pancreatica
243.    CM Tratamentul colecistitei cronice include:
A.     Drenante biliare (preparate coleretice)
B.     H2 - blocatori
C.     Tratamentul antimicrobian
D.     Preparate antispastice
E.      Antiinflamatorii nonsteroidiene
244.    CM Manifestarile clinice posibile în sindromul postcolecistectomic includ:
A.     Dureri de tip biliar
B.     Intoleranta fata de alimentele colecistochinetice
C.     Frison si febra
D.     Icterul episodic sau continuu
E.      Diabetul zaharat
245.    CM Ce semne sonografice considerati relevante pentru diagnosticul de colecistita acuta ?
A.     Hiperreflectivitatea parenchimului hepatic
B.     Îngrosarea peretelui veziculei biliare cu peste 4 mm
C.     Colectie fluida pericolecistica
D.     Lipsa de vizualizare a veziculei biliare
E.      Toate semnele de mai sus în faze diferite de evolutie a bolii
246.    CM Care sunt factorii predispozanti pentru litiaza biliara ?
A.     Obezitatea
B.     Hipercolesterolemia
C.     Administrarea de hormoni androgeni
D.     Tratamentul cronic cu glucocorticoizi
E.      Dietele bogate în proteine
247.    CM Care sunt caracteristicile colicii biliare tipice?
A.     Iradieri în spate pe sub rebordul costal stâng
B.     Iradieri spre vârful scapulei
C.     Debut brusc al durerilor
D.     Localizare paraombilicala
E.      Localizare în hipocondrul drept sau în epigastru
248.    CM Care sunt complicatiile litiazei veziculare ?
A.     Neoplasmul vezicular
B.     Pancreatita acuta
C.     Hidrops vezicular
D.     Colesteroloza veziculara
E.      Colecistita acuta
249.    CM Tratamentul medicamentos al durerilor colicative biliare presupune:
A.     Acidul chenodeoxicolic
B.     Cefalosporine din generatia a III-a
C.     Antispastice
D.     Analgetice
E.      Anticolinergice
250.    CM Enumerati preparatele cu efect de dizolvare a calculilor biliari:
A.     Acid ursodeoxicolic
B.     Himecromon
C.     Pancreatin
D.     Antibacteiene
E.      Acid chenodeoxicolic
Gastroenterologie
1.            B
2.            E
3.            C
4.            C
5.            A
6.            B
7.            E
8.            E
9.            D
10.        E
11.        D
12.        D
13.        A
14.        B
15.        E
16.        D
17.        A
18.        D
19.        E
20.        E
21.         E
22.        C
23.        D
24.        C
25.        C
26.        A
27.        A
28.        C
29.        B
30.        C
31.        C
32.        C
33.        C
34.        D
35.        E
36.        D
37.        E
38.        B
39.        E
40.         C
41.        C
42.        B
43.        C
44.        B
45.        C
46.        E
47.        B
48.        A
49.        D
50.        A
51.        B
52.        A
53.        A
54.        D
55.        D
56.        D
57.        C
58.        B
59.        B
60.        B
61.        E
62.        D
63.        E
64.        C
65.        A
66.        B
67.        B
68.        E
69.        A
70.        C
71.        B
72.        C
73.        D
74.        C
75.        B
76.        E
77.        B
78.        A
79.        A
80.        B
81.        B
82.        E
83.        D
84.        D
85.        C
86.        E
87.        B
88.        A
89.        A
90.        D
91.        D
92.        E
93.        E
94.        D
95.        D
96.        C, D
97.        B, C, D, E
98.        B, C, D, E
99.        A, E
100.    A, B, D, E
101.    B, D
102.    B, C, E
103.    A, C
104.    B, D
105.    B, C, D
106.    A, B, C
107.    B, C
108.    A, C, E 
109.    A, B, C 
110.    A, B, C, E
111.    A, B, C, E
112.    A, B, C, D
113.    A, C
114.    A, C
115.    A, B, C
116.    B, D
117.    A, C
118.    A, B, C, D
119.    C, E
120.    A, B
121.    B, C, D, E
122.    A, B, C, D
123.    B, E
124.    A, C
125.    B, C, D
126.    A, B, D
127.    A, B, C
128.    A, B, C
129.    A, D, E
130.    B, C
131.    A, B, D
132.    C, D, E
133.    A, B
134.    B, E
135.    A, B, D
136.    A, B, C, E
137.    A, C, D
138.    A, B
139.    A, C,D
140.    A, B, C, D
141.    B, C, D
142.    A, D, E
143.    A, B, C, D
144.    A, B, C
145.    A, C, E
146.    A, C, D, E
147.    A, B, C, D
148.    A, C, D, E
149.    A, B, C, E
150.    A, B, C, D
151.    D, E
152.    B, C, D, E
153.    A, B, C  
154.    C, D
155.    B, D, E
156.    A, B, C, E
157.    A, B, D, Е
158.    B, D, E
159.    A, B, D, E
160.    A, B, D, E
161.    A, C, E
162.    C, D, E
163.    A, C, D, E
164.    B, C, D, E
165.    A, B, C, D
166.    A, C, D, E
167.    B, D, E
168.    A, B, D
169.    A, C, D
170.    A, D
171.    A, B
172.    A, C, D
173.    A, C, D, E
174.    B, E
175.    B, E
176.    A, C, E
177.    A, B, E
178.    D, E
179.    A, B, D, E
180.    A, B, C, D
181.    A, B, C
182.    B, C, D
183.    B, C, D
184.    A, B, C
185.    A, E
186.    A, B, D
187.    B, C
188.    C, D
189.    C, E
190.    B, D
191.    B, C, E
192.    A, B, C
193.    A, B, C
194.    B, D
195.    B, D
196.    A, B, C
197.    A, B
198.    A, B, C
199.    A, B, C, D
200.    A, B, E
201.    A, B, D
202.    A, B, C, E
203.    B, D
204.    A, C, E
205.    A, B, C
206.    D, E
207.    B, C, D
208.    C, E
209.    B, D
210.    A, C
211.    C, D
212.    A, B, D
213.    A, B, C, D
214.    B, C, D
215.    A, B, C
216.    A, E
217.    A, B, C, E
218.    A, D
219.    B, C, D
220.    A, B
221.    A, B, D
222.    B, C, E
223.    A, B, C, E
224.    A, B, C, D
225.    A, B, C
226.    A, C, D, E
227.    A, B, D
228.    B, D, E
229.    A, C
230.    D, E
231.    A, B, C, D
232.    A, B, C
233.    A, B, C, E
234.    A, C
235.    B, C
236.    D, E
237.    B, D
238.    A, B, D
239.    A, B, C
240.    A, C, D
241.    A, B, C, D
242.    A, B, C
243.    : A, C, D
244.    A, B, C, D
245.    B, C
246.    A, B
247.    B, C, E
248.    A, B, C, E
249.    C, D, E
250.    A, E