LP. 11. DIAGNOSTICUL DE LABORATOR ÎN BOALA PARODONTALĂ.

IDENTIFICAREA BACTERIILOR STRICT ANAEROBE NESPORULATE.

I. OBIECTIVE

1. Să cunoască agenții etiologici implicați în boala parodontală.

2. Să cunoască etapele de diagnostic în boala parodontală.
3. Să știe etapele de identificare ale bacteriilor strict anaerobe nesporulate.

II. AGENȚI ETIOLOGICI

Definiție boală parodontală (BD): cea mai frecventă condiție inflamatorie cu caracter
distructiv din patologia umană; este produsă de specii bacteriene invazive, care
interacționează cu țesuturile și celulele gazdei→ eliberare de citokine+alți mediatori ai
inflamatiei ⇒distrugerea structurilor parodontale.

1. Bacterii din grupul HACEK (vezi și lp 9)

2. Bacili gram negativi strict anaerobi: Porphyromonas gingivalis, Prevotella
intermedia/nigrescens, Tannerella forsythia, Fusobacterium nucleatum, etc.
3. Treponeme orale – Treponema denticola, Treponema socranskii, grupul treponemelor
PROS (Pathogene Related Oral Spirochetes)

III. CONDIȚIA MICROBIOLOGICĂ A PLĂCII BACTERIENE SUBGINGIVALE

(vezi și curs ecosistemul oral)
Placa subgingivală este dominată de bacteriile anaerobe. De reținut că placa subgingivală
asociată epiteliului (comparat cu placa asociată dintelui) este formată din bacterii anaerobe
gram-negative și treponeme.

IV. DIAGNOSTICUL DE LABORATOR ÎN BOALA PARODONTALĂ

Diagnosticul de BP este stabilit pe criterii clinice (modificări ale gingiei, prezența pungilor
parodontale, adâncimea pungii, valoarea indicelui de sângerare, mobilitatea dinților) și
radiologice (prezența geodelor osoase).
De ce este necesar diagnosticul de laborator?
Pentru stabilirea etiologiei și a sensibilității la antibiotice.
Există numeroase tehnici (vezi mai jos tabelul) pentru precizarea etiologiei în BP, dar metoda
cea mai sensibila si mai specific este examenul bacteriologic direct al prelevatului din
leziunea parodontală.

1. Tehnici bazate pe examenul microbiologic al produsului prelevat din punga parodontală:

 Examenul microscopic direct
 Cultivarea, izolarea și identificarea bacteriilor din leziune
 Identificarea unor enzime bacteriene specifice în prelevatul subgingival
 Detectia unor antigene bacteriene (prin tehnici de imunofluorescență, latexaglutinare,
ELISA)
 PCR pentru gene specifice patogenilor parodontali
 Numărătoarea leucocitelor în lichidul crevicular
2. Tehnici serologice
 ELISA
 Tehnici de imunofluorescență

1
Examen bacteriologic direct

Prelevat: exsudat inflamator din crevasele gingivale/punga parodontală (când este deja
formată), după îndepărtarea plăcii bacteriene supragingivale.
Etape prelevare:
 Izolez dintele
 Îndepărtez mecanic placa supragingivală
 Uscare
 Recoltare prelevat (placa subgingivală, fluid crevicular, puroi din punga parodontală)

Cum recoltăm?
Cine recoltează? VOI.
Punga parodontală

Absentă, dar există detașarea și retracția gingiei Prezentă

marginale

Prelevare cu ajutorul conurilor de hârtie de filtru Prelevare cu ajutorul unei chiurete sterile
sterile, care sunt introduse în sulcusul gingival și
sunt menținute ~ 1 minut

Prelevatele sunt introduse imediat în tuburi cu bulion thioglicolat

cu resazurină – asigură viabilitatea bacteriilor anaerobe și
microaerofile/capnofile

Transport: probele recoltate trebuie să ajungă în laborator în maxim 30 de minute.

Pentru examenul bacteriologic, tuburile cu probele de la pacienți trebuie centrifugate, iar

din sediment se vor efectua:

Examen clasic: microscopie și cultivare (rezultate tardive, dar permite testarea sensibilității
la antibiotice)
Examen microscopic:
- Preparat umed lamă-lamelă, ce va fi examinat la microscopul cu fond întunecat pentru
evidențierea treponemelor orale asociate.
- Frotiu colorat Gram – pentru examenul cito-bacterioscopic (prezența și intensitatea
reacției inflamatorii, categorii microscopice prezente în probă)
Cultivare
 pentru bacteriile anaerobe

2
 - Mediul de cultură – pe medii neselective (mediu Schedler îmbogățit cu hemină și
vitamina K) si pe medii selective pentru bacilii gram-negativi anaerobi (mediu neselectiv
pentru anaerobi+Vancomicină+Kanamicină).
- Incubare - 37°C, anaerob (în recipiente etanșe cu generatori de atmosferă), 5-7 zile
- Din coloniile suspecte (coloniile pigmentate in negru sau maron) se va realiza
identificarea speciei (vezi mai jos la punctul V) și antibiograma prin metoda diluțiilor
(aflarea concentrației minime inhibitorii) sau prin metode rapide, moderne cu determinarea
punctelor de ruptură pentru unul sau mai multe antibiotice.
Sensibilitatea la antibiotice a anaerobilor: peniciline din grupul A, cefalosporine de aII-a
generație și de elecție pentru anaerobi – METRONIDAZOL.
 pentru bacteriile din grupul HACEK (vezi și lp 9 pentru identificare și
sensibilitate la antibiotice HACEK)
- Mediul de cultură – pe medii neselective (mediu agar-tripticază-soia, îmbogățit cu
hemină și NAD) sau medii selective (mediu neselectiv pentru
HACEK+Vancomicină+Bacitracină).
- Incubare - 37°C, în atmosferă cu 5-10%CO2 (în recipient numit jar), 2-3 zile.
- Din coloniile suspecte (coloniile rugoase, aderente la mediu) se fac repicaje pentru
obținerea culturii pure necesară pentru identificarea speciei și pentru testarea
sensibilității la antibiotice.

Sensibilitatea la antibiotice a bacililor gram-negativi din grupul HACEK: peniciline din

grupul A, cefalosporine, de elecție pentru boala parodontală macrolide și tetracicline.
 Treponemele orale sunt bacterii necultivabile

Examen modern: PCR (rapid, permite detecția și cuantificarea principalilor patogeni

parodontali, dar nu poate preciza sensibilitatea lor la antibiotice).

Pentru diagnostic este necesară asocierea metodelor clasice și moderne. Gold standard
rămâne cultivarea pentru testarea sensibilității la antibiotice, dar PCR-ul începe să devină
gold standard pentru detecție și cuantificare.

V. IDENTIFICARE BACTERIILOR STRICT ANAEROBE NESPORULATE.

Coci gram pozitivi: Peptostreptococcus anaerobius,
Peptococcus niger
Finegoldia magna
Parvimonas micros
Coci gram-negativi: Veilonella parvula
Bacili gram-pozitivi: Lactobacillus acidophilus, Lactobacillus casei
Actinomyces israelii, Actinomyces naeslundii, Actinomyces viscosus
Propionibacterium acnes
Bifidobacterium bifidus
Eubacterium lentum
Bacili gram-negativi: Porphyromonas gingivalis, Porphyromonas endodontalis
Prevotella intermedia/nigrescens, Prevotella melaninogenica
Tannerella forsythia
Fusobacterium nucleatum, Fusobacterium necrophorum

3
Etapele identificarii speciei
Caractere microscopice:
Caractere de cultură: bacterii foarte pretențioase nutritiv – (necesită hemină și vitamina K),
strict anaerobe, creștere lentă (5-7 zile); aspectul coloniilor – coloniile mici, negre, lucioase
pot aparține speciilor Prevotella; coloniile mai mari, brune pot aparține speciilor
Porphyromonas;
Caractere biochimice – prin cultivare pe medii de identificare biochimică.
Gaz lichid cromatografie – analiza chimică a structurii peretelui (acizi grași cu lanț scurt de
atomi de carbon, acizi grași cu lanț lung de atomi de carbon) sau evidențiază produși finali ai
metabolismului bacterian.
Caractere genetice (eventual) – hibridizare, PCR.