Modul I

Nr.4

Igiena
în
colectivitate
 Proiect susţinut de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului

Bună! Ce-aţi mai făcut de

când nu ne-am mai văzut?
Eu am fost la film, la teatru, la un meci de
handbal şi, desigur, în fiecare zi la şcoală, până
când am luat vacanţa. Tot timpul am fost înconjurat
de o mulţime de oameni. Pe unii dintre ei îi
cunoşteam, dar pe marea majoritate nu. Şi, pentru
că am fost tot timpul înconjurat de lume, am învăţat
un cuvânt nou: "colectivitate". Voi ştiţi ce este
colectivitatea? Nu-i nicio problemă dacă nu ştiţi. Şi
eu de-abia am aflat. "Colectivitate" este atunci
când într-un loc sunt mai mulţi oameni împreună,
aşa cum suntem noi toţi colegii din clasa noastră.
Colectivităţile pot fi mai mari sau mai mici. Clasa
noastră este o colectivitate mică. O colectivitate
mai mare este formată din toţi copiii din şcoală. Sau
din toţi copiii şi părinţii care participă la serbarea de
sfârşit de an.
Şi o să vă mai spun ceva foarte, foarte
interesant. Ştiţi că atunci când suntem în
colectivitate, fie ea mare sau mică, mai sunt alături
de noi şi nişte "participanţi" care nu se văd. Credeţi
că glumesc? Puteţi să-i întrebaţi pe mami sau pe
tati şi o să vedeţi că am dreptate.

Am aflat că aceşti "participanţi"

invizibili nu sunt bineveniţi, în
general. De fapt, de cele mai multe
ori, noi trebuie să ne ferim de ei. Şi
trebuie să îi ajutăm şi pe ceilalţi să
se ferească de ei.
 Proiect susţinut de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului

V-aţi dat seama despre cine este vorba?

Încă nu?
În colectivitate, ca de altfel peste tot pe unde
mergem, în jurul nostru se găsesc microbi: virusuri,
ciuperci, paraziţi şi bacterii. Şi cu toţii doresc un De aceea, când suntem
singur lucru: să se „împrietenească” cu noi. Însă, din bolnavi, este foarte
păcate, nu ştiu să se joace frumos şi ajung să ne important să nu dăm voie
rănească – adică ne atacă organismul şi ne virusurilor noastre să
îmbolnăvim. Nimănui nu-i place să fie bolnav, să stea ajungă şi la alţi copii.
doar în casă şi să se simtă rău. De aceea noi nu-i vrem
ca prieteni. Şi este foarte important să-i cunoaştem şi
să învăţam cum să ne apărăm de ei.
Atunci când tuşim sau strănutăm
trebuie să ţinem o batistuţă de
Să ştiţi că fiecare are tehnica lui de a se unică folosinţă la nas şi la gură, în
„împrieteni” cu noi. care să se oprească virusurile. Nu
De exemplu, să vorbim despre virusul gripei este de ajuns acest lucru, dar ajută
şi despre fraţi de-ai lui din cauza cărora răcim. foarte mult. V-am zis că virusurile
Sunt foarte şmecheri. Ei stau ascunşi în aer. Şi acestea sunt foarte iscusite. Noi
se ascund aici foarte bine deoarece sunt foarte, încercăm să le oprim folosind
foarte mici şi nu pot fi văzuţi cu ochiul liber. De batistuţa, dar o parte
aceea, pentru noi sunt invizibili. Cum ajung ei dintre ele scapă şi ajung
acolo? Ajung de la alţi copii bolnavi, adică de la în aer. Şi să ştiţi că nu
aceia care s-au “împrietenit” deja cu microbii, stau în aceeaşi
atunci când tuşesc sau strănută. Să vă explic ce se încăpere sau
întâmplă: virusurile acestea locuiesc în sistemul într-un singur
nostru respirator. Aici fac mulţi copii, nepoţi şi strănepoţi, loc.
adică se tot înmulţesc. Pe măsură ce ele se multiplică, pe Sunt experte în
noi începe să ne doară gâtul, să ne curgă nasul sau să evadări, chiar şi
avem temperatură. Daca nu luăm medicamente, ele se din locuri închise,
înmulţesc nestingherite şi ajug să fie atât de multe încât nu pentru că pot să treacă şi prin
mai au loc în organismul nostru. Atunci când tuşim, gaura cheii. Spre exemplu,
strănutăm sau, câteodată, doar când respirăm, unele câteodată se ascund în aparatul de
dintre aceste virusuri hotărăsc să plece în lumea largă şi aer condiţionat şi, atunci când
să-şi caute altă casă în care să locuiască. Asta înseamnă aerul circulă dintr-o încăpere în
că se mută în organismul altor copii sau oameni mari şi îi alta, se mută cât ai bate din palme
îmbolnăvesc şi pe aceştia. dintr-un loc în altul.
 Proiect susţinut de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului
Cel mai bine ar fi ca, atunci când suntem
bolnavi, să stăm acasă, să nu mergem în locuri
unde sunt mulţi oameni pentru a nu-i îmbolnavi şi
pe ei. Ştiu că nu este foarte distractiv să stai
singur în casă, dar este mult mai sigur şi mai bine
pentru tine.
AAAAAAA ! Să nu uit ! Mai sunt nişte boli care se transmit
tot aşa, prin aer. Eu am avut deja – se numea vărsat de vânt.
Mama mi-a spus că este o boală a copilăriei şi că mulţi copii o
fac când sunt mici. Mă umplusem de bubiţe pe tot corpul şi
chiar am avut febră.
Mama m-a rugat să stau două săptămâni în casă
pentru a nu îmbolnăvi şi alţi copii. Exact aşa m-am
îmbolnăvit eu, m-am jucat în parc cu un copil care era şi
el bolnav şi se pare că am respirat împreună aerul plin
de virusuri care dau boala asta. Şi cine credeţi voi că îşi
plângea de milă? Mai ales că nu aveam voie să mă
scarpin, altfel, îmi rămâneau urme.
Dar am fost cuminte şi astfel, toţi prietenii au rămas
sănătoşi. Bine, ei au făcut alte boli ale copilariei, unele
cu nume care mai de care mai ciudate – pojar, rubeolă,
oreion. Greu de ţinut minte, dar ce îmi amintesc eu
sigur, este că şi ei au fost la fel de cuminţi ca si mine şi
au stat în casă atât cât a fost nevoie pentru a nu îi
îmbolnăvi pe toţi. Aşa că am trecut de gradiniţă fără
prea multe „vacanţe medicale”.
 Proiect susţinut de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului

Şi astfel ne procopsim cu
nişte boli de care scăpăm
foarte, foarte greu cum ar fi
hepatita A, o boală pentru
care trebuie să stai foarte
mult izolat în spital.
Sau uneori luăm boli de
care ne vindecăm mai repede,
dar sunt tot aşa, foarte
serioase. Şi atunci ai febră,
stări de vomă, diaree. Îhhh….
Numai bolnav să nu fii.

Alţi germeni (căci aşa se numeşte colectivitatea lor, a virusurilor, bacteriilor,

ciupercilor si a altor paraziţi din cauza cărora organismul nostru se îmbolnăveşte)
au o altă strategie.
Aceştia nu stau în aer pentru a ne ataca organismul atunci când respirăm. Stau
ascunşi în nisip, pământ, praf şi uneori chiar în apă. Şi ei sunt mici, mici, astfel încât
să fie cât mai greu de văzut cu ochiul liber. Pe mulţi dintre ei nu îi vedem nici măcar cu
lupa, doar la un microscop care măreşte foarte mult. Din pământ, praf sau de unde
mai stau ei, ajung pe mâinile noastre, pe haine, caiete sau chiar pe mâncare.
Şi atunci când mâncăm, ducem mâna la gură sau ne atingem buzele ori faţa, cu
un obiect ce a fost în contact cu locul unde erau înainte germenii, ei se mută repede,
repede de acolo de unde stau şi încearcă să ajungă în organismul nostru atunci când
înghiţim.
 Proiect susţinut de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului

Şi ca să fie lucurile şi mai complicate, mai

sunt şi nişte paraziţi ce ne îngreunează
situaţia atunci când vrem să fim mereu
sănătoşi şi înconjuraţi de prieteni.
Paraziţii ăştia se pot vedea uneori chiar
şi cu ochiul liber. Ei se hrănesc fie din
sângele nostru, fie din hrana noastră. Unii stau
pe piele, alţii în stomac , în intestin sau alţii stau chiar
şi pe pielea capului.
De obicei aceştia se înmulţesc prin ouă. Nu ouă din
acelea facute de găini şi pe care putem să le mâncăm fierte sau prăjite. Ouăle
paraziţilor sunt foarte mici şi trec neobservate. Aceşti paraziţi ajung să ne
cotropească pentru că noi nu le dăm importanţă şi nu ne apărăm de ei. Ouăle trec
fie de la un copil la altul, fie le luăm din mediul în care ne jucăm sau stăm. Imediat
cum ajung în interiorul sau pe corpul nostru, într-un mediu care le place, din ouă
ies pui şi încep să se înmulţească. De hrană nu se pune problema pentru că ei ne
au pe noi ca sursă de mâncare, exact ca un magazin. În plus, transmit o mulţime
de boli, aşa că sunt de două ori mai periculoşi.

Cum ne protejăm de toţi aceşti aşa-zişi prieteni?

Ne spălăm des pe mâini: nu ne jucăm în pământ şi apoi băgăm mâna
l
în gură. Milioane de germeni pot să stea pe mâinile noastre deşi ele
par curate.
l Nu uităm de igiena zilnică a corpului şi a părului.
l Spălăm foarte bine fructele şi legumele pe care le mâncăm.
l Nu tuşim sau strănutăm fără a duce batista la gură, astfel îi
protejăm şi pe cei din jur.
l Nu ne supărăm atunci când mama ne spune că nu avem voie să
ieşim afară pentru că suntem bolnăviori. Prietenii noştri trebuie să
rămână sănătoşi, iar noi trebuie să ne vindecăm cât mai repede
pentru a ne juca cu ei şi pentru a fi împreună cu familia.
l Mâncăm alimente sănătoase pentru ca organismul nostru să fie
puternic şi să se poată apăra.
 Proiect susţinut de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului

Pe înţelesul tuturor
Să ne jucăm şi să învăţăm!
Colectivitate – grup de oameni care stau Completează cele 2 imagini: adaugă microbii şi paraziţii în prima
împreuna şi desfăşoară activităţi comune la un imagine şi colorează oamenii în cea de a doua.
moment dat.
Sistem respirator – are funcţia de a oxigena
organismul fiind format din căile respiratorii şi
plămâni.
Germeni – colectivitatea virusurilor,
bacteriilor, ciupercilor şi a altor paraziţi.
Izolat – singur, separat.

Descarcă jocul de pe www.abc-darulsanatatii.ro/intra-in-aventura/, secţiunea Downloads

 Modulul IV
Menţinerea sănătăţii

Modulul III
Funcţionarea
corpului uman

Modulul II
Modulul I Structura corpului
Igiena şi alimentaţia uman
sănătoasă

Intră în aventură pe site-ul

www.abc-darulsanatatii.ro
Învaţă despre universul corpului uman,
joacă-te şi câştigă premii!

www.facebook.com/AbcDarulSanatatii

Publisher: Farmaciile DONA, S.C SIEPCOFAR S.A

Adresa redacţiei:
Str. Şcolii nr. 7, Popeşti Leordeni,
Jud. Ilfov, tel.: 021-361.46.90,
abc-darulsanatatii@farmaciiledona.ro
www.farmaciiledona.ro
Project Manager
„ABC-Darul Sănătăţii”:
Farm. drd. Georgeta Ionică