Sunteți pe pagina 1din 1

Anul XXII, nr.

5 (773) 24-30 IANUARIE 2011

PE URMELE MÂNTUITORULUI (XXVI) Slava troiºa de la margine de cer


de dinainte
La Ierihon Decembrie. 25.
de a fi Dimineaţa devreme.
Doi preoţi, unul la apogeul slujirii, un altul abia mijind de
lumea
D
e la Iordan până Ierihonul azi – un sat mic – ci după iconostasele ce le luminase deja cu harul iconografiei ce
la Ierihon este o era ceva și mai la deal, pe niște
o stăpânea, o preoteasă vrednică de bucuria mulţilor ei prunci,

Î
n clipa apropierii de bunică şi grijulie rugătoare. Şi un tânăr care ţinea să ajungă
cale de trei ore coline, căci Ierihonul stă la
marea Sa încercare, slujitor al altarului şi care ţinea în ochii săi toată lumina bucuriei
cu trăsura. Cu automobilele poalele munţilor. Se văd până
Mântuitorul nostru Îşi Crăciunului. În drum spre Dumnezeiasca Liturghie. Poate
facem această cale în jumă- în ziua de azi ruinele acestui
aminteşte de slava care Îl va cântau un colind. Sau rosteau o rugăciune. Poate că admirau
tate de oră. Ne oprim mai întâi vechi Ierihon.
aştepta după ce va ieşi din o dimineaţă pe care o aşteptaseră cu jind duhovnicesc. Poate
la mănăstirea ortodoxă «Sf. Despre cum au cuprins că…
ultima luptă a Sa cu păcatul
Ioan Botezătorul», foarte fru- israelitenii cetatea Ierihonului şi cu vrăjmaşul. Din sens opus drumului lor, după beţia unei nopţi de ne-
mos împodobită. Cumpărăm cred că știe fiecare din istoria Spre această slavă înal- ajun, un tânăr mâna maşina fratelui său. Poate că şi el abia se
de aici fel de fel de amintiri, biblică și puteţi să citiţi acest ţă El în clipa aceasta şi su- despărţise de tatăl şi de mama sa, poate că… Torpilă a-
iconiţe cu Botezul Domnului, lucru și în Biblie, Cartea lui fletele încercate ale uceni- ducătoare de moarte, maşina mânată de el a rupt colindul celor
pietricele din Iordan zugrăvite Iosua, cap. 6. Israelitenii l-au cilor Săi, când Se roagă din care-i ieşiseră în întâmpinare în drumul spre Liturghie. Unul,
cu Sf. Botez etc. trecut prin foc și sabie. mijlocul lor către Tatăl, zi- doi mai întâi. Trei mai apoi. Patru în sfârşit. Patru colindători
Peste o câmpie stearpă, Cetatea Ierihonului este când: plecaţi să cânte Dumnezeului celui Viu vestea că, în ciuda
cu pământ nisipos, spălat de o cetate pusă sub blestem ce- nenorocirii ce umple pământul, Naşterea Lui e încă vie. Că
Şi acum, Tată, proslăveş-
apele Iordanului ce se revarsă resc, ca și Sidonul și Tirul, de Naşterea Lui nu e zadarnică. Luminaţi de bucuria Lui spre
te-Mă la Tine Însuţi cu slava
primăvara, înaintăm spre Ie- aceea nu s-a mai refăcut. Toa- pe care o aveam la Tine îna- Bucuria Lui. Cu palmele făcute căuş peste aurul smereniei,
rihon. Ierihonul a fost o ceta- te încercările de rezidire a Ieri- inte de a fi lumea... (In 17, 5). smirna rugăciunii şi tămâia buneicuviinţe preoţeşti. Purtând la
te cu un vechi trecut istoric. honului au fost zadarnice. Ele cer o troiţă din cuvintele colindului. Un colind din razele troiţei
Când au trecut israelitenii Ior- n-au dăinuit decât o vreme Câtă siguranţă şi încre- făurit. Stă Crucea Stea…
danul ca să intre în Canaan, scurtă. dere este în această rugă- Noi. În uimire dureroasă. Răniţi, ca şi cum din noi s-ar fi
Ierihonul era în faţa lor o ciune a Domnului nostru Ii- rupt ceva. De fapt, din noi s-a rupt ceva. Un frate, un fiu, o soră,
cetate tare și bine întărită, cu sus Hristos! un frăţior… Prima reacţie una de interogaţie la adresa unui
(continuare în pg. 5)
ziduri mari. Dar această ce- Dacă ucenicii Săi ar fi Dumnezeu care nu ştim cum numără plecările. Apoi nădejdea
putut avea cumva îndoială că ştirea – căci, Doamne, grabnic a mai ajuns ştire – nu este
tate nu era pe locul unde e
Părintele Iosif TRIFA în inimile lor cu privire la adevărată. Aşteptarea. Mirosul de brad nu mai are cu sine
dumnezeirea Sa, în clipa a- izbucnire de seve sărbătoreşti. Bradul miroase a coroană. Încă
ceea trebuie să se fi risipit una.
pentru totdeauna orice îndo- Noi. Trişti. Neliniştiţi. Purtând, urcând spre Suceava,
ială a lor în privinţa aceasta.
Zaheu ne predică astăzi
durerea unei risipiri de Praznic. Ei, aşteptându-ne. Copiii lor
Mântuitorul vorbea cu
derutaţi, neştiind la cine să alerge mai întâi. La tata George, la
Tatăl ca unul ce fusese plin
mama Elena, la fratele Vasilică? Pe oricare alt front al lumii ar
de slavă la El, mai înainte
Predică la Duminica a 32-a după Rusalii de a fi lumea.
fi căzut seceraţi de duşman, tricolorul le-ar fi împodobit plecarea.
Ca unor eroi în drum spre împlinirea misiunii. Dumnezeu în-

E
Ucenicii trebuie să-şi fi
vanghelia cu Zaheu „pierdut“, pentru a înţelege ce adus aminte atunci de cele velindu-i în hlamida ninsorii curate, ca o tainică recunoaştere a
ne pune înainte în- răutate ascunsă avea el în sine scrise atât de măreţ în Sfin- biruinţei lor. Noi, învăluindu-i în cuvintele colindului.
toarcerea la Dumne- din cauza banilor şi a bogăţiei tele Scripturi ale Proverbe- Lecţia adâncă a morţii acestor colindători îmi pare a fi alta.
zeu a unui om pierdut. Păcatul strânse în mod nedrept. Dar nu lor, unde El Însuşi spune Mereu în ultimii ani îi descopăr pe preoţi şi ai lor la îndemâna
lăcomiei de arginţi l-a dus în doar el era în această stare. Viaţa prin Solomon: tuturor grandomanilor de conjunctură. Mereu victime pe
această stare nenorocită pe care mediocră a vameşilor îi îm- „Eu am fost din veşnicie, contrasens cu alcoolizaţii neodihniţi ai societăţii româneşti. Un
nu un om a numit-o aşa, ci În- pingea pe toţi la astfel de fapte când încă nu era nimic din soi de anti-colindători în căutare de colindători. Vulnerabili şi
suşi Hristos: „Că Fiul Omului a cele ce se văd... înainte de fragili, preoţii şi curatele lor bucurii se sting la marginile căilor
netrebnice. Chiar dacă mergeau
venit să caute şi să mântuiască a se fi născut munţii, îna- înguste, refuzând concursul pe autostrăzile provocărilor lumii
la sinagogă, o făceau de ochii
inte de a fi dealurile... moderne. Mereu pe cale, de la o Liturghie la alta, nefolositori
pe cel pierdut“ (Lc 19, 10). (continuare în pg. 5) Când a întocmit Dum- lumii care colcăie de bancheri şi împrumuturi sinucigaşe, de
Zaheu a fost astfel numit de
nezeu cerurile, Eu eram de oameni procent şi invidii insipide. Nefolositori unei societăţi
Mântuitorul Iisus Hristos, adică Pr. Petru RONCEA faţă... Când a pus temelie
groapă de gunoi pentru luxuriantele provocări ale minciunii şi
pământului, Eu eram Meş-
Din sumar terul Lui, la lucru lângă El...
tatălui acesteia. Smeriţi şi răniţi, morţi şi înviaţi, preoţii şi
bucuriile lor înalţă troiţe de colinde la marginea de văzduh a
• Cu copilul pe genunchi / Pr. Gh. GRIGORE pg. 2 Eram desfătarea Lui...” (Prov
8, 23-30). Ţării.
Când Sinaxarul îşi lărgeşte coloanele, coloana vertebrală
•Tu, ostaş... / Timotei FECIORU, pg. 2 Şi prin David: „Mai îna-
inte ca să se fi născut mun- a unui Neam se îndreaptă din amorţire. Nu contează câţi vin să
• La Biserică / Mariana DRĂGŞAN, pg. 3 ţii şi mai înainte ca să se fi
făcut pământul şi lumea,
ucidă cu inconştienţă. Ci câţi mor conştienţi că Dumnezeu
există, pe cale spre Liturghia Lui. Şi numele lor devin şi numele
• Lasă-ţi harfa ta... / S. CONSTANDACHE, pg. 3 noastre. George, Elena, Vasile…
(continuare în pg. 6)
• Conştientizarea netrebniciei / C. STANCU, pg. 4 Traian DORZ
Pr. Constantin NECULA