EDUCAŢIA PENTRU SĂNĂTATE PENTRU PREVENIREA BOLILOR

OTO-RINO-LARINGOLOGICE

Măsuri de profilaxie primară

- măsuri pentru fortificarea organismului prin sport şi activităţi în aer liber
- asigurarea unui mediu curat, nepoluat cu praf, substanţe chimice în oraşe, la locul de muncă
- învăţarea suflării corecte a nasului
- umezirea aerului din încăperi, saloane, locuinţe
- asigurarea unei temperaturi constante de 16-18°C în încăperi
- evitarea substanţelor iritante ale căilor respiratorii superioare: alcool, tutun, condimente
- folosirea aspiratoarelor de praf, ventilatoarelor şi măştilor de protecţie la locurile de muncă cu praf şi pulberi
- folosirea de căşti pentru amortizarea zgomotelor de către persoanele expuse profesional, zgomotelor puternice
şi trepidaţiilor (cazangii, lăcătuşi, telefoniste); efectuarea de controale periodice ale auzului
Măsuri de profilaxie secundară
- depistarea tuturor îmbolnăvirilor acute ale nasului, gâtului, urechii şi tratarea lor corectă pentru prevenirea
cronicizării şi a unor infirmităţi (surditate, tulburări de fonaţie şi respiraţie)
- tratarea corectă a rinofaringitelor sugarului pentru prevenirea otitelor
- reeducarea vorbirii, auzului la persoanele cu suferinţe ale urechii
Măsuri de prevenire terţiară
- îndrumarea persoanelor cu surditate medie pentru protezare auditivă
- educarea pacientului purtător de proteză cum să o utilizeze pentru a se adapta progresiv la mediul sonor
- educarea anturajului pentru a susţine psihic pacientul cu hipoacuzie
- examinarea periodică a hipoacuzicului pentru a se aprecia din timp accentuarea surdităţii şi necesitatea
schimbării protezei.

EVALUAREA MORFO-FUNCŢIONALĂ A ORGANELOR

OTO-RINO-LARINGOLOGICE

Examenul auzului - acumetria fonică

- acumetria instrumentală
- examenul audiometric
Otoscopia - examenul pavilionului urechii şi a conductului auditiv extern
Narinoscopia - examinează narinele şi interiorul cavităţii nazale
Rinoscopia
Buco-faringo-scopia - examenul cavităţii bucale şi a faringelui
Laringoscopia: - indirectă
- directă
- examenul laringelui
- examen pentru prelevarea de ţesuturi pentru examen biopsie şi extragerea corpilor străini
Radiografia sinusurilor feţii
Examen de laborator
- secreţie otică: se recoltează în condiţii de asepsie pentru examen bacteriologic
- secreţie nazală
- exsudatul faringian pentru examen bacteriologic
- sânge • VSH • Leucogramă • TS, TC

1
MD
1. Surditatea
- hipoacuzia: tulburarea audiţiei ce constă în scăderea acuităţii auditive (vocea şoptită se aude de la o distanţă de
sub 5 metri). Poate fi cauzată de dop de cerumen, otite, parotidită, meningită
- surditatea: tulburare a audiţiei în care persoana nu aude vocea şoptită nici din apropierea urechii. Se poate
instala lent sau brusc (în accidentele vasculare), la nivelul arterei auditive.
- cofoza: tulburare în care persoana nu distinge nici un sunet
2. Infecţii
- infecţiile otice se pot localiza: - la nivelul pavilionului urechii
- în conductul auditiv extern
- urechea medie - otite
- mastoidă - otomastoidită
- infecţiile rinosinuzale se pot localiza: - la nivelul cavităţii nazale, rinite, furuncul
- la nivelul sinusurilor - sinuzite
- infecţiile faringoamigdaliene - faringoamigdalită
- infecţiile vegetaţiilor adenoide - adenoidită
- infecţiile laringiene - laringite
3. Corpi străini - Auriculari - hipoacuzie, acufene
- Nazali - obstrucţie nazală, rinoree
4. Tulburări de echilibru
- apar în îmbolnăvirile acute ale canalelor semicirculare din labirint în cadrul infecţiilor otice, rinofaringiene
sau independent (sindrom Meniere)
- semnele: vertij (senzaţie că obiectele din jur se învârtesc sau se deplasează), tulburări de echilibru, hipoacuzie,
greţuri şi vărsături la mişcările bruşte ale capului, nelinişte
5. Epistaxis
- hemoragie ce ia naştere în fosele nazale cauzată de iritaţie mecanică locală sau leziuni ale vaselor mucoasei
nazale, sau traumatisme ale oaselor nazale; apar şi în cadrul unor boli generale, HTA, hemofilie, avitaminoza C,
K. Semnele însoţitoare sunt în funcţie de cantitatea de sânge pierdut

Instrumentar folosit în
otorinolaringologie:
a. Specul auricular;
b. Sondă auriculară;
c. Pense auriculare;
d. Ac de paracenteză;
e. Cârlige;
f. Bujii;
g. Chiuretă;
h. Tijă port-vată;
i. Diapazon;
j. Depărtător autostatic;
k. Oglindă frontală;
l. Aspirator;
m. Specul nazal;
n. Spatulă linguală;
o. Oglindă laringiană;
p. Seringă laringiană;
r. Oglindă mobilă
pentru rinoscopie.

2
 Corpi straini in aparatul respirator

CORPI STRAINI NAZALI.

La adult, corpii straini sunt introdusi in scop terapeutic (tampoane de vata sau tifon introduse in fosele nazale)
La copii, corpii straini sunt introdusi in mod accidental (nasturi, margele, pietricele, boabe de fasole, bucati de hârtie)

Manifestari:
- obstructie nazala unilaterala: senzatie de înfundare a nasului, hidroree, stranut, lacrimare
- tradiv apare infectia: rinoreea este muco-purulenta, uneori secretie sangvinolenta cu miros fetid
- la examinarea medicala (rinoscopie) medicul observa prezenta corpului strain si modificari locale (mucoasa
congestionanta, mucoasa acoperita de secretii purulente, uneori apar ulceratii)

IN:
- cand corpul strain este situat anterior in fosa nazala si este mobil, extragerea lui se face fara anestezie si interventia
o poate face orice cadru medical folosind un stilet cudat
- este ci încercarea de a scoate boabe de fasole
- in cazul unui copil, acesta trebuie tinut strâns, capul imobilizat
- daca corpul strain nu se vede, copilul va fi trimis la sectia ORL, unde extragerea corpului strain se face in conditii
de perfecte iluminare si sub anestezie locala
- anestezia se face prin introducerea unor tampoane cu solutii vasoconstrictoare si anestezice (xilina 2 % cu
adrenalina sau efedrina)
- se imobilizeaza capul ferm si extragerea se face cu ajutorul stiletului curbat
Atentie!!
Este interzisa incercarea de a scoate un corp strain nazal situat mai profund, cu suprafete netede, rotunde, inafara
serviciului ORL, deoarece se pot produce accidente grave ca:

- patrunderea corpului in treimea posterioara a fosei nazale

- caderea corpului in faringe, aspirarea lui în laringe, trahee cu ocazia unei inspiratii adânci in timpul
plansului.

CORPI STRAINI FARINGIENI

Corpii straini oro-faringieni sau hipofaringieni sunt retinuti in aceste cavitati datorita neregularitatii regimului, care fixeaza
corpul strain, care sunt fie de volum mai mare, fie ascutiti (sâmburi, coaja de nuca, fragmente de oase, os de peste, cuie,
ace de gamalie, fragmente de proteza dentara, cioburi de sticla)

Cauze favorizante:
- râsul
- stranutul
- tusea în timpul alimentatiei
- scaderea sensibilitatii faringiene in stare de ebrietate
- paralizii faringiene
Urgenta acestor cazuri este data de starea bolnavului, datorita faptului ca uneori corpii fiind mari si pot comprima orificiul
laringean, determinand insuficienta respiratorie

3
Manifestari:
- anxietate
- disfagie
- senzatie de intepatura in gat
- sialoree (hipersalivatie)
In cazul corpurilor voluminoase apare disfonia (raguseala), tulburari respiratorii, disfagia

Diagnostic:
- se pune pe examenul buco-faringelui (bucofaringoscopie), si in multe cazuri, corpul strain este patruns aproape in
totalitate in tesuturi
- pacientul e trimis la radiografie
- cu radiografie se pun in evidenta corpii straini metalici
- uneori corpii straini anorganici (sticla, metal) pot fi tolerati timp îndelungat, fara sa determine reactii inflamatorii
- cel mai adesea corpii straini care nu au fost extrasi la timp produc leziuni inflamatorii si supurative

IN:
- in caz de corp vizibil in oro-faringe, medicul va interveni prin extragerea acestuia cu pensa potrivita
- dupa extragere se recomanda gargara cu ceai de musetel
- corpii straini fixati (inclabati) in hipo-faringe, vor fi extrasi numai de catre medicii specialisti din serviciul ORL sub
anestezie
- la copil, dupa pre-anestezie, se face anestezie generala; pozitia este culcata, copilul este bine imobilizat si extractia
se face prin directoscopie (aparat cu bec si cu pensa se extrage corpul)
- la adult se face anestezie locala cu xilina fie in pozitie sezanda, fie culcat
- extragerea corpului se face cu ajutorul pensei

Atentie!!
In toate cazurile de corpi straini faringieni exista pericolul de caderea corpului in cr.
Cadrele medii nu vor incerca manevre de extragere a corpilor straini

Ceea ce face asistenta este sa interogheze bolnavul in vederea stabilirii naturii corpului strain si trimiterea urgenta a
bolnavului într-un serviciu de specialitate.

CORPI STRAINI LARINGIENI

Localizarea corpilor straini laringieni este mai rara datorita faptului ca o parte din corpi se opresc in laringe, iar alta parte
patrunde in arborele traheo-bronsic.
Corpii straini in laringe ajung prin aspirare

Manifestari clinice:
- dispnee
- cianoza
- tuse spasmodica
- agitatie
- apare cornajul
- aceasta faza acuta dureaza de la cateva min pana la 30 min, dupa care simptomatologia respiratorie cedeaza
- apare tusea spasmodica intermitenta
- disfonia
- cornajul de intensitate mai mica
Atentie!!
De cele mai multe ori bolnavul este vazut dupa perioada acuta, deaceea anamneza are o mare importanta pentru
stabilirea momentului spiratiei corpului strain si natura lui

4
IN:
- e obligatorie internarea pacientului in urgenta intr-un serviciu de specialitate
- se evita extragerea corpului pt ca poate declansa spasm laringean

Dx:
- se face prin laringoscopie cu anestezie generala la copil si locala la adult

CORPI STRAINI TRAHEO-BRONSICI

Frecventa si variabilitatea corpilor straini traheo-bronsici sunt mai mari decat a celor laringieni.
Victimele acestor accidente sunt in general copiii nesupravegheati, dar incidentul se poate intampla si la adultii care tin
anumite obiecte in gura in timpul lucrului (tapiteri, pantofari, croitori, persoane care mananca f repede).
Patrunderea corpilor straini poate sa aiba loc in timpul unui acces de râs, in timpul stranutului sau in timpul tusei.
O gravitate deosebita este data de corpii straini vegetali, hidroscopici (boabe de fasole, porumb), acestia se maresc, ducand
la obstructia completa a bronhiei, irita mucoasa bronsica.

Atentie!!
Uleiul de nuca prin uleiul pe care-l elimina, irita mucoasa bronsica.

Corpii straini traheali sunt in general mobili.

Cei mici ajung in bronhii si pot migra dintr-o bronhie in alta.
Unii se instaleaza intr-una din bronhii, mai ales in bronhia dreapta, pt ca e o bronhie mai mare, aproape de trahee

Manifestari:
- debutul = brusc cu acces de sufocare brutala spasmodica
- cianoza
- tiraj
- cornaj
- tuse exploziva (chinte)
- apare jena retrosternala
- spaima, agitatie
- vocea este pastrata
Atentie!!
Aceste manifestari pot duce la asfixie, mai ales cand corpul strain este mare si obstrueaza complet lumenul traheal
De cele mai multe ori simptomele se calmeaza, corpul strain fixându-se in bronhii (apare cianoza, tusea)

- in cazul corpului strain traheal mobil, tusea apare la miscarea corpului, accesele survin noaptea in DD, pacientul
prezinta jena retrosternala
- la auscultatie, la expiratie se aude un zgomot in clapa, si la inspiratie un zgomot in drapel

Dx:
- se pune pe baza controlului cu endoscopul
- in cazul corpilor fixati sau inclavati in bronhii, pacientul prezinta dispnee continua dar de mica intensitate
- tusea la inceput = seaca, apoi devine cu expectoratie muco-purulenta sau sangvinolenta
- pacientul nu prezinta cornaj (in bronhii), ci mai degraba un suierat asmatiform
- vocea este clara
- dupa un anumit timp apar modificari ale peretelui conductului (iritatii, edem, supuratii)
- sub nivelul obstacolului apare atelectazia
- dx-ul se pune mai usor in momentul in care se cunoaste momentul aspiratiei si natura corpului strain

5
IN:
- bolnavul este transportat de urgenta intr-un serviciu de specialitate in caz de suspiciune a unui corp strain traheo-
bronsic
- daca e necesar in timpul transportului, se asigura oxigenarea pacientului
- pe sectia specializata se face extragerea corpului numai de medicii specializati prin endoscopie
- la copiii sub 4-5 ani este de preferat o traheostomie, prin orificiul careia se scoate corpul strain

Profilaxie:
- incepe din mediul familial si consta in faptul de a interzice jocul cu obiecte care pot fi introduse in caile respiatorii.

CORPI STRAINI ESOFAGIENI

Mai frecvent se intalnesc la copiii cu probleme mentale, la anumiti meseriasi care au obiceiul de a tine in gura ace, cuie, la
bolnavii care sufera de stenoza esofagiana sau la persoane aflate in stare de ebrietate.
Cele mai frecvente obiecte sunt:
- monede
- oase (de peste...)
- samburi de fructe
- proteze dentare
- bol alimentar

Manifestari clinice:
- durere puternica
- jena retrosternala
- disfagie
- odinofagie (durere la deglutitie)
- hipersalivatie
- in cazul corpurilor straini blocati in treimea superioara a esofagului, apare dispneea si edemul inflamator
- dispnee cand corpi straini voluminosi pt ca acestia apasa pe trahee sau pe laringe
- mai tarziu apare febra din cauza reactiei inflamatorii
- apar leziuni de esofagita

Atentie!!
Corpul strain poate perfora esofagul, producand hematemeza.
Daca nu sunt tratate, leziunile supurative pot provoca moartea prin fenomene hipertoxice, prin hemoragie datorita
erodarii vaselor invecinate esofagului

Dx:
- se pune pe anamneza
- examen radiologic + radioscopic

Atentie!!
Esofagoscopia este ci cand sunt semne de perforatie esofagiana

6
IN:
- as medicala in lipsa medicului face o anamneza amanuntita
- se suprima alimentatia pe cale naturala
- se administreaza antispastice si calmante
- in cazul deshidratarii de administreaza perfuzii cu glucoza 5 %, se transporta bolnavul catre sectia de specialitatept
precizarea dx-ului
- la copii extragerea corpului se face sub anestezie generala
- la adult se face anestezia locala (spray de xilina)
- pt extragerea corpului strain prin orificiul esofagului se introduce o pensa speciala, potrivita pentru extragerea
corpilor straini.
- in caz de infectie se administreaza antibiotice
- sunt interzise procedeele oarbe de extragere sau împingere a corpului strain in stomac,interzisa provocarea de
varsaturi sau ingerarea de miez de paine

Ingrijiri nursing in amigdalita cronica

Este stare de inflamatie cronica a amigdalelor, intretinuta de germenii cantonati in tesutul limfatic amigdalian.

Pe acest teren apar puseurile repetate de amigdalita acuta, zona constituind astfel o sursa de infectie a întregului organism.
Amigdalele inflamate actioneaza ca un focar de infectie, ce poate fi un rezervor de microbi ce sunt difuzati in tot
organismul.
Daca apar pusee de amigdalita pultacee , se recomanda extirparea chirurgicala.

Manifestari clinice:
- durere la înghitire
- disfagie
- febra si frison
- ganglionii mariti
- rinita sau otita (se poate complica cu sinuzita)
- dureri abdominale
- diaree

Diagnostic:
- se pune pe exudat faringean, care arata ASLO marit
- infectie cu streptococ
- cea mai mare ASLO = la 3 sapt dupa debutul bolii

Ce este ASLO ?
Exista un microb care foarte frecvent produce amigdalita.
Acest microb este STRPTOCOC beta hemolitic grup A
Strptococul are mai multe parti componente pe care organismul le percepe si lupta impotriva lor.
Acest microb descarca in corp unele substante care de asemenea sunt percepute de organism.
Una dintre aceste substante se numeste STREPTOLIZINA O (prescurtat SL O)
Organismul fabrica soldati impotriva microbilor sau a virusilor.
Acesti soldati pe care ii face organismul pentru a se apara se numesc ANTICORPI.
In cazul strptococului beta hemolitic, organismul face anticorpi atat impotriva segmentelor acestui microb cat si impotriva
substantelor pe care le descarca microbul.
Anticorpii pe care organianismul ii face pentru a lupta impotriva streptolizinei O (SLO) se numesc anticorpi anti
streptolizina O ( prescurtat ASLO)

7
Ce inseamna ASLO crescut ?
Daca ai amigdalita produsa de streptococ beta hemolitic, atunci sigur organismul fabrica anticorpi anti streptolizina O
(prescurtat ASLO).

Dx:
Preoperator:
- durere datorita procesului inflamator amigdalian, manifestata prin disfagie

Obiectiv:
- Reducerea inflamatiei si durerii in timp de 12 h

IN:
- întretin discutii cu pacientul despre caracterul si intensitatea durerii (intensitate de la 1-10)
- durerea = sub forma de gheara sau senzatie de arsura
- administram aspirina pt reducerea inflamatiei,ibalgin
- faringosept pt calmarea disfagiei
- atentionam pacientul ca in timp de 2 h dupa ce-a luat faringoseptul sa nu manance si consume lichide

Dx2:
- alterarea mucoaselor datorita procesului inflamator

Obiectiv2:
- promovarea vindecarii leziunilor mucoase amigdaliene in 3-5 zile

IN:
- se recolteaza exudat faringean (in dim recoltarii nu tre sa manance, sa bea, sa se spele pe dinti) + se recolteaza sange
pt lab
- recomandam gargara cu ceai de musetel, explicandu-i ca are rol de dezinfectant si aplicam unguent
- in amigdalita cutacee se testeaza bolnavul la penicilina
- se face tratament cu penicilina G + streptomicina

Dx3:
- hipertermie datorita procesului inflamator

Obiectiv3:
- pacientul sa aiba temp in limita normala + asigurarea confortului fizic a pacientului in perioada febrila

IN:
- masurarea functiilor vitale
- monitorizarea aportului de lichide
- oferim pacientului cate 500 ml lichid pt fiecare grad crescut peste 37°
- alimentatia = pastoasa (semilichida) si calduta
- aplicam comprese reci pe frunte
- tegumentele se sterg cu carpa uscata
- administram medicatii (paracetamol 3/zi)

Dx4:
- explicam pacientului necesitatea interventiei pt ca pacientul trebuie sa inteleaga necesitatea interventiei,
pacientul sa-si exprime sentimentul de încredere în echipa de îngrijire

Obiectiv4:
- intelegerea pregatirii si rolul interventiei
- pacientul sa devina cooperant

8
IN:
- discutam cu pacientul despre consecintele negative pe care puseele repetate le pot avea asupra organismului
- verificam nivelul anxietatii, care de regula e de natura usoara, pt ca pacientul este familiarizat cu situatia
- mentinem igiena orala preoperator

Dx5:
- risc de deshidratare datorita greturilor, varsaturilor si alterarii functiilor vitale

Obiectiv5:
- pacientul sa fie hidratat adecvat

IN:
- se administreaza ceaiuri (de musetel) sau se monteaza o perfuzie
- observam mucoasele + trebuie urmarit pacientul pentru complicatii

Dx6:
- incapacitate de a se alimenta datorita procesului inflamator si durerii

Obiectiv 6:
- pacientul tre sa consume pe perioada spitalizarii alimente adecvate, sa nu scada in greutate pe perioada bolii

IN:
- pt a satisface aportul nutritiv necesar se administreaza alimentatie + hidratare (piure de cartofi, branza de vaca, ceai
cu paine)

Dx7:
- cunoasterea insuficienta in legatura cu administrarea preanesteziei, anesteziei, a senzatiei intra- si
postoperatorie

Obiectiv 7:
- educarea pacientului in legatura cu anestezia si cu interventia

IN:
- se face anestezie locala cu xilina 1 % 3-4 ml la o loja
- se mai poate administra o fiola de agocalmin, fenobarbital (im) pt calmarea durerii si calmarea pacientului
- sfatuim pacientul sa stea linistit, sa nu se agite, sa fie cooperant, sa nu tuseasca

Diagnostice postoperatorii:
Dx1:
- durere datorita interventiei chirurgicale

Obiectiv:
- calmarea durerii

IN:
- se aseaza pacientul in DL, cu capul aplecat in tavita renala, pt a expectora saliva
- educam pacientul sa nu tuseasca pt a nu provoca hemoragie si pt a nu intensifica durerea
- bolnavul tre sa stea la pat 2-3 zile
- nu tre sa vb 24 h
- monitorizam functiile vitale
- picaturi in nas, pt respiratie mai eficienta
- se pune punga cu gheata pt a opri sângerarea si pt a calma durerea

Dx2:
- risc mare de traumatism datorita faptului fizic intern al hemoragiei cauzata de excizia amigdalelor

9
Obiectiv 2:
- absenta sangerarii dupa interventie

IN:
- apreciem mucoasa bucala si amigdaliana
- urmarim secretiile eliminate
- constatam daca sunt urme de sange
- se administreaza vit. K, algocalmin sau fiola de adrenostazin
- educam pacientul sa nu scuipe din gat ci sa elimine secretiile care sunt in gura
- daca apar cheaguri de sange, educam pacientul sa nu intre in panica, ci sa stea linistit
- educam sa nu sufle nasul, sa nu plânga, sa nu tipe, sa nu vb
- amigdalele sunt inflamate, pline cu puroi

Dx3:
- dificultate de a se alimenta, hidrata datorita interventiei chirurgicale + durerii

Obiectiv 3:
- pacientul sa-si mentina o stare nutritionala adecvata post-operatorie

IN:
- explicam pacientului ca 2-3 h n-are voie sa manance
- dupa cateva ore putem administra ceai dulce, rece, evtl bea cu paiul cateva picaturi, sa înghita foarte incet
- daca e nevoie, se monteaza o perfuzie cu ser fiziologic + glucoza
- se aplica punga cu gheata la gat pe zona afectata

Dx4:
- insuficienta cunoastere in legatura cu regimul alimentar post-operator
- risc de infectii

Obiectiv 4:
- pacientul sa fie informat si sa stie cum sa se alimenteze, sa se hidrateze + sa previna infectia

IN:
- informam pacientul ca daca alimentatia va fi reluata mai tarziu (10-12 ore), cu atat va fi mai bine si vindecarea se va
produce mai repede
- inca de a 2-a zi pac poate consuma: piure de cartofi, ou moale, fara paine, cate putin fara a face efort la inghitire
- timp de 12 zile nu poate consuma lapte, sucuri acidulate, seminte
- informam pacientul sa nu se sperie daca observa in jurul amigdalelor ceva alb, deoarece sunt falsele membrane care
vor cadea dupa 8-10 zile

Complicatii:
- daca nu sunt tratate, apare reumatism articular acut sau afectiuni cardiace

10
 Îngrijirea pacientilor cu vegetatii adenoide (adenoidita cronica)

Adenoidita cronica este inflamatia cronica a amigdalei nazo-faringiene,

Se intalneste mai frecvent la copii 3-6 ani

In mod obisnuit, vegetatiile se atrofiaza spre pubertate

Factori favorizanti:
- anotimp rece
- afectiunea apare la copiii cu infectii repetate (rinite), in cazul in care alimentatia e deficitara (avitaminoze)

Manifestari clinice:
- pac prezinta obstructie nazala care se accentueaza in perioadele acute ale bolii
- copilul respira pe gura, mai ales in timpul noptii, cand are un somn nelinistit si zgomotos
- prezinta secretii nazale muco-purulente (cand este acuta)
- vocea nazonata (vb pe nas)
- apar tulburari functionale auditive frecvent din cauza infectiei si a trompei lui Eustache
- apar dureri de cap frecvente din cauza proastei oxigenari a sangelui
- copiii = palizi, apatici cu un usor grad de inapoiere intelectuala
- toracele este deformat (aspect globulos)
- copiii = slabi, prezinta facies adenoidian (gura = între-deschisa, nasul este lat, dintii = descoperiti prin retractia
buzei superioare, mandibula inainte (prognatism)

Complicatii:
- poate aparea amigdalita, sinuzita, otita, reumatism

Dx:
- alterarea respiratiei
- intoleranta la activitate fizica
- comunicare ineficienta la nivel intelectual
- insomnie
- modificarea schemei corporale
- risc de complicatii

Obiective:
- pacientul sa prezinte respiratie libera pe nas
- sa aiba somn odihnitor si apetit prezent
- sa atinga greutatea corespunzatoare varstei
- sa fie comunicativ, sa invete, sa se joace
IN:
- asistenta este cea care îndruma parintii ai caror copii prezinta vegetatia adenoide spre medic specialist
- tratarea complicatiilor
- in momentul in care copilul ajunge la serviciul ORL se pregateste copilul pt interventie chirurgicala
(adenoidectomie)
- se supravegheaza copilul post-operator 3-4 h
- îngrijiri = aceleasi ca si la amigdalita
- interventia dureaza pâna in 30 min
- asistenta din ambulatoriu va îngriji copilul in continuare pt combaterea sechelelor (anemie, rahitism) + ajuta la
reeducarea respiratiei

11
 Îngrijirea pacientilor cu epistaxis (rinoragie)

Def:
- reprezinta hemoragia ce ia nastere in fosele nazale, avand cauze locale sau generale

Etiologie:
- apare frecvent la persoane tinere, copii, persoane cu inflamatii nazale sau tumori nazale, ci cu HTA, avitaminoza
(carenta de vit), traumatisme

Manifestari:
- scurgerea sangelui prin foza nazala (de obicei unilateral) (cand hemoragia = abundenta, sangele se elimina si pe
gura)
- neliniste
- hipotensiune
- paliditate

Dx:
- alterarea respiratiei si a circulatiei
- anxietate
- stare de disconfort
- risc de soc hemoragic

Obiective:
- oprirea hemoragiei in cel mai scurt timp
- pacientul sa fie echilibrat circulator si respirator
- sa fie linistit
- daca e cazul, sa se inlocuiasca masa de sange pierduta (la hemoragii mari)

IN:
- se intervine cu masurile de prim ajutor
- compresiune digitala a narinei care sangereaza 5-10 min
- se poate introduce tampon îmbibat cu solutie hemostatica
- noi suntem cei care evaluam hemoragia prin masurarea tensiunii, pulsului
- se asigura repaus la pat in cazul pacientilor cu lipotimie
- se înlocuiesc pierderile cu sânge integral sau masa eritrocitara
- se ingrijeste specific pacientul in cazul epistaxisului cauzat de boli generale
Medicatie:
- hemostatice recomandate de medic

GUTURAIUL
- Este o infecţie virală
- Sindrom care se referă la o inflamaţie a celulelor epiteliului respirator de obicei grup de virusuri respiratorii.
MC
- survenite în mai puţin de 24-72h după inocularea virusului
- strănut, dureri de gât, cefalee
- senzaţie de frig
- simptome de obstrucţie şi descărcare nazală (rinoree)
- tuse
Complicaţii
1. Persoanele cu astm sau bronşite cronice pot manifesta o înrăutăţire a bolii pulmonare cronice
2. Dacă nasul persistă să curgă mai mult de 10-14 zile poate indica sinuzită bacteriană.

12
IN
1. nici un medicament specific
2. tratament simptomatic: paracetamol sau ibuprofen
3. inhalaţii
Educaţia pacientului
- următoarele măsuri au ca scop: susţinerea apărării organismului şi reducerea posibilităţii îmbolnăvirii
1) Igiena mâinii pentru a evita contaminarea persoanelor cu secreţii contaminate cu virus
2) Evitarea umidităţii în timpul lunilor de iarnă
3) Minimalizarea consumului de alcool
4) Evitarea inhalării substanţelor iritante: - fum
- substanţe chimice
- praf
- spray-uri
5) Stil de viaţă - alimentaţie bună
- mişcare
- somn adecvat
- strategii pozitive

Infectia cu virus herpetic de tip I (herpes simplu)

Este o afectiune data de virusul herpes simplex care se manifesta sub 2 forme, ambele
manifestându-se prin vezicule care sunt durereoase, ce apar pe piele sau pe mucoasa.
Aceasta boala este contagioasa, mai ales in timpul unei eruptii; este o afectiune incurabila
- afecteaza cavitatea bucala
- afecteaza organele genitale

Transmitere
Chiar daca virusul de tip I are predilectie pentru nas + gura, si tipul II pentru zona genitala, asta nu inseamna ca virusul de
tip I nu poate infecta si zona genitala si invers.
Virusul patrunde in celulele pielii sau ale mucoasei intr-o prima faza, apoi infecteaza terminatiile nervoase senzitive a unui
neuron, apoi merge de-alungul traiectului nervos pâna in corpul neuronului aflat in ganglionul sacral. Aici ramane
cantonat pentru toata viata.
In locul acesta nu poate fi distrus de sistemul imunitar.

Etiologie
- herpesul poate aparea in perioade de febra, in perioada menstruatiei, din cauza stresului, expunerea excesiva la
soare, in cazul traumatismelor locale si in perioade de slabire a sistemului imunitar
- cand apara acesti factori, virusul face calatoria inversa pe calea pe care a fost introdus in organism, si apare la
suprafata pielii in locul in care a fost prima infectie sau in apropierea acestei zone
- transmiterea se face prin contactul cu zona infectata in timpul momentelor de eruptie
- virusul este foarte sensibil si nu poate supravietui in conditii de mediu exterior
- transmiterea se poate face si de la mama la fat, virusul nu poate trece bariera placentara

MC:
- la inceput apare senzatie de intepatura, dupa care apare o zona rosiatica ce se va acoperi cu mici vezicule, uneori 2-3,
alteori buchet
- veziculele = pline cu lichid clar (lichidul = extrem de infectat)
- veziculele = foarte dureroase
- dupa scurt timp veziculele se sparg, se usuca si se acopera de cruste
- in cazul primei infectii, aceste manifestari sunt insotite de durere la urinare, dureri de cap, dureri de spate, stare
generala de rau
13
 - la femei pot aparea secretii vaginale, apoase
- la barbati = secretii uretrale
- in cazul primei infectii, perioada de la debut pana la disparitia ulceratiilor = 3-4 saptamani
- în cazul recidivelor, simptomele = mai slabe, numarul veziculelor este mai mic si perioada de eruptie pana la
vindecare = mai mica (vreo 10 zile)
- in cazul infectiei cu virus tip II eruptiile pot aparea si pe coapse
- ritmul aparitiei puseurilor este neimprevizibil
- scarpinatul leziunilor poate duce infectare secundara de tip bacterian sau se poate transmite virusul din zona
infectata in alte zona, aparand suprainfectarea (autoinocularea)

Diagnostic
- se pune pe examen vizual

IN:
- cea mai importanta = profilaxia prin folosirea lenjeriei intime personale, prosopului personal
- e important ca in perioada puseelor sa se evite contactul sexual sau se recomanda folosirea prezervativului
- nu exista un tratament care sa duca la vindecare definitiva
- singurul lucru care poate fi facut e sa se actioneze asupra efectelor
- se recomanda unguent cu aciclovir + HHC
- VIDARABINA-iv
- din clasa virusurilor herpes = virusul varicela zoster care da zona zoster

Faringita streptococica

Este infectia bacteriana acuta a gâtului, cauzata de streptococul A

Manifestari:
- debut insidios cu durere in gat, durerea = agravata de deglutitie
- febra (38°)
- faringele edematiat (umflat), si valul palatin
- amigdalele = acoperite de exudat
- ganglionii cervicali sunt inflamati si palpabili

ganglionii sunt inflamati datorita producerii anticorpilor

Diagnostic:
- se pune pe examenul cavitatii bucale, al gâtului
- se recolteaza exudat faringian
- ASLO = marit
- se pune si pe antibiograma

IN:
- tratament cu penicilina V (Ospen)
- penicilina G oral 10 zile
- se administreaza Moldamin injectabil doza unica
- cu cat tratamentul este instituit mai devreme, cu atat durata simptomelor se scurteaza
- la cei alergi la penicilina se administreaza eritromicina
- in perioada acuta se recomanda odihna pacientului, temperatura camerei optima
- in perioada acuta se recomanda odihna pacientului, temperatura camerei sa fie optima, sa consume cantitati mari de
lichid la temp corpului
- tratament local pentru calmarea durerii: ceai de musetel + paracetamol
14
Complicatii:
- sinuzite
- otite
- reumatism articular acut (RAA)

Laringita

Este inflamatia laringelui, iritarea (folosirea) excesiva a corzilor vocale

Cauze:
- de regula infectiile tractului respirator superior (viroza resp. sau gripa)
- folosirea excesiva a corzilor vocale prin vorbit indelung, cu voce tare, tipat sau cantat
- expunerea la substante iritante (fum), alergii
- in boala de reflux gastro-esofagian, cand apare refluxul laringean (acidul gastric din esofag in laringe)

Manifestari:
- principala manifestare = modificarea caracterului vocii
- vocea = ragusita, subtiata, ingrosata, sau abea perceptibila
- in unele cazuri apare incapacitatea de a vorbi
- apare durere la nivelul gâtului
- dimineata sunt vizibile cel mai bine modificarile legate de voce
- tuse pt curatarea gâtului mai ales in cazul laringitei virotice
- manifestarile = de obicei temporare, inafara cazului cand poate exista o alta afectiune (cancer laringian)
- dificultati la inghitire
- disfagie
- daca apare expectoratia cu sânge trebuie apelat imediat medicul
- nu recomand pastile mentolate
- manifestarile dispar de regula dupa cateva zile, vindecate chiar si fara tratament
- daca simptomele devin cronice, inseamna ca laringele poate fi afectat
- pot aparea noduli cu zone de ulceratii, apare risc crescut de a face cancer
- daca simptomele nu dispar in 2 sapt, indica o boala mai severa la nivelul laringelui mult mai grava decat laringita
- se apeleaza la medic daca simptomele apar brusc fara o anumita cauza, si scad din intensitate la cateva zile

Diagnostic:
- se pune pe laringoscopie
- se face examen cu fibroscopul
- se poate face biopsie
- laringo-trombo-scopia: permite medicului sa vizualizeze corzile vocale atunci când vibreaza, pentru studiul
mobilitatii acestora
- in laringita de multe ori corzile vocale nu se apropie si indeparteaza suficient

IN:
- educam in legatura cu repausul vocal: nu trebuie facut un repaus total, pentru ca o utilizare a vocii cat mai mica este
eficienta. E important ca pacientul sa vorbeasca incet, dar nu soptit
- pacientul nu trebuie incerce sa-si curete gâtul pt ca poate creste inflamatia la nivelul laringelui
- se face tratament supresiv pt tuse mai ales in cazul tusei seci (Codeina)
- pacientii evita fumatul si fumul, pt ca fumul irita gâtul si laringele si agraveaza inflamatia
- camera sa fie umidificata pt a permite scaderea cantitatii de mucus, pentru a evita nasul înfundat sau scurgerea de
secretii din faringe in laringe
- hidratare corespunzatoare
- se recomanda infuzie cu sare
- se previne si trateaza refluxul gastro-esofagian: tratament pt reducerea secretiei de acid clorhidric care poate
produce ulceratii la nivelul laringelui
15
 - e importanta reducerea cantitatii cafelei si a alcoolului
- sunt importante masurile igieno-dietetice, iar cand acestea nu dau rezultate, se trece la tratament medicamentos
- în cazul alergiilor, pacientul se trateaza corespunzator

LARINGECTOMIA ŞI TRAHEOSTOMIA.
Sunt necesare, când e nevoie de o cale aeriană, artificială, când amplasarea unui tub endotraheal este fără
succes sau este contraindicată.

IN la inserţia traheostomei.
1. raderea părului în regiunea respectivă
2. pacientul în decubit dorsal, cu o pernă sub umeri, capul în hiperextensie
3. monitorizare (urmărirea funcţiilor vitale)
4. asistenta medicală pregăteşte materialele necesare (sterile)
5. imediat după inserţia tubului se trece la respiraţie asistată, oxigenoterapie
6. fixarea tubului
7. urmărirea funcţiilor vitale
8. îngrijirea stomei - controlul sângerării stomei (normal în primele ore, nu se pansează 24h) - controlul
aerului să nu pătrundă s.c. (se umflă gâtul)

Îngrijiri de rutină zilnice

1. curăţarea zonei exterioare a traheostomei cu comprese de tifon în apă oxigenată (usucă secreţiile), apoi
uscare cu tifon steril
2. aplicarea unui unguent cu antibiotic în jurul stomei
3. schimbarea panglicii care fixează traheostoma în aşa fel încât să permită două degete între ea şi gât dar să
fixeze traheostoma
4. interpunerea unui pansament între tubul traheostomei şi panglică pentru absorbţia secreţiei
5. supravegherea zonei (iritaţii, roşeaţă, edem, aer subcutanat) şi a secreţiilor (culoare, miros)

Stomatite (aftele)

Afectiune inflamatorie a cavitatii bucale.

Poate fi si rezultatul unei afectiuni imune. Nu este contagioasa.
Flora microbiana saprofito-bucala ataca mucoasa de pe limba si gingii si din cauza ca organismul nu este programat sa
lupte impotriva propriilor bacterii, care in mod normal protejeaza de alte infectii, sistemul imun ignora atacul si zona
infectata se ulcereaza.
De cele mai multe ori aftele sunt date de infectia de candide.
Dureaza mai multe zile pana cand tesutul inconjurator actioneaza pentru vindecare, si recuperarea completa poate dura 10-
20 zile.

Atentie!!
Alimentele sarate, picante sau acide nu produc afte, ci doar le agraveaza
Alte cauze:
- cancere
- alergie
- afectiuni ulceroase

16
Manifestari:
- apar leziuni micute pe gingii sau interiorul buzelor (cand exista infectia cu candida acestea sunt acoperite cu un
depozit albicios)
- apare usturimea
- se pot extinde pana-n gat, apare disfagia
- febra
- stare generala alterata

IN:
- se trateaza cauza care-a determinat aparitia aftei
- gargara cu glicerina + ceai de musetel
- daca mai multe, atunci cu betisor de ureche se tamponeaza cu glicerina
- toaleta cavitatii bucale
- aftele date de candida se numeste margaritarel
- afectiuni candida la coltul buzelor = zabaluta

Deviatia de sept nazal

Septul = peretele care separa cele 2 cavitati nazale
La nivelul nasului, septul are rolul de a sustine nasul si de a directiona fluxul de aer inspirat.
In partea posterioara, septul este format dintr-un os subtire, iar în partea anterioara dintr-un cartilaj. In mod normal acesta
este relativ drept si pozitionat in centrul nasului.
Atunci cand septul este suficient de deplasat catre una din parti, poate duce la afectarea pasajului aerului si la afectarea
mucusului de la nivelul nasului.
Aceasta conditie poate da anumite simptome sau boli.

Cauze:
- poate aparea in timpul dezvoltarii prenatale
- in timpul nasterii
- pe parcursul cresterii nasului
- poate aparea si ca urmare a unui traumatism
De cele mai multe ori deviatia de sept nu necesita tratament, pt ca nu produce nici un simptom. Totusi, atunci cand
deplasarea este severa, ea poate sa obstrueze pasajul de aer de la nivelul narilor si sa predispuna la infectii repetate ale
sinusurilor, poate aparea epistaxisul, sforaitul sau apneea de somn (intrerupere repetata a respiratiei in timpul somnului)

Diagnostic:
- se pune pe examenul obiectiv al septului.

Tratament:
- vizeaza simptomatologia (dureri de cap, decongestionante nazale, antibiotice dupa antibiograma, doar daca
simptomele = persistente se intervine chirurgical pt reconstructia septului nazal)
- Interventia chirurgicala se numeste septoplastie
- Interventia se face cu anestezie locala sau generala
- operatia dureaza de la 60-90 min
- dupa 3-4 ore pacientul poate parasi spitalul
- interventia o face chirurgul
- interventia consta in efectuarea unei incizii in interiorul nasului, si se indreapta mucoasa care acopera cartilajul si
osul
- septul deformat va fi taiat sau indreptat, dupa care mucoasa va fi repozitionata peste sept.

17
IN postoperatorii
Să aducă confort pacientului şi să prevină complicaţiile.
1. aplicaţi comprese reci sau gheaţă intermitent timp de 24h, pentru reducerea edemului şi pentru a crea confort
pacientului
2. schimbaţi pansamentul ori de câte ori este nevoie
3. anunţaţi medicul dacă sângerarea creşte
4. instruiţi pacientul să nu sufle nasul (doar se şterge)
5. îngrijirea cu atenţie a gurii, deoarece bolnavul este forţat să respire pe gură; spălare pe dinţi cu periuţă moale
Educaţia pacientului
1. să ţină capul ridicat pe 3 - 4 perne pentru prevenirea edemului
2. să folosească un vaporizator pt prevenirea formării crustelor şi uscării mucoasei nazale
3. evitaţi aspirina şi produsele care conţin aspirina
4. strănutul - poate provoca hemoragii prin creşterea presiunii venoase. Dacă nu-1 poate controla să ţină gura
deschisă în timpul strănutului
5. să nu îndepărteze crustele - vor cădea de la sine
6. să evite iritanţii din mediu, în special fumatul
7. să evite eforturile
8. să evite consumul excesiv de alcool (vasodilatator)
9. să nu ude, să nu mişte atela gipsată dacă există
10. îngrijirile postoperatorii pot continua 6-12 1uni pentru a preveni formarea căluşului în exces sau diformitate
cosmetică.

ÎNGRIJIREA PACIENŢILOR CU AFECŢIUNI ALE URECHII EXTERNE

(dopul de cerumen, corpii străini, plăgi,
contuzii, arsuri şi degeraturi ale pavilionului urechii)

Culegerea datelor
- circumstanţe de apariţie:
- dop de cerumen - persoane cu hipersecreţie a glandelor ceruminoase
- traumatismele pavilionului - expunere la temperaturi scăzute, accidente de muncă, traumatisme
MD
 diminuarea auzului
 disconfort auricular
 ameţeli
 prezenţa plăgilor, arsurilor, degerăturilor la nivelul pavilionului
 secreţii purulente, sanguinolente la nivelul pavilionului urechii
 durere
 cicatrici vicioase cu îngustarea orificiului conductului auditiv extern

Dx
- comunicare ineficientă senzorială auditivă
- disconfort fizic cauzat de durere sau senzaţii auditive violente (în cazul corpilor străini animaţi)
- risc de complicaţii: infecţii ale timpanului urechii medii şi cicatrici vicioase

18
Ob
- cicatrizarea plăgilor, arsurilor, fără complicaţii
- pacientul să afirme stare de bine fizic şi psihic
IN
Asistenta:
- pregăteşte materialele şi pacientul pentru spălătura auriculară în vederea înlăturării dopului de cerumen şi a
corpilor străini

Dop de cerumen

Timpan A - Spălătură auriculară; B - Poziţia amboului seringii

- aplică tratamentul în plăgile pavilionului urechii (spală tegumentele sănătoase din jur cu apă călduţă şi săpun,
le dezinfectează cu alcool, face dezinfecţia plăgii prin tamponare cu apă oxigenată, acoperă plăgile cu comprese
uscate fixând pansamentul cu faşă)
- aplică comprese umede în soluţie de rivanol 1/1000 în cazul infectării plăgilor
- educă pacientul să se prezinte în continuare pentru schimbarea pansamentului până la vindecarea plăgilor

PROCESUL NURSING PENTRU PACIENŢII CU OTITĂ

Otita este o infecţie a urechii medii care netratată în faza congestivă determină supuraţia. Otomastoidita
este complicaţia otitei medii supurate, netratate la timp, apărând la două-trei săptămâni de la debulul otitei.

Culegerea datelor
Circumstanţe de apariţie: - în timpul unei rinofaringite
- la orice vârstă, mai frecvent la copii şi sugari
MD (s/s posibile) - în otita acută supurată, durere la început moderată treptat devine vie şi insuportabilă, iradiază
spre maxilar: senzaţie de tensiune în ureche, febră 39-40°C, frisoane, hipoacuzie
- în otomastoidita acută supurată: durere vie în regiunea mastoidiană, febră, dispnee, tahicardie

Dx
- durere
- hipertermie
- anxietate
- insomnie
- comunicare ineficientă la nivel senzorial auditiv
- risc de complicaţii: alterarea respiraţiei şi circulaţiei, deshidratare, paralizia nervului facial
19
Ob
- pacientul să afirme stare de bine
- temperatura corporală să se menţină în limitele fiziologice
- să se obţină vindecarea fără complicaţii

IN
Asistenta:
- asigură repausul la pat în perioada febrilă într-o cameră liniştită, cu temperatură 20-22°C
- măsoară temperatura, pulsul şi le notează în foaia de temperatură
- administrează tratamentul: cu antibiotice pe cale generală; cu simptomatice pentru combaterea febrei şi a
durerilor
- face instilaţii auriculare cu soluţii călduţe decongestive şi analgetice
- aplică instilaţii nazale cu soluţii dezinfectante
- aplică comprese călduţe pe regiunea mastoidiană (în otomastoidita) pe care le schimbă la
2-3 ore
- asigură alimentaţia hidrozaharată în perioada febrilă, bogată în vitamine şi lichide, pe
care o completează ulterior cu alte alimente
- pregăteşte pacientul şi participă la puncţia otică (paracenteză otică)
- scopul puncţiei: - exploratorie, recoltarea secreţiei otice
- terapeutică - evacuarea secreţiei urmată de spălătură
- îngrijiri ulterioare: educă pacientul să se prezinte la control (prezintă meşă pentru drenaj,
este informat că orificiul creat se vindecă fără a afecta audiţia)
- pregăteşte pacientul,când este cazul, pentru intervenţia chirurgicală -
antromastoidectomie - şi îl îngrijeşte postoperator
Acul de paracenteză

Corpi straini auriculari

Corpii straini = de 2 feluri:
- animati (vii):
a) insecte
b) viermi
c) paianjeni

- neanimati:
a) samburi
b) boabe (fasole)
c) betisoare, scobitori, bete chibrit
d) margele
e) alti corpi metalici

Urgentele adevarate sunt in cazul corpurilor vii.

Corpii inerti sunt de obicei asimptomatici

20
Manifestari clinice:
- daca nu e lezat conductul auditiv, pacientul acuza senzatie de înfundare a urechii, hipoacuzie, acufene
- in caz de leziune a conductului apare otalgia , excoriatii la examinare sau plagi ale conductului, a timpanului sau a
urechii medii
- apare tumefierea mai ales in cazul corpilor straini care au stat o perioada indelungata in ureche
- in cazul corpilor vii apar zgomote auriculare insuportabile, care fac sa vibreze timpanul
- apare durerea, gâdilaturile, ameteala

IN:
-
de cele mai multe ori se face otoscopie cu ajutorul spectrului auricular
-
se verifica natura, existenta si sediul corpului
-
se face spalatura auriculara corecta pt extragerea corpului
-
spalatura se face cu seringa Guyon, folosindu-se apa incalzita la 37°. Jetul de apa va fi dirijat pe peretele postero-
superior al conductului, pentru a evita traumatizarea timpanului
- in cazul unui corp strain vegetal, acesta va fi deshidratat înainte de extragere, instilându-se in conduct alcool
- tehnica e indicata doar dupa ce s-a facut otoscopia pentru a verifica daca timpanul e lezat sau nu, sau daca corpii
straini nu sunt agravati
- daca extractia corpului nu e reuseste prin spalatura, se recomanda sa nu se insiste prin alte mijloace, pentru a nu leza
timpanul
Cand corpul strain este viu, trebuie transformat intr-un corp inert; se instileaza ulei in conduct sau glicerina care asfixeaza,
sau tampon imbibat cu eter, mentinut la ureche 3-10 min
- încetarea zgomotelor dovedesc moartea insectei
- elminiarea corpului = cu spalatura auriculara
- daca nu reusim scoaterea, atunci trimitem la un medic specializat
Atunci cand corpii straini sunt inclavati sau foarte profunzi si nu pot fi extrasi pe cai naturale, vor fi extrasi pe cale
chirurgicala cu anestezie locala sau generala.

Furunculul conductului auditiv extern

- este inflamatia foliculului pilo-sebaceu din conductul auditiv

Manifestari:
- durere locala violenta
- durere accentuata la masare
- febra
- cefalee
- hipoacuzia

Tratament:
- comprese, badijonare cu antiseptice
- se dau antinevralgice
- se face incizia si drenarea sau dupa incizie medicul curata locul + se aplica mese imbibate in solutii antiseptice
- Medicament administrat: Oxacilina, antibioterapie dupa antibiograma
- cel mai bun tratament = prevenirea care consta in evitare traumatizarii conductului auditiv extern

Atentie!!
Este interzisa exprimarea furuncului.

21
 Otoscleroza
Se produce prin blocarea osisoarelor care transmit vibratiile de la timpan la urechea interna. Osisorul afectat = scarita
Operatia consta fie in deblocarea acesteia (deblocarea = temporara pt ca se anchilozeaza la loc dupa 2-3 ani), fie în
înlocuirea ei cu un implant.
Interventia = stapedectomie
Osisorul artificial este din titan si se introduce direct in urechea medie, înlaturând astfel definitiv posibilitatea
reanchilozarii lui.
Orificiul din urechea interna este forat cu ajutorul unei raze laser.

Manifestari:
- surditate progresiva

IN:
preoperatorii:
- întrebam pacientul daca e alergic la medicamente
- urmarim starea fiziologica actuala
- se recolteaza analizele de laborator
- se face audiograma pt a vedea progresivitatea pacientului
- înainte de operatie nu se mananca, nu se bea
- boala se poate transmite ereditar
- interventia dureaza 30-60 min
- se face preanestezie, sedativ im
- anestezia = locala
- interventia consta in indepartarea scaritei blocate, deschiderea urechii interne prin forarea unui orificiu de 0,5 mm
cu raza laser si se înlocuieste scarita
- la finalul interventiei se face proba de auz
- dupa operatie bolnavul imobilizat la pat, relativ nemiscat timp de 1-2 zile, cu urechea operata in sus
- va avea un pansament in ureche timp de 7 zile
- va consuma lichide
- nu va consuma alimente sarate sau f dulci
- se administreaza antibiotice preventiv
- se evita patrunderea apei in ureche
- atentionam pacientul ca e posibil ca in primele zile dupa operatie sa aiba ameteli, mai ales la miscarile capului
- dupa scoaterea pansamentului din ureche se vor pune câteva picaturi dimineata si seara
- sfatuim pacientul ca e posibil ca o perioada de timp sa auda ecouri (aprox. 2 luni) sau e posibil ca unele zgomote sa-
l deranjeze
- e o stare tranzitorie; aceste senzatii se atenueaza pe masura ce creierul se adapteaza la noul nivel auditiv
- trebuie modificat stilul de viata, se evita trepitatiile, sporturile brutale
- la 2 luni si 6 luni se recomanda audiograma
- daca apar modificari ale auzului (scaderea auzului, infundare), se apeleaza la medic
- e posibil ca în unele cazuri zgomotele sa nu diminueze si sa nu se amelioreze dupa operatie
- daca si cealalta ureche este afectat de otoscleroza, rezolvarea este similara
- intre cele 2 operatii tre sa fie cel putin 2 luni

22
23
 Nu folositi betisoare pentru curatarea urechil

Generalitati
Gandeste-te bine inainte sa iti cureti urechile cu betisoare cu vata!
Specialistii in otorinolaringologie ne spun ca cea mai buna metoda de a ne
pastra urechile curate si fara ceara consta in igienizarea partii externe a acestora si
evitarea celei interne.
Urechile noastre au capacitate de auto-curatire. Ceara este de obicei eliminata din ureche
"fara ajutor" din exterior, nefiind nevoie de un instrument pentru a face acest lucru.
Betisoarele cu vata, sau orice alt obiect pentru curatire, pot impinge ceara mai mult in
canalul auditiv, producand obstructia acestuia.
Agrafele de par sunt in special periculoase daca sunt utilizate drept instrumente de
curatire ale urechilor deoarece pot perfora stratul delicat de piele ce captuseste canalul
auditiv - provocand astfel infectii. Ceara de la nivelul urechii este secretata cu un scop - previne
patrunderea bacteriilor la nivelul canalului auditiv. Infectia la acest nivel poate avea drept cauza existenta
apei in spatele unui dop mare de ceara. Aceasta se cheama urechea inotatorului si afecteaza canalul auditiv
extern. Daca ai o astfel de infectie, vei resimti durere atunci cand tractionezi sau aplici presiune pe
structurile urechii externe.

Fiecare dintre noi secreta cantitati variabile de ceara la nivelul canalului auditiv. Cateodata exista o secretie
in exces, ceara blocand canalul auditiv, facand astfel dificil auzul. Daca acest lucru se produce, un medic
poate indeparta ceara in exces utilizind un jet de apa calda sau instrumentar de specialitate.

Mastoidita
Este infectia osului mastoid situat in spatele urechii.
De obicei boala rezulta in urma distrugerii portiunii osoase a regiunii mastoide si poate fi o complicatie a unei otite medii
netratate.
Afectiunea este cauzata de unele bacterii (streptococ, stafilococ) dar poate fi provocata si de hemophylus Influenza (virus
care da gripa)).
De obicei apare la copiii tratati incorect, sau cu imbolnaviri repetate.

Patologie:
- germenii patogeni gasesc un teren bun de dezvoltare in numeroasele celule ale mastoidei care comunica cu urechea
medie printr-un canal foarte ingust
- datorita faptului ca infectia evolueaza la un mediu inchis, procesul supurativ se dezvolta repede, transformându-se
in osteoflegmon (flegmon pe os) cu simptome foarte intense.
- netratata, afectiunea poate duce la necroze osoase, poate duce la exteriorizarea colectiei in regiunea retro-auriculara
- poate aparea osteomelita temporala si occipitala, meningita, pot aparea stari gravate de septicemie, paralizia si
pareza nervului facial, toate astea ducand pana la moarte

Manifestari clinice:
- apar dureri vii in regiunea urechii si a mastoidului cu caracter pulsatil
24
 - starea generala = alterata, febra, frison, leucocitoza
- examinarea regiunii mastoide indica tumefactia tegumentelor din zona respectiva, disparitia pliului auricular
- apare hipoacuzia progresiva
- atunci cand se elimina colectia, caracterul ei este cu puroi gros, bine legat

IN:
- identificarea bacteriei care a cauzat infectia (prin culturi recoltate din lichidul din ureche)
- se administreaza antibiotice dupa antibiograma
- se urmareste starea pacientului
- se administreaza vitamine
- interventia = chirurgicala (mastoidectomie)
- mastoidectomie = incizia care se efectueaza pt evacuarea si indepartarea celulelor mastoidiene necrozate cu drenaj.
Incizia poate fi post-auriculara (in spatele urechii), si in cazul acesta e nevoie sa se rada parul din regiunea aceasta
- interventia se mai poate face intraauricular
- incizia se practica prin conductul auditiv

IN postoperatorii:
- se pun aplicatii reci pe regiunea respectiva
- se urmareste secretia drenata prin schimbarea pansamentului
- se administreaza analgezice, sedative
- pansamentul se schimba zilnic in primele 2-3 zile
- urmarim pacientul pentru complicatii: paralizii faciale (ochiul de partea afectata nu se mai inchide, coltul gurii
atârna, pacientul nu poate bea decat daca toarna cu sticla)
- se administreaza cortizon
- poate aparea ameteala (educam pac)
- se urmareste calitatea auzului
- daca febra atunci antipiretice + consum de lichide

Sindromul MENIERE
Sindromul meniere apare in cadrul imbolnavirii acute a canalelor semicirculare din labirint din cursul infectiilor
acute rinofaringiene sau otice.
Sindromul se caracterizeaza prin distensia labirintului prin acumulare de endolimfa (lichid in cavitatea labirintica)

Cauze:
- infectii rino si otice repetate
- traumatisme craniene + la persoane cu sifilis

Manifestari clinice:
- tulburari de echilibru (se manifesta prin vertij)
- apare hipoacuzia
- senzatie de zgomot in ureche (acufene)
- greturi, varsaturi, varsaturi mai ales la miscarea capului

Dx:
- dificultate de deplasare si de mentinere a ortostatismului
- intoleranta digestiva
- comunicare ineficienta la nivel senzorial auditiv
- anxietate
- risc de complicatii

25
Obiective:
- pacientul sa-si pastreze o buna pozitie si sa se deplaseze fara dificultate
- sa-si pastreze integritatea fizica si psihica
- potential de infectie scazut

IN:
- se asigura camera obscura, linistita pt repausul pacientului
- se asigura alimentatie hipo-sodata
- se interzice consum excesiv de lichide
- la nevoie se administreaza diuretice, antivomitive
- insotim pacientul in deplasarile prin salon pt a-l proteja de caderi
- reeducam pacientul pt mentinerea echilibrului
- pac sa se culce pe partea sanatoasa
- la cei la care tratamentul medicamentos nu da rezultate, iar vertijul este invalidant, se intervine chirurgical prin
decompresia sacului endo-limfatic
- tratamentul general (medicamentos) pe care pacientii îl utilizeaza este Sermion (Nicergolinum), Preductal
(Trimetazidin), Betaserc (substanta activa = betahistinum), Xanax
- Tratamentul de regula da rezultate bune, dispare vertijul in 80-90 % din cazuri

26