ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE

FACULTATEA DE ECONOMIE TEORETICĂ ȘI APLICATĂ

MASTERUL DE COMUNICARE ÎN AFACERI

PROIECT LA CONCUREȚA ȘI FUNCȚIONALITATEA

PIEȚELOR

Profesor: Moulin Irina

Studenți: Maloș Mona

Pîrcălabu Andrei – Daniel
Cuprins
Introducere.................................................................................................................................2

Identificarea principalilor competitori.......................................................................................3

Identificarea tipului pieței........................................................................................................12

Analiza gradului de concentrare a pieței..................................................................................14

Analiza strategiilor concurențiale utilizate...............................................................................19

Aspectele specifice cumpărătorului.........................................................................................21

Cazuri de încălcare a legislației................................................................................................29

Brandul ABH pe cele două piețe..............................................................................................37

Bibliografie..............................................................................................................................43

1
Introducere

Am ales aceasta piața deoarece cosmetica este cea care ne ajuta uneori să redescoperim magia
frumuseții și naturaleții femeilor, pentru a deveni o Venus moderna, așa cum își doresc
majoritatea dintre ele.

Industria cosmetică este una dinamică, lucrurile se schimbă repede, evoluează, se perfecționează
în concordantă cu nevoile aflate într-o continuă schimbare a consumatorilor. Niciun colțișor al
corpului și, în special, al chipului nu rămâne neexplorat.

În prezent exista o varietate atât de mare de produse și tratamente cosmetice încât consumatorii
devin confuzi, căci fiecare dintre ele revendica ultima invenție, descoperiri pentru o frumusețe și
îngrijire fară cusur. Produsele cosmetice, indiferent de forma și tipul lor au menirea de a ascunde
imperfecțiuni sau a îmbunătăți anumite aspecte ale corpului. Însă un rol ascuns de cele mai multe
ori este îmbunătățirea sănătății pielii, a unghiilor și a parului. Fiecare om deține o anumită forma
de exprimare a frumuseții. Menirea unui estetician este să descopere frumosul prezent în fiecare
dintre noi și să îl evidențieze.

Machiajul reprezintă una dintre secțiunile cosmeticii. Rolul acestuia este de a transfigura chipul
femeii (în general) pregătind-o pentru "întâlnirea" dintre ceea ce este și ceea ce aspiră să fie.
Schimbarea aspectului facial prin machiaj oferă încredere în sine și poate reprezenta și o
experiență stimulatoare. Scopul utilizării machiajului este trezirea și stimularea anumitor
sentimente.

Industria cosmetica a cunoscut un trend ascendent impresionant în ultimii ani pentru a întruni
nevoile și cerințele unor produse „ creatoare” de chipuri perfecte .

Motivul care ne-a determinat să facem aceasta comparație intre Romania și SUA a fost acela de a
arata evoluția unei tari care nu are o cultură în ceea ce privește lumea cosmeticelor față de una
care pornește trand-urile legate de beauty.

2
Identificarea principalilor competitori

Cele mai mari companii de cosmetice sunt Johnson & Johnson, L'Oreal Paris, Gillette,
Neutrogena, Nivea și Chanel.

ROMÂNIA
Industria produselor cosmetice din Romania a avut o evoluție pozitiva în ultimii ani, majoritatea
companiilor din acest sector înregistrând doar creșteri. Cu toate că avem câțiva producători
romani de cosmetice cu afaceri de succes, piață de cosmetice este dominata de multinaționale, cu
o cota de circa 90%. Vezi în continuare care sunt cei mai mari jucători din industria cosmeticelor
la nivel local și care sunt brandurile cu care au cucerit piață.

L’Oreal
Cifra de afaceri 2017 - 369,5 milioane lei
Profit 2017 - 33,9 milioane lei
Unul dintre cei mai mari jucători pe piață locala de cosmetice este L’Oreal, cu o cifra de afaceri
de 369,5 milioane lei înregistrată anul trecut și un profit de 33,9 milioane lei.
La nivel global, L’Oreal a avut vânzări de 26 miliarde euro în 2017. Compania este prezenta în
aproximativ 140 de tari și are în jur de 89.000 angajați. În același timp, L’Oreal înregistrează în
fiecare an în jur de 400 brevete, reprezentând partea de cercetare pentru descoperirea produselor
inovative.
Brandurile sub umbrela L’Oreal sunt: Garnier, Maybelline, Nyx, Vichy, La Roche-Posay,
Kerastase, Matrix, Lancome, Biotherm, Yves Saint Laurent, Giorgio Armani, Cacharel, Diesel,
Viktor&Rolf, Kiehl’s, Urban Decay și Clarisonic.

Sursa foto: Shutterstock / M DOGAN

Beiersdorf
Cifra de afaceri 2017 - 261,3 milioane lei
Profit 2017 - 19,4 milioane lei

3
Beiersdorf Romania, fondata în 1999, numără aproximativ 60 de angajați. Cu mărcile NIVEA,
Eucerin, La Prairie, Labello, 8×4 și Hansaplast/Elastoplast compania a înregistrat anul trecut
venituri de circa 261,3 milioane lei și un profit de 19,4 milioane lei.
Beiersdorf Romania este unul dintre cei peste 150 de afiliați internaționali ai companiei de
cosmetice Beiersdorf AG, cu sediul în Hamburg, Germania.
Mărcile Beiersdorf unesc tendințele internaționale cu nevoile regionale ale consumatorilor pentru
că nu exista doua piețe la fel și cerințele de îngrijire a pielii consumatorilor diferă considerabil de
la un continent la altul. Compania desfășoară cercetări extinse de consum și operează centre
locale de cercetare a pielii pentru a fi cât mai aproape de consumatori.

Sursa foto: Shutterstock/ SSokolov

Procter & Gamble (P&G)

Cifra de afaceri 2017 - 1,4 miliarde lei
Profit 2017 - 21,1 milioane lei
Ariel, Gillette, Always, Head&Shoulders, aceste mărci și multe altele din portofoliul P&G sunt
prezente în viață consumatorilor din Balcani încă din 1992. Aproximativ 1.000 de angajați
deservesc în jur de 52 milioane de consumatori din întreagă regiune balcanica.
Brandurile P&G din categoria beauty sunt: Aussie, Head & Shoulders, Herbal Essences, Ivory,
Olay, Old Spice, Pantene PRO-V, Rejoice, Safeguard, Secret, SK-II.

Sursa foto: Shutterstock/monticello

4
Unilever
Cifra de afaceri 2017 - 61,9 milioane lei
Profit 2017 - 6,8 milioane lei
Unilever este un conglomerat cu branduri de miliarde de dolari precum Axe, Dove sau Rexona și
peste 170.000 de angajați. Compania este prezenta în România și gestionează de la București
operațiunile din România, Bulgaria, Serbia, Muntenegru, Albania, Macedonia, Kosovo și
Moldova. Totodată, Unilever deține o fabrica la Ploiești unde sunt produse branduri precum
Delikat, Dero, Rama sau Delma. În 2017, Unilver a raportat în Romania afaceri de 61,9 milioane
lei și un profit de 6,8 milioane lei.

Sursa foto: Shutterstock/JPstock

Amway
Cifra de afaceri 2017 - 100,9 milioane lei
Profit 2017 - 5,6 milioane lei
Amway, una dintre cele mai mari companii de vânzări directe din lume, prezenta pe piață
românească din 1997, a ajuns să aibă în acest moment aproximativ 40.000 de partneri la nivel
local. Începând cu un portofoliu cu 8 produse, compania a ajuns în prezent să ofere peste 400 de
produse din diferite categorii.
Produsele populare în portofoliul companiei, la ora actuală, sunt nutricosmeticele, gama
premium de produse de îngrijire a tenului și colecția de produse pentru activități sportive.
Avon Cosmetics România
A fost înregistrată la data de 4 septembrie 1997, pornind cu un capital social 100% american, de
1 milion de dolari.
Compania a pornit de la 6 zone care acopereau orașul București, ajungând în prezent la 96 de
zone la nivelul întregii țări. Astăzi, Avon România are un centru de distribuție în București, la
Chiajna, de unde se livrează produse în România, Bulgaria, Moldova, Albania și Macedonia.
Broșura Avon este cea mai citită publicație de beauty din România, cu un tiraj de peste 700.000
de exemplare. Avon a stabilit record după record și a devenit un model pentru alte țări, fapt
dovedit și prin premiile câștigate pe parcursul anilor:

5
 Premiul pentru creșterea numărului de clienți-2001,2002,2004;
 Premiul pentru vânzarea de parfumuri-2002,2005;
 Premiul David McConnell-2004;
 Premiul Deschizătorilor de drumuri-2004,2005,2006;
 Premiul pentru brandul Anew-2004;
 Premiul pentru vânzarea de produse pentru îngrijirea tenului-2003;
A ajuns un nume important pe piața produselor cosmetice în România, mai întâi în vânzare
directă, iar apoi în competiție cu toate firmele de cosmetice. Drept urmare, în 2001 a câștigat
poziția de LIDER PE PIAȚĂ, poziție pe care a consolidat-o începând de atunci.
Cifra de afaceri:
Anul 2008 2007 2006 2005 2003 2002[ 2000
milioane euro 113 115,6 101,1 106 67,8 ($) 36 ($) 13,3 ($)

Oriflame
Compania este prezentă și în România, unde are aproximativ 150 de angajați permanenți, și
operează prin 2.500 de PFA-uri (persoane fizice autorizate) în aprilie 2009.
• Vânzări anuale de peste 1,5 miliarde de euro;
• Aproximativ 3,6 milioane de consultanți independenți;
• 8 000 angajați;
• 1000 de produse anual;
• Co-fondator al fundației World Childhood Foundation;
• Centru Global de cercetare și dezvoltare cu peste 100 de oameni de știință;
• 5 fabrici proprii în Suedia, Polonia, China, Rusia și India;
• Listată la bursa din Stockholm, Nasdaq OMX Exchange din martie 2004;
• Produse bazate pe ingrediente naturale, care nu sunt testate pe animale;
• Activează în peste 60 de țări de pe glob, în 13 dintre acestea având francize.
Cifra de afaceri:
Anul 2008 2007 2006 2003
milioane euro 33,3 32,2 28,6 19,2

Farmec 
Este cel mai mare producător de cosmetice din România și unul dintre cei mai importanți
din Europa de Sud-Est. Compania a fost înființată în anul 1945 la Cluj-Napoca. Farmec S.A. a
fost privatizată integral în anul 1995 prin metoda MEBO. Firma are capital românesc, singurul
acționar fiind PAS Farmec.
În prezent, Farmec deține peste 400 de produse cosmetice și de curățenie reprezentate de peste
15 branduri, printre cele mai cunoscute mărci ale firmei se află Gerovital H3, Ecovital, Farmec
16, Dermofarm, Triumf și Nufăr. În categoria cremelor și emulsiilor, Farmec deține mărci
precum Gerovital Plant, Ana Aslan, Aslavital, Farmec și Doina, iar din categoria deodorantelor
6
fac parte Obsesie, Athos, You & Me. 10% din cifra de afaceri a companiei constă în exporturi,
aceasta fiind prezentă pe toate continentele lumii.
Cifra de afaceri:
Anul 2017  2012 2011 2010 2008 2007
milioane euro 45 27,2 26,2 22,6 24,4 21,5 SUA
Se estimează că piața produselor de îngrijire personală și de îngrijire personală din Statele Unite
va crește la un CAGR de 5,12% în perioada de prognoză.
 Creșterea pieței de înfrumusețare și îngrijire personală din SUA a fost catalizată de o
conștiință din ce în ce mai mare în rândul consumatorilor, despre bunăstarea și aspectul
personal.
 Datorită acestui factor, producătorii se concentrează pe lansarea de produse noi și
inovatoare, pentru a-și crește ofertele și baza de clienți, ceea ce, la rândul lor, le va oferi
un avantaj față de concurenți.
 Unii jucători importanți pe piața produselor cosmetice includ Proctor & Gamble,
Unilever, Estee Lauder, Revlon, Olay și tot L’Oreal, printre altele.

7
Raportul de piață al produselor de îngrijire personală și îngrijire personală din Statele Unite este
segmentat pe baza tipului de produs și a canalului de distribuție. După tipul de produs, piața este
segmentată pe produse de îngrijire personală și pe piața frumuseții și machiajului / produselor
cosmetice. Sub-segmentarea produselor de îngrijire personală include produse de îngrijire a
părului (șampon, balsam, ulei de păr etc.), produse pentru îngrijirea pielii (îngrijire facială,
îngrijire a buzelor și îngrijire a corpului), produse pentru baie și duș (sopa, geluri de duș,
săpunuri de baie, accesorii pentru baie, etc.), produse de îngrijire orală (periuță de dinți și
înlocuitori, pastă de dinți, spălături de gură etc.), îngrijirea bărbaților și deodranți și
antiperspirante. Frumusețea și machiajul / cosmetice includ produse cosmetice de culoare, cum
ar fi produsele de machiaj facial, produse de machiaj pentru ochi, produse de machiaj pentru
buze și unghii și produse de coafură și colorare. Pe categorii, piața este segmentată ca produse
premium și produse în masă. Canalele de distribuție includ magazine specializate de vânzare cu
amănuntul, supermarketuri / hipermarketuri, magazine convenabile, farmacii / magazine de
droguri, canale Inclinarea în creștere către produse organice, naturale și fără cruzime
Preocuparea în creștere a consumatorilor determină o creștere a cererii de piele ecologică și
naturală și produse „frumusețe curată”. De exemplu, Sephora a anunțat lansarea noii categorii a
8
companiei, denumită Clean at Sephora, care stabilește clar care dintre produsele lor sunt
formulate fără ingrediente controversate. Cei care respectă liniile directoare ale ingredientelor
Sephora sunt denumite „curate” și primesc sigiliul Clean de la retailer la Sephora. În mod
similar, consumatorii de pe piață tind să prefere produsele cu eticheta „fără cruzime”, denotând
faptul că animalele nu sunt afectate în testarea unor astfel de produse. De exemplu, Wet n Wild
este un brand popular de produse cosmetice din Statele Unite, care comercializează produsele
sale fără cruzime. Mai mult, în ultimele timpuri, se înregistrează o creștere accentuată a
numărului de bloguri de frumusețe și conturi de social media, care se angajează să beneficieze de
accesul fără substanțe chimice, care a lucrat în favoarea produselor naturale și fără cruzime, prin
îmbunătățirea informațiilor consumatorilor. de retail online și altele.
Cheltuielile consumatorilor pentru produse cosmetice și alte produse de îngrijire personală au
cunoscut o creștere. De exemplu, potrivit datelor publicate de Biroul Muncii Statisticilor, se
estimează că cheltuielile medii anuale pentru produse cosmetice, parfumuri și produse pentru
prepararea băii pe unitatea de consum din Statele Unite vor crește la un CAGR de 5,55% în
perioada 2015-2017. Datorită creșterii activităților de publicitate și promovare, consumatorii din
Statele Unite cumpără în continuare aceste produse cosmetice. În plus, de multe ori reclamele
sunt orientate către o anumită grupă de vârstă, cum ar fi adolescenții sau femeile în vârstă, în
efortul de a include și de a viza grupuri de populație specifice. Datorită inovării frecvente a
produselor pe piață, consumatorii sunt introduși în noi tipuri de produse și le încearcă. În general,
consumatorii doresc să se asigure că cumpără produse care se potrivesc tipului lor de piele sau de
păr și, prin urmare, studiul produselor este important pe piața produselor cosmetice. Astfel,
companii precum Avon și Estee Lauder Company și-au mărit cheltuielile de marketing pentru
astfel de activități în ultimii ani.
Peisaj competitiv
Printre jucătorii importanți pe piața americană a produselor de îngrijire a frumuseții și îngrijire
personală se numără Unilever, Loreal, The Estee Lauder Companies Inc. și Proctor și Gamble cu
mărci populare precum Dove, Maybelline New York, M.A.C. și Olay. Piața este extrem de
competitivă, cu jucători care concurează activ în ceea ce privește lansările de produse noi,
fuziuni și achiziții, extinderi și parteneriate. În plus, jucătorii de top investesc foarte mult în
cercetare și dezvoltare pentru a veni cu inovații ale produsului.

9
10
Identificarea tipului pieței
Piața produselor cosmetice este o piață cu concurență monopolistică, deoarece se caracterizează
prin faptul că oferta provine de la un număr foarte mare de agenți economici, fiecare având forța
economică redusă, producând bunuri cu anumite elemente originale sau specifice în cadrul
grupei date. Din perspectiva ofertei, piața monopolistică are atât elemente care o apropie de piața
concurențiala pură și perfectă, cât și elemente de monopol fragil, slab.

Prin urmare piață cu concurență monopolistică poate fi caracterizată pe scurt prin:

a) Numărul mare de competitori. Sunt multe firme, dar niciuna dintre ele nu poate influența
prețul pieței prin cantitatea pe care o produce. Aceste firme sunt mici în comparație cu
dimensiunea pieței. Prin această caracteristică, concurență monopolistică se deosebește
de monopol sau de oligopol, existând o posibilitate limitată de fixare și control al
prețurilor și se aseamănă cu modelul concurenței perfecte.

b) Libertatea de intrare și ieșire a firmelor în cadrul pieței.

c) Bunurile comercializate nu sunt omogene. Bunurile sunt doar asemănătoare, nu și

identice, diferențierea lor poate fi de două feluri:

- diferențiere reală- este legată de utilitatea bunurilor, chiar dacă nivelul calitativ al acelor
bunuri nu se modifică;

- diferențiere imaginară- apare atunci când diferențierea este dată de punctul de vedere al
consumatorilor. O armă a producătorilor în acest sens o constituie reclamă, care îi poate
convinge pe cumpărători că un anumit produs este superior altuia.

Deoarece produsele sau serviciile vândute de firmele ce își desfășoară activitatea pe o piață cu
concurența monopolistică diferă într-o oarecare măsură, firmele au o anumită flexibilitate în
privința stabilirii preturilor. Cu alte cuvinte, pentru firmele de pe aceasta piață, curba cererii este
descrescătoare: producătorii nu pot vinde întreaga producție la prețul pieței, așa cum este posibil
pe piață cu concurenta perfecta. Prin urmare, venitul marginal al unei unități vândute suplimentar
este mai mic decât prețul bunului.

Profitul obținut pe piață cu concurență monopolistică, pe termen scurt, depinde de tipul cererii,
adică de poziția și elasticitatea curbei cererii. Asta înseamnă că vă fi cu atât mai mic, cu cât curba
cererii vă fi mai elastica.

Firma poate înregistră și pierderi, atunci când prețul pe care îl poate percepe se afla sub costul
mediu. În cazul în care firma continua să producă, pierderile sunt minimizate daca firma produce
în punctul în care Cmg=Vmg .

11
Pe termen lung, o firmă aflată în condiții de concurență monopolistică va obține un profit
economic zero .

În cazul în care firmele înregistrează profituri economice pozitive, pe termen lung, intrarea unor
noi firme în ramura determină migrarea unei părti a clientelei firmelor deja existente. Astfel,
cererea pentru produsele firmelor existente se diminuează și curba cererii lor se vă deplasa spre
stangă. Că urmare, prețul pe care fiecare dintre aceste firme îl vă putea percepe vă scădea. Pe de
alta parte, piață factorilor de producție vă creste, deoarece noi firme vor dori să se aprovizioneze
cu resursele necesare producerii bunului respectiv. În consecință, preturile resurselor folosite vor
creste și ele, determinând diminuarea profitului.

Când însă firmele obțin pierdere, unele dintre acestea vor avea tendință de a părăsi piața. Acest
lucru vă determina o creștere a cererii pentru firmele rămase pe piață, precum și o reducere a
costurilor lor.

Procesul de intrare/ieșire de pe piață va continua până când profiturile economice vor deveni
zero și firmele vor obține doar profitul normal. Acesta este echilibrul pe termen lung pe piață cu
concurența monopolistică: profiturile sunt zero, iar firmele nu mai sunt stimulate să intre sau să
iasă de pe piață.

12
Analiza gradului de concentrare a pieței
ROMÂNIA
Farmec SA este cel mai importat jucator din piata, judecand dupa cifra de afaceri. Compania a
inregistrat in 2017 o cifra de afaceri de 46,9 milioane de euro, care reprezinta 45% din totalul
pietei.
In topul producatorilor de cosmetice, locul secund este ocupat de Detergenti SA, companie
detinuta indirect via Procter & Gamble Marketing Romania SRL de o subsidiara a americanilor
de la The Procter&Gamble Company, cu o cifra de afaceri de 22,1 milioane de euro in 2017
(21% din totalul pietei). Locul trei este ocupat de Papillon Laboratoires Cosmetique
SRL, companie controlata de cipriotii de la Miralon Holding Limited cu afaceri de 11,8 milioane
de euro in 2017 (11% din total). Clasamentul este completat de doua firme cu capital 100%
romanesc, Ais Pharma SRL si Gerocossen SRL, ambele companii cu capital 100% romanesc.
In ceea ce priveste comertul cu cosmetice, cele mai mari afaceri pe codul CAEN 4775 le-a
raportat in 2017, Interbrands Marketing & Distribution, cu 187,4 milioane euro. Compania, ce
detine aproape 16% din totalul pietei, este controlata in proprotie de peste 90% de cipriotii de la
Holson Holdings Limited. In top urmeaza L'oreal Romania SRL, parte a grupului francez cu
acelasi nume, cu afaceri de 80,9 milioane euro, si Sarantis Romania S.A., controlata tot de
investitori din Cipru prin Gr Sarantis Cyprs Limited , companie care a raportat o cifra de afaceri
de 65,3 milioane euro.
Pe codul CAEN 4645, Dm Drogherie Markt SRL, controlata de Dm Drogherie Markt GMBH din
Austria, Millenium Pro Design SRL, detinuta majoritar de investitori locali si Sephora Cosmetics
Romania S.A (controlata de Sephora Cyprus Limited) sunt principalii jucatori din piata.
Analiza Keysfin arata ca, din punct de vedere regional, cele mai mari afaceri, aproape 70% din
total, au fost realizat de firmele din judetul Cluj. Topul este completat de companiile din
Bucuresti, Prahova, Timis si Sibiu. Impreuna primele 5 judete au inregistrat 98% din cifra de
afaceri totala a producatorilor de cosmetice.
Judecand din punct de vedere al profitabilitatii, datele vin sa sustina evolutia semnificativa a
acestui sector. Dintre cele 145 de companii producatoare de cosmetice analizate, 73 au inregistrat
profit, 52 au avut pierdere restul inregistrand un rezultat nul. Rezultatul net a crescut cu 2% fata
de 2016 si este cu 163% peste nivelul din 2013 la 7,8 milioane de euro in 2017. Datoriile
comerciale ale producatorilor de cosmetice au reprezentat 50% din total, ceea ce indica o
dependenta crescuta de creditul furnizor, mult peste media economiei din 2017 de 32%.
In ceea ce priveste comertul cu cosmetice, dintre cele 1.960 de companii analizate, 949 au
inregistrat profit, 725 au avut pierdere restul inregistrand un rezultat nul. Rezultatul net a scazut
marginal fata de 2016 insa este cu peste 210% peste nivelul din 2013, la 71,1 milioane de euro in
2017. Datoriile comerciale ale comerciantilor de cosmetice au reprezentat 43,7% respectiv
38,5% ceea ce indica o dependenta mai redusa de creditul furnizor, insa ramane peste media
economiei din 2017 de 32%.

Un sector cu 14.000 de angajati

Pe ansamblu, sectorul cosmeticelor din Romania angaja, in 2017, aproape 14.000 de angajati, cei
mai multi in sectorul comertului. Daca producatorii raportau 1654 de angajati, cu 6,4% peste

13
nivelul din 2016 si cu aproape 50% fata de 2013, comerciantii de cosmetice aveau 12.100 de
angajati de angajati in 2017, mai multi cu 44,5% fata de anul 2013. Analiza KeysFin arata,
totodata, ca, in sectorul de productie, costul cu forta de munca a crescut cu 6% la 14,3 mii de
euro per angajat in timp ce productivitatea a avansat cu 5% la 63 de mii de euro in 2017. In cazul
comertului, datele financiare din 2017 indica cel mai scazut raport intre cost si productivitate, de
doar 7,8%, la polul opus avem productia cu un nivel al costului per angajat de 22,6% din
productivitatea medie.
Analiza KeysFin are la baza datele financiare anuale, neajustate, agregate, raportate de companii
la Ministerul Finantelor (la sfarsitul perioadei) care au ca domeniu principal de activitate unul
dintre codurile CAEN: productie 2042 - fabricarea parfumurilor si a produselor cosmetice (de
toaleta) sau comert: 4645 - comert cu ridicata al produselor chimice si 4775 - comertul cu
amanuntul al produselor cosmetice si de parfumerie, in magazine specializate. Toate cifrele sunt
exprimate in euro, la cursul mediu anual afisat de BNR iar datele au fost extrase in prima parte a
lui 2019. Estimarile au la baza rata medie anuala, calculata pe o perioada de cel putin 5 ani.

SUA
Mărimea pieței produselor de îngrijire personală din SUA a fost evaluată la 134,26 miliarde USD
în 2016 și este de așteptat să crească la un CAGR de 4,58% în perioada prognoză. Potrivit
Biroului de recensământ al Statelor Unite, rezidenții cu vârsta peste 60 de ani au crescut de la
35,0 milioane în 2000 la 49,2 milioane în 2016, reprezentând 15,2% din totalul populației în
2016.

Grupul milenar al SUA îmbătrânește, generațiile tinere au un impact imens asupra industriei de
îngrijire personală și îngrijire a frumuseții din țară. Tânăra generație tinde să cheltuiască o
cantitate mare pentru pielea de ten, produsele cosmetice de culoare și alte produse de îngrijire
personală pentru a le asigura aspectul corespunzător prezenței lor pe rețelele de socializare.
Puține companii angajate în fabricarea produselor de îngrijire personală sunt Johnson și Johnson,

14
poateOreal SA, Procter and Gamble, Unilever, Helen of Troy Limited, Compania Colgate-
Palmolive, Avon Products, Inc și Estee Lauder Companies Inc.

Creșterea rețelelor de socializare, a retailerilor specialiști în frumusețe și a comerțului electronic

le-au oferit mărcilor oportunități uriașe pentru succes. Cererea de produse de îngrijire personală
este în creștere, datorită creșterii puterii de cumpărare a mileniilor și a jucătorilor importanți care
fac achiziții și cesiuni pentru a rămâne competitive. În plus, cererea din ce în ce mai mare de
produse anti-îmbătrânire stimulează creșterea acestei piețe.

Produsele de îngrijire personală includ produse folosite pentru ten, îngrijirea părului, igiena
personală, machiaj, parfumuri, igienă orală și alte scopuri. Unele dintre produsele personale sunt
creme anti-îmbătrânire, șampoane, balsamuri, îngrijire personală pentru bebeluși, articole de
toaletă pentru bărbați și îngrijire feminină. În zilele noastre, multe produse noi au fost lansate cu
ingrediente botanice și naturale în toate categoriile de produse cosmetice și de îngrijire personală.
De exemplu, Estee Lauder are Aveda, este un brand botanic pentru îngrijirea pielii și a părului
care oferă produse precum uleiuri și șampoane cu ingrediente naturale și botanice. Producătorii
de produse de îngrijire personală încep să personalizeze ofertele pe baza nevoilor de îngrijire a
pielii, determinate de testarea genetică. Companii precum Home DNA și Geneu oferă teste de
ADN pentru consumatori care vor determina factori precum predispoziția la pierderea de
colagen, ridurile, deteriorarea soarelui, inflamația și alți factori, potrivit Global Cosmetic
Industry.

Îngrijirea pielii este cel mai mare segment. ApoiOreal SA, Johnson și Johnson, Unilever și Avon
Products, Inc. sunt câteva companii care comercializează produse de piele. Creșterea cererii de
produse anti-îmbătrânire și creșterea conștiinței în rândul oamenilor sunt puțini factori care se
atribuie creșterii pieței.

Unii dintre jucătorii cheie de pe piață sunt Johnson și Johnson, L’Oreal SA, Procter și Gamble,
Unilever, Helen of Troy Limited, Colgate-Palmolive Company, Avon Products, Inc și Estee
Lauder Companies Inc. Jucătorii cheie adoptă strategii precum lansarea de produse, colaborări și
fuziuni și achiziții și încheie parteneriate pentru a-și consolida poziția pe piață. De exemplu, în
ianuarie 2017, compania Real a anunțat că va achiziționa mărcile de piele Valeant CeraVe,
AcneFree și Ambi pentru 1,3 miliarde USD. În noiembrie 2017, Unilever a anunțat că va
achiziționa branduri Sundial, producătorul de produse de îngrijire personală bazat în New York.

Mărimea globală a pieței produselor de îngrijire a pielii a fost evaluată la 134,8 miliarde în 2018
și este prevăzută să se extindă la un CAGR de 4,4% în perioada 2019-2025, din cauza unei
industrii cosmetice mondiale în expansiune rapidă. Creșterea cererii de creme de față, de
protecție solară și loțiuni de corp de pe glob este de așteptat să aibă un impact pozitiv pe piață în
perioada de prognoză. În plus, se preconizează că sectorul în creștere al comerțului electronic va
stimula creșterea pieței în continuare. Inovațiile tehnologice și ale produselor au dus la creșterea
cererii de produse pentru îngrijirea pielii.

Există o mare varietate de produse disponibile pe piață, inclusiv cremele solare, cremele anti-
îmbătrânire, loțiuni pentru corp și creme de lucire a pielii. Creșterea gradului de conștientizare cu
privire la diferitele beneficii ale utilizării produselor de îngrijire personală a dus la o creștere a

15
cererii lor în ultimii ani. Acest lucru a sporit, de asemenea, cererea de produse naturale și
organice de îngrijire a pielii, ceea ce a făcut-o un sector important în industria cosmetică și
wellness. Produsele organice provin din resurse naturale și nu conțin substanțe chimice nocive.
Creșterea gradului de conștientizare cu privire la efectele adverse ale omologilor sintetici a
contribuit la creșterea cererii pentru aceste produse.

Acest lucru a determinat producătorii majori să se concentreze mai mult pe activități de cercetare
și dezvoltare și să formuleze produse noi, ceea ce duce la creșterea chimiei ecologice și a
sectorului ecologic. Schimbarea preferințelor consumatorilor față de mărfurile naturale și
organice, însoțită de utilizarea tot mai mare de produse sigure pentru mediu, este de asemenea de
așteptat ca dezvoltarea pieței. Producătorii de produse ecologice cheltuiesc mai mult timp, bani și
resurse pentru cercetarea și dezvoltarea produselor ecologice, ceea ce a dus la creșterea chimiei
ecologice și a sectorului ecologic. Creșterea utilizării cremelor de protecție solară, anti-bronzare
și anti-îmbătrânire este un alt factor cheie care crește creșterea industriei.

În plus, cererea pentru loțiuni hidratante, șervețele faciale, geluri de coafură și creme este de
asemenea de așteptat să stimuleze sectorul produselor cosmetice, determinând astfel creșterea
pieței globale. Cererea de produse de îngrijire a pielii, în special în segmentul organic, trebuie să
mențină o penetrare medie pe piață, datorită creșterii inovației. Nevoi crescânde de soluții
naturale de rezolvare rapidă pentru diverse probleme care apar din poluare și alți factori se
presupune că vor avea un impact pozitiv pe piață în perioada de prognoză. Surfactanți, agenți de
condiționare, coloranți, neem, gumă de xantan și ulei de pește sunt materiile prime cheie utilizate
la fabricarea cremelor de față, loțiuni de corp și a altor produse de înfrumusețare.

Pe baza produsului, piața a fost segmentată în creme de față și loțiuni de corp. Cremele de față au
fost mai mult segmentate în cremă de protecție solară, cremă de strălucire a pielii și anti-
îmbătrânire. Loțiuni pentru corp sunt sub-segmentate în loțiune pentru îngrijirea corpului pe
piața de masă și loțiune premium pentru îngrijirea corpului. Segmentul de creme de față a deținut
cea mai mare pondere a pieței în 2018 și este de așteptat să-și continue dominanța pe perioada

16
prognozei. Creșterea cererii pentru creme de față care luminează pielea este de așteptat să
crească piața în următorii ani. Mai mult decât atât, aceste creme reduc cicatricile de acnee,
pistrui, pete de vârstă și decolorare, ceea ce va determina cererea în continuare.

Se preconizează că lansările de produse noi și crearea de parteneriate strategice vor rămâne un

factor critic de succes pentru participanții din industrie în anii următori. Segmentul de loțiuni
corporale a deținut, de asemenea, o pondere semnificativă a pieței globale în 2018. Există un
potențial puternic de creștere la nivel mondial pentru tratamentele de îngrijire a corpului.
Segmentul de loțiuni corporale a deținut, de asemenea, o pondere semnificativă a pieței în 2017.
Loțiuni pentru corp nu conțin substanțe chimice, cum ar fi amoniacul, sulful și parabenele, care
este de așteptat să promoveze cererea lor față de omologii sintetici.

Informații regionale
Asia Pacific a condus piața mondială în 2018, din punct de vedere al veniturilor. Industria
generală de îngrijire personală din regiune a cunoscut o creștere exponențială în ultimii ani.
Îngrijirea pielii este cea mai mare categorie din această industrie. Europa a deținut cea de-a doua
pondere a pieței în 2018. Progresele tehnologice din regiune, împreună cu dezvoltarea și
introducerea cremelor și loțiunilor inovatoare se așteaptă să aibă un impact pozitiv asupra
creșterii regiunii în următorii câțiva ani. Creșterea cererii pentru creme anti-îmbătrânire, din
cauza diferitor factori, este de așteptat să stimuleze dezvoltarea pieței în următorii ani.

Produse pentru îngrijirea pielii Cota de piață Insight

Piața este extrem de competitivă, cu mari companii multinaționale care o domină. Cu toate
acestea, în ultimii ani, numeroase companii mai mici au câștigat o cotă pe această piață din cauza
creșterii interesului consumatorilor pentru produsele de frumusețe naturală, în special în Europa
și America de Nord. Unii dintre producătorii cheie din industria globală includ L'Oréal S.A .;
Unilever; Beiersdorf AG; Johnson și Johnson; Avon Products, Inc .; Compania Shiseido, Ltd.;
Revlon, Inc .; Companiile Estée Lauder, Inc .; Compania Colgate-Palmolive; și Compania
Procter & Gamble.

17
ANALIZA STRATEGIILOR CONCUREȚIALE
ROMÂNIA
Farmec, cel mai important producător de cosmetice din România, a creat cea mai recentă gamă
de produse bazându-se pe rezultatele cercetării conform căreia, pentru majoritatea
românilor, familia este principala sursă de formare a deprinderilor de îngrijire personală.
Astfel, noile produse sunt menite să acopere nevoile de îngrijire ale întregii familii.

Brandul AVON s-a poziționat în mod special ca împuternicind femeile. Fundat înainte ca femeile
din SUA să câștige drepturile de vot, AVON a descris istoria lor de a fi un susținător puternic în
spatele realizărilor fiecărei femei. Împreună cu aceasta, AVON promite să livreze produse
avansate de o calitate superioară.Misiunea - Pentru a crea o lume cu femei mai abilitate, deoarece
femeile împuternicite aduc mai multă frumusețe în lume.

SUA
Brandul Estée Lauder a avut uneori modele de înaltă calitate, alteori denumite doar „fețe”. FEțele
trecute pentru Estée Lauder includ Karen Graham, Bruce Boxleitner, Shaun Casey, Willow Bay,
Paulina Porizkova, Elizabeth Hurley, Carolyn Murphy, supermodelul Liya Kebede a fost prima
„față” afro-americană a lui Estee Lauder, Anja Rubik și actrița Gwyneth Paltrow. Începând cu
2008, principalul model de voce pentru Estée Lauder a fost supermodelul Hilary Rhoda. În 2010,
compania a adăugat alte trei fețe la listă, modelul chinez Liu Wen, modelul puertorican Rana
Joan Smalls și modelul francez Constance Jablonski.

În 2015, Estée Lauder a semnat modelul Kendall Jenner pentru promovarea brandului.

În 2017, compania a anunțat-o pe Violette Serrat ca fiind directorul lor Global Beauty.

Alvin Chereskin, fondatorul AC&R, a fost partenerul creativ de lungă durată al companiei.

Compania acordă clienților săi un credit imens în popularitatea sa, deoarece a reușit să sculpteze
un astfel de loc distinctiv în sectorul cosmetic doar datorită aprecierii clientului. Motto-ul MAC
este descriptiv și reflectă atitudinea sa, deoarece proclamă toate vârstele, toate cursele, toate
sexe.

Avizele nesolicitate de la celebrități au ajutat MAC Cosmetics să atingă noi înălțimi. A fost
asociată cu Janet Jackson, Cher, Naomi Campbell, Linda Evangelista, Prințesa Diana, Mariah
Carey și Madonna.

Brandul a colaborat cu personalități celebre precum Jeremy Scott în anul 2018, Patrick Starr în
anul 2017 și Nicki Minaj în anul 2016 pentru a-și crește vizibilitatea brandului. În 2013, Rihanna
a lucrat cu MAC pentru a lansa propria nuanță Riri Woo, care a fost un hit direct cu clienții.

18
MAC își realizează responsabilitatea față de comunitate și a înființat Fondul pentru ajutoare
MAC în anul 1994 pentru a sprijini victimele HIV / ADS prin încrederea sa caritabilă. Este
susținut de mai multe celebrități și toate veniturile obținute din vânzarea rujului Viva Glam sunt
donate acestui fond.

19
ASPECTELE SPECIFICE CUMPĂRATORULUI

ROMÂNIA

Românii au cheltuit anul trecut 3,5 miliarde de lei pe produse cosmetice, de îngrijire şi de
parfumerie, cu 2,8% mai mult decât în 2014, potrivit datelor ZF pe baza informaţiilor oferite de
jucătorii din piaţă.
Creşterea a fost însă de circa trei ori mai mică decât a consumului per ansamblu, care a postat un
plus de circa 9% anul trecut, cel mai bun an de după 2008. Cifra de afaceri din comerţul cu
amănuntul, cel mai bun indicator pentru consum, a avansat anul trecut cu aproape 9%, însă motor
au fost produsele alimentare, al căror TVA s-a redus de la 24% la 9% începând cu data de 1
iunie. Pentru bunuri nealimentare avansul a fost de aproape 3%, similar celui înregistrat de piaţa
de cosmetice, produse de îngrijire şi de parfumerie.
Avansul pieţei de profil a fost susţinut de aproape toate segmentele de piaţă, mai puţin produse
profesionale vândute prin intermediul saloanelor de cosmetică. Acest segment însă are o pondere
mică în totalul pieţei dominate clar de produsele de masă şi de vânzările directe, care au
împreună 75% din totalul de 3,5 mld. lei (780 mil. euro).
În prezent piaţa de cosmetice din România este una dintre cele mai puţin dezvoltate din Europa şi
din regiune în contextul în care la o populaţie de 20 de milioane de oameni şi o piaţă de 780 de
milioane de euro, cheltuiala medie per capita este nici 40 de euro pe an, respectiv 3,3 euro pe
lună.
Prin comparaţie, consumul de astfel de produse în ţările din regiune este de circa două ori mai
mare, iar în state cu tradiţie precum Franţa ajunge de 4-5 ori mai mare. Mai mult, în România
consumul este diferit de cel din Franţa deoarece parfumurile şi produsele de machiaj au cea mai
mare pondere, în detrimentul celor de îngrijire (skin care). Prin comparaţie, acestea din urmă
sunt printre cele mai importante în state precum Franţa, situaţie ce denotă faptul că populaţia este
mai educată şi cunoaşte mai bine produsele şi avantajele lor.
În România circa jumătate din populaţie locuieşte în zona rurală, unde oferta de produse
cosmetice este limitată, cea mai mare acoperire având-o aici companiile de vânzări directe. În
20
aceasta zonă există în continuare locuinţe care nu sunt racordate la apă curentă, această situaţie
putând explica consumul redus şi rata de penetrare sub cea din vest. Companiile de vânzări
directe precum Avon sau Oriflame controlează 25% din piaţă.
ucătorii din piaţă spun că în aceste condiţii direcţia pentru piaţa de cosmetice locală este doar de
creştere şi de maturizare.
„Am simţit o creptere a pieţei anul trecut, însă noi suntem reprezentativi pe segmentul produselor
premium şi de lux. În continuare cele mai căutate produse au fost parfumurile, urmate de
produsele de machiaj şi de cele de îngrijire. Nu am văzut modificări semnificative în
comportamentul de consum”, spune Lavinia Ivas (41 de ani), executivul român care conduce
parfumeriile Douglas. Pe segmentul de lux, evaluat la 337 mil. lei (sub 10% din totalul pieţei de
profil),  Douglas se bate cu alţi retaileri specializaţi precum Sephora şi Marionnaud, dar şi cu
producători care au ales să intre şi pe retail. Un caz este cel al producătorului francez L’Oreal,
cel mai important producător de cosmetice din lume, cu un business de peste 22 mld. euro la
nivel mondial. L’Oreal este prezent pe patru dintre cele şase segmente din piaţa cosmeticelor –
mass market, lux, dermatocosmetice şi produse profesionale. Pe piaţa din România francezii
aveau doar import şi distribuţie de cosmetice însă de anul trecut au început şi operaţiunile de
retail. Iniţial au lansat primele două magazine ale brandului de lux Kiehl’s, apoi au deschis un
chioşc al brandului mass-market Maybelline, iar în acest an atacă retailul de profil cu al treilea
brand, Nyx. Acesta se adresează tot segmentului de lux.
Pariul L’Oreal pe zona de retail vine în contextul în care piaţa se maturizează şi creşte. „Anul
trecut a fost un an bun pentru noi, am crescut cu circa 4%, un ritm de două ori mai rapid decât
cel al pieţei în ansamblul său. Pentru acest an ne-am propus să creştem tot de două ori mai rapid
decât piaţa, care sperăm însă că va posta un avans de 3-3,5% la finalul lui 2016”, spunea recent
Gilles Antoine, numit la conducerea L’Oreal România acum patru ani. De aceeaşi părere este şi
Lavinia Ivas care sper la un an 2016 pe plus.
Un motor pentru businessul L’Oreal, dar şi pentru piaţă în ansamblu este şi reducerea cotei
generalizate a TVA de la 1 ianuarie 2016 de la 24% la 20%. La 1 iunie anul trecut s-a redus
TVA-ul la alimente de la 24% la 9%, însă impactul acestei măsuri asupra pieţei de profil a fost
mic şi greu cuantificabil.
„Reducerea TVA de la 24% la 20% (care se aplică şi produselor L’Oreal) este un lucru bun
pentru că astfel produsele devin mai accesibile pentru consumatorul de rând. Este devreme să
vorbim deja de efecte, însă am văzut că anul a început bine. Am văzut şi că retailerii au afişat la
raft şi preţul iniţial şi cel de după reducerea TVA şi cred că asta ajută consumatorul”, mai spunea
şeful L’Oreal.
El precizează că pe o piaţă care avansează cu nici 3%, segmentul online „galopează”, românii
orientându-se tot mai mult către acest canal de vânzări. Antoine spunea că unii consumatori doar
se informează pe internet şi cumpără din magazin, alţii duc la bun sfârşit procesul de internet.
„Iar noi ca jucător trebuie să ne adaptăm şi să fim peste tot unde este consumatorul”, preciza el.
În prezent online-ul are o contribuţie de doar circa 5% în totalul pieţei, însă avansul vânzărilor de
profil este de 20% an la an. În continuare însă magazinele fizice, farmaciile şi saloanele de
cosmetică sunt cele mai căutate de clienţi când vine vorba de produse de înfrumuseţare.

Un bărbat din România cheltuie pe produse cosmetice şi de îngrijire 9,3 euro pe an (0,8 euro pe
an), de trei ori mai puţin ca un francez sau un neamţ şi de aproape două ori mai puţin decât un
polonez. Piaţa locală de profil, ce cuprinde vânzările de parfumuri, produse de îngrijire şi

21
produse pentru bărbierit, este subdezvoltată, însă tocmai de aceea potenţialul de creştere este
uriaş.
 
Anul trecut bărbaţii români au cheltuit pe produse cosmetice şi de parfumerie 182,8 milioane de
euro, cu 8,5% mai mult decât în 2014, arată datele companiei de cercetare de piaţă Euromonitor.
Rata de creştere înregistrată de piaţa locală este cea mai mare dintre pieţele europene analizate.
Avansul puternic este susţinut însă chiar de subdezvoltarea pieţei.
 
„Când analizăm o rată de creştere trebuie să vedem şi baza de la care pornim. Da, avansul este
mai puternic decât în cazul altor pieţe, însă pornim de jos. Eu cred că per total vânzările se mişcă
în direcţia bună, însă greu”, spune Dana Tudorache, executivul român care conduce de mai bine
de 15 ani operaţiunile locale ale lanţului de magazine de produse cosmetice The Body Shop.

22
Toate aceste informații ne arată interesul în creștere al populației României în ceea ce privește
produsele de îngrijire personală, cum atât femeile, cât și barbații, își doresc sa aibă un aspect de
invidiat.

23
SUA

Când Huda Kattan, antreprenorul transformat în bloggerul de frumusețe, a filmat o campanie

publicitară pentru noua sa linie de îngrijire a pielii, ea a ales personalul pentru a o spori la
perfecțiune.

„Mi-ai scos zmeurile, le-ai pus înapoi!” a povestit ea într-un videoclip recent pe Instagram.
„Vreau ca fotografiile să fie cât mai reale.”

Puțini au avut degetul pe pulsul pieței de înfrumusețare din SUA, precum doamna Kattan, care în
ultimii șapte ani și-a construit o afacere de make-up - Huda Beauty - evaluată la peste 1 miliard
de dolari prin promovarea unui aspect puternic machiat pe care l-a poreclit. „Față de tort”. Că
tânăra de 36 de ani s-a mutat acum în piele de îngrijire reflectă îngrijorările cu privire la modul în
care piața de frumusețe din SUA, care a fost în plină expansiune - cea mai mare din lume - a
mers invers.

Vânzările de machiaj de ultimă generație au scăzut cu 7% la 7,6 miliarde de dolari anul trecut,
contractând pentru prima dată într-un deceniu, potrivit NPD Group. Firma de cercetare de piață
urmărește magazinele și comercianții cu amănuntul de specialitate, cum ar fi Sephora și Ulta
Beauty, dar nu și magazinele de masă, precum Target. În schimb, vânzările de piele din SUA au
crescut cu 5 la sută, până la 5,9 miliarde de dolari, depășind make-up pentru al treilea an
consecutiv.

Această dinamică are deja repercusiuni pentru toată lumea, de la cei mai mari jucători ai
sectorului până la Montreal, Estée Lauder și Coty, până la noi mărci independente, precum
Anastasia Beverly Hills și ColourPop Cosmetics. Ulta Beauty, un lanț de magazine de frumusețe

24
din SUA, a pierdut aproape o treime din valoarea sa de piață într-o singură zi în august anul
trecut, după ce a emis un avertisment privind profitul și a prezis o cerere continuă slabă de make-
up.

Conducătorii industriei au spus că se scutură o scuturare, care va arunca așa-numitele mărci

„indie” și va contesta companiile consacrate. Jucătorii se năpustesc pentru a se adapta unui
mediu în care ultima mască de față este mai râvnită decât o nouă paletă de umbre.

„În anii de boom, toată lumea câștiga în make-up, dar acum vei putea vedea un decalaj deschis
între câștigători și învingători”, a declarat Chris de Lapuente, directorul executiv al Sephora,
proprietatea LVMH. „Vom vedea care dintre noile mărci independente au durabilitate pe termen
lung și care sfârșesc să fie fad.”

Sephora este puțin probabil să adauge atâtea noi mărci de machiaj ca în trecut, a spus domnul de
Lapuente: „Dacă categoria nu crește, atunci va trebui să fim mai discernanți decât înainte.”

În timp ce Sephora continuă să-și deschidă până la 100 de magazine în SUA în acest an,
produsele de îngrijire a pielii și de îngrijire a părului - mai degrabă decât machiajul - vor obține
mai mult din spațiul proeminent de afișare din fața magazinelor.

În timp ce bâlbâielile americane, vânzările de produse cosmetice au crescut cu o cifră de două

cifre în mare parte din Asia în ultimii ani, în timp ce Europa a scăzut ușor în creștere.
Câteva motive explică încetinirea procesului de schimbare a SUA. Executivii și analiștii
industriei au spus că variază de la considerente estetice la balansarea ciclică tipică dintre ten și
machiaj. Mulți cred că oboseala s-a instalat în rândul femeilor care pur și simplu au cumpărat
prea multe produse.

Un lucru este clar: aspectul de fundație grea nu mai este în vogă. Tehnica „conturare”, care
presupune aplicarea mai multor nuanțe de produs pe părți ale feței pentru a spori subtil anumite
caracteristici, a fost înlocuită cu un aspect mai natural. Adus pe piață de influenți precum Kim
Kardashian, conturul a creat o industrie de case de tutoriale de machiaj pe YouTube și Instagram,
care au stat la baza vânzărilor în perioada de boom.

Schimbarea s-a reflectat în creșterea „fetei VSCO”, o tendință de modă adolescentină care a
trecut viral anul trecut. Numite după aplicația de editare foto VSCO și cunoscută pentru un
aspect relaxat și natural, fetele VSCO favorizează luciul buzelor și spray-urile faciale - un
contrast marcat cu estetica kardashiană de înaltă întreținere.

Sondajul anual al adolescenților de la Piper Jaffray a arătat că cheltuielile cu produse cosmetice

anul trecut au scăzut la minime de 19 ani, cu o cincime până la 106 de dolari cheltuiți pe
persoană în fiecare an. Un număr tot mai mare de adolescenți mai bogați indică faptul că nu
poartă deloc machiaj - de la 12% la 20% în ultimii cinci ani.

Femeile își schimbă din ce în ce mai mult cheltuielile de la machiaj la produse de piele, cum ar fi
măștile de față și seruri, sau optează pentru produse hibride, cum ar fi hidratantele nuanțate care
estompează liniile dintre categorii. Această dinamică a ajutat marile companii precum

25
utilizareaOréal și Estée Lauder - care au, de asemenea, oferte puternice de îngrijire a pielii - au
condiționat scăderea creșterii. Dar a lăsat multe mărci independente de produse cosmetice să se
grăbească să lanseze linii de piele, cum a făcut-o marca lui Kylie Jenner anul trecut.

ean-Paul Agon, directorul executiv al afacerilor sale, a declarat într-un interviu că revenirea unui
aspect mai natural forțează unele dintre mărcile indie pe care le-a dobândit în ultimii ani să se
adapteze. NYO și Urban Decay de la OraOréal erau emblematice ale unui anumit aspect „foarte
spectaculos, vizibil și puțin greoi”, care acum era în afara favorului, a adăugat el.

„Brandurile trebuie doar să evolueze”, a spus domnul Agon. „Echipele noastre din SUA lucrează
la lansarea de noi produse care să corespundă mai aproape de ceea ce doresc consumatorii
acum.”

Recomandat
Raport special Femeile în afaceri
Marcia Kilgore: Beauty Pie oferă lux pentru mai puțin

Tragerea de la aceste mărci a determinat ca vânzările americane nord-americane să scadă cu 0,8

la sută anul trecut pe o bază similară, punând capăt mai mult de un deceniu de creștere
consecutivă anuală. Între timp, în februarie, Estée Lauder a înregistrat 777 mil. USD din taxele
de depreciere legate de performanța mai slabă a mărcilor sale de machiaj din SUA, unde
vânzările au scăzut cu 5 la sută la 4,7 miliarde de dolari în anul până la 30 iunie.

26
Brandurile care pledează pentru un aspect mai natural sunt înfloritoare. Jucătorul direct către
consumator Glossier a devenit printre cei mai de succes de când a fost lansat în urmă cu un
deceniu, prin popularizarea unei „filozofii a pielii, a doua filozofie”.

Ali Weiss, șeful de marketing la Glossier, din New York, a declarat că și-a creat produsul hibrid
cu ulei-ser Futuredew pentru a răspunde dorințelor femeilor pentru un aspect abia curat. Ea a
spus „totul despre hidratarea sănătoasă, strălucirea și roua”, a spus ea.

Larissa Jensen, un analist al frumuseții la NPD Group, a prezis că vânzările viitoare de make-up
vor fi determinate de produsele așa-numite „frumusețe curată”, care subliniază ingredientele
naturale însoțite de ambalarea și fabricarea mai durabilă. „Credem că va fi mare”, a spus ea.

Alții cred că cererea deprimată pentru machiaj reflectă o schimbare mai profundă și că spiritul
„mai puțin este mai mult” este aici pentru a rămâne. În videoclipurile postate pe YouTube,
influenți precum Jeffree Star povestesc „anti-haul” lor care explică ceea ce nu au cumpărat și
discută despre „editarea” colecțiilor masive de machiaj. Alții postează pe Instagram despre
„tigăile de proiect” în care oamenii aleg produsele din colecția lor de machiaj și își înregistrează
progresul până în partea de jos a flaconului sau a sticlei.

Pe platforma de chat online Reddit, membrii unui grup poreclit MakeupRehab au postat despre
experiența lor care fac provocări „fără cumpărături” în care își propun să meargă luni sau ani fără
să se adauge la colecțiile lor.

Un blogger a scris despre depășirea unei „dependențe” de Sephora, care îi costa 4.000 de dolari
pe an. În cele din urmă, dorința de a cumpăra s-a stins, a spus ea. „Mi-am dat seama astăzi. . .
Fiecare dolar pe care îl cheltuiesc, fiecare minut pe care îl consum consum de produse de
machiaj este unul luat din altă parte. "

În SUA oamenii încearcă să promoveze naturalețean, astfel se renunță la aplicarea unor machiaje
mult prea stridente ce se așaza pe față ca o mască.

27
CAZURI DE ÎNCĂLCARE A LEGISLAȚIEI
UE și potențialul pericol al produselor cosmetice 

La nivel european Comitetul științific pentru siguranța consumatorilor (CSSC), specifică ce fel,
cât de mult și în ce condiții pot fi utilizate aceste substanțe pentru a fi considerate sigure.

În urma studiilor continue în profunzime, a fost determinată anularea unui număr de parabeni din
lista celor considerați a nu fi dăunători sănătății umane și a mediului .
Până în prezent, Parabeni și  molecule cu acțiune fungicidă și bactericidă , care este prin urmare,
pentru 4-hydroxybenzoicacid, metilparaben, etilparaben de potasiu, parabeni de potasiu, sodiu
metilparaben, etilparaben de sodiu, etilparaben, paraben de sodiu, metilparaben de potasiu și
calciu paraben concentrația maximă într-un produs menționat la fiecare substanță este de 0,4 la
sută , în timp ce pentru butilparaben, propylaparaben, propylaparaben sodiu, butilparaben de
sodiu, potasiu și propylaparaben butylaparaben este de 0,14 la sută pentru fiecare substanță sau
suma lor. În cele din urmă, suma concentrațiilor tuturor parabenilor conținute într-un anumit
cosmetic nu poate depăși 0,8%.

O mică comparație între UE si SUA

Comparând legislația din SUA cu legislația europeană, constatăm că legislația americană privind
produsele alimentare, medicamente și cosmetice definește produsele cosmetice drept produse
pentru “curățarea, înfrumusețarea, promovarea atractivității sau modificarea aspectului”.
Limbajul vag oferind producătorilor o mare libertate de a produce produse care pot fi dăunătoare
fără a exista riscul intervenției guvernamentale.
Prin contrast, Directiva UE privind produsele cosmetice (EUCD) definește un produs cosmetic
drept “orice substanță sau preparat destinat a fi pus în contact cu diferitele părți externe ale
corpului uman (epidermă, sistem de păr, unghii, buze și organe genitale externe) cu dinții și
membranele mucoase ale cavității bucale, în scopul exclusiv sau în principal de a le curăța, de a
le parfuma, de a-și schimba aspectul și / sau de a corecta mirosurile corpului și / sau de a le
proteja sau de a le menține în stare bună’’.
În cazul în care nu a fost suficient de clar, EUCD mandatează ca produsele “să nu dăuneze
sănătății umane atunci când sunt aplicate în condiții de utilizare normale sau previzibile în mod
rezonabil”.

În timp ce UE dispune de legi mai stricte privind produselor cosmetice decât cele din S.U.A., ea
are și avantajul că fiecare stat membru trebuie să reglementeze produsele în cadrul propriilor
frontiere naționale. În cazul în care avem un organism de reglementare, Europa are douăzeci și
șapte organizații independente (dar cooperative).
Deci, cine testează aditivii nesiguri din produsele de frumusețe din S.U.A.?

28
Dar in EUROPA ? In Europa am vazut deja cine are aceasta responsabilitate intr-un alt articol
marca AVOCATOO pe care il puteti citi aici ( http://blog.avocatoo.ro/evaluarea-sigurantei-
produselor-cosmetice/ ) Evaluarea Ingredientelor Cosmetice (CIR), prezentată într-un panou de
siguranță este principala sursă de date științifice ale FDA. Potrivit site-ului său web, CIR
“examinează și evaluează temeinic siguranța ingredientelor utilizate în cosmetică într-o manieră
deschisă, imparțială și expertă și publică rezultatele în literatura științifică evaluată de colegi”.

Cu toate acestea, în ciuda pretențiilor sale privind rezultatele “echitabile și echilibrate”, CIR este
finanțat de Consiliul pentru produse de îngrijire personală (PCPC), un grup de industrii de peste
șase sute de companii cosmetice. De fapt, PCPC a cheltuit peste 600.000 de dolari pentru
lobbyistii de la Sacramento pentru a preveni California Cosmetics Safe Act din 2005, lege care ar
fi cerut producătorilor sa menționeze orice ingrediente nesigure pe etichetele produselor, de la
trecerea.
Rapoartele din partea grupurilor de mediu și de sănătate publică, cum ar fi Campania pentru
produse cosmetice sigure, au contrazis adesea în mod direct concluziile “sigure” ale CIR.

Într-un studiu din 2007, Grupul de lucru pentru mediu a constatat că:
Unul din treizeci de produse vândute în S.U.A. nu îndeplinește standardele de siguranță din
industrie sau guvernamentale. Aproape patru sute de produse vândute în S.U.A., substanțe
chimice interzise în Japonia, Canada și UE.
Nouazeci și opt la sută din toate produsele evaluate au conținut unul sau mai multe ingrediente
care nu au fost niciodată testate pentru siguranță.
Cu toate acestea, chiar și cu rapoartele CIR disponibile, multe companii cosmetice continuă să
creeze produse care sfidează liniile directoare de siguranță. Având în vedere că CIR are
autoritatea doar de a “sfătui”, nu de a reglementa, aceste produse sunt încă vândute în magazine
din întreaga Americă. Companiile din S.U.A. adesea creează produse mai sigure pentru piața
europeană și vinde versiunile mai periculoase în magazinele americane.
Multe companii recunosc pericolul produselor chimice din produsele lor, dar insistă că utilizarea
produsului în conformitate cu instrucțiunile minimizează riscurile pentru sănătate.

Între timp in Europa situația este total diferită .

În primul rând dreptul Uniunii Europene stabilește in mod clar ce persoane sunt calificate drept
responsabile sa verifice evaluarea siguranței pruselor cosmetice , aceste persoane făcând o
evaluare imuna asupra produselor :

Dreptul Uniunii

6. Considerentul (19) al acestui regulament prevede că informațiile care trebuie puse la dispoziția
autorităților competente includ „în special un raport privind siguranța produsului cosmetic, care
să demonstreze că a fost efectuată o evaluare a siguranței”.
7. Articolul 1, intitulat „Domeniu de aplicare și obiectiv”, prevede că acest „regulament
(Regulamentul nr. 1223/2009) stabilește reguli care trebuie să fie respectate de orice produs
cosmetic pus la dispoziție pe piață, pentru a garanta funcționarea pieței interne și a asigura

29
 un nivel înalt de protecție a sănătății umane”.
8. Potrivit articolului 10 din regulamentul menționat, intitulat „Evaluarea siguranței”:
„(1) Pentru a demonstra conformitatea produsului cosmetic cu dispozițiile articolului 3, înainte
de a introduce un produs cosmetic pe piață, persoana responsabilă se asigură că produsul
cosmetic a făcut obiectul unei evaluări a siguranței pe baza informațiilor relevante și că este
elaborat un raport privind siguranța produsului cosmetic, în conformitate cu anexa I.
[…] Comisia, în strânsă cooperare cu toate părțile interesate, adoptă ghiduri corespunzătoare
pentru a da posibilitatea întreprinderilor, în special întreprinderilor mici și mijlocii, să respecte
cerințele stabilite în anexa I. Ghidurile respective se adoptă în conformitate cu procedura de
reglementare menționată la articolul 32 alineatul (2).
(2) Evaluarea siguranței produsului cosmetic, astfel cum este stabilită în partea B a anexei I, este
efectuată de către o persoană titulară a unei diplome sau a unei alte dovezi oficiale de calificare,
acordată în urma absolvirii unui ciclu de formare universitară de învățământ teoretic și practic în
domeniul farmaciei, toxicologiei, medicinei sau al unei discipline similare sau a unui ciclu de
formare recunoscut de către un stat membru ca fiind echivalent.”
10. Acest regulament a fost încorporat în Acordul privind SEE (denumit în continuare „Acordul
privind SEE”) prin Decizia nr. 49/2013 a Comitetului mixt al SEE din 5 aprilie 2013 de
modificare a anexei II (Reglementări tehnice, standarde, încercări și certificare) la respectivul
acord(7).
11. Anexa la Decizia de punere în aplicare 2013/674/UE a Comisiei din 25 noiembrie 2013
privind orientările vizând anexa I la Regulamentul (CE) nr. 1223/2009(8) prevede, în secțiunea
4.4, intitulată „Calificările evaluatorului și aprobarea părții B”:
„Evaluatorul siguranței trebuie să fie un profesionist care să dețină cunoștințele și experiența
necesară pentru a întocmi cu precizia necesară o evaluare a siguranței, astfel cum se indică în
cerințele privind calificarea de la articolul 10 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1223/2009.
Secțiunea respectivă din raportul privind siguranța produsului cosmetic are scopul de a garanta
că această cerință este îndeplinită și că dovezile necesare sunt furnizate.
[…] O persoană care a obținut calificările într o țară terță poate acționa ca evaluator al siguranței
în cazul în care a finalizat un «ciclu de formare recunoscut de către un stat membru ca fiind
echivalent [unui ciclu de formare universitară de învățământ teoretic și practic în domeniul
farmaciei, toxicologiei, medicinei sau al unei discipline similare]».
Se furnizează dovezi referitoare la calificările evaluatorului siguranței (și anume copie a
diplomei și, dacă este necesar, dovada unui act echivalent), prevăzute la articolul 10 din
Regulamentul (CE) nr. 1223/2009.”

Pentru a vedea aplicabilitatea dreptului Uniunii Europene –

http://blog.avocatoo.ro/regulamentul-act-legislativ/

Dreptul românesc

Constituția României prevede in ARTICOLUL 34

(1) Dreptul la ocrotirea sănătăţii este garantat.

30
De asemenea Legea nr. 178/2000 privind produsele cosmetice dispune în CAPITOLUL II
prezintă Condițiile impuse produselor cosmetice pentru securitatea consumatorilor , astfel
Art. 5. -Produsele cosmetice puse pe piață nu trebuie să pericliteze sănătatea umană atunci când
sunt folosite în condiții normale sau rațional previzibile de folosire, ținându-se seama, în special,
de prezentarea produsului, etichetarea, instrucțiunile privind utilizarea și îndepărtarea acestuia,
precum și de orice altă indicație prevăzută de producător, de reprezentantul său autorizat sau de
orice altă persoană responsabilă pentru introducerea pe piață a produsului. Aceste indicații nu vor
scuti nici o persoană, în nici o circumstanță, de a se conforma cu alte dispoziții ale prezentei legi.
Art. 6. -(1) Se interzice punerea pe piață a produselor cosmetice în a căror compoziție se
găsesc:
a) substanțe interzise de Ministerul Sănătății pentru a fi utilizate în compoziția produselor
cosmetice;
b) substanțe în afara limitelor de admisibilitate și a condițiilor impuse de Ministerul Sănătății;
c) agenți de colorare, alții decât cei stabiliți de Ministerul Sănătății, cu excepția produselor
cosmetice destinate a fi folosite numai la colorarea părului;
d) agenți de colorare folosiți în afara limitelor de admisibilitate și a condițiilor impuse de
Ministerul Sănătății, cu excepția produselor cosmetice destinate a fi folosite numai la colorarea
părului;
e) conservanți, alții decât cei stabiliți de Ministerul Sănătății;
f) conservanți, în afara limitelor de admisibilitate și a condițiilor impuse de Ministerul Sănătății,
cu excepția cazului în care sunt folosite alte concentrații, pentru scopuri specifice, care reies din
prezentarea produsului;

g) filtre UV, altele decât cele stabilite de Ministerul Sănătății;

h) filtre UV, folosite în afara limitelor de admisibilitate și a condițiilor impuse de Ministerul
Sănătății.
(2) Prezența urmelor unor substanțe dintre cele prevăzute la alin. (1) lit. a) este permisă numai
dacă, din punct de vedere tehnic, nu poate fi evitată în condițiile unei bune practici de fabricație
și se respectă prevederile art. 5.
Atunci cand evaluăm un produs cosmetic , trebuie sa mai avem in vedere și :
RAPORTUL PRIVIND SIGURANŢA PRODUSULUI COSMETIC acesta trebuie sa respecte
Decizia 2013/674/UE de punere în aplicare a Comisiei privind orientările vizând anexa I la
Regulamentul (CE) nr. 1223/2009 al Parlamentului European și al Consiliului privind produsele
cosmetic.

VERIFICAREA DECLARATIILOR (ALEGATIILOR) DIN ETICHETA

Orice declaratie (afirmatie) din eticheta trebuie sa respecte prevederile: – REGULAMENTULUI

(UE) NR. 655/2013 de stabilire a unor criterii comune pentru justificarea declarațiilor utilizate în
legătură cu produsele cosmetic și ale DOCUMENTUL INDRUMATOR (GHID) pentru
aplicarea REGULAMENTULUI (UE) NR. 655/2013 de stabilire a unor criterii comune pentru
justificarea declarațiilor utilizate în legătură cu produsele cosmetic .  De asemenea , declarațiile
sunt verificate in raport cu principiile experimate de Regulamentul 655.

31
ETAPELE INSPECTIEI LOCULUI DE FABRICATIE, DEPOZITARE SAU
DISTRIBUTIE
INSPECTIA LOCULUI DE FABRICATIE

Potrivit art. 18 din Regulament si Comunicarea Comisiei nr. 2011/C 123/04 în cadrul
implementării Regulamentului (CE) nr. 1223/2009 , producatorul trebuie sa faca dovada
indeplinirii urmatoarele cerinte majore:

-Un spațiu de fabricare care asigură protecția produsului , care minimizează riscul de
contaminare si care e corect ventilat si iluminat.

-Existența unui echipament care previne contaminarea produsului , care nu prezintă risc pentru
personal și care e calibrat si curat .

SPATIILE SI FACILITATĂȚILE.
Se verifica daca:
a. Cladirile destinate fabricarii si depozitarii cosmeticelor au dimensiuni corespunzatoare, sunt
proiectate si construite astfel incat sa permita functionarea neobstructionata a echipamentului,
depozitarea ordonata a materialelor, efectuarea operatiunilor sanitare, curatarea si intretinerea
corespunzatoare.
b. Podelele, peretii si tavanele au suprafete netede, usor de curatat, sunt pastrate curate si in stare
buna de reparatie.
c. Tevile, conductele si armaturile sunt instalate astfel incat sa nu permita condensare sau
infiltrare ce ar putea contamina materialele, ustensilele, suprafetele de contact cu cosmeticele ale
echipamentelor sau cu produsele finite in stare de vrac.
d. Iluminarea si ventilatia sunt suficiente pentru operatiile planificate si pentru confortul
personalului.
e. Furnizarea apei, spatiile pentru spalare si toaletele, sistemul de canalizare si scurgere prin
podea sunt adecvate pentru operatiile sanitare sau pentru curatarea spatiilor, a echipamentelor si
ustensilelor, precum si pentru igiena personalului angajat.

ECHIPAMENTUL
Se verifica daca: a. Echipamentul si utensilele folosite in operatiile de prelucrare, transfer si
incarcare sunt corespunzatoare din punct de vedere al proiectarii, executiei si al materialelor
component, astfel incat sa previna corodarea, acumularea de material, sau amestecarea cu
lubrifianti, murdarie sau agenti sanitizanti.
b. Ustensilele, conductele de transfer piping si suprafetele de contact cu cosmeticele ale
chipamentelor sunt pastrate in stare buna, sunt corate si sunt sanitizate la interval
corespunzatoare.

32
c. Ustensilele si echipamentele portabile curatate si sanitizate sunt depozitate si localizate, iar
suprafetele de contact cu cosmeticele ale echipamentelor sunt acoperite, astfel incat sa fie
protejate impotriva stropirii, a prafului sau alte contaminari. PERSONALUL. Se verifica daca:
d. Personalul de supraveghere sau care lucreaza in productia sau controlul cosmeticelor poseda
pregatire, instruire si/sau experienta pentru a indeplini functiile atribuite.
e. Persoanele care vin in contact direct cu materiile prime, cu produsele finite in stare de vrac sau
cu suprafetele de contact cu cosmeticele, poarta manusi si imbracaminte de protectie
corespunzatoare, au parul acoperit, respecta regulile de igiena personala, astfel incat sa evite
contaminarea acestora.
f. Consumul de hrana, bautura si fumatul se realizeaza in spatii special destinate acestor
activitati.

MATERIILE PRIME.

Se verifica daca:
g. Materiile prime si materialele de ambalare sunt depozitate si manipulate astfel incat sa se
previna confundarea, contaminarea cu microorganism sau chimicale, sau degradarea generate de
umiditate, lumina solara, caldura, frigul excesive.
h. Containerele cu materii prime sunt inchise si introduse in pungi, saci sau cutii care nu sunt
depozitate direct pe podea.
i. Containerele cu materii prime sunt etichetate in privinta identitatii, identificarii lotului starea
de control.
Dreptul francez se arată la fel de preventiv în ceea ce privește siguranța consumatorului :
La data de 3 mai 2011, în Franța s-a adoptat un proiect de lege care interzice “fabricarea,
importul, vânzarea sau oferta de produse care conțin ftalați, parabeni sau alchilfenoli” (9).
aditivii sunt, printre altele, prezenți în 400 de medicamente în Franța (10).
Acest proiect de lege urmărește activitatea Agenției franceze pentru siguranța produselor
sănătății (AFSSAPS) începută în 2004. AFSSAPS recomandă retragerea acestor produse din
cauza potențialului lor de toxicitate nesoluționat.

Astfel , putem afirma ca țările Uniunii europene , față de SUA , se dovedesc mult mai interesate
de siguranta si protecția consumatorilor , date fiilor reglementările cu aplicabilitate directă in
țările membre .

EXEMPLE

 Estée Lauder Companies

SOPA
Companiile Estée Lauder au apărut pe listele marilor companii care susțin SOPA, proiectul de
lege anti-piraterie controversat, dar nereușit, al Congresului, care a fost considerat
supraalimentare de către critici.

Munca copiilor

33
În 2001, sa raportat că copiii au fost descoperiți care lucrează într-o fabrică din Cambridge, New
York, făcând produse pentru Origins, unul dintre mărcile naturale de produse ale lui Estee
Lauder. Compania contractată a fost Common Sense Natural Soap & Bodycare, deținută de un
grup condus de liderul cultului Yoneq Gene Spriggs. Estee Lauder spune că s-a mutat imediat să
rezilieze contractul cu producătorul cu care a lucrat în afaceri timp de 5 ani, susținând că nu era
total ignorat înainte de inspecția inițială.

Teste pe animale
Companiile Estée Lauder efectuează teste de voluntariat non-animale și umane pentru a evalua
siguranța și eficacitatea produselor. Companiile Estée Lauder efectuează teste pe animale, în
conformitate cu legea. Guvernul chinez solicită testarea pe animale pentru multe produse
cosmetice. Acest lucru provoacă controverse pentru mărcile mai mici, care sunt „fără cruzime”,
dar care au fost cumpărate de Estée Lauder. Estée Lauder devine compania-mamă a mărcii mai
mici și profită prin brandul mai mic.

Boicot și anti-boicot

Activisti QUIT care protesteaza asupra companiilor Estée Lauder, 2004.

Din cel puțin februarie 2001, Estée Lauder și mărcile sale au fost ținta unei campanii de boicot
conduse de activiști pro-palestinieni care au vizat corporația din cauza activităților pro-Israel ale
lui Ronald Lauder. În iunie 2003, Queers, care subminează terorismul israelian (QUIT), a
început boicotul cu campania "Estée Slaughter". Boicotul a generat o campanie anti-boicot de
către susținătorii Israelului.

 L'Oréal

Eugène Schueller, fondatorul companiei, a fost un presupus simpatizant nazist. L'Oréal

recunoaște că Schueller era un fascist antisemit. El a fost, de asemenea, membru al La Cagoule,
care a susținut regimul Vichy și a fost o organizație violentă, pro-fascistă și anticomunistă.
Eugène a bankrollat La Cagoule și câteva întâlniri ale La Cagoule au avut loc la sediul L'Oréal.
Unele dintre activitățile infracționale săvârșite de La Cagoule includ transportul armelor de foc,
asasinarea unui fost ministru și bombardarea a șase sinagogi.

O altă controversă a apărut atunci când Jean Frydman, acționar și membru al consiliului de
administrație al Paravision, filială a filmului L'Oréal, a fost concediat. El susține că a fost dat
drumul pentru că L'Oréal dorea să evite boicotul arab al afacerilor asociate evreilor. La rândul
său, Frydman a decis să expună trecutul directorilor lui L'Oréal. André Bettencourt, care s-a
căsătorit cu fiica lui Schueller, Liliane Bettencourt și a devenit vicepreședinte pentru L'Oréal, a
scris 60 de articole pentru La Terre Française. La Terre Française a fost o foaie de propagandă
nazistă antisemită. André a recunoscut proprietatea propagandei, dar a afirmat că a fost otrăvit de
regimul Vichy și a spus: „Am exprimat în repetate rânduri regretele mele în legătură cu ei în
public și voi ruga întotdeauna comunitatea evreiască să mă ierte pentru ei”, de asemenea, André
Bettencourt a adăpostit Schueller și mai mulți colaboratori din Rezistența franceză după
eliberare. De asemenea, a fost dezvăluit că Eugène Schueller l-a angajat pe Jacques Correze, care
a fost șeful onorific al filialei americane a L'Oréal, Cosmair, și a fost implicat în La Cagoule.

34
O altă controversă a apărut când s-a dezvăluit că L'Oréal a avut sediul german timp de peste 30
de ani, înainte de a fi vândut în 1991, pe terenuri confiscate unei familii evreiești în timpul celui
de-al doilea război mondial. Familia evreiască se luptă pentru restituirea companiei de trei
generații, cea mai recentă fiind Edith Rosenfelder, o supraviețuitoare a Holocaustului. Fritz
Rosenfelder, a fost nevoit să vândă casa unui oficial nazist, din care familia nu a primit niciodată
încasările vânzării. În schimb, familia a fost deportată. Aliații au adoptat legislația privind
restituirea evreilor care prevede că tranzacțiile cu naziști, chiar dacă par a fi cu acordul
proprietarului, pot fi considerate nule. Întrucât terenul a fost vândut unui offshoot din L'Oréal,
care a fost cumpărat ulterior în 1961 de L'Oréal, compania susține că nu este responsabilă pentru
nimic întâmplat până atunci. Baza argumentului lui Rosenfelder este că, din moment ce vânzarea
inițială a fost ilegală, toate vânzările ulterioare sunt la fel de nelegale. În 1951 a existat o
restituire plătită Organizației Succesorului pentru Restituirea Evreilor, deși acest lucru s-a făcut
fără consimțământul familiei și niciunul dintre bani nu a ajuns niciodată la familie. O carte de
Monica Waitzfelder, fiica lui Edith Rosenfelder, publicată în franceză ca L'Oréal a pris ma
maison și în engleză în timp ce L'Oréal mi-a furat casa !, detaliază cum L'Oréal a preluat casa
Waitzfelder din orașul german din Karlsruhe (după ce naziștii au conceput îndepărtarea familiei)
pentru a-i face sediul german.Monica Waitzfelder este citată: „Toate celelalte afaceri care au luat
proprietatea evreiască au revenit-o de atunci, fără mari dezbateri. Nu înțeleg de ce L’Oréal ar
trebui să fie diferit de celelalte”. Un caz a fost înaintat în fața Curții Supreme din Franța, dar
procurorul a decis că nu poate exista proces. Începând cu 2007, ea a trimis cazul la Curtea
Europeană a Drepturilor Omului.

În urma achiziționării The Body Shop din 2006 de la L'Oréal, care nu suportă testarea pe
animale, fondatoarea The Body Shop, Anita Roddick, a fost forțată să se apere de acuzațiile de
abandonare a principiilor sale asupra evidenței L'Oréal în ceea ce privește testarea pe animale.
Apelurile au fost făcute pentru cumpărători să boicoteze The Body Shop.

La 31 iulie 2014, în timpul operațiunii Protective Edge, lansată de Forțele de Apărare ale
Israelului (IDF) în Fâșia Gaza, organizația de advocacy din Israel StandWithUs a postat mai
multe fotografii pe Facebook ale pachetelor de îngrijire, despre care au spus că au fost donate de
Garnier Israel soldaților IDF de sex feminin. Acest lucru a stârnit mai multe apeluri pentru a
boicota Garnier și L'Oreal în toată lumea. La 11 martie 2020, Garnier sau L'Oreal nu a făcut
nicio declarație oficială cu privire la donație.

L'Oréal a fost amendată de Autorité de la concurrence în Franța în 2016 pentru fixarea prețurilor
la produsele de igienă personală.

35
BRANDUL ABH PE CELE DOUĂ PIEȚE
Diferețele pot fi văzute încă de la simpla accesare a site-urile din cele două țări, cel american are
un aspect mult mai atrăgător ceea ce te duce într-o lume a make-up-ului profesionist, în schimd
cel din România nu atinge pe deplin senzația de încredere pe care ar trebui să ți-o dea un brand.

Site-ul din SUA prezintă toate detaliile necesare pentru a vedea unde este cea mai apropiată
locație unde se află magazinul Anastasia Beverly Hills și pentru a găsi produsul dorit cât mai
curând posibil.

36
Brandul ABH oferă tutoriale de prezentare pentru a vă face machiajul să arate perfect. Aceasta
este ideea principală de la care a pornit această afacere - perfecțiunea simetriei.

Site-ul american arată prin diferite clipuri cum se pot aranja sprâncenele în funcție de culoarea
tenului și forma feței respectivei persoane.

37
După cum vedeți, acest lucru este mult mai greu de obținut de pe site-ul românesc, deoarece
procesul este prea complicat. Astfel, obținerea celor interesați de machiaj să recurgă la site-ul
american sau să vizioneze un clip pe YouTube sau să caute pe Instagramul oficial al companiei.

După cum ne așteptăm, produsele nu se regăsesc într-un număr atât de mare pe ambele piețe.

38
39
Anastasia Soare este cea care sponsorizează un concurs de drag queens în SUA, fiind chiar un
susținător al comunității LGBT. Acest lucru este reflectat chiar și în tutorialele sale în care există
bărbați care se machiază.
Anastasia a colaborat cu un travestit pentru a crea o paletă uimitoare care nu este disponibilă în
România.

40
41
BIBLIOGRAFIE
 https://blog.avocatoo.ro/ue-si-produsele-cosmetice/?fbclid=IwAR295IYrkCXe7Ni7-
ATLdTVvvwuh5HIBgiAagwTJ3DyvuxqCg1G1CRvqzZo
 https://www.beautybookonline.ro/scandal-in-lumea-pmu/?
fbclid=IwAR1VwvFj9p7lSY2Yywge7RSfBCowkAVbQ7LeySpSIc4_cdSRcLWM2ve1I
 https://www.zf.ro/companii/retail-agrobusiness/romanii-cheltuie-3-5-mld-lei-pe-cosmetice-si-
parfumuri-mai-bine-de-75-din-piata-merge-catre-produse-de-masa-si-catre-companiile-de-
vanzari-directe-15069830
 https://www.cbinsights.com/research/report/beauty-trends-2018/
 https://www.rivaliq.com/blog/battle-brands-facebook-edition/
 https://en.wikipedia.org/wiki/Urban_Decay_(cosmetics)
 https://www.mordorintelligence.com/industry-reports/cosmetic-perfumery-glass-bottle-
packaging-market
 https://www.grandviewresearch.com/industry-analysis/skin-care-products-market
 https://www.forbes.com/sites/pamdanziger/2018/08/06/sephora-and-ulta-are-on-a-collision-
course-then-there-is-amazon-where-is-us-beauty-retail-headed/#5df16f6855dd
 https://lege5.ro/Gratuit/gi3doobz/legea-nr-178-2000-privind-produsele-cosmetice?
fbclid=IwAR3WuwAyqDX7Bp4Ua_QbnejWv0io-rlMTD2IineLZ31ITQ4g0Nnfg5iT_YQ
 https://www.ewg.org/skindeep/contents/about-page/?
fbclid=IwAR2N2LPNGbqIDjHksz7z2F1Y6UoLjMgRPZfqdV8yddmFSOYBl14lybMngjA
 https://datausa.io/profile/cip/make-up-artist?
fbclid=IwAR0b4w6HNOjM01ImbXW1F9NeYhFNZXHKXpnge14wC8THIPYj455Z-Z-
qRPw#employment
 https://www.cosmopolitan.com/uk/beauty-hair/g25668953/controversial-beauty-brands-
scandals-2018/?
fbclid=IwAR1QOaXCLSuwThHJTgf3mAotrnyeweD_QNnHMnOTBUz2xKHI5BoYTXKl_ko
 https://tickertape.tdameritrade.com/investing/beauty-industry-stocks-16947?
fbclid=IwAR3g7crAnMpAibZBNa5Cf_vAlcF8Aep6ocZ4QLzIV9_6oMPi9iMlqzVJzjM
 https://ec.europa.eu/growth/sectors/cosmetics_en?fbclid=IwAR06bDwqp-
sZho3OATiuADUDRvpCdmrIXug1ZnQrmxVv7gWnzWfDk-GzJVo
 https://www.slideshare.net/JackieBP/romanian-market-of-cosmetics-beauty-and-personal-care-
2012-demo-report?fbclid=IwAR3WuwAyqDX7Bp4Ua_QbnejWv0io-
rlMTD2IineLZ31ITQ4g0Nnfg5iT_YQ
 https://adevarul.ro/economie/afaceri/piata-cosmeticelor-restructureaza-unul-cei-mai-mari-
producatori-vrea-vanda-centrul-distributie-romania-1_5cfe130d892c0bb0c6349a05/index.html?
fbclid=IwAR101rQDh68ljT52xUWvumpCjt4BRnWBPHsxV6uACcvUesXiPG11ZY_v4gE
 https://anastasiasoare.ro/ro/
 https://www.anastasiabeverlyhills.com

42