Sunteți pe pagina 1din 5

Colegiu Economic ,,Partenie Cosma” Oradea Bihor

Profesor: Dan Laura Elev: Jurge Alin


Clasa: a XI-a C

2010-2011

Concurenta!!!

Coneceptul de concurenta
Conceptul de concurenta s-a format si este folosit in orce tip de relatii sociale. Reglementarile juridice l-
au preluat din vocabularul uzual, adaugandu-i unele note disociative, spre a-l adapta particularitatilor
vietii economice.

Concurenta este definita ca o confruntare intre agnttii economici pentru castigarea si conservarea
clientelei,in scopul rentabilizarii proprei activitati

Funcţiile concurenţei

a) Functia de reglare. Pentru a supravietui in lupta de concurenţă agentul economic trebuie sa propună
bunuri sau servicii pe care le preferă cumparatorul (consumatorul). In consecinţă si factorii de productie
sint indreptati, sub influenta pretului, sint indreptati in acele retele unde se simte o necesitate sporita.
b) Functia de motivare. Pentru intreprinzator concurenta insemna si o sansa si risc concomitent:
intreprinderile, care propun o productie mai buna dupa calitate sau o produc cu cheltuieli mai mici,
primesc in consecinta un venit sporit, ceea ce stimuleaza procesul tehnic. Si invers, intreprinderile ce nu
reactioneaza la dorintelel clientilor sau incalca legile concurentei pe piata primesc in consecinta
pedeapsa sub forma de pierderi sau sint eliminati din piata.
c) Functia de repartitie (reparitzare). Concurentia este nu numai un catalizator, lun stimul pentru o
productie sporita, dar si face posibila repartizarea venitului intre intreprinderi, (agenti economici) in
functie de investigatiile lor efective. Aceasta satisface regula de remunerare in functie de rezultate in
urma luptei competitive.
d) Funcita de control. Concurenta impune anumite restrictii si in acelasi timp indeplineste functia de
control asupra puterii economice a fiecarei intreprinderi. Astf4el monopolistul poate impune pretul. In
acelasi timp concurenta ii da posibilitate cumparatorului (consumatorului) de a alege din mai multi
vinzatori. Cu cit e mai perfecta concurenta, cu atiat e mai obiectiv pretul.
Politica in sfera concurentei e menita sa indeplineasca functii de control, pentru ca concurenta sa poata sa-
si indeplineasca functiile. Principiul de baza “intensitatea maximala a concurentei”, in calitate de scop a politicii
concurentiale, presupune:
a) inovatia sub presiunea concuretei – perfectionarea rapida a proceselor tehnice.
b) Intreprinderile au o plasticitate inalta – se adapteaza rapid la schimbarile ce se produc pe piata.
Intensitatea concurentei se determina prin faptul cit de repede se pierd avantajele venitului in rezultatul
infaptuirii cu succes a inovatiilor de catre concurenti. In primul rind aceasta depinde de faptul cit de repede
reactioneaza conurentii la startul efectiv a intreprinderii-pioner si cit de dinamic este procesul.
In concordanta cu principiul de baza a “intensitatii optimale a concurentei” conditiile favorabile de
funcitionare a concurentei se manifesta atuinci cind se ciocnesc cu o oligopolie “larga” cu individualizarea
“moderata” a productieie. Oligopolia “ingusta” cu o puternica individualizare a productiei, invers, duce la
micsorarea intenistatii concurentei.

Formele de concurenta existente pe piata sunt:


- concurenta perfecta (directa), din punct de vedere al producatorului, se manifesta pentru aceleasi produse
(concurenta de marca, de intreprindere)
- concurenta imperfecta (indirecta), din punct de vedere al pietei, adica produse si servicii diferite dar care
satisfac aceleasi nevoi (concurenta formala, generica).

-Formele concurentei imperfecte sunt:


a)    oligopolul,
b)    monmopolul,
c)    concurenta monopolistica.
      
- concurenta loiala sau corecta
- concurenta neloiala sau incorecta ( concurenta ilicita, parazitara, dumping).

Caracteristicele formelor de concurenta


Forma Numarul de Bariere de Produsul Cunostinte despre
concurentei concurenti intrare pe piata piata

Monopol Un concurent Multe bariere Aproape nu Perfecte


exista
substituanti

Oligopol Cativa Unele bariere Produse Imperfecte


concurenti diferentiate sau
omogene

Concurenta Mare Cateva bariere Produse Mai multe


monopolistica diferentiate cu
multi substituanti  decat oligopol; mai
putine decat
monopol

Concurenta Nelimitat Nu sunt Produse Perfecte


perfecta omogene

    Instrumentele luptei de concurenta sunt de natura economica si se concretizeaza in:


        - reducerea costurilor sub cele ale concurentilor;
        - diminuarea preturilor de vânzare;
        - ridicarea calitatii;
        - acordarea unor facilitati clientilor.

    Exista trei tipuri de strategii concurentiale :


        1.    strategia efortului concentrat, care exprima actiunile firmei ce urmareste sa obtina suprematia
asupra vanzarii unui produs, a unei piete de vanzare.
        2.    Strategia elitei care exprima actiunile firmei ce promoveaza pe piata un produs de exceptie, de
calitate superioara produselor substituibile.
        3.    Strategia costurilor care exprima actiunile firmei de a promova un produs pe piata la preturi scazute
justificate de cheltuieli de productie mici.

Concurenta neloiala
Concurenţa este considerată neloială atunci când activitatea comerciantului se realizează prin folosirea de
procedee nelegale, contrare uzanţelor comerciale.
I.3.2. Răspunderea contravenţională. Conform art. 4 din Legea nr. 11/1991 următoarele fapte constituie
contravenţii, dacă nu sunt săvârşite în astfel de condiţii încât sa fie considerate, potrivit legii penale, infracţiuni:

a) oferirea serviciilor de către salariatul exclusiv al unui comerciant unui concurent ori acceptarea unei
asemenea oferte;
b) divulgarea, achiziţionarea sau folosirea unui secret comercial de către un comerciant sau un salariat al
acestuia, fără consimţământul deţinătorului legitim al respectivului secret comercial şi intr-un mod contrar
uzanţelor comerciale cinstite;
c) încheierea de contracte prin care un comerciant asigură predarea unei mărfi sau executarea unor prestaţii în
mod avantajos, cu condiţia aducerii de către client a altor cumpărători cu care comerciantul ar urma să încheie
contracte asemănătoare;

d) comunicarea sau răspândirea în public de către un comerciant de afirmaţii asupra întreprinderii sale sau
activităţii acesteia, menite să inducă în eroare şi să îi creeze o situaţie de favoare în dauna unor concurenţi;
e) comunicarea, chiar făcută confidenţial, sau răspândirea de către un comerciant de afirmaţii mincinoase
asupra unui concurent sau asupra mărfurilor/serviciilor sale, afirmaţii de natură să dăuneze bunului mers al
întreprinderii concurente;

f) oferirea, promiterea sau acordarea - mijlocit sau nemijlocit - de daruri ori alte avantaje salariatului unui
comerciant sau reprezentanţilor acestuia, pentru ca prin purtare neloială să poată afla procedeele sale
industriale, pentru a cunoaşte sau a folosi clientela sa ori pentru a obţine alt folos pentru sine ori pentru alta
persoana în dauna unui concurent;
g) deturnarea clientelei unui comerciant prin folosirea legăturilor stabilite cu această clientelă în cadrul
funcţiei deţinute anterior la acel comerciant;

h) concedierea sau atragerea unor salariaţi ai unui comerciant în scopul înfiinţării unei societăţi concurente
care să capteze clienţii acelui comerciant sau angajarea salariaţilor unui comerciant în scopul dezorganizării
activităţii sale.

Contravenţiile prevăzute la lit. a)-c) se sancţionează cu amendă de la 10.000.000 lei la 100.000.000 lei, iar cele
prevăzute la lit. d)-h), cu amendă de la 15.000.000 lei la 150.000.000 lei. Actualizarea cuantumului amenzilor
se face prin hotărâre a Guvernului, în funcţie de rata inflaţiei. Sancţiunea poate fi aplicată şi persoanelor
juridice.

Studiu de caz

11. Cazul: Adidas – Salomon AG e.a. / Fitnessworld Trading Ltd. – 23 octombrie 2003

Situaţia de fapt
Societatea Adidas este titulara unei mărci înregistrate în Benelux. Societatea Fitnessworld
comercializează anumite obiecte de vestimentaţie având un model similar mărcii deţinute de Adidas
( două benzi vertical în loc de trei) Adidas a reclamat în faţa instanţei din Belgia riscul ca marca
aparţinând Fitnessworld să creeze confuzie consumatorilor. Se cere interpretarea directivei
comunitare referitoare la marcă.

Dreptul aplicabil
Dreptul comunitar derivat relevant în materie: directiva comunitară privind mărcile.

Soluţia şi principiile degajate de CJCE


Curtea constată aspectul că nu este neapărat necesar să existe un risc de confuzie între
însemn şi marca renumită. Este suficient ca publicul să stabilească o legătură între semn şi marcă,
chiar dacă nu le confundă.
Totuşi, Curtea precizează că, dacă în de aprecierea judecătorului naţional publicul percepe
semnul exclusiv ca un obiect decorativ, atunci, prin ipoteză nu se stabileşte nici o legătură cu marca
renumită. Prin urmare titularul mărcii renumite nu poate împiedica utilizarea acestui element decorativ
de către un terţ.

Evaluare
Curtea a emis o interpretare largă dispoziţiilor directivei privind mărcile, în sensul că protecţia
unei mărci operează chiar dacă nu există risc de confuzie, ci numai posibilitatea stabilirii unei legături.
Această abordare va trebui reflectată şi în legea română privind mărcile de fabrică, în
scopul armonizării acestora cu directiva comunitară, în interpretarea conferită de Curte.

S-ar putea să vă placă și