Sunteți pe pagina 1din 164

Bacteriologie, Virusologie și Parazitologie medicală Ghid

metodologic

CENTRUL DE EXCELENȚĂ ÎN MEDICINĂ ȘI FARMACIE „RAISA PACALO”


CATEDRA DISCIPLINE PARACLINICE, IGIENICE ȘI EPIDEMIOLOGIE

Ghid metodologic
BACTERIOLOGIE, VIRUSOLOGIE ȘI
PARAZITOLOGIE MEDICALĂ

Elev (a)
Nume, prenume
grupa
Specialitatea Îngrijirea bolnavilor
Calificarea Asistent medical
durata studiilor 5 ani

Chișinău 2020
1
Bacteriologie, Virusologie și Parazitologie medicală Ghid
metodologic

În calitatea sa de suport, Ghidul metodologic Bacteriologia, virusologia și


parazitologia medicală elaborat în baza Curriculum disciplinar BACTERIOLOGIE,
VIRUSOLOGIE ŞI PARAZITOLOGIE MEDICALĂ reprezintă îndrumar adaptat pentru
calificările de Asistent medical scopul căruia este facilitarea înțelegerii, la nivel metodologic,
a esenței disciplinei.
Prezentul ghid metodologic este o transpunere a celei de a șasea ediții suportând unele
modificări în conținut.

Autor
GRUMEZA Maria, profesor microbiologie, grad didactic superior.

Redactori științifici

MANOLACHE Ala, Director CEMF ”Raisa Pacalo”, specialist în comunicare, etică şi


deontologie medicală

BOTNARCIUC Ludmila, doctor în pedagogie, metodist

Recenzenți:

BURDUNIUC Olga, doctor în științe medicale, conferențiar cercetător, șef laborator în boli
extrem contagioase diareice acute și zooantroponoze.

BALAN Greta, doctor în medicină, conferențiar universitar, Catedra Microbiologie,


Virusologie, Imunologie USMF ”Nicolae Testemițanu”

2
Bacteriologie, Virusologie și Parazitologie medicală Ghid
metodologic

CUPRINS

1. Argument 5
2. Lista acronimelor şi abrevierilor 6
3. Planul tematic al lecțiilor 6
4. Precizări privind utilizarea Ghidului metodologic Bacteriologie, 12
virusologie și parazitologie medicală
Agendele notițelor paralele, lecții teoretice
5. Agenda notițelor paralele Nr.1 Microbiologia ca obiect. Sistematica,
nomenclatura microorganismelor. Ultrastructura, morfologia 13
microorganismelor.
6. Agenda notițelor paralele Nr.2 Metabolismul bacterian. Creșterea si
multiplicarea bacteriană. Metoda bacteriologică de diagnostic. 18
7. Agenda notițelor paralele Nr.3 Acțiunea agenților fizici, chimici şi
biologici asupra microorganismelor. Sterilizarea. Dezinfecția. 24
8. Agenda notițelor paralele Nr.4 infecția și procesul infecțios. Sistemul
imun. Imunoprofilaxia şi imunoterapia bolilor infecțioase. Antibioticii. 26
9. Agenda notițelor paralele Nr.5 Cocii patogeni. Genul Staphylococcus.
Genul Streptococcus. Genul Neisseria. 37
10. Agenda notițelor paralele Nr.6 Familia Enterobacteriaceae. Genul
Escherichia. Genul Salmonella. Genul Shighella. 43
11. Agenda notițelor paralele Nr.7 Enterobacteriil econdiţionat patogene ca
agenți ai infecţiilor nosocomiale. Genul Yersinia. GenulVibrio. 45
12. Agenda notițelor paralele Nr.8 Genul Bacillus. Genul Brucella 48
13. Agenda notițelor paralele Nr.9 Genul Clostridium. Agenţii cauzali ai
gangrenei gazoase , botulismului. 51
14. Agenda notițelor paralele Nr.10 Genul Corynebacterium. Genul
Bordetella.Genul Mycobaterium. 55

15. Agenda notițelor paralele Nr. 11 Familia Spirochetaceae. Genul


Treponema. Genul Borrellia. Genul Leptospira. Genul Gardnerella 60
16. Agenda notițelor paralele Nr.12 Fungii patogeni.Candidozele. Genul
Actynomyces. 62
17. Agenda notițelor paralele Nr. 13 Virusurile. Virusul gripei. Virusul 66
parotiditei epidemice. Virusul rujeolei. Papilomaviruşii.
18. Agenda notițelor paralele Nr. 14 Familia Herpesviridae. Virusul HIV. 70
19. Agenda notițelor paralele Nr. 15 Virusurile hepatitelor: A,B,C,D,E . 73
20. Agenda notițelor paralele Nr.16 Protozoarele patogene. Helminţii. 77
Lucrări de laborator
21. Regulile de lucru în laboratorul de studiu 80
22. Lucrare de laborator Nr.1 Morfologia microorganismelor. Metoda 81
microscopică de diagnostic.
23. Lucrare de laborator Nr. 2 Tehnici de prelevare a materialului biologic. 85
24. Lucrare de laborator Nr. 3 Acțiunea agenților fizici, chimici şi biologici
asupra microorganismelor. Sterilizarea. Dezinfecția. 86

3
Bacteriologie, Virusologie și Parazitologie medicală Ghid
metodologic

25. Lucrare de laborator Nr. 4 Fiziologia microorganismelor. Metoda


bacteriologică de diagnostic. 93
26. Lucrare de laborator Nr. 5 Imunoterapia, imunoprofilaxia bolilor 96
infecțioase.
27. Lucrare de laborator Nr. 6 Chimioterapia şi chimioprofilaxia bolilor
infecțioase. 98
28. Lucrare de laborator Nr. 7 Cocii patogeni. Genul Staphylococcus. Genul
Streptococcus. Genul Neisseria. 100
29. Lucrare de laborator Nr. 8. Familia Enterobacteriaceae. Genul
Escherichia. Genul Shighella. Genul Helicobacter. 102
30. Lucrare de laborator Nr. 9 Familia Enterobacteriaceae. Genul Salmonella. 105
Genul Yersinia. Genul Vibrio
31. Lucrare de laborator Nr. 10 Enterobacteriile condiţionat patogene ca 107
agenţi ai infecțiilor nosocomiale
32. Lucrare de laborator Nr. 11 Genul Bacillus. Genul Brucella 109
33. Lucrare de laborator Nr. 12 Genul Clostridium. Agenţii cauzali ai
gangrenei gazoase, botulismului şi tetanosului. 111
34. Lucrare de laborator Nr. 13 Genul Corynebacterium. Genul
Mycobacterium. Genul Bordetella. 113
35. Lucrare de laborator Nr. 14 Spirochetozele. Genul Treponema. Genul
Borrellia. Genul Leptospira. 115
36. Lucrare de laborator Nr 15 Fungii patogeni. Candidozele. Genul
Actynomyces. 117
37. Lucrare de laborator Nr. 16 Virusurile. Virusul gripei. Virusul parotiditei 119
epidemice. Virusul rujeolei.
38. Lucrare de laborator Nr. 17 Papilom viruşi. Virusul HIV. 123
39. Lucrare de laborator Nr. 18 Herpes virusurile. 125
40. Lucrare de laborator Nr. 19 Virusurile hepatitelor: A,B,C,D,E. 127
41. Lucrare de laborator Nr.20 Protozoarele. Helminţii. 130
Studiu individual
Bibliografie selective pentru realizarea studiului individual 132
42 Istoricul dezvoltării microbiologiei. 134
43 Răspândirea microorganismelor în natură. 136
44 Anticorpii. Răspunsul imun 139
45 Metoda imunologică de diagnostic 142
46 Alergia. Metoda alergologică de diagnostic 144
47 Antibiotic de natură biologică 146
48 Genul Haemophilus. Genul Helicobacter 148
49 Genul Chlamydia. Genul Mycoplasma, Ureaplasma. 150
50 Agenții infecțiilor nosocomiale 152
51 Virusul Rabiei 154
52 Enterovirusurile. 156
53 Virusurile maladiilor extrem de periculoase. 158
54 Plasmodiile malariei. 161
55 Agenții bolilor sexual transmisibile 162
4
Bacteriologie, Virusologie și Parazitologie medicală Ghid
metodologic

Argument

Microbiologia studiază procesele fizice, chimice şi biologice legate de activitatea


microorganismelor, pentru a le putea folosi pe cele utile şi pentru a contracara procesele
dăunătoare omului. În formarea asistentului medical este indispensabilă dobândirea
cunoștințelor din domeniul Bacteriologie, virusologie şi parazitologie medicală pentru că,
indiferent de ramura medicinii pe care o veți practica, vă veți lovi de infecții care reprezintă
aproximativ ¾ din patologia umană. Cunoștințele din Bacteriologie, virusologie şi
parazitologie medicală vor contribui la formarea unui comportament sanogen, respectarea
regulilor de asepsie, respectarea regulilor de prevenire a bolilor infecțioase, etc.
Este foarte important ca asistentul medical să raționeze în termeni “microbiologici”:
 să caracterizeze microorganismele care populează elementele ambientului ca şi
biotopurile organismului uman;
 să distingă modul de transmitere al microorganismelor;
 să analizeze consecințele contaminării cu microorganisme în practica medicală,
chirurgicală, obstetrical-ginecologică;
 să acționeze în așa fel încât să prevină contaminarea microbiană a pacientului, a
personalului din spital sau a sa;
 să recolteze corect un produs patologic destinat examenului bacteriologic.
Editarea Ghidului la disciplina Bacteriologie, virusologie și parazitologie medicală este
precedată de mai multe motive:
 Elaborarea Curriculum disciplinar cu modificarea unor teme;
 Aplicarea studiului individual bazat pe sistemul de credite;
 Taxonomia și importanța în patologie a multor organisme au trebuit reconsiderate în
prezentări corespunzătoare, de alte dimensiuni.
 Evoluția cunoștințelor și progresul tehnic au schimbat mult metodologiile de
investigare microbiologică. Recoltarea produselor patologice în unele momente s-a
modificat odată cu introducerea sistemelor de detecție mai sensibile, mai rapide și la
costuri mai reduse.
Ghidul este orientat în utilizare internă, elevilor CEMF ”Raisa Pacalo”, este menit să
formeze elevilor competențe, care să-i pregătească profesional fiind o încercare care să-i
învețe cum să utilizeze informația și nu cum să stocheze informația, cum să analizeze și să
aibă propria viziune asupra activității microorganismelor pentru a le putea folosi pe cele utile
și pentru a contracara procesele dăunătoare ale acestora asupra omului.

5
Bacteriologie, Virusologie și Parazitologie medicală Ghid
metodologic

LISTA ACRONIMELOR ŞI ABREVIERILOR

Ac / anti anticorp
ASLO Antistreptolizin O
Ag antigen
Ag A(H1N1) antigen virusului gripal porcin
Ag HVBc antigen virusului hepatitei B cor/miez
Ag CMV antigen ctomegalovirusului
Ag Toxoplasma gondi antigen Toxoplasma gondi/parazit
Ag Ascaris limbricoides antigen Ascaris limbricoides/helmint
AG organit, aparat Golgi
ADN Acid Desoxirribonucleic
ARN Acid Ribonucleic
CRP Proteina Creactivă
EBV Virusul Epștein - Barr
ELISA Enzyme-linked-imunno-sorbent-assay
HSV Herpes simplex virus
HAV Hepatita virală A
HBV Hepatita virală B
HCV Hepatita virală C
HDV Hepatita virală D
HEV Hepatita virală E
HIV 1 și 2 Virusul imunodificienței umane tipul 1 și 2
Ig imunoglobulină
Ig A Imunoglobulina A
Ig M Imunoglobulina M
Ig G Imunoglobulina G
Ig D Imunoglobulina D
Ig E Imunoglobulina E
IFN interferon
RFC Reacția de fixare a complimentului
RIF Reacția Imunofluorescenței
RHAI Reacția hemaglutininei inderecte
RMP Reacția microprecipitare
RN Reacția de neutralizare
SIDA Sindromul imunodeficienței umane
LTh Limfocite timus helper
Uc Unități conveționale
VZV Varicella zoster virus

6
Bacteriologie, Virusologie și Parazitologie medicală Ghid
metodologic

Disciplina Bacteriologie, virusologie și parazitologie medicală face parte


din unităţile de curs fundamentale, statutul disciplinei - obligatorie.
Semestrul Teoria Practica Studiu Total Credit Evaluare
Anul de studiu ore ore individua ore e de a finală
l studii
I II 40 40 10 90 3 Examen
TOTAL ORE/ CREDITE 40 40 10 90 3

PLANUL TEMATIC LECȚIILOR TEORETICE


Anul I, semestrul II
Nr. d/o Ore
Subiectul lecției contact
direct
1. Microbiologia ca obiect. Sistematica, nomenclatura bacteriilor.
2
Ultrastructura, morfologia microorganismelor.
2. Metabolismul bacterian. Creşterea si multiplicarea bacteriană.
2
Metoda bacteriologică de diagnostic.
3. Acţiunea agenţilor fizici, chimici şi biologici asupra
2
microorganismelor. Sterilizarea. Dezinfecţia.
4. Infecţia şi procesul infecţios. Sistem imun. Antigenii.
Imunoprofilaxia şi imunoterapia bolilor infecţioase. 2
Antibioticograma.
5. Morfologia, ultrastructura microorganismelor. Fiziologia
2
microorganismelor. Infecţia. Imunitatea. Lecție de evaluare.
6. Cocii patogeni. Genul Staphylococcus. Genul Streptococcus. Genul
2
Neisseria. Genul Haemophilus.
7. Familia Enterobacteriaceae. Genul Escherichia. Genul Shigella.
2
Genul Salmonella.Genul Helicobacter.
8. Enterobacteriile condiţionat patogene ca agenţi ai infecţiilor
2
nosocomiale. Genul Yiersinia. Genul Vibrio.
9. Cocii patogeni. Familia Enterobacteriaceae. Familia Vibrionaceae.
2
Lecție de evaluare.
10. Genul Bacillus. Genul Brucella. 2
11. Genul Clostridium. Agenţii cauzali ai gangrenei gazoase,
2
botulismului, tetanosului.
12. Genul Corynebacterium. Genul Bordetella. Genul Mycobaterium. 2
13. Familia Spirochetaceae. Genul Treponema. Genul Borrellia. Genul
2
Leptospira. Genul Gardnerella.
14. Genul Corynebacterium. Genul Bordetella. Genul Mycobaterium.
Genul Bacillus. Genul Clostridium. Familia Spirochetaceae. Lecție 2
de evaluare.
15. Fungii patogeni. Candidozele. Genul Actynomyces. 2
16. Virusurile. Virusul gripei. 2
17. Familia Herpesviridae. Papilomavirusurile.Virusul HIV. 2
18. Virusurile hepatitelor: A,B,C,D,E. 2
7
Bacteriologie, Virusologie și Parazitologie medicală Ghid
metodologic

19. Helminţii. Protozoarele patogene. Amoeba dizenterică. Lambliile.


2
Trichomonadele patogene. Toxoplasma.
20. Virusurile. Protozoarele patogene. Helminţii. Lecție de evaluare. 2
Total ore 40

LECȚII PRACTICE
Nr. Ore
d/o Subiectul lecției contact
direct
1. Morfologia microorganismelor. Metoda microscopică de diagnostic. 2
2. Tehnici de prelevare a materialului biologic. 2
3. Acţiunea agenţilor fizici, chimici şi biologici asupra microorganismelor. 2
Sterilizarea. Dezinfecţia.
4. Fiziologia microorganismelor. Metoda bacteriologică de diagnostic. 2
5. Imunoterapia, imunoprofilaxia bolilor infecţioase. 2
6. Chimioterapia şi chimioprofilaxia bolilor infecţioase. 2
7. Cocii patogeni. Genul Staphylococcus. Genul Streptococcus. Cocii patogeni.
Genul Neisseria. Genul Haemophylus.
8. Familia Enterobacteriaceae. Genul Escherichia. Genul Shighella. 2
9. Familia Enterobacteriaceae. Genul Salmonella. Genul Vibrio. Genul 2
Yersinia.
10. Enterobacteriile condiţionat patogene ca agenţi ai infecţiilor nosocomiale. 2
11. Genul Bacillus. Genul Brucella 2
12. Genul Clostridium. Agenţii cauzali ai gangrenei gazoase, botulismului şi 2
tetanosului.
13. Genul Corynebacterium. Genul Mycobacterium. Genul Bordetella. 2
14. Spirochetozele. Genul Treponema. Genul Borrellia. Genul Leptospira. 2
15. Fungii patogeni. Candidozele. Genul Actynomyces. 2
16. Virusurile. Virusurile gripale. 2
17. Virusul HIV. Papilomavirusurile. 2
18. Herpesvirusurile. 2
19. Virusurile hepatitelor: A,B,C,D,E. 2
20. Protozoarele patogene. Helminţii. 2
Total ore 40
STUDIU INDIVIDUAL
Materii pentru studiul individual Produse de elaborat Evaluare
1. MICROBIOLOGIE GENERALĂ
Materia 1.1 Istoricul dezvoltării Produsul 1.1.1 Fişă de Ghid 10
microbiologiei. Perioadele de autoevaluare metodologic
dezvoltare: morfologică, fiziologică, Produsul 1.1.2 Arbore genealogic: Prezentare
imunologică şi contemporană. Istoricul dezvoltării microbiologiei. grafică
8
Bacteriologie, Virusologie și Parazitologie medicală Ghid
metodologic

Materia 1.2 Răspândirea Produsul 1.2.1 Fişă de Ghid


microorganismelor în natură. autoevaluare metodologic
Relaţiile ecologice între Produsul 1.2.2 Poster: Biocenoza Portofoliu
microorganisme. Bacterii macroorganismului electronic
nepatogene, condiţionat patogene. Produsul 1.2.3 Prezentare Power
Biocenoza macroorganismului. Point Antibioticele de natură Portofoliu
Noţiune de dismicrobism. Factorii biologică electronic
ce contribuie la dezvoltarea lui.
Materia 1.3 Anticorpii. Răspunsul Produsul 1.3.0 Fişă de autoevaluare Ghid
imun Produsul 1.3.1 Poster Schema metodologic
răspunsului imun. Portofoliu
Produsul 1.3.2 Prezentarea Power electronic
Point Fagocitoza Portofoliu
electronic
Materia 1.4 Metoda imunologică de Produsul 1.4.1 Fişă de Ghid
diagnostic. Serodiagnostica şi autoevaluare. metodologic
seroidentificarea. Serurile imune Produsul 1.4.2 Planşă Calendarul Portofoliu
diagnostice (antitoxice, aglutinate, vaccinării RM 2016 – 2020. electronic
etc.). Clasificarea reacţiilor Produsul 1.4.3 Prezentare Power
serologice. Vaccinurile. Point: Tehnologii moderne de Portofoliu
obţinere a vaccinurilor electronic
Materia 1.5 Alergia. Alergenii. Produsul 1.5.1 Fişă de autoevaluare Ghid
Clasificarea reacţiilor alergice Produsul 1.5.2 Prezentare Power Portofoliu
conform celor patru tipuri de Point Alergia. Alergenii. electronic
hipersensibilizare. Metoda Produsul 1.5.3 Pliant Șocul Portofoliu
alergologică de diagnostic. Probele anafilactic
cutanat-alergice. Importanţa electronic
practică.
2.BACTERIOLOGIE
Materia 2.1 Produsul 2.1.1 Fişă de autoevaluare Ghid
Genul Haemophilus. Genul Produsul 2.1.2 Prezentare Power
Helicobacter Point: Helicobacter pylori, profilaxie Portofoliu
Repere taxonomice. Caractere Produsul 2.1.3 Prezentare Power electronic
morfobiologice. Factorii de Point Haemophilus influenzae, satelit
patogenitate. Rezistenţa. Infecţiile în infecţiile provocate de coci, Portofoliu
cauzate. Recoltarea prelevatelor. profilaxie. electronic
Exigenţele în transportarea Produsul 2.1.4 Planşă: Taxonomia şi
prelevatelor. Imunitatea. Profilaxia morfologia Haemophilus influenzae.
şi tratamentul. Produsul 2.1.4 Planşă: Taxonomia şi Prezentare
morfologia Helicobacter pylori. grafică

Prezentare
grafică

9
Bacteriologie, Virusologie și Parazitologie medicală Ghid
metodologic

Materia 2.2. Genul Chlamydia. Produsul 2.2.1 Fișa de autoevaluare Ghid


Genul Mycoplasma, Ureaplasma. Produsul 2.2.2 Poster Măsurile de metodologic
Repere taxonomice. Caractere prevenire a bolilor sexual Portofoliu
morfobiologice. Factorii de transmisibile. electronic
patogenitate. Rezistenţa. Infecţiile Produsul 2.2.3 Prezentare Power
cauzate. Factorii de risc ce sporesc Point Agenţii bolilor sexual Portofoliu
incidenţa cazurilor de îmbolnăvire, transmisibile de diversă origine. electronic
metode de prevenire.
Materia 2.3 Agenți ai infecțiilor Produsul 2.3.1 Fișă de autoevaluare Ghid
nozocomiale. Incidența infecțiilor Produsul 2.3.2 metodologic
nosocomiale în Republica Moldova. Prezentare Power Point Bacteriile ca Portofoliu
agenți implicați în declanșarea electronic
infecțiilor nosocomiale în RM.
Produsul 2.3.3 Pliant Cauzele și
prevenirea infecțiilor nosocomiale de Portofoliu
electronic
origine bacteriană
Produsul 2.3.4 Poster Pseudomonas Portofoliu
aeruginosa – pericol și beneficii? electronic
3.VIRUSOLOGIE
Materia 3.1. Virusul parotiditei Produs 3.1.1 Fișă de autoevaluare Ghid
epidemice. Virusul rujeolei. Repere Produs 3.1.2 Elaborarea pliantelor metodologic
taxonomice. Caractere informative. Portofoliu
morfobiologice. Factorii de Incidenţa infecţiilor virale – parotiditei electronic
patogenitate. Rezistenţa. Infecţiile epidemice, rujeolei în republica Moldova
cauzate. Recoltarea prelevatelor în Produsul 3.1.3 Prezentare Power Point
dependenţă de forma clinică a Profilaxia infecţiilor provocate de Portofoliu
infecţiei. parmixovirusuri. electronic

Materia 3.2. Virusul rabiei. Produsul 3.2.1 Fişă de evaluare Ghid


Caractere morfobiologice. Factorii Produsul 3.2.2. Notă informativă metodologic
de patogenitate. Rezistenţa. Infecţiile Schema transmiterii rabiei Sinteză
tematică
cauzate. Recoltarea prelevatelor în Produsul 3.2.3.
Portofoliu
dependenţă de forma clinică a Poster: Măsurile de prevenire a rabiei. electronic
infecţiei (corpusculii Babeş-Negri).
Materia 3.3 Enterovirusurile. Produsul 3.3.1 Fişă de autoevaluare Ghid
Repere taxonomice. Caractere Produsul 3.3.2 metodologic
morfobiologice. Factorii de Prezentare Power Point Rolul vaccinului Portofoliu
patogenitate. Rezistenţa. Infecţiile VPO în Moldova electronic
cauzate. Factorii de risc ce sporesc Produsul 3.3.3 Referat Factorii de risc
Sinteză
incidenţa cazurilor de îmbolnăvire, ce au sporit incidenţa poliomielitei în
tematică
metode de prevenire. ultimii ani Portofoliu
Produsul 3.3.4 Pliant Aprecierea electronic
importanţei vaccinării calendaristice în
10
Bacteriologie, Virusologie și Parazitologie medicală Ghid
metodologic

poliomielită
Materia 3.4 Virusurile maladiilor Produsul 3.4.1 Fişă de autoevaluare Ghid
extrem de periculoase. Produsul 3.4.2 metodologic
Prezentare Power Point Ebola – Portofoliu
particularităţi morfologice şi factori de electronic
răspîndire
Sinteză
Produsul 3.4.3 Referat Virusurile
tematică
febrelor hemoragice
Produsul 3.4.4 Portofoliu
Pliant Controlul şi prevenirea maladiilor electronic
virusologice extrem de periculoase
4. PARAZITOLOGIE
Materia 4.1. Plasmodiile malariei. Produsul 4.1.1 Fişa de autoevaluare Ghid
Produsul 4.1.2. Planşă Plasmodiile metodolog.
malarice Portofoliu
Produsul 4.1.3 Prezentare Power Point electronic
Măsuri profilactice în combaterea Portofoliu
malariei. electronic
Produsul 4.1. Pliant Măsuri profilactice
pentru contingentul cu risc crescut de a
contamina malaria.

11
Bacteriologie, Virusologie și Parazitologie medicală Ghid
metodologic

Precizări privind utilizarea Ghidului metodologic Bacteriologie, virusologie și


parazitologie medicală

Ghidul Bacteriologie, virusologie și parazitologie medicală este structurat astfel


încât să ofere un acces cât mai direct pentru elevi în instruirea disciplinei.
Pentru fiecare temă de la orele de teorie sunt realizate în parte (titulare) Agenda
notițelor paralele. În cadrul orei se notează, analizează, rezolvă sarcinile în paralel cu cele
expuse de profesor, se orientează conform prezentărilor power point sau se conspectează din
manual, suportul de curs.
Este cert că în primele lecții practice de microbiologie, învățarea va fi dirijată de către
profesor pentru a forma competențe profesionale în microscopiere, pregătirea frotiului și
colorarea lui, metode de prelevare, însămânțare și identificarea rezultatelor culturale a
microorganismelor. Lecțiile practice sunt realizate în laboratorul de microbiologie, fiind
dirijate prin sarcini, variate metode descrise în ghidul metodologic. La finele lecției, lucrarea
de laborator este necesar să fie completată cu expunerea concluziilor tematice de tip:
 rolul agentului pentru sănătate sau proces infecțios;
 consecinţele contaminării cu microorganisme în practica medicală, chirurgicală;
 modul de transmitere al microorganismelor;
 prevenirea contaminării microbiene a pacientului, a personalului din spital sau a sa;
 recoltarea corectă unui produs patologic destinat examenului bacteriologic.
Aprecierea nivelului de pregătire atins și raportarea rezultatelor se realizează cu
desemnarea notelor de la unu la zece consistat din:
 echiparea elevului;
 completarea fișei din lucrarea de laborator;
 audierea probelor orale (întrebări, discuții în grup), participarea în metode
interactive, practice;
 rezolvarea diverselor teste, expunerea concluziilor.

O formă de organizarea a demersului educaţional este studiu individual. Ca


drept scop are formarea deprinderilor de muncă creativă, intelectuală, de
responsabilitate faţă de procesul de instruire. Subiectele din studiu individual sunt
regăsite în ghidul de la disciplină, ceea ce ordonează materialele necesare instruirii.
Produse pentru evaluarea studiului individual:
 Fişa de autoevaluare, constă din exerciţii, sarcini, întrebări tematice, ce
necesită studierea subiectului respectiv pentru a formula ipoteze,
raţionamente. Modul de prezentare este corectitudinea formulării rezultatelor
propuse de condiţiile indicate în item, în proba scrisă.
 Organizatori grafici, evidenţierea grafică a agenților patogeni; criterii legate
de structura acestora, aspectul estetic, indicarea reperelor taxonomici ai
agentului patogen. etc.
 Postere în format electronic, surprind titlul evidențiat, vizibil, esenţialul unei
probleme sau oglindesc elementele, relaţiile identificate în legătură cu o
anumită temă, utilizarea obiectelor ilustrative (imagini, figuri, diagrame,
grafice, tabele) pentru o mai bună înţelegere a textului.

12
Bacteriologie, Virusologie și Parazitologie medicală Ghid
metodologic

 Pliant în format electronic, cu corespunderea conţinutului pliantului cu


subiectul propus, prezentat cu materialul ilustrativ, să evidenţieze ideile de
studiu, corectitudinea lingvistică a formulărilor, gradul de originalitate şi de
noutate.
 Referat în format electronic, cu corespunderea temei, organizarea
compoziţiei - precizarea temei şi introducerea; prezentarea argumentaţiei;
relaţia logică dintre concluzii și argumente. După conţinut sunt acoperite
toate aspectele importante ale problemei respective, se analizează şi se
rezumă diferite puncte de vedere, se oferă analize şi concluzii pertinente.
 O prezentare power point puternică și de succes este inițiată de:
1. Subiectul (tema) și individualizarea elevului, calificarea, grupa.
2. Nu folosi mai mult de 7 linii pe slide și 7 cuvinte pe linie.
3. Titlul fiecărui diapozitiv trebuie poziționat în primul 15 % al cadrului, scris cu
caractere cu dimensiuni între 36-44 și aliniat la stânga.
4. Evită un titlu prea lung și nu scrie orice idee poziționată pe centru pentru că
devine obositor de citit.
5. În colțul din dreapta jos al fiecărui cadru ar trebui să existe eticheta ta sau a
proiectului pe care îl prezinți.
6. Nu folosi mai mult de 3 culori pentru fiecare cadru.
7. Folosește culori reci pentru background și culori calde în rest.
8. Alege numerele în locul punctelor.
9. Încearcă pe cât posibil ca la fiecare 3-5 cadre să introduci un grafic, tabel sau
imagine.
10. Prezentarea să nu conțină mai mult de 15 -20 diapozitive, se va indica
varietatea surselor de informare.

Studiu individual se evaluează la data fixată în orar, conform planului de


studii. Această modalitate de lucru se bazează pe autonomia sau independenţa
celui care învaţă, se prezintă fişa de autoevaluare completată din ghid la tema
selectată, suplementar se oferă posibilitatea de a realiza unul sau câteva (atenție
la baremul de notare) din produse la libera alegere, după gusturile proprii, stilul
personal şi capacităţi. Produsele de tip: pliant, poster, Prezentare Power Point se
prezintă în format electronic pe site (ex. Micro Curiozități biologice). Evaluarea
finală a studiului individual se va efectua din minim trei note la finele
semestrului.

13
Bacteriologie, Virusologie și Parazitologie medicală Ghid
metodologic

Agenda notițelor paralele Nr. 1


Subiectul: MICROBIOLOGIA CA OBIECT. SISTEMATICA, NOMENCLATURA
BACTERIILOR. ULTRASTRUCTURA, MORFOLOGIA MICROORGANISMELOR.
Conținutul:
 Noțiune de microbiologie. Derivatele microbiologiei medicale.
 Sistematica, nomenclatura bacteriilor. Nivele de clasificare. Unitatea taxonomică - specia.
 Ultrastructura microorganismelor. Elemente obligatorii: anvelopa: strat mucozitar, perete celular,
membrana citoplasmatică; mezozomii, citoplasma, ribozomi, plasmide, pigmenţi. Elemente facultative:
capsulă, spor, flageli: monotrichi, lofotrichi, amfitrichi, peritrichi; cili, pili sau fimbrii.
 Metoda microscopică de diagnostic.Rolul peretelui celular în colorația Gram.
 Morfologia microorganismelor, tipurile de bacterii: coci, cilindrice, spiralate, filamentoase.
Conținutul itemilor
1. Explică succint esența noțiunilor:
Microbiologie

Microbiologie medicală

Derivatele microbiologiei medicale

Sistematica microorganismelor

Nomenclatura binară (exemplu)

Regn

Specie

Determinați nivele de clasificare a bacteriilor


2. Enumeră elementele de structură caracteristice celulelor Eucariote și Procariote
Eucariote, caractere Elemente de structură Procariote, caractere distinctive
distinctive comune

14
Bacteriologie, Virusologie și Parazitologie medicală Ghid
metodologic

3. Identifică funcțiile elementelor celulei bacteriene


Celula PROCARIOTĂ (bacteria)

Celula EUCARIOTĂ (de origine animală)

15
Bacteriologie, Virusologie și Parazitologie medicală Ghid
metodologic

Elemente permanenete
1. Anvelopa
a. Membrana mucozitară
b. Perete celular

Sferoplaști
Protoplaști
c.Membrana citoplasmatică

2.Mezosomii
3. Citoplasma

4. Nucleoid (ADN)

5. Ribozomii (ARN)

5. Plasmida reprezintă molecule de ADN capabile de:


 Rezistența către anumite medicamente
 Conjugarea bacteriei
 Toxinogeneza
6. Granule de depozit
Elemente nepermanente
7. Spor
1. Capsula
2. Pili / fimbrii
3. Flageli
4. Cili
3 A. Recunoaște condițiile de formare a sporilor și de amplasare în celula bacteriană

4. B. Stabilește tipurile de aranjare a flagelilor

16
Bacteriologie, Virusologie și Parazitologie medicală Ghid
metodologic

5. Compară structura peretelui celular la bacterii în colorația Gram: (1)


membrana citoplasmatică;
A. Gram ”+” are grosime de 15-50 nm, fiind constituit din mai
multe straturi suprapuse de (2) peptidoglicani, (3) fosfolipide, (4)
proteine, polizaharide și (5) acizi teichoici, aceștia din urma au un rol
important în aderarea și colonizarea mucoaselor si sunt dotați cu
proprietăți antigenice având abilitatea de a induce sinteza de
anticorpi specifici).
B. Gram ”-” peretele celular este mai subțire (3-8 nm) dar este mai
complex din punct de vedere structural. La periferia (1) membranei
citoplasmatice se găsește (2) zona periplasmica, la nivelul căreia se afla
(5) peptidoglicanul; aceasta zona este mărginita la exterior de (3)
membrana externa, peste care se suprapune un (8) strat polizaharidic, (6) lipoproteine, (7) proteine, care are
un dublu rol: este antigenic (antigenul O de suprafața) și reprezintă endotoxina bacteriilor Gram negative,
care se eliberează în mediu doar în urma lizei celulare.
6. Enumeră formele morfologice bacteriene:

7.Completează tabelul referitor la metode microbiologice de diagnostic:


Metode de diagnostic Materialele aplicate Funcțiile de bază
1. Microscopică

2.
3. Microbiologică
(bacteriologică)
4. Serologică
5. Biologică

17
Bacteriologie, Virusologie și Parazitologie medicală Ghid
metodologic

Agenda notițelor paralele nr. 2


Subiectul: METABOLISMUL BACTERIAN. CREȘTEREA SI MULTIPLICAREA BACTERIANĂ.
METODA BACTERIOLOGICĂ DE DIAGNOSTIC.
Conținutul:
 Compoziția chimică a celulei microbiene.
 Nutriția microorganismelor. Clasificarea microorganismelor după tipul de nutriție. Factorii de
creștere. Transportul substanțelor nutritive.
 Respirația microorganismelor. Tipurile de respirație. Enzimele, tipurile. Rolul biologic. Aplicarea
practică.
 Creșterea şi multiplicarea bacteriilor. Fazele multiplicării microorganismelor în medii lichide.
 Pigmentogeneza şi aromatogeneza bacteriilor. Aplicarea practică.
 Metoda bacteriologică de diagnostic. Esența ei. Condițiile şi metodele de cultivare a bacteriilor.
 Mediile de cultură şi cerințele față de ele. Clasificarea mediilor de cultură.
 Noțiune de colonie. Tipurile de colonii. Caracterul creșterii microbilor pe medii lichide, solide,
semilichide.
Conținuturi
1. Completează tabelul referitor la compoziția chimică a bacteriilor
Componente Funcțiile de bază
Apă

Proteine
Lipide
Glucide
Substanțe
minerale
Enzime
Vitamine
Pigmenți
2. Inițial substanțele organice sunt supuse fermentării, sunt transportate şi evacuate prin
membrana citoplasmatică prin câteva căi:
a.
b.
c.
d.

3. a)Enzimele (fermenții) sunt catalizatori organici de structură macromoleculară elaborați de însăși celula
vie. Ei sunt de natură proteică, cu acțiune strict specifică și rol primordial în metabolismul bacterian.
Completează tabelul cu funcția specifică a enzimelor:
tipuri de fermenți funcția specifică a enzimelor
exoenzime
endoenzime
constitutive
inductive
18
Bacteriologie, Virusologie și Parazitologie medicală Ghid
metodologic

agresive
b) Identificați domeniile de aplicare a enzimelor bacteriene:

4. Determină sursele de carbon, azot ce asimilează bacteriile completând schema:

5.Precizează noțiunea de respirație microbiană:

Identifică tipurile de respirație și descrie-le în schema propusă.

6. a) Recunoaște elementele structurale a


bacteriei implicate în procesul de diviziune:
1.
2.
3.
b) Identifică fazele consecutive de
înmulțire a bacteriilor în medii lichide:
1. Faza I inițială staționară (latentă)
2. Faza II Lag - întârzierea înmulțirii
3.Faza III Log creșterii logaritmice
4. Faza IV accelerației negative
5. Faza V maximală staționară
19
Bacteriologie, Virusologie și Parazitologie medicală Ghid
metodologic

6. Faza VI de pieire
7. Determină aplicarea practică a pigmentogenezei şi aromatogenezei bacteriilor.
Unele microorganisme pe parcursul metabolismului formează pigmenți. După compoziția chimică,
proprietăți sunt neuniformi: hidrosolubili (piocianina), alcool solubili și insolubili în apă (pigment negru –
levuri). Pigmenții exercită, probabil, procesele de respirație, protecția contra radiației ultra violete naturale,
reacție de sinteză și au acțiune antibiotică. Servește ca un indice în identificarea microorganismelor.
Microorganismele produc substanțe aromate, volatile ex. esteri acetoetilic și acetoamilic. În
descompunerea substanțelor organice se formează miros neplăcut (indol, scatol, hidrogen s ulfurat)
servind ca indiciu în identificare.
8. Diferențiază algoritmul metodei bacteriologice de diagnostic
Metoda bacteriologică de cercetare reprezintă un sistem de investigații îndreptate la izolarea
culturilor pure de microorganisme, cultivarea şi cercetarea proprietăților. Metoda este realizată în
câteva etape, în etapa de pre examinare se prelevă materialul infecțios, ce conține nemijlocit agentul
patogen (microorganismul).
9. Evidențiază condițiile de cultivarea a bacteriilor:
A. Mediile de cultură, reprezintă baza lucrului microbiologic, fiind substraturi deosebite, pe care
microorganismele se dezvoltă, se înmulțesc, respiră.
Mediile de cultură trebuie să asigure următoarele cerințe:
1) să fie nutritive; 2) să posede concentrație optimă pH (7,2-7,4); 3) să fie izotonice (concentrație optimă de
săruri); 4) să fie sterile; 5) umede; 6) să posede anumit potențial de oxidare-reducere; 7) să fie universale.
Există un număr impunător de medii, care se clasifică după următoarele criterii:
Clasificarea mediilor Compoziția şi destinația lor
Proveniența Mediile empirice
nutriților Mediile sintetice
Medii lichide
După consistență Medii solide
Medii semisolide
Simple
Îmbogățite
Compoziție Diferențiale
Selective
Transport
9. Distinge etapele investigațiilor microbiologice:
I. Microscopie __________________________________________

Cultivarea constă în însămânțarea germenulul din prelevat pe medii de


cultură și menținerea acestora în condițiile necesare culturilor (temperatura,
aerarea, umeditate).
Termostatul reprezintă un aparat cu pereții dubli, între care se află apă sau aer, încălzit cu ajutorul
elementelor electrice. El este înzestrat cu regulator termic, care menține temperatura necesară, și
termometru pentru controlul regimului termic. Se menține temperatura optimă 37ºC. Culturile însemânțate
sunt amplasate pe rafturi cu fundul în sus (excluderea sedimentului de vapori). Umidetatea se asigură la
necesitate cu un vas suplementar. Termenul de cultivare este diferențiat 18 – 24 de ore, însă poate fi 4 – 6
20
Bacteriologie, Virusologie și Parazitologie medicală Ghid
metodologic

săptămâni. Termostatul asigură aerarea culturilor anaerobi facultativi, microaerofili, aerobi.


II. Colonii reprezintă aglomerări vizibile de indivizi de aceeași specie, apărute la m ultiplicarea uneia
sau a câtorva celule, formate pe medii nutritive de diferite dimensiuni și forme: S (neted), R
(rugoase), M (mucozitate),G (pitice). II.

Colonii S Colonii R
 După suprafață netede, umede, lucioase, formă -  Opace, rugoase, formă neregulată, stelate suprafață uscată.
regulată, bombată. Mărgini drepte, rotunde. Mărgini filamentoase, dantelate.
 Tulbură omogen medii de cultură lichide  Auto aglutinează, formează bulgari, lăsând mediul super natant
 Flageli (la bacteriile mobile) clar.
 Capsulă (la bacterii capsulare)  Bacteriile mobile sunt imobile
 Active biochimic  Capsula lipsește
 Agenți patogeni ai bolilor infecțioase  Proprietăți biochimice exprimate slab
 Mai frecvent este în perioada acută a bolilor  Majoritatea speciilor sunt mai puțin patogene
infecțioase.  Caracteristic în boli cronice.
III. Cultură pură este constituită din indivizi ce aparțin aceleiași specii, apărută în urma procesului de
multiplicare din descendenții unui singur individ prin înmulțire vegetativă.

Testele biochimice reprezintă activitatea fermentativă a microorganismelor ce diferențiază specific și tipic


microorganismele (scindarea glucidelor, proprietățile proteolitice, hemolitice) determinând patogenitatea
(toxinogeneza, capacitatea enteroinvazivă).
IV. Depistarea antigenelor solubili, determinarea la o anumită structura antigenică a tulpinii (marcher),
identificată prin reacții antigen-anticorp cu seruri imune de referință (metoda serologică). Lizovar – spectru
de sensibilitate la bacteriofag.
Antibiograma prezintă testarea microorganismelor în condiții standart (medii de cultură, inoculum,
incubare etc.) în prezența unui gradient de medicament antimicrobian, determinând spectrul de sensibilitate
la antibiotice.

21
Bacteriologie, Virusologie și Parazitologie medicală Ghid
metodologic

Subiectul: METODE DE PRELEVARE A MATERIALULUI BIOLOGIC.


Conținutul:
 Determinarea noțiunilor substanțe infecțioase categoria A și B, prelevat.
 Elaborarea unui algoritm de recoltare a prelevatelor.
 Selectarea recipientelor și ustensilelor conform materialului biologic.
 Respectarea regulilor de păstrare, transportare a prelevatelor în laborator.
 Enumerarea diversității de materiale biologice.
 Tehnici și prelevare de la bolnavi.
 Decontaminarea şi neutralizarea reziduurilor medicale.
Conținuturi
1. Determină normativele în prelevarea materialului biologic
• Prelevările se fac înaintea instituirii tratamentului Prelevat –
antimicrobian.
• Alegerea prelevatelor patologice de către clinician, momentul
și ritmul prelevărilor.
• Explicaţie cuprinzătoare preventive, consimţământul
pacientului;
• Selectarea recipientului conform probei;
• Etichetarea preventivă a recepientului;
• Recoltarea cantității suficiente de material biologic, pentru
efectuarea corectă a examenului microbiologic.
• Prelevările se fac aseptic;
• Transportul şi conservarea probelor.
2. Identifică regulile de bază pentru recoltarea prelevatelor conform etapelor
specificate
Tehnici de prelevare a exsudatului nazofaringian.
Material necesare: mânuși, eprubete cu medii de cultură, tampon
subțire fixat pe port tampon, etichete, formulare pentru laborator.
1) Pacientul se preîntâmpină că prelevarea se face cu tamponul
înainte sau la 3-4 ore după toaleta gurii ori ingestie de alimente.
2) confirmarea identității pacientului, se explică procedura pentru
a-i reduce anxietatea și a ne asigura de cooperarea sa.
3) Se pregătește recipientul, se completează eticheta
4) Pacientul așezat, cu gâtul în ușoară extensie, faringele bine
expus prin iluminare şi deprimarea bazei limbii cu apăsător
steril, pronunță tare vocala A. Cu tamponul introdus în faringe,
fără a atinge limba sau palatul, se șterge orice zonă inflamată,
ulcerată sau cu depozite purulente.
5) Tamponul scos cu precauție se introduce în tubul protector.
6) Se transportă timp de o oră la laborator la t0 mediului
3. Compară cunoștințele proprii cu cele ale colegiilor
1.Concretizează acțiunile de pregătire
a pacientului către pre examinare;

2.Specifică cerințele către recipient; 3. Întocmește eticheta


cu propriile inițiale;

22
Bacteriologie, Virusologie și Parazitologie medicală Ghid
metodologic

4.Realizează enunțuri cu conținut din


procedura de recoltare a prelevatului
biologic;
5. Expune exigențele de transportare
(container, temperatura mediului,
timp de transportare) a materialului
biologic.
5. Explicați 2-3 deosebiri dintre exigențele de transportare a materialului biologic.







23
Bacteriologie, Virusologie și Parazitologie medicală Ghid
metodologic

Agenda notițelor paralele Nr. 3


Subiectul: ACȚIUNEA AGENȚILOR FIZICI, CHIMICI SI BIOLOGICI ASUPRA
MICROORGANISMELOR. STERILIZAREA. DEZINFECȚIA.
Conținutul:
 Acțiunea factorilor fizici, chimici, biologici asupra microorganismelor.
 Noțiune de sterilizare, asepsie, antisepsie.
 Metodele sterilizării. Sterilizarea prin metode fizice, chimice.
 Noțiune de dezinfecție. Substanțele dezinfectante utilizate în practica medicală.
 Acțiunea factorilor biologici. Noțiune de simbioză, metabioză, antagonism.
Conținuturi
1. Clasifică factorii mediului ambiant, ce posedă influentă vitală asupra microorganismelor:

2. Identifică influența factorilor fizici asupra microorganismelor.


Activitatea vitală a fiecărui organism e limitată de anumiți factori:
umiditatea
aciditatea mediului cu pH-ul optim între 7 şi 7,8
presiunea osmotică a mediului intracelular corespunde unei concentrații de 0,9g % NaCl
temperatură
Dependența microorganismelor de temperatură se exprimă în trei grupe.
Bacterii psicrofile – preferă temperaturile scăzute, creşterea optimă realizându-se în intervalul 15ºC-20ºC.
Sunt microorganisme întâlnite la animalele poichiloterme (cu sânge rece). Unele bacterii psicrofile ca:
yersiniile, klebsiella, pseudomonadele cauzează infecții umane. Pot servi ca factori de alterare și virulență
a produselor alimentare refrigerate.
Mezofile (t0 minimă 100, t0 optimă 35 -370, t0 maximă 450)

Microorganismele stenoterme rezistă doar variații mici ale temperaturii, temperatura optimă fiind de 37ºC.
Bacterii termofile nepatogene – preferă căldura, creşterea optimă în intervalul 50º-70ºC.
3. Explică succint esența terminilor:
Sterilizare - reprezintă operațiunea prin care sunt distruse toate microorganismele, inclusiv sporii
bacterieni, atât de la suprafață cât și din interiorul obiectelor supuse acestui procedeu.
Asepsie

Antisepsie

Sterilizare prin căldură uscată

24
Bacteriologie, Virusologie și Parazitologie medicală Ghid
metodologic

Structura etuvei

Sterilizări prin căldură umedă:


Autoclava este un cazan cu pereți rezistenți, în care, după
închiderea etanșă cu un capac masiv, presat cu buloane sau cu un
sistem cabestan, vaporii de apă se comprimă la presiunea
necesară sterilizării.
Sterilizarea cu aburi sub presiune cu pre şi post vacuumare.
Prezența aerului compromite sterilizarea. Vaporii de apă, mai
ușori, încălzesc partea superioară a incintei, iar aerul, mai greu,
rămâne în partea inferioară cu temperaturi insuficiente pentru
sterilizare.
Influența temperaturii scăzute.
Liofilizarea este o metoda prin care se pot obține preparate utile în terapia antibacteriana (culturilor
bacteriene, vaccinurilor). Esența metodei constă în faptul că culturile în prealabil se supun congelării, prin
răcire la -78º C (zăpadă carbonica) după se usucă în condiții de vid.
4. Recunoașteți metodele de sterilizare utilizate în domeniu medical
Procesul sterilizării Obiectele Regimul Controlul eficienței
sterilizării
I. Metoda fizică
Flambare, Anse, spatule, lame, pipete  Câteva secunde Incandescența ansei
Încălzire la roșu Pasteur,etc.
Prin fierbere Seringi, sonde, catetere,  1000 C - 45 min Termometru/indicator
pense,etc. fizico - chimic
Cu căldură umedă Medii cu glucide, lapte  Tindalizare - sub Controlul sterilizării se
(autoclavare, tindalizare) 1000 C, timp 30 efectuează în
min, succesiv conformitate: a) cu
repetat de 3 ori indicatorii fizico-
peste fiecare 24 ore chimici; b) cu testul de
(3 zile) verificare a penetrării
Medii uzuale, textile,  1210 C (1,5 atm) - 20 aburului (testul Bowie
instrumente din oţel minute & Dick, pentru
inoxidabil în ambalaj, autoclavă); c) cu
cauciuc, sticlărie. indicatorii biologici.
Obiecte contaminate cu  1340 C (2 atm) - 30
microorganisme patogene minute
sporulate
Sterilizarea cu oxid de Instrumente de inox  t 37 °C, timp - 180 indicatorii fizico-
etilenă realizată cu (necorozive) în ambalaj din min. chimici;
presiune subatmosferică hârtie creponată (celuloză t 55 °C, timp – 60 testul de verificare a
și fibre sintetice). min. penetrării aburului
Sterilizarea cu la temperaturile: (testul Bowie & Dick,
Formaldehidă realizată cu  65 °C, timp 30 min; pentru autoclavă
presiune subatmosferică  73 °C, timp 10 min;
 80 °C, timp 10 min.

25
Bacteriologie, Virusologie și Parazitologie medicală Ghid
metodologic

Fracționat (în baia cu Seruri  58 0 C - 60 minute 5- Termometru/ indicator


apă) 6 zile fizico - chimic
Pasteurizarea Produse lactate, sucuri,  60 - 650 C, timp 60 cu indicatorii fizico-
(sterilizare parțială) vinuri minute. chimici;
 70 - 750 C, timp 20
minute.
 850 – 90 º C – câteva
sec cu răcire
bruscă.
 150ºC, în timp rapid
0,75 sec.
Etuva cu aer fierbinte Veselă, instrumente de  160 - 1800 C, timp 1- Îngălbinirea hârtiei
( pupinel) inox, ulei 1,5 oră Tioureea
pulberi  60 - 1800 C, timp cu indicatorii fizico-
120 min chimici;
Radiații ionizante gama Obiecte medicale (seringi,  Secunde Timpul/ indicator fizic
Unitate internațională de catetere ș.a) Doza de verificare - Gy
măsură Grey – simbol Produse alimentare
Gy;
Radiația ultravioletă dezinfecția suprafețelor  60 minute Se va întocmi evidența
RUV netede și a aerului în boxe orelor de funcționare
de laborator, săli de pentru lămpile de
operații, alte spații închise. ultraviolete.
Ultrasunetul Instrumente chirurgicale,  5 - 10 minute cu indicatorii fizico-
stomatologice chimici;
II. Metodă chimică
Soluție de formaldehidă destinată pentru sterilizarea Mediul se încălzește cu indicatorii fizico-
rapidă a instrumentelor până la temperaturi chimici;
mici din metal se de 190 ÷ 290 °C,
imersează în soluție pentru o durată de la
compus din bule mici de 20 - 180 secunde.
sticlă
III. Metoda mecanică
Filtrarea prin filtre de Seruri, medii nutritive - Însămânțări pe medii
asbest, nitroceluloză, pentru culturi celulare, de cultură, metoda
sticlă poroasă ș.a remedii medicamentoase. bacteriologică.
IV. Metoda biologică
antibiotice, streptomicină, Medii nutritive pentru - Însămânțări pe medii
nistatină) culturi celulare de cultură
5. Descrieți grupele esențiale ale preparatelor utilizate în dezinfecție
Dezinfecție

Alcoolii. Etanolul, izopropranolul și alcoolul benzilic sunt folosiți ca antiseptice în soluția apoasă de 50% -
70%.

Agenți de oxidare cu efecte germicide asupra bacteriilor (inclusiv micobacteriile), fungilor, sporilor şi
virusurilor sunt reprezentați de: iodoforii, peroxidul de hidrogen 3 – 6%, permanganatul de potasiu.
Halogenii. Iodul și clorul (dicloroizocianuratul de sodiu (NaDCC) şi hipocloriții, cloraminele B şi T şi
varul cloros.) sunt folosiți ca antiseptice și dezinfectante.

26
Bacteriologie, Virusologie și Parazitologie medicală Ghid
metodologic

Aldehidele. Sunt agenți alchilanți, care reacționează cu amine, grupări carboxilice și tiolice ale proteinelor,
distrugând proteinele: formaldehida, formolul, glutaraldehida.
formaldehida

formolul

glutaraldehida

Fenolii și derivații substituiți sunt activi ca dezinfectante. Sunt foarte toxici, actual se utilizează derivații
netoxici – amocid, etc,. În concentrații mici pot fi utilizați ca antiseptice. Fenolii acționează prin
denaturarea proteinelor și distrugerea membranelor celulare. Pot fi utilizați ca conservanți pentru
vaccinuri și seruri.
Clorhexidină este recomandată în antisepsie şi în dezinfecție.
Metalele grele. Sunt folosite ca agenți antimicrobieni datorită proprietății lor de a precipita proteinele și
alte molecule organice. Antiseptice: sărurile de AgNO3 - utilizat pentru prevenirea oftalmiei gonococice și
sulfat de cupru (CuSO4) - antifungic.
Detergenții cationici. Conțin grupări alchil ce interacționează cu lipidele membranare și întrerup
membrana citoplasmatică a bacteriilor.
6. Identificați mecanismele în relațiile biologice complexe dintre microorganisme
În condițiile naturale de viaţă microorganismele nu există în mod izolat, dar în relaţii complexe.
Simbioză

Neutralismul, relații de indiferență între două sau mai


multe specii.
Competiţia apare între microorganisme pentru un factor
limitat de mediu.
Amensalismul constă în producerea unor metaboliți
solubili, care influențează negativ creșterea altor
microorganisme asociate din mediu.
Antibioza, relația antagonistă cu producerea de anumite
microorganisme a unor compuși chimici specifici care au
efect inhibitor sau letal asupra altor microorganisme:
antibioticele, bacteriocinele (substanțe codificate
plasmidic bactericid).
Bacteriofag este numele generic acordat microorganismelor care pot distruge bacteriile. Forma
bacteriofagului amintește o navă cosmică și consta din cap și coadă. Capul se
compune dintr-o membrană proteică - capsid și o
moleculă de acid nucleic ADN. Placa de la
capătul tubului poartă filamente, care fixează
bacteriofagul de bacterie. La contactul cu
peretele bacteriei, husa se contractă dezvelind
tubul. Acesta străpunge peretele bacteriei,
asigurând trecerea acidului nucleic în citoplasma
bacteriei. Aici el începe să se autoreproducă, folosind nucleotidele
celulei-gazdă (ciclu lizogenic). Din aminoacizii gazdei, în baza
acidului nucleic fagal, se sintetizează proteinele membranei.
Urmează asamblarea componentelor fagale. În urma activității
bacteriofagului, celula-gazdă moare (ciclul litic).
Acţiunea fagilor se manifestă în natură şi se aplică în practică: fagoprofilaxia și fagoterapia
reprezintă prevenirea și tratarea infecțiilor prin dezintegrarea celulei bacteriene cu ajutorul fagilor.
Fagodiagnosticul - identificarea culturilor evidențiate cu ajutorul fagilor specifici cunoscuți.

27
Bacteriologie, Virusologie și Parazitologie medicală Ghid
metodologic

Subiectul: CHIMIOTERAPIA, CHIMIOPROFILAXIA BOLILOR INFECŢIOASE.


ANTIBIOTICOGRAMA
Conținutul:
 Noțiunea de chimioterapie şi chimioprofilaxie. Antibioticele. Clasificarea după spectrul de acțiune,
producent, după mecanismul de acțiune. Reacții adverse în antibioticoterapie.
 Rezistența şi sensibilitatea microorganismelor la antibiotice. Metodele de determinare a sensibilității
microbilor la antibiotice: difuzimetrică (rondelelor) şi diluțiilor succesive (medii lichide şi solide).
1. Definiți noțiunile:
Antibioticele

Chimioterapicele

2. Identifică proprietățile antibioticelor

3. Regăsiți mecanismul de inhibiție în comun a principalelor grupe de antibiotice asupra


microorganismelor. Regăsiți componentele de structură microbiană.
Antibiotice Ținta de inhibiție în structura microbiană
1. a.Penicilinele produse de spp. Penicillum. Penicilina Inhibă reacția enzimatică, sinteza peretelui bacterian.
G, primul antibiotic, are dezavantajul de a fi inactivat de
ß lactamaze. Penicilinele sintetice - ampicilina,
oxaciclina, meticilina.
Generația nouă a ß lactamelor - carboneme (tiemicin); - cu spectru larg de inhibiție a bacteriilor Gram pozitive
acidul clavulamic – se utilizează în combinație cu alte și negative;
antibiotice (amoxiclav, timentin). - inhibitor a ß lactamelor din peretele celular
2.a. Cefalosporinele produse de fungi sp. Acremonium. inhibă sinteza peretelui bacterian la bacteriile gram
Conțin un inel beta – lactamic. pozitive și gram negative.
3. a. Vancomicina produse de sp. Streptomyces împiedică formarea porțiunilor peptidice ale moleculelor
de peptidoglucani bacteriilor gram pozitive.
4. b. Antibiotice cu structură polienică - Nistatina, se preparat antifungic local
utilizează în tratamentul candidozelor.
5. b. Amfotericina, produse de sp. Streptomyces. proteinele se leagă de moleculele de ergosterol existent
Preparatul posedă nefrotoxicitate, folosit în tratamentul în membrana fungilor.
micozelor sistemice.
6. c. Aminoglicozidele : Streptomicina, Kanamicina, inhibă sinteza de proteine în bacterii prin legarea de
neomecina, gentamicina. ribozomi.
7. c. Tetraciclinele, cu spectru larg, distrug Cu spectru larg de acțiune bacteriilor Gram pozitive și
micoplasmele, clamidii, rikhetsii, spirochete. negative, blocând proteina ARN-ului ribozomal.
Eritromicina (macrolide) , Cloramfenicolul produse de Inhibitori ai sintezei proteice; bacteriostatice;
specii Streptomyces.
8. c. Quinolonele sunt cu spectru larg de inhibiție. Inhibitori ai transcripției sintezei acizilor nucleici.
Reprezintă un grup de medicamente chimioterapice
sintetice. Cele mai importante chinolone utilizate în
28
Bacteriologie, Virusologie și Parazitologie medicală Ghid
metodologic

terapie sunt fluorochinolonele.


9. c. Rifampicina, cele mai importante infecții tratate este Inhibă arn – polimeraza-adn- dependentă în bacterii.
tuberculoza.
Chimioterapice Ținta de inhibiție în microorganism
10. Sulfonamidele (denumite și sulfonilamide sau Sunt antibiotice sintetice care blochează sinteza
sulfonamide antibacteriene) reunesc o clasă de timidinei, a tuturor purinelor, metioninei şi serinei.
antibiotice sintetice (chimioterapice) bacteriostatice și cu Inhibitori ai transcripției sintezei acizilor nucleici.
spectru larg de acțiune asupra cocilor gram-pozitivi și
gram-negativi.
11. Nitrofuranii (Furazolidonă, Nifuratel) reprezintă o Inhibitori ai sintezei acizilor nucleici bacterieni
clasă de medicamente utilizate ca antibiotice sau
antimicrobiene
12. actinomicin – prepat anti tumoral, toxic. Produs de Inhibă proliferarea celulară formând un complex stabil
Streptomyces antibioticus (actinomicete). cu ADN și perturbând sinteza ARN-dependentă de ARN
(transcriere).
13. Mitomicina C, agent chimioterapeutic, antitumorale Antibiotic antitumoral care inhibă sinteza ADN-ului prin
(cancerul gastro-intestinal, glandei mamare, vizica producerea de legături încrucișate de ADN care opresc
urinară), administrat intravenos. replicarea celulelor și, eventual, provoacă moartea
celulelor.
14. Bleomicina este un medicament citostatic, un Mecanismul de acțiune este asociat cu capacitatea de a
antibiotic glicopeptid sintetizat de bacteriile provoca fragmentarea moleculelor de ADN. Antibiotic
Streptomyces verticillus. antitumoral.
15. Oxolin – distruge ARN virusurile (gripa), herpes antivirale – distruge virusul în afara celulei gazdă.
viroze.
16. Abacavir, prevenirea și tratarea HIV / SIDA. inhibitori ai receptorilor virali de adsorbție a revers-
transcriptază în limfocit.
17.Remantatin, antiviral (gripa) Inhibitor în procesul de dezmembrare virală (replicare)
18. Metisazona, antiviral în special la virusurile variolei. Inhibitor în procesul de asamblare virală (replicare), care
funcționează prin inhibarea ARNm și sinteza proteinelor,
19. Aciclovirul, pentru tratamentul infecțiilor cu virusul Inhibitor în procesul de replicare, transcripția ADN sau
herpes simplex, varicelă și zona zoster, prevenirea ARN. Blochează activitatea fermentului polimeraza.
infecțiilor cu citomegalovirus, Epstein-Barr.
20. azidothymidine sau Zidovudina, antiretroviral, Inhibitor în procesul de replicare, transcripția ADN sau
prevenirea și tratarea HIV / SIDA.. Poate fi utilizat ARN. Blochează activitatea fermentului polimeraza.
pentru a preveni răspândirea de la mama la copil în
timpul nașterii sau după o vătămare a acului sau o altă
expunere potențială.
4. Explică cauza reacțiilor adverse cunoscute ale tratamentului cu antibiotice.
dismicrobismul / disbacterioza
atingeri ale măduvei osoase
presor de selecție, fenomen de rezistență
atingeri hepatice
socul endotoxic
atingeri renale
avitaminoze
5. Identifică mecanismele de rezistență genetică și biochimică a bacteriilor la antibiotice

29
Bacteriologie, Virusologie și Parazitologie medicală Ghid
metodologic

6. Analizează metodele de determinare a sensibilității a agenților la antibiotice


Antibioticograma (antibiograma) se face cultivând microorganismul testat în condiții standard (mediu
de cultură, inoculum, incurbare etc.) în prezența unui gradient de medicament anti microbian conform
metodelor :
Metode calitative Metode cantitative
 metoda difuzimetrica Kirby Bauer – clasică  metoda diluțiilor în mediu lichid - clasică
 metoda cu antibiotic incorporat în mediu  metoda Etest (Epsilometer test), – AB
semisolid, modernă BIODISK , Suedia modernă
Metoda discurilor. Suspensia de cultură cercetată Metoda E-test (Epsilometer
se însămânțează prin metoda de ”gazon”. test) ce utilizează benzi
Se usucă parțial timp de 30-40 min impregnate cu diferite
Se amplasează discuri de hârtie (4-8 tipuri) antibiotice ale căror
îmbibate cu soluții de diferite antibiotice concentrații variază
Cutiile însămânțate cu discurile amplasate cu exponențial și sunt înscrise
fundul în sus se termostatează la 37°C timp de 18- pe banda respectiva. Zona de
24 ore. inhibiție a creșterii
microorganismului testat are aspect de elipsa, al
cârei diametru variază direct proporțional cu
gradientul de concentrație a antibioticului difuzat în
mediu, diminuându-se odată cu scăderea
concentrației astfel ca, la o anumita valoare, zona
de inhibiție a creșterii va intersecta banda,
concentrația înscrisa pe banda la acest nivel
indicând valoarea C.M.I.

Evidența rezultatelor. Acțiunea antibioticelor se


apreciază după fenomenul de reținere a creșterii în
jurul discurilor. Diametrul zonelor de sterilitate din
jurul discurilor se determină cu ajutorul riglei,
inclusiv și diametrul discului.
7. Elaborați metode de prevenire a rezistenței microorganismelor la antibiotice, chimioterapice și
dezinfectante:

30
Bacteriologie, Virusologie și Parazitologie medicală Ghid
metodologic

Agenda notițelor paralele Nr. 4


Subiectul: IMUNOPROFILAXIA ŞI IMUNOTERAPIA BOLILOR INFECȚIOASE.
ANTIBIOTICII. INFECȚIA ȘI PROCESUL INFECȚIOS. SISTEMUL IMUN.
Conținutul:
 Procesul infecțios: definiție. Condițiile declanșării procesului infecțios.
 Mecanismele de producere a infecției, factori de patogenitate ai bacteriilor, virulența, exo şi endotoxine.
Căile de pătrundere a agenților patogeni în organism.
 Evoluția și formele procesului infecțios: infecție endogenă, exogenă, acută, cronică, mono – infecție,
mixtă, secundară, septicemie, reinfecţie, suprainfecție, recidivă, infecție intra spitalicească.
 Noțiune de imunitate. Tipurile de imunitate. Principiile imunoprofilaxiei şi imunoterapiei.
 Vaccinurile şi clasificarea lor. Antigenele-noțiune, proprietățile, natura. Metodele de administrare a
vaccinurilor. Anticorpii. Structura și clasificarea imunoglobulinelor. Contraindicațiile și reacțiile
adverse în urma administrării vaccinurilor.
 Calendarul vaccinărilor profilactice planificate.
 Caracteristica serurilor imune şi Ig (antitoxice, antibacteriene, antivirotice). Obținerea și metodele de
administrare a serurilor
Conținuturi
1. Explică succint esența terminilor:
Procesul infecțios

Capacitatea microorganismelor de a provoca procese patologice în macroorganisme, e definită patogeneză.


Speciile de microorganisme, posedă caractere specifice în evoluția unui proces infecțios prin virulența sa.
Virulența e determinată prin capacitatea de a se alipi, coloniza (înmulțire), pătrunde (invada), producerea
toxinelor, etc.
2. Explică succint mecanismul factorilor de patogenitate (virulență) al microorganismelor:
Agresinele:
 Factorul Vi (de la virulență) reprezintă o microcapsulă care conferă bacililor
Gram-negativi rezistentă la fagocitoză.
• Proteina M este cel mai important factor pentru streptococul patogen.
• Proteina A este un factor antifagocitar al stafilococului patogen.
• Leucocidinele sunt enzime eliberate de bacterii după ce au fost fagocitate; duc
la liza leucocitelor.
Adezine

Colonizarea
Invazivitate

Trăsăturile distinctive a macromoleculelor complexe, toxine, lipsite de acțiune enzimatica sunt indicate
pe părțile laterale.

31
Bacteriologie, Virusologie și Parazitologie medicală Ghid
metodologic

3. Identifică mecanismele de transmitere a germenilor de boli infecțioase.


Procesul infecțios (epidemiologia) are nevoie de factori principali și favorizanți, pentru a se instala:
a) Ca sursă servește:
b) factori favorizanți: naturali (climaterici, geografici, cataclisme) și economico-sociali

b)Enumeră căile de transmitere (mecanismul) posibile a agenților microbieni conform imaginei:


Aerian
contact direct
Transmisiv
fecal – oral
Vertical
Parenteral
4. Identifică evoluția stadiala a infecției
perioada de incubație

perioada de debut

perioada de stare
perioada finala când cel mai frecvent evoluția este spre vindecare, dar pot apare și situații particulare:
starea de purtător cronic
infecții latente
sechele motorii
perioada de convalescență
5. Determină formele procesului infecțios
În funcție de arealul de răspândire bolile infecțioase pot decurge în formă de:
cazuri sporadice

erupții de grup

epidemii

pandemii

endemii
Bolile infecțioase, în funcție de natura biologică a agentului patogen, sunt provocate de
infecții bacteriene
viroze
micoze
parazitoze
În funcție de rezervor (sursa de infecție) bolile infecțioase se împart în:
sapronoze
antroponoze
zooantroponoze
zoonoze
32
Bacteriologie, Virusologie și Parazitologie medicală Ghid
metodologic

6. Verificați capacitatea de a folosi noțiunile științifice


Totalitatea fenomenelor apărute şi dezvoltate în macroorganisme, la pătrunderea şi multiplicarea în ele a
microorganismelor patogene reprezintă _______________ Evoluția relativ scurtă a bolii (gripa, holera) prezintă
infecție _____. Infecțiile _______evoluează îndelung (în decurs de câteva luni sau chiar ani), de exemplu, malaria,
sifilisul, tuberculoza. Dacă infecția este provocată de o singură specie de agent patogen, ea e numită ________. La
infectarea organismului concomitent cu 2-3 agenți diferiți (bacilul difteriei = streptococi), e cazul _______ ________
.Suplimentarea la boala de bază (gripă) se alătură şi infecția cauz ată de alt agent patogen (stafilococul sau
streptococul), fiind numită ____________ . __infectarea reprezintă starea de boală repetată în urma unei noi infectări
cu aceeași specie de patogen. Dacă boala este reluată până la însănătoșire, în urma in fectării cu același agent patogen, e
vorba de ______infecție. Boli infecțioase cu evoluție închisă, fără manifestări clinice se numesc _________. Boală
infecțioasă ce evoluează fără simptome, apare după boală, când intervine însănă toșirea clinică, însă agentul p atogen
continuă să rămână în organismul persoanei ce a suferit de boală şi se elimină în mediul înconjurător, reprezintă
stare ________ ______ . Infecție care nu este prezentă sau care nu se află în perioada de incubație în momentul în care
pacientul s-a internat în spital și se supraadaugă bolii pentru care pacientul s-a internat e numită _____________ sau
____________ . pătrunderea agentului din mediul înconjurător în organismul uman prezintă infecție ______, iar auto infecție
_________ . Agentul patogen aflat timp îndelungat în sânge declanșează _______ ( _________ ). Profilaxia bolilor infecțioase
prezintă totalitatea mijloacelor de prevenire a bolilor. Profilaxia _________ sunt măsuri cu scop de stopare a factorilor
(dezinfecție, dezinsecție, deratizare, măsuri de igienă). Profilaxie _________utilă unui anumit tip de infecție prin vaccinare.
Taguri: monoinfecție, latente, portaj cronic, infecție mixtă, proces infecțios, specifică; acută, cronică, suprainfecție, nespecifică
re-infectarea, sepsis (septicemie), endogenă, exogenă, supra-infecție, nosocomiale, intraspitalicească.
7. Evidențiază termenii din noțiuni
Imunitate (lat. imunittas - eliberarea de ceva, debarasare) se presupune rezistența organismului față de
agenții infecțioși, caracterizați prin heterogenie genetică. Sistemul imunitar al organismului uman
reprezintă o barieră împotriva agenților non-self, străini din punct de vedere genetic, inclusiv la
microorganismele patogene şi toxinele lor. Ştiinţa despre imunitate este denumită imunologie.
8. Identifică asemănările și deosebirile dintre tipurile de imunitate

9. Explică proprietățile de bază a antigenelor


Antigen

Antigenicitate

Specificitatea

Orice microorganism, oricât de arhaic n-ar fi structurat, conține cateva antigene. Microorganismele sunt mozaicuri de
antigene. Acestea sunt:
• corpusculare legate de structura microorganismului (bacterii, virusuri fungi etc.),
• eliberate în mediu după distrugerea microorganismului (endotoxinele);
solubile, secretate de microorganism în mediul înconjurător (enzime, exotoxine).
10. Identifică componentele structurale a antigenelor
Ag H
Ag O
Ag K
Ag M
Ag Vi

33
Bacteriologie, Virusologie și Parazitologie medicală Ghid
metodologic

11. Identifică mecanismele protectoare rezistenței nespecifice a sistemului imun


a) Rezistența nespecifică (constituțională sau imunitatea naturală), care consistă din barierele naturale la
infecții prezintă prima linie de apărare:
Pielea
Mucoasele
Microbiota
tegument
sistem digestiv
sistem urogenital
b)Determină etapele fagocitozei din imagine și modificarea suportată de microorganism:

12. Evidențiază componentele rezistenței specifice de protecție a organismului uman.


Menținerea homeostazei organismului, adică a integrității sale structurale şi funcționale şi, deci, a
individualității sale biologice fată de agresiunea străină, se realizează prin sistemul imun.
Organele primare (centrale) a sistemului imun:

Organele secundare a sistemului imun:

Elementul principal al sistemului imun al organismului constituie celula limfoidă indiferentă (stem), care dă
naștere la celulele precursoare ale limfocitelor T (timus dependente) și limfocitelor B (Bursa dependent).
Determină afinitatea limfocitelor.
limfocite T Asemănări Limfocite B
 55 – 60%  25 -30%.
 Longevitate – luni, ani  Zile, săptămâni
 Se diferențiază în timus  Organele limfoide periferice
 Subpopulații: T helper, T  Generează clase de imunoglobuline
supresor, T citotoxice
13. Precizează semnificația abrevierea
Ac
Fracțiunea serică a anticorpilor prezintă:
cu abrevie
Indică componentele structurale a imunoglobulinei
și descrie funcțiile exercitate:
1.
2.
3.
4.

34
Bacteriologie, Virusologie și Parazitologie medicală Ghid
metodologic

5.
Anticorpii sunt factori umorali de natură proteică, în stare coloidală, elaborați de plasmocite în urma unui
stimul antigenic. Anticorpii Ac sunt proteine serice care se găsesc în fracțiunea electroforetică gama a
globinelor serice, fiind numiți şi imunoglobuline.
14. Distinge deosebirile dintre clasele de Ig:
Imunoglobulina G (IgG) reprezintă aproximativ 70-80% din toate imunoglobulinele
omului, apărare antivirală,antibacteriană și contra toxinelor bacteriene. Se formează în
răspunsul imun primar și la pătrunderea secundară a antigenului (vaccinului). Anticorpii
IgG constituie baza de protecție pe termen lung împotriva microorganismelor. Anticorpii
IgG specifici sunt produși în timpul unei infecții sau la expunerea inițial, având evoluție
crescătoare timp de câteva săptămâni de la debut, scăzând apoi și stabilizându-se.
Anticorpii IgG ai mamei oferă fătului protecție în timpul sarcinii și în timpul primelor sale
luni de viață. Exista patru subclase de IgG: IgG1, IgG2, IgG3 si IgG4.
Imunoglobulina (IgM) sunt anticorpii majori produşi în timpul răspunsului imun
primar. Au o structură pentamerică, 5 molecule de IgM fiind legate printr-un
oligopeptid joncţional, reprezintă aproximativ 13%. IgM reprezintă tipul de
anticorpi produşi iniţial în cursul răspunsului imun şi prima clasă de
imunoglobuline sintetizate de făt sau nou-născut. IgM nu traversează placenta.
Imunoglobulina A (IgA) este un anticorp care joacă un rol crucial în funcția de
protecție imună a mucoaselor (în lacrimi, salivă, secreţii respiratorii,
gastrointestinale şi urogenitale), reprezintă 10-15% din totalul imunoglobulinelor.
Posedă forma monomeră şi dimeră. Creşteri ale IgA în ser pot fi întâlnite în
numeroase afecţiuni ale suprafeţelor mucoase.
Imunoglobulina D (IgD) Au fost înregistrate în cantități mici până la 0,25% în
serul sangvin. Funcţia biologică nu este încă bine precizată; majoritatea IgD se
regăsesc pe suprafaţa limfocitelor B, în structura receptorilor, forma monomeră.
Imunoglobulina E (IgE) au forma monomeră. Ig E sau reaginele determină
reacțiile alergice. Participă la dezvoltarea imunității locale. Concentraţia IgE este de
asemenea crescută la pacienţii cu infestări parazitare, aspergiloza bronhopulmonară
alergică şi într-un anumit tip de imunodeficienţă.
15. Determină celulele implicate și descrie mecanismul răspunsului imun

35
Bacteriologie, Virusologie și Parazitologie medicală Ghid
metodologic

16. Expune părerea: PRO șau CONTRA vaccinului

17. Identifică trăsăturile distinctive a vaccinurilor după conținutul biologic.

Vaccin viu atenuat

Vaccin inactivat

Vaccin cu componente microbiene purificate, proteice sau polizaharidice conjugate proteic

Anatoxine

Clasificarea vaccinurilor după mecanismul de acțiune


 Vaccinuri care acționează prin activarea mecanismelor imunității umorale.
 Vaccinuri care acționează prin activarea mecanismelor imunității celulare (BCG).
Determină:
metode de administrare a vaccinurilor
contraindicațiile la vaccinări
reacții adverse
18. Selectează trăsăturile distinctive a serurilor imune și distincția lor.

Preparatele omologe – din sângele donatorilor imunizați.


Preparatele heterologe – din sângele animalelor (căilor) hiperimunizate.
Ser imun
Imunoglobuline
Autovaccinurile se pregătesc în laboratoarele bacteriologice din microorganismele eliminate de
bolnavi, se aplică în tratarea doar a aceluiași bolnav.

36
Bacteriologie, Virusologie și Parazitologie medicală Ghid
metodologic

Agenda notițelor paralele Nr.5


Subiectul: COCII PATOGENI. GENUL STAPHYLOCOCCUS. GENUL
STREPTOCOCCUS. GENUL NEISSERIA.
Conținutul:
 Caracteristica generală a grupului cocilor patogeni. Rolul lor în patologia umană.
 Repere taxonomice. Caractere morfobiologice.
 Factorii de patogenitate. Rezistența.
 Infecțiile cauzate. Recoltarea prelevatelor în dependență de forma clinică a infecției.
 Exigențele în transportarea prelevatelor.
 Imunitatea. Profilaxia şi tratamentul.
Conținuturi
1. Selectează din caracteristica generală a cocilor patogeni elementele comune:
Repere taxonomice Trăsături distinctive Asemănări
Familia Micrococcacea
Genul Staphylococcus
38 specii, 18 au putut fi
izolate la om
sp.Staphylococcus aureus
sp.
Familia Streptococcaceae
Genul Streptococcus
sp
sp.
Familia Neisseriaceae
Genul Neisseria
sp.
Familia Neisseriaceae
Genul Neisseria
sp.
2. Identifică aspectul morfologic

3. Identifică factorii de patogenitate


Staphylococcus aureus - pătrunde invaziv și se multiplică
Ag somatic proteina A - peretele Capsula şi proteina A cu funcție
celular antifagocitară;
enzime Hemolizinele α,β,γ,δ;
solubile coagulaza coagulează plasma, favorizează apariția
trombelor septici endovenoşi în focarul de
37
Bacteriologie, Virusologie și Parazitologie medicală Ghid
metodologic

infecție.
leucocidina Leucocidina lezează leucocitele (formarea
puroiului)
hialuronidaza
proteaze
fibrinolizina
lipaze
Toxinogeneza exotoxine (enterotoxine) determină toxicoinfecții alimentare,
A,B enterite
4. Conform rezistenței stafilococilor determină căile posibile de transmitere:
Stafilococii colonizează vestibulul nazal și mucoasele organelor cavitare (colon, vagin) de
unde contaminează frecvent tegumentul preferând zonele cu umiditate ridicată (axile,
perineu, plici interdigitale etc.). Proporția purtătorilor variază 20 - 40 % adulți sănătoși, 40
- 70 % în mediu din spital. În stare desecată se păstrează peste 6 luni, în praf 50 – 100 de
zile, ușor suportă temperaturi joase până la câțiva ani, nu pier la decongelarea repetată. În
razele directe (solare) suportă câteva ore, tº de 70ºC- mai mult de o oră, tº 80ºC- 10 – 60
minute, 100º C pier momentan,în soluția de fenol 5% - pier în 15- 30 min, sunt sensibile
la coloranții anilinici (verde de briliant), dezvoltă rezistență față de preparatele
antibacteriene.
Sursa
Calea de transmitere
Receptivitatea
5. Completează prelevatele corespunzătoare bolilor infecțioase și exigențele în
transportare
Incidența Boli infecțioase Prelevate Exigențe în
transportare
Infecții ale  foliculite, furuncule, Puroi recoltat cu Se transportă la
pielii carbuncule, celulită, tampon steril între temperatura
impetigo, infecții ale zona lizată și zona mediului 18 - 22ºC,
plăgii vie, cu ștergere timp 1-2 ore.
fermă până la Eprubeta
Staphylococcus aureus

cu
hemoragie. prelevat se expune
în containerul de
protecție.
Infecții cu  endocardita,
extindere  meningite,
limfatică  pneumonii,
 pioartrite,osteomielite
caracter  plaga chirurgicală,  
nosocomial infecții de șunt 
ventricular, peritonită, 
 toxicoinfecții  Mase vomitate,
alimentare fecale, lavaje
 enterite, enterocolite  Tampoane

38
Bacteriologie, Virusologie și Parazitologie medicală Ghid
metodologic

 SSTS (sindromul de vaginale


șoc toxic stafilococic),
în perioada menstruală
 sindromul pielii
opărite (exfoliatina)”
 infecții ale tractului
urinar: cistite,
pielonefrite, uretrita.
caracter  septicemii hemocultură 
nosocomial endocardită,
Staphylococcus

 peritonită,
haemolyticus

 infecții tractului
urinar,
 infecții plăgilor
chirurgicale
tractul  uretrite
Staphylococ

saprophytic

urinar, în negonococice,
perioada prostatite,
fertilă  infecții ale plăgilor
cus

us

 septicemii
6. Precizează colorația specifică în metodele de diagnostic indicate.
Metoda microscopică
Metoda bacteriologică Facultativ anaerobe, aerobe. pH 7,2 – 7,4; la t 370 (10 –
40);Însămânțarea pe mediu geloză sânge (zone de hemoliză
forme patogene). Pe geloză peptonă colonii S netransparente,
strălucitoare, Ѳ 2- 4mm. Se pune în evidență coagulaza.
Determinarea sensibilității la antibiotice, antibiograma
7. Identifică mijloacele de profilaxie nespecifică în baza datelor studiate
Răspuns imun Tratament Profilaxie
Imunitate naturală, Antibioticoterapie Specifică lipsește
fagocitoza. Imunitate
antitoxică instabilă Vaccinoterapie
8. Identifică aspectul morfologic
Streptococcus pneumoniae

Streptoccus pyogenes

9. Precizați tangența dintre structura antigenică a Streptococcus spp. și factorii de


39
Bacteriologie, Virusologie și Parazitologie medicală Ghid
metodologic

patogenitate
Streptococcus Streptoccus pyogenes
pneumoniae
Structura Ag somatice  Ag capsular
antigenică Ag solubile – Ag  Acid hialuronic
SSS (substanță  Proteina M – antifagocitar, cel mai important Ag
solubilăspecifică) de virulență
Caractere  Multiplicare,  Multiplicare prin proteina M,
de invazivitate  Invazivitate de enzime litice
patogenitate  Capsula cu  Capsula (antifagocitar) – în stadiile iniţiale ale
funcție infecţiei
antifagocitară  Hemolizine α, ά, β, γ
 Hialuronidaza–  streptolizinele
invazivitate  Exotoxina
redusă  Hialuronidaza
 Fimbriile  Fibrinolizine
 Proteinaze
 Eritroxina
10.Conform rezistenței streptococilor determină căile posibile de transmitere:
Relativ rezistenți în mediul înconjurător. La temperatura de 60°C ei pier peste 30 de
min. În puroiul uscat şi în spută ei se păstrează în decurs de câteva luni. Concentrațiile
obișnuite de substanțe dezinfectante omoară streptococii peste 15-20 de min.
Pneumococii sunt distruși de razele solare, de dezinfectante la concentrații uzuale.
Sursa
Calea de transmitere se transmit prin picături Pflugge.
Receptivitatea
11. Identifică prelevatele corespunzătoare bolilor infecțioase și exigențele în
transportare și completează spațiile libere
 Procese infecțioase Prelevate Exigențe în
transportare
Streptococcus faringite, sinusite, otite medii, , Tampon transportat
pyogenes flegmon amigdalian, celulită imediat în bulion
difuză a planșeului bucal - Tood Hewitt cu
angina Ludwig. acid de sodiu (1:16
cutanate: erizipelul, scarlatina 000) și cristal
violet (1:500 000).
reumatism cardioarticular,
glomerulonefrită acută
Streptococcus pneumonie crupoasă
pneumoniae otită
12. Precizează colorația utilă în diagnosticul de laborator.
Streptococcus pyogenes Streptococcus pneumoniae
Metoda
microscopică
40
Bacteriologie, Virusologie și Parazitologie medicală Ghid
metodologic

Metoda Facultativ anaerobe, aerobe. pH 7,6-7,8; Cresc numai pe medii


bacteriologică la tº -37ºC. Medii îmbogățite cu cu îmbogățite
sânge, ser sanguin formează colonii Cei încapsulați formează
mărunte, plate, opace, de culoare colonii S
cenușie. Streptococii β hemolitici Hemolitici, colonii mici,
formează zona clară de hemoliză, iar transparente
streptococii α-hemolitici generează o
zonă mică de nuanță verzuie.
Test serologic
13.Identifică mijloacele de profilaxie în baza datelor studiate
Răspuns imun Tratament Profilaxie
Răspuns imun anti Penicilina, eritromicina,
microbian oxaciclina conform
Imunitate antitoxică antibioticogramei.
S. pneumoniae de scurtă S. pneumoniae,penicilina
durată
14. Determină aspectul morfologic a Neisseriilor
Neisseria meningitidis Neisseria gonorrhoeae

15. Determină asemănările, deosebirile dintre patogenitatea Neisseriilor


Neisseria meningitidis Neisseria gonorrhoeae
Structura antigenică Ag K divizat în 9 grupe  Ag K
serologice A,B,C,X,Y,Z, 29e,  Ag O se pun în circulație
L și W135,Ag O după moartea bacteriei
Caractere de  Prezența capsulei, pilelor  Multiplicare masivă la
patogenitate  Formarea fermenților poarta de intrare.
hialuronidaza,  endotoxina ce produce
neuraminidaza inflamații locale
 Endotoxina
lipopolizaharidică
16. Conform rezistenței neisseriilor stabilește căile posibile de transmitere:
Neisseria meningitidis Neisseria gonorrhoeae
Se găsesc numai la oameni bolnavi sau Agentul specific numai omului, mucoasa
sănătoși, localizați pe tegumente, cavitatea uretrală, vaginală. Este foarte puțin
nazală, bucală. În general sunt germeni rezistent în mediul extern, 99% dintre
puțin rezistenți. gonococi sunt rezistenți la penicilină,
Sunt distruși rapid de orice dezinfectant de aceea este necesară antibiograma.
sau antiseptic. La 55 0C- pier 5 min. Sunt La 400C- activitatea se reduce brusc.
sensibili la penicilină, la dezinfectanți se Temperaturi joase, uscarea condiționează

41
Bacteriologie, Virusologie și Parazitologie medicală Ghid
metodologic

inactivează în timp scurt. moartea.


Sunt STENOTERMI, se inactivează la devierea t 37 0C.
Neisseria meningitidis Neisseria gonorrhoeae
Sursa
Calea de transmitere
Receptivitatea
17. Completează prelevatele corespunzătoare bolilor infecțioase și exigențele în
transportare
Boli infecțioase Prelevate Exigențe în
transportare
Neisseria  uretrite, la ambele sexe puroi
gonorrhoeae  prostatite, epididimite, la bărbaţi
 cervicite, anexite, metrite, la
femei
 oftalmia (blenoragia) nou
născutului
Neisseria meningita epidemică meningococică LCR câte 5
meningitidis rinite meningococice (cele mai ml în 2
frecvente): sinuzite, faringite, tuburi conice
cu capac.
18. Precizează colorația utilă în metodele de diagnostic propuse.
Neisseria meningitidis Neisseria gonrrhoeae
Metoda Colorație cu albastru de 
microscopică metilen 

Metoda Aerobi, pH 7,4-7,6, la t 370 (la Aerobi, pH 7,2-7,4, la t 370., pe
bacteriologică 250 C se inhibă.), cresc pe medii medii cu ser, sânge formează
cu proteine native (ser, sânge) în colonii S mici străvezii, lucitoare
condiții de umiditate și CO2. ca picătura de rouă, fără
Colonii fine S albăstrui hemoliză.
semitransparente, vâscoase. Se realizează antibioticograma.
Se realizează antibioticograma
19.Identifică mijloacele de profilaxie, tratament în baza datelor studiate
Răspuns imun Tratament Profilaxie
Neisseria gonorrhoeae Antibioticoterapia
Răspuns imun celular

Neisseria meningitidis Penicilina masiv Vaccinul Mencevax ACWY


Răspuns imun umoral  (epidemiologic) preparat liofilizat cu
post meningită conținut de polizaharide purificate.
Izolarea bolnavului. Caranină în
instituție. Copiii contacți se preiau
la evidență
42
Bacteriologie, Virusologie și Parazitologie medicală Ghid
metodologic

Agenda notițelor paralele Nr. 6


Subiectul: FAMILIA ENTEROBACTERIACEAE. GENUL ESCHERICHIA. GENUL
SALMONELLA. GENUL SHIGHELLA.
Conținutul
 Caracteristica generală a familiei Enterobacteriaceae.
 Repere taxonomice. Caractere morfobiologice
 Factorii de patogenitate. Rezistența.
 Infecțiile cauzate.
 Recoltarea prelevatelor în dependență de forma clinică a infecției. Exigențele în transportare.
 Imunitatea. Profilaxia şi tratamentul.
 Metodele de depistare a purtătorilor de shigelle.
Conținuturi
1. Identifică reperele taxonomice și morfologia Enterobacteriilor completând spațiul
rezervat.
Genul
sp. Shigella dizenteriae
sp.
sp.
sp.
Caractere morfologice

Genul
sp. Escherichia coli

Genul
sp. Salmonella typhi
Morfologia

2. Conform rezistenței enterobacteriilor determină căile comune de transmitere,


completând tabelul:
Escherichia coli Salmonella typhi Shigella dizenteriae
Rezistența În mediul ambiant coli Suportă temperatura joasă câteva luni. Bacteriile dizenterice pot
bacteriile rezistă timp În solul impurificat cu mase fecale și supraviețui 5-14 zile în
îndelungat, în sol şi apă – urină de la bolnavi, rezistă până la trei mediul ambiant pe obiecte,
2, 3 luni, în lapte se luni. Se pot păstra câteva săptămâni în veselă, în apă dulce, salină,
păstrează şi se înmulțesc. apă potabilă, în carne afumată şi sărată pe suprafața bancnotelor, pe
La 55ºC mor într-o oră, la aproximativ 2 luni, produse lactate, legume, fructe. Lumina
6ºC – în 15 minute. pâine 1-3 luni, pe legume și fructe 6- solară directă și soluția de
Soluția de dezinfectanți îi 10 zile. Mor imediat la acțiunea fenol 1% le omoară în 30
omoară în 20-30 minute. temperaturii de 100ºC , la 60-70º- pier min., temperatura de 60°C -

43
Bacteriologie, Virusologie și Parazitologie medicală Ghid
metodologic

Deosebit de sensibili sunt în 10-15 min. Soluțiile dezinfectante le peste 10-20 min, se distrug
la verde de briliant. Sunt distrug în câteva minute. Prezența rapid de acțiunea cloraminei
rezistenți la antibiotice. clorului activ în apă în doza de 0,5 – 1 şi clorurii de var.
mg la 1 l asigură o dezinfecție fiabilă a
apei de salmonelele tifoparatifice.
Sursa
Calea de
transmitere
Receptivitat
ea
3.Determină factorii de patogenitate a Enterobacteriilor și rolul lor în declanșarea
procesului infecțios înscriind în spațiul de intersecție factorii comuni speciilor și orizontal
cele distinctive.

4 a. Identifică prin săgeată nivelul organelor afectate și notează infecțiile cauzate


de Enterobacterii.
Escherichia coli

Salmonella typhi

Shigella dizenteriae

b. Selectează prelevatele, exigențele în transportare (tema 3), conform speciilor implicate


în procese infecțioase completând tabelul

44
Bacteriologie, Virusologie și Parazitologie medicală Ghid
metodologic

Specii implicate în proces Exigențe în transportare


Prelevate
infecțios

g. Escherichia

g. Shigella

g.Salmonella
5. a.Enumeră câte două metode de prevenire a infecțiilor determinate de enterobacterii
Genul
Escherichia

Genul
Shigella

Genul
Salmonella

6. Precizează colorația în metodele de diagnostic indicate.


Metoda bacteriologică
Shigella dizenteriae Se însămânțează pe medii diferențiale şi selective; acestea conțin săruri
Metoda microscopică biliare şi bilă, la care Shigella este rezistentă, dar genurile saprofite
_________________ sunt sensibile. În mediile de cultură crește sub formă de colonii S. Ca
Metode serologice mediu diferențial se foloseşte AABTL pe care Shigella este lactozo-
negativă.
Escherichia coli Anaerob facultativ. Creşte pe medii nutritive obișnuite la 370C şi pH
Metoda microscopică 7,2 – 7,8. Pe gelatinopeptoze – formează colonii opace, puțin bombate
_________________ cu marginea regulată. Pe bulion peptonat – opacitate uniformă.
Metode serologice Culturile care formează capsule sunt colonii mucozitare. Pentru
identificarea escherichiilor se folosesc medii diagnostice diferențiale:
mediul Endo şi geloză cu albastru de metilen şi eozină. Pe mediul Endo,
colonii S- roșii, zmeurii cu luciu metalic sau fără acesta.
Salmonella typhi Anaerobi facultativi, nepretențioși fată de mediile de cultură. Cresc bine
Metoda microscopică pe GP, BP, bulion cu seleniu, bulion biliat sau bulion peptonat glucozat,
_________________ mediul Muler, 0
Kaufmann, Rapoport, Endo, Ploskirev. Temperatura
0 0
_________________ optima 37 C (variază 20 C-40 C), pH 7,2-7,4 (variază 5,0 – 8,0).
Metode serologice Colonii fine, semitransparente, puțin bombate, strălucitoare, Bulion
Peptonat -opacitate uniformă a mediului. Pe mediul bismut – sulfit
formează colonii negre, care lasă urme după înlăturarea lor. Peste 1-2
zile la lumina şi temperatura camerei formează bordură mucozitară.
3. Precizează preparatele administrate în terapia infecțiilor respective
Salmonella typhi Shigella dizenteriae Helicobacter pylori

45
Bacteriologie, Virusologie și Parazitologie medicală Ghid
metodologic

Agenda notițelor paralele Nr. 7


Subiectul: ENTEROBACTERIILE CONDIȚIONAT PATOGENE CA AGENȚI A
INFECȚIILOR NOSOCOMIALE. GENUL YERSINIA. GENUL VIBRIO.
Conținutul:
 Enterobacteriile condiționat patogene: Proteus, Klebsiella, Enterobacter, Citrobacter, Pseudomonas
ca agenți ai infecțiilor nosocomiale.
 Caractere morfobiologice. Infecții cauzate.
 Metode de profilaxie a infecțiilor intraspitaliceşti.
 Genul Vibrio. Genul Yersinia. Repere taxonomice. Morfologia şi proprietățile biologice.
 Factorii de patogenitate. Structura antigenică. Rezistența. Infecțiile cauzată.
 Rolul purtătorilor în epidemiologia holerei, pestei.
 Exigențele în recoltarea, transportarea prelevatelor în laborator înalt securizat.
 Regimul de lucru în focar, staţionar şi în laborator. Metode profilactice. Tratament.
1. Selectează trăsăturile morfologice comune a Enterobacteriilor condiționat patogene,
agenților bolilor extrem de contagioase.
Genul Klebsiella
sp.

Genul Proteus
sp.

Genul Pseudomonas
sp.

Genul Yersinia sp.


sp.

Genul Vibrio
sp.

46
Bacteriologie, Virusologie și Parazitologie medicală Ghid
metodologic

2. Înscrie pe orizontală factorii de patogenitate a Enterobacteriilor condiționat patogene,


agenților bolilor extrem de contagioase, pe laterală selecteazătrăsăturile comune.

3. Conform rezistenței Enterobacteriilor condiționat patogene, agenților bolilor extrem de


contagioase determină căile comune de transmitere, completând tabelul:
ECP Vibrio cholerae Yersinia pestis
Rezistența În mediul ambiant Vibrio cholerae se menține mult Yersinia este o specie
bacteriile rezistă timp timp la temperaturi joase. În materii relativ puțin rezistentă în
îndelungat, în sol şi apă fecale supraviețuiesc până la 5 luni, mediul extern; rezistă 2-3
– 2, 3 luni, La 55ºC mor săptămâni în produsele
în sol – 2 luni, în stridii, crabi, pe
într-o oră, la 6ºC – în 15 patologice, dar rezistă până
minute. suprafața peștilor şi în intestinul lor la un an în cadavre
Soluția de dezinfectanți până la 40 zile, 1-10 zile în congelate.
îi omoară în 20-30 produsele alimentare, 4-5 zile în Sensibili la uscare, raze
minute. Deosebit de intestinul muștelor. Vibrio cholerae solare directe (2-3 ore),
sensibili sunt la verde de El Tor poate să se multiplice în dezinfectante.
briliant. diferite bazine de apă, în nămol. Temperaturile ridicate de
Sunt rezistenți la 100ºC le distrug imediat.
Sunt puțin rezistenți în mediul
antibiotice.
exterior; mor la uscăciune (de aceea
transmiterea se face prin lichide).
Sunt distruși de dezinfectante și
antiseptice.
Sursa
Calea de
transmitere
Receptivitatea
4. Selectează prelevatele, exigențele în transportare agentului holerei, pestei completând
tabelul.
Prelevate Exigențe în transportare Metode de diagnostic
Pesta:

47
Bacteriologie, Virusologie și Parazitologie medicală Ghid
metodologic

Holera:

5. Argumentează în baza imaginei rolul purtătorilor în epidemiologia holerei


Ce (infecție)?
Cine (specia)?

De ce?(sursa, căile de transmitere).

Când (factorii predisponizanți)?

Cum prevenim?
1. 3.
2. 4.
6. Argumentați în baza imaginilor semnificația acestor elemente în infecțiile de pesta.

7. Propune și argumentează metode de profilaxie a infecțiilor intra spitalicești.

48
Bacteriologie, Virusologie și Parazitologie medicală Ghid
metodologic

Agenda notițelor paralele Nr. 8


Subiectul: GENUL BACILLUS. GENUL BRUCELLA
Conținutul:
 Genul Bacillus. Genul Brucella. Repere taxonomice. Caractere morfobiologice.
 Particularitățile de cultivare a anaerobilor.
 Factorii de patogenitate. Rezistența. Infecțiile cauzate.
 Recoltarea prelevatelor în dependență de forma clinică a infecției. Exigențele în
transportarea prelevatelor.
 Imunitatea. Profilaxie, biosecuritatea şi tratamentul.
Conținuturi
1. Selectează din caracteristica generală a bacililor elementele comune:
Repere taxonomice Trăsături distinctive Morfologia
Familia Bacillaceae
Genul Bacillus
sp. Bacillus antracis
sp.

Genul Brucella
sp Brucella militensis
sp Brucella abortus;
sp Brucella suis;
sp Brucella neotomae

2.Compară gradul de patogenitate a agenților, completează cu informații gradul de


rezistența, infecțiile cauzate.
Specimeni Rezistența Infecțiile
Factorii de patogenitate. cauzate -prelevat
sp. Bacillus antracis forme vegetative  Antrax
a) exotoxină deosebită cu pulmonar
complex proteic care
conține factorii:
 edemic forme sporifere  Antrax cutanat
 letal
b) Ag somatic (polizaharidic)  Antrax
din anvelopa celulară nu gastrointestinal
formează anticorpi
c) Ag capsular cu acțiune
antifagocitară
sp. Brucella militensis  Bruceloza
Formează hialuronidaza,
catalaza, peroxidaza, lipaza,
49
Bacteriologie, Virusologie și Parazitologie medicală Ghid
metodologic

fosfataza. Posedă proprietăţi


invazive, agresive.  nevralgii,
Toxine – endotoxina cu avorturi naturale
proprietăţi alergice.
3. Identificați sursa și mecanismul de transmitere infecțiilor zooantroponoze.

4. Enumeră exigențele în transportarea prelevatelor și metodele de diagnostic


Metode diagnostic Exigențe în transportare
Antrax



Bruceloza
serologică: RFC,
RHAI, RIF
alergologică
biologică
bacteriologică
5. Identifică mijloacele de profilaxie, tratament în baza datelor studiate
Tratament Profilaxie în infecție antrax
ser anticărbunos cât 
mai precoce posibil 
antibiotice cu spectru 
larg, cefalosporine
Profilaxie în bruceloză
peniciline, 
streptomicina, 

50
Bacteriologie, Virusologie și Parazitologie medicală Ghid
metodologic

Agenda notițelor paralele Nr. 9


Subiectul: GENUL CLOSTRIDIUM. AGENŢII CAUZALI AI GANGRENEI GAZOASE,
BOTULISMULUI, TETANOSULUI.
Conținutul:
 Genul Bacillus. Genul Clostridium. Repere taxonomice. Caractere morfobiologice.
 Particularitățile de cultivare a anaerobilor.
 Factorii de patogenitate. Rezistența. Infecțiile cauzate.
 Recoltarea prelevatelor în dependență de forma clinică a infecției. Exigențele în
transportarea prelevatelor.
 Imunitatea. Profilaxie, biosecuritatea şi tratamentul.
Conținuturi
1. Selectează din caracteristica generală a bacililor elementele comune:
Repere taxonomice Trăsături distinctive Morfologia
Familia Clostridiaceae
Genul Clostridium
sp Clostridium perfringens
sp.
sp.
sp.
sp. Clostridium tetani

sp.Clostridium botulinum

2. Identifică condițiile sporogenezei


 Se formează în condiții
nefavorabile de temperaturi şi
pH extreme, desecare, radiații,
acțiunea agenților chimici
şi fizici.
 Bacteriile devin inactiv
metabolic
 De deshidratează, formează
tunica cu conținut mare (până la
10%) de calciu.
 În condiții favorabile sporul
germinează, dezvoltându-se forma vegetativă.
 Forma sporului (sferică, ovală) şi poziţia în celulă (centrală, subterminală, terminală) sunt
caractere utile în identificarea bacteriilor.
51
Bacteriologie, Virusologie și Parazitologie medicală Ghid
metodologic

3.Precizează condițiile de cultivare a microorganismelor sporifere .


Se cultivă în condiții de lipsă de oxigen,
anaerbe. Se cunosc câteva metode de eliminare
a O2 în timpul cultivării anaerobilor: fizice şi
biologice
Metode fizice:
 Anaerostate – aparate închise ermetic cu
instalaţii de evacuare a aerului, exicatorul,
Gas Pak.
 Cultivarea în atmosfera cu gaze inerte. Aerul
în anaerostat este înlocuit cu azot, amestec de
azot şi bioxid de carbon sau hidrogen.
 Cultivarea în stâlpul înalt de geloză cu
glucoză; microorganismele cresc la fundul
eprubetei, fiind protejate de acțiunea aerului
de stratul gros de mediu gelozat.
 Metoda Vignale – Veillon însămânțarea în
eprubeta cu geloză topită şi răcită până la
45◦C. Conținutul eprubetei se absoarbe în
pipete Pasteur umplute maximal. Se exclude
nimerirea bulelor de aer.
Metode biologice
 creșterea concomitentă a anaerobilor şi
aerobilor;
 adăugarea la mediu a substanţelor oxidante.
 Mediul Kitt-Tarozzi – 0,5% glucoză+bucăţele de carne.
3. Compară gradul de patogenitate a sporiferilor, completează cu informații gradul de
rezistența, infecțiile cauzate.
Specimeni Rezistența Infecțiile
Factorii de patogenitate. cauzate -prelevat
sp. Clostridium forme vegetative Gangrena gazoasă,
perfringens recoltarea prin
sp.Clostridium punctionare si
histolyticum aspirare cu seringa
sp.Clostridium novy sterila.
a) exotoxinele puternice Puroi, țesuturi
cu acţiune specifică, necrotizate recoltate
enzime proteolitice. forme sporifere în mediu de
b) C. perfrigens – 14 transport
factori virulenţă cu Toxiinfecții
efecte toxice marcați cu alimentare
literele alfabetului grec:
52
Bacteriologie, Virusologie și Parazitologie medicală Ghid
metodologic

de la α–ή, hemolizinele,
enterotoxina.

sp. Clostridium botilinum forme vegetative Botulism


Exotoxina botulinică probe de vomă,
formează doi forme sporifere scaun diareic, probe
componenţi: suportă fierberea câteva ore (5 ore), se de conținut
 neurotoxina, păstrează după autoclavare, în soluţia de duodenal, sânge,
 hemaglutinina. 5% fenol sporii se păstrează 24 ore. tampoane
Extoxina botulinică faringiene.
Se distruge după fierbere de 10 – 15 Produse alimentare
suspecte.
minute.
sp. Clostridium tetani forme vegetative Tetanos
Produce exotoxină cu doi Se vor recolta 2
componenţi: tampoane sterile:
 tetanospasmina unul fara mediu
(neurolixina), afectează forme sporifere pentru efectuarea
celulele ţesutului frotiurilor colorate
nervos cu contractarea Gram, celalalt
spasmatică a mușchilor. pentru insamantari
 tetanolizina – pe mediile de
hemolizează cultura;
eritrocitele.

2. Enumeră exigențele în transportarea prelevatelor și metodele de diagnostic


Metode diagnostic Exigențe în transportare
Agenții gangrenei gazoase
Microscopică, Transportul și procesarea probelor se vor face în maxim 2h, dar
colorația Gram, acest interval de timp poate fi prelungit daca tamponul este
Bacteriologică prevăzut cu mediu de transport conservant.
Botulism
Metoda biologică Probele de vomă (50 - 60g) trebuie imediat neutralizate cu soluție
10% NaHCO3 în prezența unei picături de brom timol, indicator.
Bacteriologică Ape de spălare a stomacului (50 – 100ml) se adună în vase sterile.
Preparatele solide (carne friptă, afumată, salam) se taie aseptic
porțiuni separate de la suprafață, profunzime, centrul bucății,
vecinătatea osului (C. botulinum).
Carnea, carcasa păsărilor proaspete - se șterge suprafața insistent
cu tampon umezit cu soluție izotonă 0,1% peptonată. Tamponul se
descarcă în mediu de transport. Se operează în mănuși sterile.
Tetanos
Microscopică, Produsele patologice recoltate pe tampon sunt supuse riscului de a
colorația Gram, conține contaminanți față de cele recoltate prin aspirarea cu ac și
Bacteriologică seringa sterilă, după decontaminarea tegumentului. Transportul și
53
Bacteriologie, Virusologie și Parazitologie medicală Ghid
metodologic

procesarea probelor se vor face în maxim 2h, dar acest interval de


timp poate fi prelungit daca tamponul este prevăzut cu mediu de
transport.
5. Expune părerea: Vaccinarea contra tetanosului prezintă o legendă sau urgie cu
deces?
În datele arhivelor medicale de la mijlocul secolului al XIX-lea se precizează că pe atunci
existau 205 de cazuri de îmbolnăvire de tetanos la 100.000 de răni. La începului secolului al
XX-lea, această rată a scăzut dramatic la doar 16 cazuri de îmbolnăviri la 100.000 de răni – o
reducere cu 92%. Cercetătorii atribuie această scădere masivă a frecvenţei cazurilor de
tetanos îmbunătăţirii procesului de îngrijire a rănilor.

6. Identifică și integrează textual tabelul cu mijloacele de profilaxie, tratament în baza


datelor studiate
Tratament Profilaxie
Agenții gangrenei gazoase
 administrarea de ser polivalent anti asanarea chirurgicala a plăgilor
gangrenos
 antibiotice

sp. Clostridium botilinum Imunitate nu se manifestă


 ser anti botulinic polivalent 
 după tipizarea speciei de Cl. 
botulinum - ser monovalent 

sp. Clostridium tetani sfârșitul letal – imunitatea lipsește. Imunitatea artificială


antitoxică, după administrarea anatoxinei.
 Antibioticoterapie Vaccinare sau revaccinare antitetanica de
 Seroterapie urgenta.
Vaccinul se administrează:

7. Selectează informație din surse suplementare și întocmește un pliant informativ cu


descrierea preparatului recunoscut în mai multe țări a lumii - Botox (Disport), știind că la
prepararea acestuia este un complex de toxina tip A-hemagglutine.

54
Bacteriologie, Virusologie și Parazitologie medicală Ghid
metodologic

Agenda notițelor paralele Nr. 10


Subiectul: GENUL CORYNEBACTERIUM. GENUL BORDETELLA. GENUL MYCOBATERIUM.
Conținutul:
 Genul Corynebacterium.Genul Bordetella.Genul Mycobaterium. Repere taxonomice. Caractere
morfobiologice.
 Factorii de patogenitate. Rezistenţa. Infecțiile cauzate.
 Recoltarea prelevatelor în dependență de forma clinică a infecției. Exigenţele în transportarea
prelevatelor.Imunitatea.
 Profilaxia şi tratamentul. Reacţia Mantoux - importanţa practică.
Conținuturi
1. Identifică reperele taxonomice, morfologia, caracterele culturale agenților patogeni.
Genul
sp. Corynebacterium diphteriae

Caractere culturale Aerobi, facultativi anaerobi.


Pe mediul Guindel Teitz tulpinele virulente cu cantități
crescute de exotoxină formează colonii R numite gravis
cu margini crenelate, rugoase. Tulpinile avirulente
formează colonii S mitis bombate, lucioase, în mediul
lichid formează turbiditate. Tulpinile intermediare
formează colonii intermediare între coloniile S și R
intermedius.
Genul .........................
sp. Mycobacterium tuberculosis
Morfologie

Caractere de cultură Pe medii Löwenstein-Jensen


micobacteriile tuberculozei prin sistemul BACTEC
după 6- 14 zile formează R - colonii medii, rugoase,
uscate, de culoare galben – cremoase, asemănătoare cu
inflorescenţa de conopidă, au un miros specific plăcut,
aromat.
Genul ....................
sp Bordetella pertusis
Morfologie

Caractere de cultură Sunt microorganisme aerobe.


Se cultivă pe mediul Bordet-Gengou (geloza glicerenica cu
cartofi si singe), geloza cazeinoarbonica. Mediile
însămânțate se incubează în termostat la temperatura 35-36
C si pH 6,8-7,4. Creștere este exigentă, lentă 3 -16 zile.
Formează colonii S nehemolitice.

55
Bacteriologie, Virusologie și Parazitologie medicală Ghid
metodologic

2. a) Determină tangența între rezistența agenților patogeni și factorii de patogenitate


Rezistența Factorii de patogenitate
Mycobacterium tuberculosis rezistent BAAAR datorită:  Tuberculopolisaharide – caracter de antigene;
a) hidrofobiei peretelui bacilar, bogat în lipide, precum și  Tuberculoproteine – procese imune și
grupării germenilor în grămezi. alergice;
b) Învelișului organic protector cum este, sputa.  Tuberculolipide - localizate în pereți celulari
c) Insensibili la frig (până la -18º C) și uscare. responsabili de rezistența pronunțată (acido,
Sensibil Mycobacterium tuberculosis alcalo-, alcooloreztenți), virulență, funcție
d) Lumina solară și razele ultraviolete (15 min - 24 ore); antifagocitară și creștere lentă;
e) Căldura umedă (fierberea distruge în 5 minute,  Cord - factorul, lipid, contribuie la formarea
autoclavare – 1Atm timp 20 minute ); microcoloniilor sub aspect de cosiţe.
g) Substanţe antiseptice utile: (vapori de formol la 500C,
cloramina 5-10%, clorura de var 20%, hipoclorit de sodiu
0,5%, fenol 0,5%, crezol 10%, lizol 1-5% etc.).
Corynebacterium diphteriae Relativ rezistente la Capacitatea de multiplicare şi de toxinogeneză; nu
influența factorilor de mediu. La temperatura camerei au capacitate de invazivitate.
se pot păstra până la 2 luni, pe jucăriile copiilor – Formează exotoxină cunoscută sub două
câteva zile. Rezistă în mediul extern, mai ales în fracții: exotoxina B determină un proces
fragmentele din falsele membrane (leziuni inflamatoriu cu necroză și exudat; Exotoxina
caracteristice anginei). Este distrus de căldură la 60◦C A difuzează în circulație și se fixează pe
în 15-20 min, de antiseptice și dezinfectante. Sunt miocard, suprarenale, sistem nervos
sensibile la antibiotice, rezistente la sulfamide. periferic, rinichi
Ag somatic din peretele bacterian, împarte în
grupuri şi tipuri serologice.
Ag solubile reprezentate de exotoxine: A şi B.
Bordetella pertusis Capacitatea de multiplicare şi de
Germenul este foarte puțin rezistent în mediul extern, toxinogeneză.
își perde rezistența chiar și în macroorganism. Bacilul Ag de perete, cu rol histaminosensibilizant, cu
este sensibil la antibiotice ca streptomicină, acţiune asemănătoare histaminei, producând
cloramfenicolul, sulfamide, antiseptice și radiații. La bronhoconstrucţie
56◦ C pier în 20-30 minute, temperaturile joase Ag solubile reprezentate de endotoxină,
acționează nociv, razele solare omoară în 1 – 2 ore. În exotoxină – cu acţiune neurotropă.
sputa uscată se păstrează câteva ore.
3. Identifică sursa, receptivitatea și căile comune de transmitere.
Mycobacterium Corynebacterium Bordetella pertusis
tuberculosis diphteriae
Sursa

Calea de
transmitere

Receptivitatea

56
Bacteriologie, Virusologie și Parazitologie medicală Ghid
metodologic

4. Selectează prelevatele, indică exigențele în transportare către laborator.


Specii Prelevate
Corynebacterium
diphteriae
Bordetella pertusis
Mycobacterium tuberculosis

57
Bacteriologie, Virusologie și Parazitologie medicală Ghid
metodologic

5. Analizează metodele de diagnostic Mycobacterium tuberculosis.

Metoda microscopică
Colorația frotiului prin metoda
Zeih-Neelsen și examinarea în
microscopie optică.

Metoda bacteriologică oferă:


a) Diagnosticul diferențial al
tuberculozei.
b) Testarea sensibilității
agentului patogen în medii
solide, lichide la preparatele
antituberculoase;
c) Creșterea automată prin
sistemul BACTEC MGIT în 7 -
14 zile a culturii.
d) Determinarea taxonomică a
agentului.

Metode molecular biologice –


PCR
a) Determinarea ADN
Mycobacterium tuberculosis
b) Confirmarea diagnozei inițiate
de Mycobacterium tuberculosis.

Metoda XPERT MTB / RIF


a) Diagnostic rapid în 40 – 60
min.
b) Toate reacțiile decurg într-un
cartuș (cartridge).
c) Tot odată această metodă
permite depistarea rapidă a
rezistenţei către Rifampicină.

58
Bacteriologie, Virusologie și Parazitologie medicală Ghid
metodologic

6. Enumeră câteva metode de prevenire a infecțiilor determinate, vaccinul.


Mycobacterium tuberculosis Corynebacterium diphteriae Bordetella pertusis

Reacția Mantoux
Tuberculina Se aplică pentru determinarea infectării
organismului. Actualmente se foloseşte proba intracutanat
Mantoux. Se inoculează tuberculina purificată în diluție
standard în volum de 0,1 ml. La persoanele infectate cu
micobacterii se înregistrează înroșirea şi umflarea locului
inoculării. Reacția este considerată pozitivă, dacă diametrul infiltratului depășește 5 mm.
Evidența rezultatelor se efectuează peste 48 de ore.
7. Identifică funcția elementului ultrastructural al bacteriei și spectrul de acțiune a
preparatelor utilizate în tratamentul bolilor infecțioase.
Mycobacterium tuberculosis Corynebacterium diphteriae
Nivel distructiv ultrastructural a micobacteriei  Penicilină ß lactamică sau
peniciline semisintetice




Bordetella pertusis
 streptomicină
 cloramfenicol
 tetraciclină
Streptomicina – ribozomi
Rifampicina -
PASK -
Ftivazida-
8. Sesizează și argumentează: Ce s-ar întâmpla dacă …
 Ar lipsi vaccinul contra (difteriei, tusei convulsive, tuberculozei) …
 Ai fi în anul 2550. Cum vizualizezi incidența tuberculozei în Republica Moldova…
 Ar lipsi antibioticul…
 Rezistența microorganismelor către antibiotice devine absolută ...
 Ce poți face tu pentru a te proteja de tuberculoză?

59
Bacteriologie, Virusologie și Parazitologie medicală Ghid
metodologic

Agenda notițelor paralele Nr. 11


Subiectul: GENUL TREPONEMA. GENUL BORRELLIA. GENUL LEPTOSPIRA
Conținutul:
 Caracteristica generală a familiei Spirochetaceae. Genul Treponema. Genul Borrellia.
Genul Leptospira. Repere taxonomice. Caractere morfobiologice.
 Factorii de patogenitate. Rezistența. Infecțiile cauzate.
 Recoltarea prelevatelor în dependență de forma clinică a infecției. Exigențele în
transportarea prelevatelor.
 Imunitatea. Profilaxia şi tratamentul.
1. Determină trăsăturile generale a familiei Spirochetaceae

2. Identifică, în baza proprietăților morfo biologice din imagine, tangența dintre


ultrastructura spirocheților și mobilitatea lor

Endoflagelul -

3. Identifică reperele taxonomice și morfologia spirocheților completând spațiul rezervat.


Familia Spirochetaceae Genul
sp. Treponema pallidum

Genul
sp Borrelia recurrentis

60
Bacteriologie, Virusologie și Parazitologie medicală Ghid
metodologic

Genul Leptospira
sp. Leptospira interogans

4. Determină factorii de patogenitate, rezistența, infecțiile cauzate de agenții specificați,


completând tabelul.
Factorii de patogenitate Infecțiile cauzate
Treponema pallidum

Borrelia recurrentis

Leptospira interogans

5. Identifică agenții, mecanismul de transmitere, conform imaginelor și rezistenței


descrise.
Rezistența
Foarte sensibile la temperaturile înalte, Sunt sensibile în mediul extern, La temperaturi joase se
la 45-50ºC sunt distruse în 30 minute; La de aceea rezervor este doar apa. păstrează un timp
temperaturi joase sunt mai rezistente, la Sunt distruse de antiseptice şi îndelungat. La temperatura
congelare până la 8 zile, se mențin la 0ºC dezinfectante și radiații solare. de 45 - 48ºC piere într-o
- 3 zile. Sunt sensibile la peniciline. oră. Sensibilă față de
Germenii se răspândesc prin metalele grele (mercur,
urina animalelor, care bismut, arsenit) acizi și
contaminează apa.Leptospirele materii dezinfectante,
sunt sensibile la pH acid, de precum și la desecare. Nu
aceea mor în urina umană, dar rezistă la variaţii de
pot rezista în urina animalelor, temperatură, de aceea
care este alcalină datorită transmiterea este doar
alimentaţiei. directă (pe cale sexuală).
Sunt sensibili la peniciline
şi cefalosporine.

61
Bacteriologie, Virusologie și Parazitologie medicală Ghid
metodologic

sursa
mecanism

5.Selectează prelevatele, exigențele în transportare, metode de diagnostic, conform


speciilor implicate în procese infecțioase completând tabelul.
Exigențele în transportarea
Prelevate Metode de diagnostic
prelevatelor.
Treponema pallidum
Sifilisul primar Test dual
5 ml în vacutainer fara anticoagulant Serologic, test TPHA
Sifilis secundar. Sânge cu/fără gel separator. Se separă0serul.
venos Stabilitate proba – 7 zile la 2-8 C.

Se recolteaza obligatoriu 2 probe: Serologic, test TPHA


lichid cefalorahidian recoltat prin
Sifilis terțiar: LCR puncție lombară câte 2 ml. Stabilitate
proba – 7 zile la 2-80C.
Borrelia recurrentis

Leptospira interogans

6. Enumeră câteva metode de prevenire a infecțiilor determinate de agenții specificați


Treponema pallidum Reține!Fidelitatea este cea mai eficientă metodă de protecția bolilor
sexual transmisibile. Ai grijă de sănătatea ta și a familiei tale. Dacă nu-ți se potrivește,
atunci reține că orice contact sexual trebuie să fie protejat, fără excepție!

Borrelia recurrentis

Leptospira interogans

62
Bacteriologie, Virusologie și Parazitologie medicală Ghid
metodologic

Agenda notițelor paralele Nr. 12


Subiectul: FUNGII PATOGENI. CANDIDOZELE. GENUL ACTYNOMYCES
Conținutul:
 Fungii patogeni. Repere taxonomice Morfologia şi proprietăți biologice. Factori de
patogenitate. Rezistența.
 Localizarea fungilor în organism. Rolul ciupercilor levuriforme ca reprezentanți ai microflorei
normale a omului.
 Recoltarea prelevatelor, exigențele în transportarea prelevatelor.
 Imunitatea. Profilaxia şi tratamentul.
1. Identifică clasificarea fungilor microscopici cu importanță medicală. Repere taxonomice
Diviziuni,gen,
Infecții determinate Prelevate Metode
specie
Ascomycotina
Sacharomycetes Levuri utilizate în Exudat de la nivelul Micologic mediul
panificație. La diabetici mucoasei lezate Sabourand
mărgăriterel,
vulvovaginite.
Micrisporum Infecții favorizate de lipsa Scuame epidermice, fire de Micologic mediul
Trichophytum igienei corporale păr, raclat de unghii Sabourand
(epiderma, păr, unghii)
Basidomycotina
Cryptococcus Infecții pulmonare, Spută, puroi, L.C.R. Micologic mediul
disemenări hematogene: Sabourand
meningite, abscese. Serologic: RA, IFI
Zygomycotina
Mucor Mucormicoze: infecții Probe tisulare bioptice Micologic mediul
acute, necrotice nas, Sabourand
orbită, gastrointestinale,
vasculare. Infecții prin
bandaje contaminate.
Deuteromycotina
Candida Infecții sistemice. Sânge, LCR; aspirate Test de filamentare
Endocardite, bronșhice.
meningite,etc.
Blastomycetidae Infecții localizate la gazda Scuame epidermice, fire de Micologic mediul
imunoreactivă la nivel păr, raclat de unghii, urină Sabourand
epiderma, păr, unghii Serologic: ID, LA
Hyphomycetidae
Epidermophyton Fung cheratolitic. Scuame epidermice, raclat Micologic mediul
Infectează epiderma, de unghii. Sabourand
unghiile în lipsa igienei
corporale.
Aspergillus Sesibilizare prin contact, Spută, probe tisulare Micologic mediul
inhalare, ingestie. bioptice sau necroptice. Sabourand
Elaborare de micotoxine. Serologic: ID, RFC
Infecții cu creșterea activă
a fungului în țesuturi,
suprafețe – aspergelom,
aspergiloză.

63
Bacteriologie, Virusologie și Parazitologie medicală Ghid
metodologic

2. Descrie morfologia şi proprietățile biologice a fungilor.


Levuri Fungi

_____________________________________________________ _____________________________
_____________________________________________________ _____________________________
_____________________________________________________
_____________________________________________________ _____________________________
_____________________________________________________ _____________________________
_____________________________________________________ ___________________
3. Identificați rezistența fungilor, fiind dependent de trăsăturile morfobiologice.
Forma vegetativă Forma sporiferă

4. Corelează factorii de patogenitate diviziunile, genurile deja relatate, întregește în


tabel.
№ Factorii de patogenitate ai fungilor Diviziune, gen
1. Capacitatea de a supraviețui şi multiplica in macrofagele normale.
2. Capacitatea de a se multiplica pe seama cheratinei din epidermă şi fanere.
3. Capacitatea de a se înmulți când pătrund in țesuturi lipsite de apărare
antiinfecțioasă sau cu apărarea antiinfecțioasă compromisă.
4. Capacitatea sensibilizantă a fungilor imprimă particularități formei clinice a
unor micoze sau determină pneumonite alergice după inhalarea sporilor.
5. Elaborare de micotoxine.
5. Determină exigențele în recoltarea și transportarea prelevatelor în micoze.
Prelevat Exigențe în transportare
Tampoane din depozitul
leziunilor de mărgăritărel de
pe mucoasa bucală, vaginală
Raclat din leziunile
cutanate
Spută sau aspirat
64
Bacteriologie, Virusologie și Parazitologie medicală Ghid
metodologic

bronhic
Urina
LCR
6. Lecturează informația și stabilește factorii implicați în procesele imune a organismului
uman.
Imunitatea se manifestă sub formă de protecție nespecifică, realizată de agenții celulari și umorali. Pielea
apără organismul de pătrunderea fungilor patogeni; transpirația, materiile lipoide exercită o influență
inhibitoare asupra agenților micozelor. Proprietăți antifungice manifestă anticorpii ce asigură imunitatea
specifică elaborată sub influența antigenelor care au caracter de grup. Deosebit de studiate în micoze sunt
aglutininele, preciptinele, anticorpii complementofixatori cu o specifica citate pronunțată. Aproape toate
afecțiunile fungice sunt însoțite de alergie specifică care deseori devine caracter de protecție.
În tratamentul micozelor se aplică chimioterapice: grizofulvin, amicazol, clotrimazol, lamzil,
micoseptin etc.
8. Identifică reperele taxonomice și morfologia actinomicetelor completând spațiul
rezervat.
Genul
sp.
sp.
Morfologia

Caractere de cultură

9. Lecturează Actinomicetele reprezintă un grup de microorganisme foarte


răspândite în natură, înrudite cu ciupercile inferioare, dintre care unele sunt
purtătoare de boli pentru om si animale, iar altele produc
antibiotice. Microorganisme ce trăiesc în mod normal în cavitatea bucală a
ființelor umane, apariția infecției este favorizata de o igienă dentară precara și de o
stare imunodepresivă.
10. Precizează factorii de patogenitate, rezistența actinomicetelor,
sursa, calea de transmitere conform informației lecturate și
completează schema:
factorii de patogenitate rezistența sursa,:

calea de transmitere

11. Selectează și prezintă informație la una din teme:


a) Rolul ciupercilor levuriforme ca reprezentanți ai microflorei normale a omului.
b) Menținerea efectului acid natural a vaginului
c) Antibioticele dezechilibrul florei intestinale, urogenitale.

65
Bacteriologie, Virusologie și Parazitologie medicală Ghid
metodologic

Agenda notițelor paralele Nr. 13


Subiectul: VIRUSURILE. VIRUSUL GRIPEI. FAMILIA PARAMYXOVIRIDAE.
HPV
 Virusurile. Natura. Structura virionului. Clasificarea virionului.
 Interacțiunea virusului cu celula. Virusurile latente, oncogene. Papilomoviruşi.
 Cultivarea virusurilor. Investigații etiologice.
 Repere taxonomice. Virusurile: gripei, parotiditei epidemice, rujeolei. Caractere
morfobiologice
 Factorii de patogenitate. Rezistența. Infecțiile cauzate.
 Recoltarea prelevatelor în dependență de forma clinică a infecției. Exigențele în
transportarea prelevatelor.
 Imunitatea. Profilaxia şi tratamentul.
1. Selectează asemănări, deosebiri dintre bacteriofag și virus.
asemănări

bacteriofag virus

Virus (lat. Virus - otravă) particulă microscopică capabilă să infecteze celule vii, fiind
paraziți obligativi, se dezvoltă numai în celula vie. La moment se cunosc viruși ce se
înmulțesc în celulele plantelor, animalelor, fungilor, bacteriilor, ultimii fiind numiți
bacteriofagi. Dimensiunile virusurilor se măsoară în nμ. ___
2. Identifică componentele structurale a virionului și compoziția chimică.
Componentul structural a virionului Compoziția chimică componetului structuiral

1
2
3
4
5
6
3. Determină criteriile de clasificare a virusurilor.
A
B
C
D
E

66
Bacteriologie, Virusologie și Parazitologie medicală Ghid
metodologic

4. Recunoaște etapele de reproducere a virusului, conform schemei.


Etapa Funcția
Procesul de adsorbție Interacțiunea receptorilor virus – celulă gazdă (fagocitoză,
pinocitoză, endocitoză)
1 Pătrunderea virusului în celula- Străpungerea, invaginarea virusului în interiorul celulei
gazdă gazdă ( în mod specific tipului de virus)
2 «Dezbrăcarea virusului» Dezintegrarea virusului cu eliberarea acidului nucleic
3 Absorbția acidului nucleic virotic Acidul nucleic virotic se absoarbe în nucleul celulei gazdă
4 Replicarea Replicarea acizilor nucleici şi sinteza proteinelor
virotice
5 – Autoasamblarea Sinteză membranelor structurale virotice din
6 contul gazdei
7 Emisia Virioni maturi capabili de noi replicări

67
Bacteriologie, Virusologie și Parazitologie medicală Ghid
metodologic

5. Lecturează informația: Cultivarea virusurilor. Metoda virusologică


Metoda virusologică se bazează pe metodele de cercetare
virusoscopică, virusologică, și serologică. Constă din: izolarea virusului pe
culturi de celule, ouă embrionate de găină, animale de laborator.
Metodele de cercetare virusoscopică, virusologică constau în
reproducerea virusurilor după tipul disjuncției. Părțile componente a
virusului se sintetizează în celula gazdă. Pentru cultivarea virusurilor se
aplică culturi mono stratificate de celule tripinizate din țesuturile intact
umane, animalelor. Creșterea lor se menține în condiții de laborator prin
pasaje succesive. Menținerea activității vitale a celulelor se folosesc medii
nutritive ce conțin material necesare creșterii celulelor în afara organismului
(aminoacizi, glucide, vitamine etc.)
În culturile de țesuturi inoculate
unele virusuri exercită influență
citopată – modificare în morfologia
celulei.
În caz de cultivarea în
embrionul de găină (organe) materialul viral se inoculează în
cavitatea amniotică, alantoidă, sacul vitelin, în corpul
embrionului, membrana alantoidă. Leziunile specifice apar
sub afecte focalizate, opalescență difuză a organelor,
ulcerații, necroză, hemoragii etc.
Diagnosticul de laborator modern se bazează pe metode
serologice.
6. Identifică reperele taxonomice și caracterele morfo biologice a virusurilor gripali, parotiditei
epidemice, rujeolei, papilomovirusuri.
Familia Orthomyxoviridae Familia Papoviridae Familia Paramyxoviridae

Gen Genul Papillomovirus Gen Paramyxovirus Gen Morbillivirus


HPV
Specie Human Papilloma Virus Specie Rujeola / measles Specie

7. Determină rezistență agenților virali


Virusul gripei Rujeola Oreion
La temperatura camerei virusul Agentul se inactivează Virusul se păstrează la temperaturi
gripei se inactivează peste 8 ore, repede la 58°C, este rezistent la joase (-25 şi -70°C) câțiva ani, este
la încălzire până la 65°C moare temperaturi joase (-70°C). în puţin rezistent la acţiunea agenţilor
peste 5-10 min. Este foarte chimici şi fizici. Este inactivat la
68
Bacteriologie, Virusologie și Parazitologie medicală Ghid
metodologic

sensibil la desecare, la mediu acid afara organismului virusul temperatura 55-60°C timp de 22
şi bazic, se inactivează lesne sub rujeolei se păstrează nu mai mult min., este inactivat rapid de razele
influența eterului, dezoxiholatului de 30 min. Este foarte sensibil la UV, se distruge sub acţiunea
de sodiu, precum şi de toate soluţiei de 0,1% formalină, 1%
acţiunea luminii solare. Din
materiile dezinfectante: clorură de soluţie de lizol, 50% alcool sau
var, cloramină, formalină, etc. această cauză nu se practică eter.
Asupra virusului gripei au efecte dezinfecţia în caz de rujeolă.
distrugătoare razele UV şi
ultrasunetul. Virusul este rezistent
la acţiunea glicerinei, în care nu-şi
pierde vitalitatea timp de 3 luni.
8. Identifică sursa, mechanism de transmitere și factorii de patogenitate.
Sursa, mecanism de transmitere Factorii de patogenitate
Gen Influenzavirus
Virus gripal
Virus Rujeolei
Virus parotiditei epidemice
HPV

8.Determină metodele de recoltare a prelevatelor în virozele gripa, oreion.


Specii implicate în
Prelevate Exigențele în transportarea prelevatelor.
viroze
A(H1N1)
Virus parotiditei
epidemic
Human
Papilloma Virus

9. Folosind modelul propus, determină asemănările, deosebirile dintre:


Viroze Imunitatea stabilită Remedii utile în tratament
Parotidita epidemică
Rujeola
Gripa
10. Precizează măsurile de prevenire a gripei, rujeolei.

69
Bacteriologie, Virusologie și Parazitologie medicală Ghid
metodologic

Agenda notițelor paralele Nr. 14


Subiectul: FAMILIA HERPESVIRIDAE. VIRUSUL HIV.
Conținutul:
 Repere taxonomice. Familia Herpesviridae Herpes simplex, Varicella,
Cytomegalovirus, Ebstein – Barre. Caractere morfobiologice.
 Factorii de patogenitate. Rezistenţa. Infecțiile cauzate.
 Recoltarea prelevatelor în dependență de forma clinică a infecției. Exigențele în
transportarea prelevatelor.
 Imunitatea. Profilaxia şi tratamentul.
1. a) Identifică reperele taxonomice și morfologia Herpes virusurilor completând spațiul
rezervat.
Repere taxonomice Aspecte morfologice
Subfamilia Alphaherpesvirinae
Genul Simplexvirus
(HSV 1, HSV2)
Genul Varicellovirus
(VZV)
Subfamilia
Betaherpesvirinae
GenCytomegalovirus
(CMV)
Genul Rozeolovirus
(HHV6/7)
Subfamilia
Gamaherpesvirinae
Gen Lymphocryptovirus
(VEB)
Genul Rhadinovirus
(HHV8)
Familia Retroviridae
Genul Lentivirus
Virusul
imunodeficienţei
umane (HIV) -
SIDA

70
Bacteriologie, Virusologie și Parazitologie medicală Ghid
metodologic

2. Realizează conexiunea dintre componenții structurali cu funcția exercitată, compoziția


chimică, factorii de patogenitate a herpes virusurilor.
Celula gazdă afectată de virus Factori de patogenitate
HSV 1
HSV 2
VZV
CMV
HV6/7
VEB
HIV
3. Analizează imaginea și descrie în chenar sursa, calea de transmitere către virozele
indicate:
sursa
calea de transmitere
HSV 1

HSV 2

VZV

CMV

HIV Contact heterosexual 70-80% HIV nu se transmite: • înțepături de insecte;


Contacthomo-bisexual 5-10% •salivă, urină, vărsături, fecale (cu excepția
cazurilor când acestea conțin sânge);
Toxicomani (iv) 5-10% •HIV nu se transmite prin tegumentele intacte
Vertical 5-10% însă orice zgârietură sau ulcerație a acestora
Transfuzii/ Transplant 3-5% prezintă risc crescut de infecție; strănut, tuse;
• sărut, strângere de mâna, îmbrățișări sau
Accidental, la personal alte contacte sociale; folosirea în comun a
sanitar <0,0001% toaletelor bazinelor de înot, mijloacelor de
transport, scoli sau alte servicii sociale.

4. Determină tip de imunitate post infecțios stabilit și metodele de diagnostic.


Imunitate stabilită Metode de diagnostic
HS1 +HS2

CMV
71
Bacteriologie, Virusologie și Parazitologie medicală Ghid
metodologic

HIV

5. Examinează informația și determină exigențele în transportarea prelevatelor,


completând spațiul rezervat.
Rezistența Herpes virusurilor este slabă, se Rezistența HIV
inactivează la desecare, la temperatura de 90ºC timp de Încălzirea lichidelor ce conțin virus
30 minute, sunt sensibile fată de soluția de 0,5% până la 56°C inactivează virusul HIV
formalină, soluția 1% fenol, permanganat de potasiu, timp de 36 min.
eter, cloroform şi alte soliții dezinfectante. Se păstrează Inactivarea parțială a virusului se
timp îndelungat în soluţie 50% glicerina, la temperaturi produce sub influența radiației
joase şi în stare desecată. În stare liofilizată, la 4 grade, ionizante în doză de 2500 Gray (2,5-
virusurile herpetice se mențin ani de zile. Relativ 10' razi), precum şi prin radiație UV.
instabile la temperaturi ambientale (+ 22ºC), inactivate Agentul este inactivat de acetonă, eter,
de solvenți lipidici, detergenți, dezinfectanți uzuali, pH etanol şi alte substanțe dezinfectante
extreme. Prezintă sensibilitate la acțiunea inhibitorilor în maximum 30 minute.
sintezei ADN (acyclovir, etc).
Specii Prelevate Exigențe în transportarea prelevatelor.
HSV 1

HSV 2
Varicela

CMV

HIV

6. Folosind modelul propus, determină asemănările, deosebirile dintre:


Metode de prevenire a virozelor Remedii utile în tratament
Herpes simplex tip 1
Aciclovir Famvir Valtrex
HSV2
Inhibitori sinteză - Foscarnet
Varicella

CMV

HIV

72
Bacteriologie, Virusologie și Parazitologie medicală Ghid
metodologic

Agenda notițelor paralele Nr. 15


Subiectul: VIRUSURILE HEPATITELOR: A, B, C, D, E
Conținutul:
 Caractere morfobiologice. Virusurile hepatitelor. Virusul A(VHA); şi E (VHE).
Rezistența.
 Sursa de infecție. Mecanismele de infectare, patogenia hepatitelor A,E. Profilaxie.
 Repere taxonomice. Virusurile hepatitei B(VHB), C(VHC), D(VHD).
 Recoltarea prelevatelor în dependență de forma clinică a infecției. Exigențele în
transportarea prelevatelor.
 Marcherii virali ai hepatitelor virale şi însemnătatea lor diagnostică.
 Imunitatea. Profilaxie şi tratament.
1. Selectează din trăsăturile morfologice a virusurilor 2. Determină structura
antigenică, ce servesc ca
hepatici elementele comune: marcheri virali în
diagnostic.
1.1 Familia Picornoviridae Genul Hepatovirus Hepatita A Structura antigenică
VHA ______________________
Virioni de dimensiuni 27-28 nm, de tip ARN, monomer, Prelevat
______________________
______________________
______________________
______________________
______________________
Metode de diagnostic
______________________
______________________
______________________
______________________
______________________
______________________
______________________
______________________
______________________
______________________
simetrie cubică, prezența capsidei, nucleocapsidei. Posedă ______________________
un singur Ag proteic (Ag VHA), generat de patru peplomeri
ai capsidei.
1.2 Virusul hepatitei B Fam. Hepadnaviridae Structura antigenică
Genul Orthohepadnavirus VHB *AgHBs antigen de suprafaţă în
VHB este un virus ADN (particula Dane), formă sferică, membrana exterioară,
imunogen, induce producerea
diametrul 42 nm, compus din nucleocapsidă core (Ag HBc),
de anticorpi AnHBs de la 4-6
acoperit cu un înveliş extern lipoproteic ( peplos) ce conţine până la3 luni în toate secrețiile
antigenul de suprafaţă (Ag HBs). ADN–ul circular bicatenar, organismului.
parţial monocatenar şi prezenţa ADN- polimerazei virale *Ag HBc se găseşte în virionul
care are activitate de reverstranscriptază. complet şi în nucleocapsidele

73
Bacteriologie, Virusologie și Parazitologie medicală Ghid
metodologic

VHB este un virus pleomorf, se pot determina 3 forme nesamblate din nucleul
morfologice distincte: hepatocitelor infectate. Poate fi
detectat la purtătorii sănătoşi cu
Virionul complet (particula Dane) sferice, 42 nm, acoperită
hepatite cronice active de la a
membrană externă bilipidică 4 nm grosime, prezintă 7% din 10 zi de infectare.
numărul total al particulelor virale, conține 3 Ag vrale, *AgHBe determinantă ce este
indicator infecției acute stîns asociată cu nucleocapsida
Particulele sferice 17-25 nm, goale în interior. VHB ( debiut – 14, 28 zile),
Particulele filamentoase 22 nmx 50 – 230 nm, pot conţine indică o replicare virală activă.
Persistenţa îndelungată
Ag HBs.
determină prognostic
nefavorabil.
*AgHBx este slab studiat,
posibil este implicat în
transformarea oncogenă a
hepatocitelor.
*ADN-ul viral cu persistenţă
îndelungată indică infecţie
cronică.
Prelevat
______________________
______________________
______________________
______________________
Metode de diagnostic ______________________
 Metoda ELISA cu detecția anticorpilor și antigenelor ______________________
respectivi ______________________
______________________
 PCR
 Testul radioimun RIA;
 Imunodifuzia în gel, RHAI.
1.3 Virusul hepatitei C Structura antigenică
Fam. Flaviridae  Ag C100-3 asigură
Genul Hepacivirus sinteza 80-90% de An,
VHC însă preponderent în
VHC are formă sferică, stadiile tardive ale
diametrul 40-60 nm, infecţiei.
nucleocapsida  Ag C22-3 din regiunea
înconjurată de o nucleocapsidei,
anvelopă din strat permitedepistarea
lipidic cu „ spiculi” fini infecţiei la 6-9
din glicoproteine. săptămână de la debut.
Genomul este de tip  Ag C 33 – c codifecat de
ARN monocatener, liniar, de „sens pozitiv”. Anvelopa virală regiune NS3, înalt
este constituită din două glicoproteine E1 şi E2 de suprafaţă. imunogen.
E1 este hidrofibă ceea ce îi permite interacţiunea cu celula  Ag C200, obţinut prin
gazdă, fixarea de memrană şi transmiterea semnalelor către asocierea Ag C100-3,
enzimele celulare; E2 – este asociată cu membrana celulară, Ag C22-3, Ag C 33
este sediul pentru ce scapă de supravegherea imunologică.
74
Bacteriologie, Virusologie și Parazitologie medicală Ghid
metodologic

Cercetarea și rezultatele investigațiilor ELISA:  Ag NS5, codificat de


 Anti-HBC sumar (Ig G + IgM) indică diagnosticul domeniul NS5.
etiologic, dar nu caracterizează debutul și prognosticul Prelevat
infecției. ______________________
 Anti-HBC Ig G se testează tardiv în perioada de ______________________
convalescență, semnifică vindicarea sigură și imunitatea Metode de diagnostic
postinfecțioasă. Metoda PCR determină
 Anti-HBC IgM ARN VHC ce
 AntiNS4 anticorpi față de proteinele nestructurale, indice demonstrează replicarea
de însănătoșire. activă a virusului
 Ag HCc (AgHCcor) – prezent în nucleele hepatocitelor
(proces de multiplicare), generează anti-HBc IgM.
1.4 Fam. ? V.defectiv Virusul hepatitei Delta VHD Structura antigenică
 Ag HD apare în 1-10 zile de
la debutul bolii.
 ARN VHD
 An anti – HD
Prelevatele organismului
potențial infectate cu VHB,
VHC şi VHD
 Sângele şi derivatele din
sânge
 Lichidul cefalorahidian,
pleural, pericardial etc.
 Exudatul din plăgi
 Sperma, secretul vaginal,
sângele menstrual
 Organele prevăzute pentru
VHD este foarte apropiat de viroizi (viruşii plantelor), are transplantare
formă sferică, dimensiuni de 35-38 nm, la suprafață este  Saliva, secreţiile
învelit cu elemente de structură care aparțin virusul helper nazofaringiene
VHB sau WHB (virusul hepatitei marmotei).  Laptele mamar, lacrima, sputa,
sudoarea, urina, fecalele (fiind
Ribonucleoproteine VHD este acoperită cu proteina de contaminate cu microcantităţi
suprafaţă S (S1,S2). În celulele infectate se determină câteva de sânge).
tipuri de ARN.
1.5 Familia Calciviridae ? Virusul Hepatitei E, HEV Structura antigenică
______________________
Prelevat

Diagnosticul este dificil,


prin teste ca ELISA,
imunoscopie electronică
folosind seruri specifice
Virusuri nude au virioni în formă de cupă cu diametrul de obținute de la covalescenți
35-40nm și genom ARN liniar.
75
Bacteriologie, Virusologie și Parazitologie medicală Ghid
metodologic

3. Selectează pentru fiecare tip de virus hepatic mecanismul de infectare, sursa de infecție
Hepatitele Hepatitele

4. Elaborează câte două măsuri profilactice comune pentru hepatitele A, E și B,C, D


conform caracterelor de rezistența virusurilor
Măsuri profilactice Rezistența
Hepatitele A, E Suportă o încălzire până la 600C timp de 1-2
ore, acțiunea soluției de eter10%, 0,5-1%
fenol, soluție 1-2% cloramină, rezistă timp
îndelungat la frig, în masele fecale, în urina
bolnavilor și purtătorilor, se inactivează la t
1000C timp 5 min.
Hepatitele B, C, D Rezistenți la factorii ambianți, la raze UV,
soluții diluate de dezinfectante - formalină,
cloramină, fenol, eter, detergenți. Rezistența
sporește dacă virusul se află în ser sanguin.
Virusul rezistă câteva minute t 600C, la 1000C
se inactivează parțial în 10 minute, deplin 30 -
40 minute. Ușor suportă temperaturile joase.
5.Selectează din diverse surse mijloace terapeutice actuale, ca exemplu:
Aprobate În curs de aprobare Investigaționale
HVB
Interferon alfa-2b, Emtricitabina Clevudina
Lamivudina, Entecavir,
Peginterferon alfa 2a
HVC

76
Bacteriologie, Virusologie și Parazitologie medicală Ghid
metodologic

Agenda notițelor paralele Nr. 16


Subiectul: HELMINŢII. PROTOZOARELE PATOGENE.
Conținutul:
 Caracteristica generală a helminților. Clasificarea helminților.
 Helmintiazele mai răspândite în Republica Moldova.
 Structura şi ciclul de dezvoltare a Ascaridei lumbricoides. Enterobius vermicularis.
 Cestodelor (Taenia solium, Echinococcus granulosus). Ciclul de dezvoltare.
 Protozoarele patogene. Morfologia. Ciclul de dezvoltare (formele vegetative şi chisturile).
 Recoltarea prelevatelor în dependenţă de forma clinică a infecției. Exigențele în transportarea
prelevatelor.
 Imunitatea. Profilaxia şi tratamentul.
1. a) Identifică reperele taxonomice și bio morfologia helminților
Regn Animalia, Încrengatura Nematoda
Familie Ascaridae Gen Ascaris
Specie Ascaris lumbricoides
Indivizii maturi Ouăle

Regn Animalia, Încrengătura Nematoda, Familia


Oxyuridae, Gen Enterobius, sp. Enterobius vermicularis
Indivizii maturi Ouăle

Familia Taeniidae Gen Taenia


Indivizi maturi Ouăle

77
Bacteriologie, Virusologie și Parazitologie medicală Ghid
metodologic

Familia Taeniidae, Gen Echinococcus, sp.


Echinococcus granulosus
Indivizi maturi Ouăle

2. Identifică reperele taxonomice și bio morfologia protozoarelor patogene


Clasa Rhizopoda (Sarcodina) Amiba
dizenterică (Entamoeba histolytică )
1.forma magna
4.forma minata
6.chist

Clasa Sporozoa Toxoplasma gondii

78
Bacteriologie, Virusologie și Parazitologie medicală Ghid
metodologic

3. Identifică tipurile de prelevat dependent de ciclul de dezvoltare a parazitului


Prelevate dependent de prelevate Exigențe în transportare
parazitoză
Ascaris lumbricoides

Enterobius vermicularis

Taenia solium

Echinococcus granulosus

Amiba dizenterică

Toxoplasma gondii

4. Analizează ciclul de dezvoltare și metodele de profilaxie anti helminți


ciclul de dezvoltare metode de profilaxie
Ascaris lumbricoides

Enterobius vermicularis

Amiba dizenterică

Toxoplasma gondii

5. Identifică preparatele utilizate în tratament

79
Bacteriologie, Virusologie și Parazitologie medicală Ghid
metodologic

LUCRĂRI DE LABORATOR
REGULILE DE LUCRU ÎN LABORATORUL DE STUDII
În laborator se lucrează cu culturi microbiene patogene și condiționat patogene,
prelevate infectate, din care cauză este necesară o respectare strictă a regulilor de
securitate.
Se interzice:
1. În laborator a pune gențile pe mesele de lucru.
2. Folosirea produselor alimentare.
Studentul este obligat:
3. Intrarea în laboratoarele de microbiologie necesită obligatoriu echipamente de protecție (halat
cu mânici lungi şi bonetă).
4. Să nu facă mișcări bruște prin laborator.
5. Să controleze amenajarea locului de lucru, să-l păstreze în ordine şi curățenie.
6. Să folosească microscopul conform regulilor de lucru, să poarte responsabilitate pentru
îngrijirea lui.
7. Să folosească după destinație obiectele, aparatajul, reactivele, vesela, etc.
8. La spargerea accidentală unui recipient cu cultură patologică se acoperă cu pânză şi se toarnă
dezinfectant.
9. Pipetele, spatulele şi alte obiecte infectate să fie introduse în vasele cu soluție dezinfectantă.
La sfârșitul lucrului:
10. De curățit microscopul şi de aranjat în dulap. Frotiurile pregătite şi studiate de adunat în
container cu dezinfectanți.
11. De adus în ordine locul de lucru.
12. În cazul folosirii culturilor vii, de dezinfectat locul de lucru. Mâinile de prelucrat cu soluție
dezinfectantă, de spălat cu apă şi săpun.
Obligațiunile studentului de serviciu în timpul lucrului:
13. Controlează starea sanitară a laboratorului de studiu şi amenajarea locurilor de lucru.
14. Primește de la profesor utilajul, obiectele şi materialul didactic necesar (microscoape, medii de
cultură, culturi bacteriene, preparate biologice, etc.)
15. Conform indicațiilor primite de la profesor repartizează studenților microscoapele, culturile
microbiene, mediile de cultură, cutii Petri, eprubetele, pipetele etc.
După lucru:
16. Controlează microscoapele şi le aranjează în dulap.
17. Prelevatele studiate, culturile microbiene se duc în compartimentul prelucrare/ preparare
(laboratorul 309), pentru a fi dezinfectate şi omorâte.
18. Controlează şi aduce în ordine locurile de lucru ale studenților, spală podelele.
19. Stinge lumina în laborator, dă în primire laborantului de serviciu.

Semnătura elevului __________________


80
Bacteriologie, Virusologie și Parazitologie medicală Ghid
metodologic

Data ______ Lucrarea de laborator nr. 1


Subiectul: MORFOLOGIA MICROORGANISMELOR. METODA MICROSCOPICĂ
DE DIAGNOSTIC.
Competențe:
 Caracterizarea structurii laboratorului de microbiologie.
 Respectarea regulilor de lucru şi comportare în laborator.
 Descrierea morfologiei microorganismelor.
 Enumerarea structurii şi a principiului de lucru a microscopului optic cu sistemul de imersie.
 Prepararea frotiurilor din produse biologice şi culturi microbiene.
 Colorarea frotiurilor prin metoda simplă şi compusă.
 Microscopierea frotiurilor-test.
Ştiu Vreau să ştiu Învăţ

Sarcina I. Reține pentru a fixa regulile de comportare și securitate în laboratorul de


microbiologie. Aflați despre riscurile potențiale de securitate, pe care le presupune lucrul în
laborator și vizați registrul!
Sarcina II. Indică compartimentul din structura laboratorului didactic de microbiologie potrivit
materialelor indicate.
Mese de lucru acoperite cu material impermeabil, microscop, lupă, recipiente pentru
prelevarea materialului biologic, tampoane, baghete de lemn, anaaerostat, Gas Pak,
containere pentru materialul contaminat, boxă de siguranță antiepidemică.
Autoclave verticale, etuva cu aer fierbinte uscat, dulap pentru uscat sticlăria spălată,
cutii pentru ambalarea materialelor de sterilizat. filtre sterilizante pentru lichide,
Recipiente pentru medii.
Anse, balanțe tehnice, pense, spirtieră, lame și lamele la microscop, stativ pentru
coloranți, centrifugă, frigider, pipete cu vârfuri corespunzătoare, plăci din material
plastic cu godeuri pentru reacții serologice, eprubete, plăci Petri, stative pentru
eprubete.
Sarcina III. a) Identifică și numerotează componentele structurale ale microscopului:

Sarcina IV. Formulați funcțiile elementelor din celula bacteriană.


Elemente obligatorii a Funcțiile lor
procariotelor:

81
Bacteriologie, Virusologie și Parazitologie medicală Ghid
metodologic

Elemente facultative Funcțiile lor

Sarcina V. Pregătește frotiul/preparatul microscopic din material microbian cultural


conform algoritmului.

1. Pregătirea lamei 2. După caz dacă cultura 3. Încălzirea la roșu a ansei


Se lucrează cu lama sterilă studiată este solidă, se expune bacteriologice în flacăra
sau se degresează preventiv pe lamă o picătură de apă sterilă. arzătorului.
și se flambează în flacăra Nu este necesar pentru cultura
arzătorului. Pe centru se lichidă.
desenă un cerc cu ajutorul
marcherului.

Flambarea gâtului Flambarea gâtului eprubetei cu Etalarea picăturii de apă cu


eprubetei cu cultură în cultură (lichidă) în flacăra cultura solidă de
flacăra superioară a superioară a arzătorului, după ce microorganisme pe lamă.
arzătorului înainte de a a fost preluată cultura.
prelua cultura.

82
Bacteriologie, Virusologie și Parazitologie medicală Ghid
metodologic

Încălzirea la roșu a ansei Uscarea frotiului la temperatura Fixarea preparatului în


bacteriologice în flacăra camerei. flacăra superioară a
superioară a arzătorului, cu arzătorului
scopul de a distruge
microflora. Ansa sterilă se
lasă pe platou.

Metoda de colorare Pe preparatul finisat, uscat se Preparatul studiat se expune


(sarcina VI - Gram, picură ulei de imersie. Se în cutia cu deșeuri medicale.
colorație simplă cu un expune pe masa port obiect al Microscopul se prelucrează,
singur colorant Metil microscopului optic, se se aranjează husa.
albastru) focusează cu obiectivul necesar
și se studiază forma morfologică
a microorganismelor.
Sarcina VI. Realizează colorațiile indicate.
b) Metoda prin colorație simplă, un singur colorant:
1. Se pune lama cu frotiul în sus pe stativul de colorare.
2. Se acoperă lama cu soluția albastru de metilen şi se lasă 1-3 minute.
3. Se spală lama cu apă de la robinet. Se absoarbe excesul de apă între
două sugative ( hârtie de filtru). Se usucă lama în poziție verticală şi
se examinează la microscop.
c) Metodă din colorații diferențiale, după Gram
1. Se colorează cu soluție 0,5 % violet de gențiană sau cristal violet cca
60 secunde.
2. Se varsă colorantul şi, ținând lama înclinată, se picură soluție Lugol
pentru spălarea colorantului. Se acoperă lama cu soluție Lugol
proaspătă şi se lasă să acționeze cca 30 secunde.
3. Se scurge soluția Lugol şi se spală frotiul cu alcool etilic de 96 0, se
acoperă imediat frotiul cu alcool etilic proaspăt şi se dă lamei mișcări alternative de
înclinare până când preparatul nu mai eliberează colorant. Se spală cu apă de robinet.
4. Se recolorează 1-2 minute cu soluție 0,1% de roșu neutru sau 30 de secunde cu soluție
0,1% fucsină bazică.
5. Se spală, se absoarbe excesul de apă, se usucă şi se examinează cu imersia.

83
Bacteriologie, Virusologie și Parazitologie medicală Ghid
metodologic

Sarcina VI. a) Examinează microscopic microorganismele.


1. Se așeză preparatul pe masa port obiect a microscopului.
2. Se reflectă lumina în condensor (oglinjoara, sursa electrică).
3. Se focalizează preparatul cu obiectivul 10X, manipulând butonul mișcării grosiere, se
reglează lumina prin intermediul diafragmei. Se alege obiectivul 40X pentru preparate
uscate, 90X cu imersie.
4. Se rotește revolverul şi se aduce în axul microscopului obiectivul cu imersie. Se coboară
tubul microscopului manipulând până la contactul lentilei frontale a obiectivului cu
picătura de ulei de pe lamă.
5. Privind prin ocular(e), se prinde imaginea, manipulând lent, progresiv, numai de jos în
sus, tubul microscopului prin butonul mișcării grosiere. Se focalizează imaginea prin
butonul mișcării fine.

b)Schițează grafic principalele forme de microorganisme.

_______ _______ ________ _______ _______ _______ ______

________ ________ _______ _______ _______ _______ ________

d) Definitivează rolul colorației în domeniul medical.


În schema propusă, este indicată compoziția
chimică a peretelui celular la bacterii, conform
căreia, după metoda Gram, bacteriile se subîmpart
în cele Gram "+” și Gram”-”.
Rolul colorației Gram în domeniul medical

Diferențierea bacteriilor conform microscopiei

Sarcina VII. Realizează testul final

Concluzii

84
Bacteriologie, Virusologie și Parazitologie medicală Ghid
metodologic

Data ______ Lucrarea de laborator nr. 2


Tema: TEHNICI DE PRELEVARE A MATERIALULUI BIOLOGIC.

Unități de competență
 Enumerarea diversității de materiale biologice.
 Elaborarea unui algoritm de recoltare a prelevatelor de la bolnavi.
 Utilizarea ustensilelor, recipientelor în prelevarea materialului biologic.
 Etichetarea vaselor cu probe biologice, completarea formularului.
 Respectarea regulilor de păstrare, transportare a prelevatelor în laborator, rezide
medicale.
 Respectarea eticii şi deontologiei medicale în recoltarea materialului infecțios.
Materiale şi utilaje: recipiente şi instrumente, medii de cultură preparate şi semifabricate,
microscop, sursa de lumină, platoul cu set de preparare a preparatelor, coloranți după Gram,
planșe
Sarcina I. Menționați rolul microorganismului conform domeniului specificat.
I. II. III. IV. V. VI.
Microbiologie Bacteriologie Virusologie Parazitologie Micologie Imunologie

Sarcina II. Precizați regulile de bază pentru recoltarea prelevatelor indicate.


1. PREGĂTIREA 2.CERINȚELE 3. ÎNTOCMIREA 4.PROCEDURA
PACIENTULUI CĂTRE ETICHETEI DE PRELEVARE
RECIPIENT
I. SPUTA

5.CONDIȚII DE TRANSPORTARE

II. URINA 1. 2 3 4

5.CONDIȚII DE TRANSPORTARE

85
Bacteriologie, Virusologie și Parazitologie medicală Ghid
metodologic

III. MASE FECALE 1. 2. 3. 4.

5. CONDIȚII DE TRANSPORTARE

IV.HEMOCULTURA 1. 2. 3. 4.

5.CONDIȚII DE TRANSPORTARE

V. EXSUDAT NAZOFARINGIAN 1. 2. 3. 4.

5.CONDIȚII DE TRANSPORTARE

VI. PUROI 1 2 3 4

5.CONDIȚII DE TRANSPORTARE

86
Bacteriologie, Virusologie și Parazitologie medicală Ghid
metodologic

Sarcina III. Identifică exigențele în transportarea prelevatelor.


Cerințele către Temperatura în Timpul necesar în
container transportare de transportare

Sarcina IV. Prelevă exsudatul nazofaringian.


Material necesare: mânuși, eprubete cu medii de cultură, tampon
subțire fixat pe port tampon, etichete, formulare pentru laborator.
Efectuare:
7) confirmarea identității pacientului
8) se explică procedura pentru a-i reduce anxietatea și a ne
asigura de cooperarea sa.
9) Pentru că prelevarea faringiană declanșează reflex de tuse,
este indicat ca persoana care face prelevarea să se protejeze
cu mască de tifon și în mănuși sterile.
10) Prelevarea se face cu tamponul înainte sau la 3-4 ore după
toaleta gurii ori ingestie de alimente.
11) Se pregătește recipientul, se completează eticheta
12) Pacientul așezat, cu gâtul în ușoară extensie, faringele bine expus prin iluminare şi deprimarea
bazei limbii cu apăsător steril, pronunță tare vocala A.
13) Cu tamponul introdus în faringe, fără a atinge limba sau palatul, se șterge orice zonă inflamată,
ulcerată sau cu depozite purulente.
14) Tamponul scos cu precauție se introduce în tubul protector.
15) Se transportă timp de o oră la laborator la t0 mediului
Sarcina V. Analizează informația şi identifică greșelile științifice comise intenționat ce se
referă la Codurile de culori ale ambalajelor în care se colectează separat deșeurile rezultate
din activitatea medicală sunt:
1) galben - pentru deşeurile tăietoare-înţepătoare, anatomio-patologice și infecţioase
cu imprimarea pictogramei "Pericol biologic";
2) cafeniu – pentru deşeurile: chimice, de medicamente, inclusiv citotoxice/citostatice,
de amalgam;
3) verde – pentru deşeuri nepericuloase reciclabile;
4) negru - pentru deşeurile nepericuloase (deşeurile municipale).
Sarcina VI. Determină deșeurile rezultate din activitatea prelevării medicale și recipientul
de colectare.

Sarcina V. Realizează testul final


Concluzii

87
Bacteriologie, Virusologie și Parazitologie medicală Ghid
metodologic

Data ______ Lucrarea de laborator nr. 3


Subiect: ACȚIUNEA AGENȚILOR FIZICI, CHIMICI SI BIOLOGICI ASUPRA
MICROORGANISMELOR. STERILIZAREA. DEZINFECȚIA. INFECȚIA ȘI
PROCESUL INFECȚIOS.
Competențe:
 Caracterizarea metodelor de dezinfecție şi sterilizare utilizate în microbiologie.
Prepararea diverselor soluții dezinfectante.
 Utilizarea aparatajului pentru sterilizare. Pregătirea sticlăriei, instrumentelor,
materialelor moi. Evaluarea analizelor în controlul sterilității
 Descrierea factorilor mediului ambiant şi influenţa lor asupra macroorganismului.
 Identificarea căilor şi mecanismelor de pătrundere a microorganismelor în organismul
uman. Procesul infecțios. Condițiile declanșării procesului infecțios.
 Mecanismele de producere a infecției, factori de patogenitate ai bacteriilor, virulența, exo şi
endotoxine.
Materiale şi utilaje: casoletă, sticlărie, soluții dezinfectante, teste chimice, boxe pentru
neutralizarea deșeurilor; aparataj: autoclava, etuva, lampa bactericidă, sterilizator.
Sarcină I. Identifică etapele de decontaminare, dezinfecție, sterilizarea a dispozitivelor
medicale contaminate.

Sarcina II. Analizează gradul contaminării microbiene a suprafețelor, spațiului,


recipientelor cu aprecierea rezultatelor.
Recipiente Metode
Controlul calității dezinfecției suprafețelor și echipamentelor de lucru se
realizează prin metoda tampoanelor. Prelevarea probelor se execută prin
ștergerea suprafeței de testat, astfel încât să se acopere o suprafață totală de 100
cm2 (10 cm x 10 cm), marcată de un șablon steril sau prin apreciere. Recoltarea
se face aplicând o presiune fermă pe suprafață, trecând tamponul de 3 ori prin
același loc, în direcții diferite (a doua trecere perpendiculară pe prima, iar a
treia, oblică pe primele două).
Enterobacterii intestinale
O dată în lună
sp. Pseudomonas aerugenosa
Microorganisme patogene După prescripții epidemiologice
Ouă de helminți O dată în lună pentru laboratoarele
specializate.
Acizi nucleici O dată în semestru, laboratoare genetic
moleculare

88
Bacteriologie, Virusologie și Parazitologie medicală Ghid
metodologic

Sarcina III. Identificarea germenelor și criterii de apreciere a impurificării aerului.


Norme privind conținutul microbian al aerului (număr de UFC la 370C/m3)
Vara Iarna
Curat 1500 4500
Impurificat 2500 7000
Pentru analiza microbiologică a aerului din încăperi închise se
prelevă probe la fiecare 20 m de suprafaţă, din 5 puncte (4 puncte
la colţuri şi în centru) situate la 0,5 m de la pereţi şi la o înălțime
de 1,6-1,8 m de la podea (nivelul respiraţiei în încăperile de
locuit), şi la nivelul patului în saloanele de spital. Recoltarea se
face ziua în perioada activității intensive a omului şi după
curăţenia umedă şi ventilarea încăperii. Pentru determinarea
numărului total de germeni se folosesc cutii cu geloză obişnuită,
pentru stafilococi geloză hiperclorurată cu lapte sau cu lapte şi ou,
iar pentru streptococi mediul Garro (geloză cu sânge de fibrinat
de iepure şi violet de genţiană).
Verificarea gradului de dezinfecție și sterilizare a instrumentelor, sticlăriei.
Sticlăria este spălată şi uscată. Este învelită în hârtie, pungi de sterilizare. Pipetele se sudează la
capătul ascuțit. Eprubetele, flacoanele se închid cu dopuri de vată şi tifon. Deasupra se îmbracă
hârtie. Articolele se așază orizontal. Se interzice așezarea aglomerată a articolelor de sterilizare.
Controlul eficientei sterilizării a unităților se realizează:
Indicatori fizici (manometru, Se realizează în orice proces de sterilizare. Control de 2 ori
termometru). pe lună.
Indicatori chimici (floare de sulf Se realizează în orice proces de sterilizare. Culoarea
(autoclave) se topește la 115 grade indicatorului după sterilizare trebuie să corespundă cu
C, acid benzoic (autoclava) se culoarea martorului.
topește la 121-122 grade C, tiouree 1. Un test mai închis la culoare: arată că sterilizarea s-a
(etuva) se topește la 180 grade). efectuat corect, dar parametrii de timp şi temperatură au
fost depășiți. Rezultă o sterilizare acceptată bună.
2. Un test mai deschis la culoare denotă o sterilizare
neacceptată (incorectă, incompletă). Cauze posibile: pachet
supraîncărcat, autoclav supraîncărcat, presiune inadecvată a
aburului, timp de expunere mai mic, admisie de aer în
autoclav.
3. Un test cu o colorație neuniformă arată o sterilizare
neacceptată. Cauze posibile: penetrarea inadecvată a
aburului în pachetul sterilizat pungi de aer în autoclav.
Indicatori biologici: tuburi cu fire de Se realizează o dată în semestru.
bumbac cu spori, care după
sterilizare se însămânțează.
Sarcina IY. În baza algoritmului propus separă deșeurile rezultate din activitatea
prelevării medicale și indică recipientul de colectare.

89
Bacteriologie, Virusologie și Parazitologie medicală Ghid
metodologic

a B c d e f
1.mănuşi, 2.urina, 3.halate, 4.ace şi seringi de unică folosință, 5.lame, 6.foarfece, 7.măşti,
8.şerveţele igienice, 9.tifon, 10. bandajele, 11.prelevate, 12. tampoane, 13. textile , 14.pungi cu
sânge, 15.tuburi de colectare, 16.vase de sucţiune (aspirație), 17. linii intravenoase, 18.catetere, 19.
cutii Petri, 20.organe, 21. spatule, 22.sticle, 23.ampule stricate, 24.catetere intravenoase, 25.lame de
sticlă, 26.mănuşi, 27.Halspan 45, 28.măşti, 29.lanţete, 30. bandajele, tampoane necontaminate.
Sarcina V. a) Descrie structura, funcția şi regimul de funcționare a etuvei cu aer
fierbinte şi uscat (Pupinel).

b) Descrie funcția şi regimul de funcționare a autoclavei.

c) Determină principiul filtrării și rolul metodei în sterilizare.


Filtrarea este trecerea unui fluid printr-un corp poros – filtru. Filtrele
cu porozități convenabile pot debarasa de microorganism fluidul filtrate,
acestea fiind reținute mecanic si electrostatic in porii filtrului. Se aplica
pentru sterilizarea aerului, a unor medii de cultura pentru microbi, a
medicamentelor care nu suporta încălzirea.
Tipuri de filtre: Placi filtrante din azbest impregnate cu caolin (filtre
Seitz sau sticla poroasa (filter Schott), membrane filtrante din acetat de
celuloza cu porozități între 8 si 0,025 µm.
Sarcina VI. Schițează în hartă căile şi mecanismele de pătrundere a microorganismelor în
organismul uman.

Concluzii

90
Bacteriologie, Virusologie și Parazitologie medicală Ghid
metodologic

Lecturează. Etapele de curăţare (decontaminarea/predezinfecţia), dezinfecţie şi pregătire a


dispozitivelor medicale contaminate (instrumente, echipamente) către sterilizare.
Regulamentului (UE) nr. 528/2012 al Parlamentului European
Decontaminarea reprezintă îndepărtarea murdăriei şi a microorganismelor patogene de
pe obiecte, astfel încât acestea să devină sigure în timpul manipulării, utilizării, prelucrării
ulterioare sau eliminării. Decontaminarea este o combinaţie de procese care includ
curăţarea, dezinfecţia şi/ sau sterilizarea, cu scopul de a face sigură utilizarea dispozitivelor
medicale reutilizabile la pacienţi dar şi manipularea în siguranţă a acestor dispozitive de
către personalul medical.
 Decontaminarea/pre-dezinfecţia/curăţarea este primul tratament care se aplică
dispozitivelor medicale fiind realizat prin două etape: imersia dispozitivelor medicale
utilizate, în soluţie de detergent - dezinfectant etichetate (cu acţiune de detaşare a
murdăriei grosiere de pe substrat şi acţiune bactericidă); faza de curăţare, îndepărtare
a substanţelor proteice prin intermediul unei perii, insistând asupra articulaţiilor şi
canelurilor utilizând o perie moale.
 Clătire riguroasă sub jet de apă potabilă;
 Dezinfecţia dispozitivelor medicale se realizează cu dezinfectant avizat de Ministerul
Sănătății în concentrația recomandată de producător. Concentraţia de lucru a soluţiei
de dezinfectant trebuie să acopere spectrul de acţiune: bactericid, fungicid, virulicid.
Soluţia de dezinfectant se pune în cuve/recipiente cu capac. Instrumentarul este
imersat în soluţia de dezinfectant în concentraţia recomandată de producător, având
grijă ca soluţia dezinfectantă să îl acopere pe perioada de timp recomandată de
producător. La sfârşitul timpului de dezinfecţie se extrag instrumentele.
 Clătire. Se clătesc instrumentele cu apă din abundenţă.
 Uscare cu un prosop curat sau aer comprimat.
 Se lubrifiază instrumentarul care necesită acest tratament.
 Se verifică integritatea instrumentului.
 Împachetarea materialului pentru sterilizare se realizează în cutii metalice (pentru
sterilizarea cu aer cald); cutii metalice perforate (pentru sterilizarea cu abur sub
presiune); casolete perforate cu colier (pentru sterilizarea cu abur sub presiune);hârtie
specială pentru împachetarea instrumentarului sau materialului textil fabricată special
pentru sterilizarea cu abur sub presiune (EN 868-2).
 Instrumentele de inox pot fi împachetat în hârtia creponată sau hârtia care combină
celuloza cu fibrele sintetice, este utilizată în mod obişnuit ca material de ambalare
pentru sterilizarea cu abur, căldură uscată şi oxid de etilenă. Hârtia este permeabilă la
abur, aer şi vapori chimici şi asigură o barieră eficientă în cazul în care trusele sunt
depozitate în condiţii curate, uscate.
 La încărcarea incintei de sterilizare, este necesar de a se lăsa spaţii între obiecte şi
între obiecte şi pereţi, pentru a permite circularea şi pătrunderea în şi printre obiecte a
agentului de sterilizare.

91
Bacteriologie, Virusologie și Parazitologie medicală Ghid
metodologic

 Sterilizarea prin metode fizice și fizico-chimice se înregistrează în Registrul de


evidență a sterilizării, care conține: data și numărul aparatului, conținutul și numărul
obiectelor din șarjă, numărul șarjei, temperatura și, după caz, presiunea la care s-a
efectuat sterilizarea, ora de începere și de încheiere a ciclului (durata), rezultatele
indicatorilor fizico-chimici și rezultatul testelor biologice, semnătura persoanei
responsabile cu sterilizarea și care eliberează materialul steril.
 Durata menținerii sterilității materialelor ambalate în cutii metalice perforate sau în
casolete cu colier este de 24 de ore de la sterilizare, cu condiția menținerii acestora
închise.
Metode de control al eficienţei sterilizării
Controlul zilnic al eficacităţii sterilizării, precum şi a funcţionării corecte a utilajului de
sterilizare se poate efectua prin metode fizice, chimice şi biologice. Fiabilitatea acestor
metode este diferită. Metodele fizice şi chimice sunt destinate pentru controlul operativ a
parametrilor regimurilor de sterilizare. Metodele fizice de control se efectuează cu
ajutorul mijloacelor de măsurare ale temperaturii, presiunii şi ale duratei de timp. În
metodele chimice se utilizează indicatoarele clasificate în 6 clase, cu interpretarea culorii
indicatorului după sterilizare, care trebuie să corespundă cu culoarea martorului. Metoda
biologică utilizează biotestele, care au dozate o cantitate anumită de spori de test.
Controlul eficacităţii sterilizării cu ajutorul biotestelor se recomandă să fie efectuată nu
mai rar de o dată pe săptămână.
Clasificarea şi gestionarea deșeurilor medicale.
Segregarea constă în separarea diferitor cursuri de deșeuri în baza unor proprietăți cu nivel înalt
de risc caracteristice deșeurilor, tipul de prelucrare şi metodele de depunere aplicate.
Codurile de culori ale ambalajelor în care se colectează separat deșeurile rezultate din
activitatea medicală sunt: 1) galben - pentru deşeurile tăietoare-înţepătoare, anatomio-
patologice și infecţioase cu imprimarea pictogramei "Pericol biologic"; 2) cafeniu – pentru
deşeurile: chimice, de medicamente, inclusiv citotoxice/citostatice, de amalgam; 3) verde –
pentru deşeuri nepericuloase reciclabile; 4) negru - pentru deşeurile nepericuloase (deşeurile
municipale).
Ambalajul în care se face colectarea și care vine în contact direct cu deșeurile periculoase
trebuie să fie de unică folosință (carton) și se va neutraliza odată cu conținutul. Sacii pentru
depozitarea deșeurilor periculoase/infecțioase, urmează să fie confecţionaţi din plastic de înaltă
densitate, cu o rezistenţă mecanică înaltă; grosimea plasticului din care este confecţionat sacul
este cuprinsă între 50-70 µm, termosuturile sunt continue, rezistente şi nu permit scurgeri de
lichid. Sacii şi recipienţii speciali care conţin deşeuri medicale colectate la locul producerii, vor
fi depozitaţi temporar în spaţiul special amenajat în exteriorul clădirii (respectând prevederile
OMS 219/2002).
Durata stocării temporare a deșeurilor periculoase rezultate din activitatea medicală este cât mai
scurtă posibil, iar în timpul stocării temporare sunt respectate normele de igienă în vigoare

92
Bacteriologie, Virusologie și Parazitologie medicală Ghid
metodologic

Data ______ Lucrarea de laborator nr. 4


Subiectul: FIZIOLOGIA MICROORGANISMELOR. METODA BACTERIOLOGICĂ DE
DIAGNOSTIC.
Competențe:
 Caracterizarea compoziției chimice a celulei microbiene.
 Clasificarea microorganismelor după tipul de nutriție. Factorii de creștere. Transportul
substanțelor nutritive.
 Identificarea tipurilor de respirație la microorganisme.
 Determinarea rolului biologic al enzimelor și aplicarea practică.
 Enumerarea etapelor de multiplicare a microorganismelor.
 Aplicarea practică a pigmentogenei şi aromat genezei bacteriilor.
Materiale şi utilaje: medii de cultură, colonii R,S în cutii Petri, eprubete; diverse produse
alimentare (brânzeturi sărate, lactate, borcane cu dulceață, vin)
Sarcina I Caracterizează compoziția chimică, nutriția, respirația, tipul de enzime a
celulei microbiene.

Sarcina II. Determină procesele de transport a substanțelor nutritive


Proba: În paharul Berzelius pe centru cu membrană
semipermeabilă pentru apă, se introduc soluții cu
osmolarități diferite: izotonic, hipotonică.
Cantitatea unei soluții (după caz) va prevala față de
cealaltă. Atingerea stării de echilibru osmotic este asociată
cu modificarea volumelor celor doua soluții. In acest caz,
gradientul de presiune osmotica asigura difuziunea neta a
apei în sensul gradientului sau de concentrație

Identifică tipurile de transport a substanțelor nutritive în


celula bacteriană

Sarcina III. A. Identifică tipul de respirație la microorganisme.


În dependență de necesitate a oxigenului liber, microorganismele se subîmpart:
1. 3.
2. 4.

93
Bacteriologie, Virusologie și Parazitologie medicală Ghid
metodologic

B. Descrie principiul construcției a


termostatului şi tipul de respirație:

C. Descrie principiul construcției a aerostatului (GasPacul) şi


asigurarea tipului de respirație

Sarcina IV. Determină rolul biologic al enzimelor și aplicarea practică.


(din imagine)

(produsele alimentare)

Activitatea fermenților depinde de următorii


factori:

Sarcina V. Aplicarea practică a pigmentogenei şi aromatogenezei bacteriilor.


În două eprubete cu conținut de apă și alcool descărcați ansa încărcată din culturile demonstrate.
Etalează, determină solubilitatea pigmenților, argumentează.

Sarcina V. Pentru cultivarea microorganismelor din produsele patologice recoltate sunt necesare
substraturi deosebite, numite medii de cultură.
a) explică cerințele fată de mediile de cultură:
1. 2.
3. 4.
b) Identifică clasificarea mediilor de cultură și finalizează scopul utilizării
Clasificarea mediilor după scopul utilizării Exemple
Medii uzuale
Medii speciale 
Medii de îmbogățire 
Medii selective 
Medii diferențiale 
Medii de transport
Sarcina V. Însămânțează prelevatele pe medii de cultură conform metodelor descrise.

94
Bacteriologie, Virusologie și Parazitologie medicală Ghid
metodologic

Epuizarea semicantitativă a
inocuului pe suprafața
plăcilor Petri.
Placa Petri cu mediu de
cultură se menține circa 30
secunde la 370 C cu capacul
întredeschis pentru
evaporarea condensului
1. Cu mâna stângă se întredeschide capacul, cu mâna dreaptă se ține
ansa, ca un creion, oblic pe suprafața mediului şi se plimbă ușor,
pentru a evita zgârierea acestuia.
2. Inocuul este dispersat în patru cadrane, descriind cu ansa striuri
conform imaginei, în ultimele cadrane se obțin colonii izolate după
incubare.
b) Însămânțarea coloanei prin înțepare, indicat pentru testarea
mobilității sau conservare. Se încarcă firul cu inocul și se înțeapă
central coloana de agar nutritiv aproape de fundul tubului. La
testarea mobilității se retrage pe același traiect.
c) Însămânțarea pantei prin striuri în ”S” Indicat pentru testarea
activității biochimice. Se încarcă firul cu inocul, se înțeapă coloana,
se retrage și pe pantă se însămânțează prin mișcări ”S”.

e) Însămânțarea în medii lichide se face direct cu seringa de


prelevare, cu pipeta, ansa încărcată cu prelevat.
A. Înclină tubul și descarcă ansa pe peretele tubului cum indică
figura. B. Când readuci tubul la verticală, inoculul ajunge submers
și difuzează în mediu.
Mâinile se șterg cu tamponul
umezit începând cu partea dorsală,
mai puțin contaminată, şi
continuând cu suprafața palmară,
spațiile interdigitale, pliurile
periunghiale.
Sarcina VIII . Descrie proprietățile culturale ale microorganismelor (macroscopic).
a) Bifează trăsăturile prezente din tabel conform aspectului coloniei demonstrate în laborator.
Forma punctiformă circulară filamentoasă neregulată dendritică lenticulară

Relief plat convex bombat acuminat ombilicat papilat

Marginea întregi ondulate lobate erodate filamentoase ondulat


invazive

Sarcina VIII. Realizează testul final


Concluzie

95
Bacteriologie, Virusologie și Parazitologie medicală Ghid
metodologic

Data ________ Lucrarea de laborator nr. 5


Subiectul: IMUNOTERAPIA, IMUNOPROFILAXIA BOLILOR INFECȚIOASE.
Unități de competență
 Caracterizarea şi utilizarea preparatelor imunobiologice.
 Caracterizarea vaccinurilor utilizate ca mijloc de prevenire a maladiilor cauzate de agenții
patogeni.
 Investigarea calendarului de vaccinări obligatorii.
Sarcina I. Expune dovezi pro și contra vaccinării
PRO CONTRA

Sarcina II. Descrie structura antigenică a celulei microbiene.


a. Numește proprietățile Ag:

b. Enumeră conform structurii principalele tipuri de Ag bacteriene.


Tipurile și nivelele Compoziția chimică
de amplasare a Ag

Sarcina III. Descrie structura anticorpilor (imunoglobulinelor)

Sarcina IV. Identifică trăsăturile distinctive a vaccinurilor după conținutul biologic.

96
Bacteriologie, Virusologie și Parazitologie medicală Ghid
metodologic

Vaccin viu atenuat


Vaccin inactivat
Vaccin cu componente microbiene
purificate, proteice sau polizaharidice
conjugate proteic
Anatoxine
Sarcina V. Determină:
Metode de administrare a vaccinurilor
Contraindicațiile la vaccinări
Reacții adverse

Calendarul vaccinărilor obligatorii în republica moldova pentru anii 2016-2020


Vârsta Hepatita Tbc Polio- Infecţie cu Infecţie Infecţie cu Difteria Difteria Rujeola
virală B mielita rotavirus Hib pneumococi tetanos, tetanosul oreion
HepB BCG VPO/ tuseaconv rubeola
VPI RV Hib PC DTP DT/Td ROR
24 ore HepB-0
2-5 zile BCG
1
2 luni HepB- VPO-1 RV-1 Hib-1 PC-1 DTP-1
1
4 luni HepB- VPO-2 RV-2 Hib-2 PC-2 DTP-2
2
6 luni HepB- VPO-3 Hib-3 DTP-3
3 VPI
12 luni PC-3 ROR-1
22-24 VPO-4 DTP-4
luni
6-7 ani VPO-5 DT ROR-2

15 – 16 Td ROR-
ani 3**
Adulţii: Td
La 20, 30,
40, 50 şi
60 ani
b.) În ce constau avantajele și dezavantajele utilizării preparatelor serice în imunizarea pasivă?

Sarcina VI. Rezolvați testul final


Concluzie
Data ________ Lucrarea de laborator nr. 6
97
Bacteriologie, Virusologie și Parazitologie medicală Ghid
metodologic

Subiectul: CHIMIOTERAPIA ŞI CHIMIOPROFILAXIA BOLILOR INFECȚIOASE.


Unități de competență
 Caracterizarea antibioticelor ca preparate chimioterapice.
 Descrierea fenomenelor de rezistenţă şi multirezistenţă la substanţele antimicrobiene a
agenţilor patogeni.
Sarcina I . Identifică metodele de obținere şi tipurile de antibiotice.
Antibiotice de natură biologică:
I. Obținute din fungi
II. Produse de actinomicete
III. Sintetizate de bacterii
IV. Sintetizate de plantele superioare
V. Obținute din țesuturile animale
Antibiotic sintetic, semisintetic
Sarcina II.Selectează reacţiile adverse cunoscute ale tratamentului cu antibiotice.
1. Diminuarea 6.Presor de selecţie,
morbidității fenomen de rezistență
2. Socul endotoxic 7. Avitaminoze
3. Dismicrobismul 8. Atingeri renale
4. Infecții nosocomiale 9. Atingeri hepatice
5. Atingeri ale măduvei 10. Fixarea informației de
osoase ARN plasmidelor
Sarcina III. Determină sensibilitatea culturii izolate la antibiotice prin metoda
difuzimetrică (discurilor).

98
Bacteriologie, Virusologie și Parazitologie medicală Ghid
metodologic

a. Suspensia de cultură cercetată se însămânțează prin metoda de «gazon». Cutiile


însămânțate se usucă parțial timp de 30 - 40 min la temperatura camerei.
b. Pe suprafața gelozei însămânțate cu ajutorul pensei se amplasează uniform discuri la
distanța de 2 cm de hârtie îmbibate cu soluții de diferite antibiotice, se apasă atent cu
ajutorul pensei pentru a asigura contactul bun cu suprafața gelozei.
c. Cutiile însămânțate cu discurile amplasate deasupra se incubează la 37°C timp de 18 - 24
ore. Cutiile se întorc cu fundul în sus, pentru a evita formarea şi scurgerea apei de
condensare pe suprafața gelozei însămânțate.
Evidența rezultatelor. Acțiunea antibioticelor se apreciază după fenomenul de reținere a
creșterii (zonelor de sterilitate) în jurul discurilor, se determină cu ajutorul riglei.
Sarcina IV. Comentați enunțul:
E posibil de a fi realizat: Bioterorismul modern prin intermediul agenților multidrog
rezistenți? Argumentați.

Sarcina IV. Selectează câteva reguli corecte pentru a preveni apariția rezistenței la
antibiotice:
 Nu folosi antibiotice dacă nu îți sunt prescrise de un medic. Nu insista să primeşti
antibiotic dacă medicul îți spune că nu este necesar.
 În tratament cu antibiotice nu este niciun beneficiu, permanent apar consecințele de tip
candidozele şi diareea severă.
 Nu păstra antibiotice pentru o viitoare infecție şi nu folosi antibiotice rămase de la un
episod anterior de boală.
 Nu lua antibiotice prescrise altei persoane şi nici nu împărți antibioticele prescrise ție cu
alți bolnavi, chiar dacă manifestările bolii par asemănătoare. Ar putea fi ineficient şi cu
toate riscurile menționate mai sus.
 Previno infecțiile prin spălarea regulată a mâinilor, evitarea contactului cu persoanele
bolnave şi prin efectuarea la timp a vaccinurilor recomandate.
 Evită aglomerările de persoane în perioadele de epidemii de infecții respiratorii.
 Gripa şi răceala sunt două exemple de infecții peste care antibioticele ne ajută să trecem.
 Virozele sunt tratate numai cu antibiotice.
Sarcina V. Rezolvați testul final
Concluzie

99
Bacteriologie, Virusologie și Parazitologie medicală Ghid
metodologic

Data ______ Lucrarea de laborator nr. 7


Subiectul: GENUL STAPHYLOCOCCUS. GENUL STREPTOCOCCUS. GENUL
NEISSERIA.
Unități de competență
 Descrierea morfo - biologică a cocilor patogeni.
 Determinarea factorilor de patogenitate în declanșarea procesului infecțios.
 Recoltarea prelevatelor în dependență de forma clinică a infecțiilor cocice.
 Recunoașterea particularităților specifice de transportare a materialului infecțios.
 Pregătirea frotiului, colorarea după metoda Gram.
 Aprecierea rolului cocilor patogeni în declanșarea infecțiilor nosocomiale.
 Elaborarea măsurilor de prevenire în corelație cu factorii de rezistență.
Materiale şi utilaje: planșe, test preparate, medii de cultură preparate şi semifabricate,
culturi pure de stafilococi, recipiente şi instrumente: cutii Petri, eprubete, tampoane de vată,
microscop, sursa de lumină, platoul laborantului cu: lame, anse, spirtieră, cuvă reniformă,
suport pentru lame, set de coloranți: după Gram, colorația simplă.
Sarcina I. Completează primele două rubrici ale tabelului, răspunzând la întrebările: Ce
știu despre cocii patogeni? Ce vreau să știu?
Știu Vreau să știu Am învățat

Sarcina II. Descrie în tabelul aplicat trăsăturile morfologice distinctive a speciilor


indicate.
Staphylococc Streptococcus Streptococcus Neisseria Neisseria
us aureus pyogenes pneumoneae gonorrhoeae meningitidis
Forma,
amplasarea
Dimensiuni

Protecția
bacteriei
Mobilitatea

Adezivitatea

Colorația

Sarcina III. Determină factorii de patogenitate în declanșarea procesului infecțios,


întocmind triade după următorul algoritm:
1.Specia – 2. Antigen de structură – 3. Factor de patogenitate
Staphylococcus Streptococcus Streptococcus Neisseria Neisseria
aureus (1) pyogenes (2) pneumoneae (3) gonorrhoeae (4) meningitidis (5)

Sarcina IV. Selectează particularitățile specifice de recoltare și transportare a


materialului infecțios (din tema Metode de prelevare a materialului biologic). Prezintă
datele succint în schemă.
100
Bacteriologie, Virusologie și Parazitologie medicală Ghid
metodologic

Specii implicate în Prelevat Exigențe de transportare


proces infecțios
Staphylococcus Puroi din arsuri, plăgi
aureus Exsudat nazofaringian
Urină, tampoane vaginale.
Neisseria meningitidis LCR
Mucus nazofaringian
Neisseria gonorrhoeae Scurgeri purulente vaginale
Secreții endocervicale
Exsudat acumulat în sac
conjunctival
Streptococcus Tampon nazofaringian
pyogenes Puroi, proces deschis
Hemocultura
Sarcina V. Enumeră etapele de colorare după Gram, pregătește un frotiu/preparat.
Realizează microscopia preparatelor respectând regulile de lucru cu microscopul optic,
sistemul de imersie.

Sarcina VI. Selectează și prezentă enunțuri ce determină rolul cocilor patogeni în


declanșarea infecțiilor nosocomiale după algoritmul 3 – 2 – 1:
 Trei termeni (concepte) din ceea ce ați învățat.
 Două idei despre care ar dori să învețe mai mult în continuare.
 Capacitate, o pricepere sau abilitate pe care consideră ei că au dobândit-o în urma
activităților de predare – învățare.

Sarcina VII. Rezolvă testul final


Sarcina VIII. Elaborează un eseu cu măsuri de prevenire a infecțiilor provocate de coci în
corelație cu factorii de rezistență.
Concluzii__________________________________________________________________
__________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________

101
Bacteriologie, Virusologie și Parazitologie medicală Ghid
metodologic

Data ______ Lucrarea de laborator nr. 8


Subiectul: FAMILIA ENTEROBACTERIACEAE. GENUL ESCHERICHIA. GENUL
SHIGHELLA.
Unități de competență
 Descrierea morfo-biologică a enterobacteriilor.
 Determinarea factorilor de patogenitate în declanșarea procesului infecțios.
 Recoltarea prelevatelor în dependență de forma clinică a infecțiilor intestinale.
 Pregătirea frotiului, colorarea după metoda Gram.
 Recunoașterea particularităților specifice de transportarea materialului infecțios.
 Elaborarea măsurilor de prevenire în corelație cu factorii de rezistență a enterobacteriilor.
 Enumerarea criteriilor de apreciere a portajului bacterian.
 Comunicarea eficientă cu colegii, pacienții.
Sarcina I. Completează primele două rubrici ale tabelului, răspunzând la întrebările: Ce
știu despre enterobacterii? Ce vreau să știu?
Știu Vreau să știu Am învățat

Sarcina II. Descrie în tabelul aplicat trăsăturile morfologice distinctive a speciilor


indicate.
Escherichia coli Shigella dyzenterae

Forma, amplasarea
Dimensiuni
Protecția bacteriei
Mobilitatea
Adezivitatea
Colorația
Sarcina III. Determină factorii de patogenitate în declanșarea procesului infecțios,
întocmind triade după următorul algoritm:
1.Specia – 2. Antigen de structură – 3. Factor de patogenitate
Escherichia coli Shigella dyzenterae

Sarcina IV. Identifică agentul patogen conform patogenezei.

102
Bacteriologie, Virusologie și Parazitologie medicală Ghid
metodologic

Sarcina V. Selectează particularitățile specifice de recoltare și transportare a


materialului infecțios. Prezintă prelevatele din schema precedentă.
Specii implicate în Prelevat Particularități de transportare
proces infecțios
Shigella dyzenterae Se folosesc sonde
Metoda de Nelaton ori tampoane
recoltare a adecvate, astfel: cu
coproculturii cu tamponul, umectat în
ajutorul sondei soluţie salină izotonă (a
Nelaton nu se folosi geluri
lubrefiante), se
penetrează sfincterul
anal prin rotire lentă,
introducându-se intrarectal aproximativ 15 cm. Materrile fecale în
coprorecultor se trimit la laborator imediat după prelevare.
Monstre de
apă
Lavaje

Escherichia coli Coprocultură


Urocultură
Puroi
Helicobacter pylori Fragmente
din mucoasa
gastrică
Sarcina VI. Montează şi interpretează rezultatele Reacției de Aglutinare RA.
Se degresează lama,pe partea posterioară marchează K (control), R (reacția)
1. Pe lamă se aplică pe laterală câte o picătură separată (K, R) de ser specific (absorbit) şi pe
centru o picătură de soluție izotonă. Picăturile se aplică cu spațiu între ele.
2. Cultura de microorganisme, se omogenizează preventiv pe altă lamă, apoi se introduce în
picătura cu soluție izotonă după, într-o picătură de ser (R), omogenizând suspensia. A
doua picătură de ser servește în calitate de control (K).
3. Reacția decurge la temperatura camerei 1-3 minute.
4. Dacă în picătura (R), unde cultura a fost amestecată cu ser apar fulgi de aglutinat pe fonul
lichidului străveziu (K), rezultatul reacției e considerat pozitiv. În cazul rezultatului
negativ, în picătura se observă opalescență omogenă (R), asemenea controlului
antigenului (R).
Sarcina VII. Enumeră etapele de colorare după Gram, pregătește un frotiu/preparat.
Realizează microscopia preparatelor respectând regulile de lucru cu microscopul optic,
sistemul de imersie. Descrie rezultatul obținut.

103
Bacteriologie, Virusologie și Parazitologie medicală Ghid
metodologic

Sarcina VIII. Elaborează câteva măsuri de prevenire a infecțiilor provocate de


enterobacterii în corelație cu factorii de rezistență.
Completează schema depistând trăsăturile de rezistență în corelație cu măsurile de prevenție
a germenilor studiați.
Trăsăturile de rezistență Măsuri de prevenție
 În mediu ambiant (sol, apă)
supraviețuiesc câteva săptămâni,
luni;
 În lapte se înmulțesc;
Escherichia coli

 Soluții dezinfectante - câteva


minute.
 La t0 550C - mor în 60 minute;
 La t0 600C - mor în 15 minute;
 Sensibil la verde de briliant.

 În mediu ambiant, veselă, apă Identificarea purtătorilor de germeni


dulce și salină, bancnote, dezinfecţie continuă şi terminală cu
legume, fructe supraviețuiesc 5 - cloramină 1-2%, var cloros 10-20%, fenol,
14 zile; formol 5%
 Lumina directă, fenol 1% - 30 contacţii vor fi supravegheaţi pe perioada de
minute; incubaţie maximă
 La t0 600C - mor în 10 - 20
Shigella dyzenterae

minute;
 La fierbere - câteva secunde;
 Soluții dezinfectante - câteva
minute.

 Rezistență scăzută în mediu


Helicobacter

extern, dar este rezistent la pH-ul


acid din stomac ;
 Rezistență la fluorochinolone.
pylori

Sarcina IX. Realizează testul final

Concluzie

104
Bacteriologie, Virusologie și Parazitologie medicală Ghid
metodologic

Data ________ Lucrarea de laborator nr. 9


Subiectul: FAMILIA ENTEROBACTERIACEAE. GENUL SALMONELLA. GENUL
YERSINIA. FAMILIA VIBRIONACEAE. GENUL VIBRIO
Unități de competență
 Descrierea morfo – biologică a ultrastructurii agenților salmonelei, yiersiniei şi vibrionului
holerei.
 Determinarea factorilor de patogenitate în declanşarea pestei, holerei.
 Identificarea modului de transmitere, prezentei vectorilor în pestă.
 Recoltarea prelevatelor în dependență de forma clinică a pestei. Identificarea
reglementărilor în gestionarea deşeurilor medicale, transportul substanțelor infecțioase, cu
scop de a reduce riscul biologic.
 Vaccinarea antipestă, antiholeră.
 Supravegherea epidemiologică în focarul epidemiologic, pandemic al pestei, holerei.
Sarcina I. Completează primele două rubrici ale tabelului, răspunzând la întrebările: Ce
știu despre enterobacterii condiționat patogene? Ce vreau să știu?
Știu Vreau să știu Am învățat

Sarcina II. Descrie în tabelul aplicat trăsăturile morfologice distinctive a speciilor


indicate.
Vibrio cholerae Genul Yersinia Salmonella typhi

Forma, amplasarea
Dimensiuni
Protecția bacteriei
Mobilitatea
Adezivitatea
Colorația
Sarcina III. Determină factorii de patogenitate în declanșarea procesului infecțios,
întocmind triade după următorul algoritm:
1.Specia – 2. Antigen de structură – 3. Factor de patogenitate
Genul Vibrio Genul Yersinia Genul Salmonella

105
Bacteriologie, Virusologie și Parazitologie medicală Ghid
metodologic

Sarcina IV. Determină de ce medicii medievali anti pesta purtau costume și măști cu cioc?
Ce element din componența costumului a fost cel mai
progresiv?
______________________________________________
______________________________________________
______________________________________________
______________________________________________
______________________________________________
______________________________________________
______________________________________________
______________________________________________
______________________________________________
Sarcina V. Selectează particularitățile specifice de recoltare și transportare a materialului
infecțios în pesta, holera și identifică exigențele în transportarea lor.Prezintă datele
succint în schemă.
Prelevat Particularități de transportare
Genul Yersinia

Genul Vibrio
Mase fecale

Apa contaminată
Sarcina VI. Ce poți face TU pentru a te proteja de ... ?:

Vaccinarea este indicată persoanelor din grupul de risc.


contacţii vor fi supravegheaţi pe perioada de incubaţie
maximă
dezinfecţie continuă şi terminală cu cloramină 1-2%, var cloros
10-20%, fenol, formol 5%o

Sarcina VIII. Realizează testul final


Concuzii
106
Bacteriologie, Virusologie și Parazitologie medicală Ghid
metodologic

Data ________ Lucrarea de laborator nr. 10


Subiectul: ENTEROBACTERII CONDIŢIONAT PATOGENE CA AGENŢII AI
INFECȚIILOR NOSOCOMIALE.
Unități de competență
 Corelarea ultrastructurii cu factorii de patogenitate în procesele infecţioase.
 Descrierea morfo-biologică a enterobacteriilor condiționat patogene.
 Recoltarea prelevatelor în dependenţă de forma clinică a infecţiilor intestinale.
 Pregătirea frotiului, colorarea după metoda Gram.
 Recunoaşterea particularităţilor specifice de transportarea materialului infecţios.
 Enumerarea criteriilor de apreciere a portajului bacterian.
 Respectarea regulilor tehnicii securităţii şi comportare în laborator.
 Proiectarea situaţiilor de comunicare profesională, conform tipurilor.
Sarcina I . Descrierea morfo - biologică a enterobacteriilor și sp. Pseudomonas aerogenosa
sp. Yersinia Genul Proteus Genul Klebsiella sp. Pseudomonas
enterololitica aerogenosa
Forma,
amplasarea
Dimensiuni
Protecția
bacteriei
Mobilitatea
Adezivitatea
Colorația
Sarcina II. Microscopia za şi diferențiază frotiurile cu diverse forme de enterobacterii
Schițează formele morfologice a speciilor de enumerate în tabel.
sp. Pseudomonas G. Proteus G. Klebsiella sp. Yersinia enterololitica
aerogenosa

Sarcina III. Recoltarea prelevatelor în dependență de forma clinică a infecțiilor


intestinale și particularități în transportare.
Specii implicate în proces Prelevat Particularități de
infecțios transportare
G. Klebsiella

107
Bacteriologie, Virusologie și Parazitologie medicală Ghid
metodologic

sp.Pseudomonas aerogenosa

G. Proteus

Sarcina IV. Determină în ce condiții Enterobacteriile condiționat patogene sunt


prieteni și dușmani ai organismului uman?
PRIETEN DUȘMAN
CONDIȚIONAT PATOGENE
ENTEROBACTERIILE

Sarcina V. Elaborează un plan de măsuri pentru:


a) a reduce portajul bacterian în infecțiile inițiate de Enterobacterii condiționat patogene;
b) a reduce infecțiile nosocomiale inițiate de Pseudomonas aerogenosa

Sarcina VI. Rezolvă testul final


Concluzii

108
Bacteriologie, Virusologie și Parazitologie medicală Ghid
metodologic

Data _________ Lucrarea de laborator nr. 11


Subiectul: GENUL BACILLUS. GENUL BRUCELLA
Unități de competență
 Descrierea morfo – biologică a ultrastructurii bacteriilor.
 Determinarea factorilor de patogenitate în declanșarea procesului infecţios.
 Recoltarea prelevatelor în dependență de forma clinică.
 Elaborarea măsurilor de prevenire a antraxului, brucelozei.
 Respectarea regulilor tehnicii securității în timpul recoltării, transportării prelevatelor biologice
în caz de bruceloză, antrax.
Sarcina I. a) Indică trăsăturile morfologice distinctive a agenților specificați
Bacillus antracis Brucella militensis
forma morfologică
dimensiuni
amplasarea sporului
Mobilitatea
tip de colorație
b) Desenați formele morfologice a speciilor enumerate în tabel.
Bacillus antracis Brucella militensis

Sarcina II. Enumeră pentru fiecare specie factorii de patogenitate.


Bacillus antracis Brucella militensis

Sarcina III. Prezintă succint în schemă exigențele de recoltare, transportare.


Prelevate Metode de recoltare, transport
Bacillus antracis Conținutul veziculelor, Se prelucrează tegumentul în jurul
carbunculelor, strupul regiunii afectate cu tampon îmbibat în
respins alcool. Materialul se aspirară cu seringa,
pipeta Pasteur ce se sudează după aspirat
Spută

Brucella militensis

Sarcina IV. Propune o listă de reguli Cum te vei proteja tu în timpul recoltării, transportării
prelevatelor biologice în caz de antrax, bruceloză.

109
Bacteriologie, Virusologie și Parazitologie medicală Ghid
metodologic

Tester Multiplex Integrat cu Sistem de Prelevare Probe


Dispozitivul IMASS™ este folosit pentru a recolta direct
probe de pulbere, probe lichide sau de pe suprafete, folosind
un burete integrat, apoi opt benzi imunotester sunt rulate
simultan pe proba oferind rezultate in 15 minute pentru opt
agenti biologici periculosi, folositi intr-un atac terorist.
Acesti agenti biologici sunt: Bacillus anthracis, Ricin,
Francisella tularensis, Yersinia pestis, Burkholderia mallei,
Brucella spp., Botulinum Toxin A and B, and
Staphylococcal Enterotoxin B.

Sarcina VI. Lecturează Reguli de laborator stabilite de către Organizația Mondiala a Sănătății
pentru manipularea de Bacillus anthracis
Dezinfectante utilizate pentru distrugerea sporilor de Bacillus anthracis
 formaldehida 2–10%, timp de acțiune minim – 30 minute la 40 °C
 formaldehida 0.25%, timp de acțiune minim – 6 ore la 60 °C
 acid peracetic. 3% , 8 litri/metru pătrat, timp de acțiune minim – 10 minute
 hipoclorit de sodiu (10.000 ppm), timp de 5–10 minute la temperatura camerei
 iodoform 100–300 ppm, timp de acțiune minim 1–5 minute la temperatura camerei
Utilizarea căldurii pentru distrugerea B. anthracis Pentru materiale puternic contaminate, inclusiv
materiale de laborator, autoclavare la 121°C timp de 60 minute
Fumegarea se realizează în laboratoarele de microbiologie, saloane cu ușile închise.
Utilizarea vaporilor de formaldehidă produși prin fierberea soluției apoase de formaldehidă sau
încălzirea puternică a paraformaldehidei solide. Apa devine saturată la aproximativ 37%. Pentru
camere de pana la 25-30 m3 , se vor încălzi, cu un dispozitiv electric, 4 litri soluție conținând 400
ml formaldehida concentrată.
Pentru stabilirea eficienței vor fi plasate în încăperi placi Petri impregnate cu medii de cultura
pentru spori, acestea fiind termostatate la 37 0C și examinate. Personalul nu trebuie sa intre în
încăperii fără echipament de protecție, inclusiv dispozitive de respirat, atâta timp cât concentrația de
formaldehidă din aer depășește 2 ppm.
Sarcina VII. Realizează testul final
Concluzie

110
Bacteriologie, Virusologie și Parazitologie medicală Ghid
metodologic

Data ________ Lucrarea de laborator nr. 12


Subiectul: GENUL CLOSTRIDIUM. AGENȚII CAUZALI AI GANGRENEI GAZOASE,
BOTULISMULUI ŞI TETANOSULUI.
Unități de competență
 Descrierea morfo – biologică a ultrastructurii bacteriilor sporifere.
 Determinarea factorilor de patogenitate în declanșarea procesului infecţios.
 Recoltarea prelevatelor în dependență de forma clinică.
 Elaborarea măsurilor de prevenire a antraxului, botulismului, tetanosului, gangrenei gazoase în
corelație cu factorii de rezistență a agentului patogen.
 Respectarea regulilor tehnicii securității în timpul recoltării, transportării prelevatelor biologice
în caz de botulism, antrax, tetanos, gangrenă gazoasă.

Sarcina I. a) Indică trăsăturile morfologice distinctive a agenților specificați


Agenții gangrenii Clostridium tetani Clostridium
căzoase botulinum
forma morfologică
dimensiuni
amplasarea
sporului
Mobilitatea
tip de colorație
b) Desenați formele morfologice a speciilor enumerate în tabel.
Clostridium botulinum Clostridium perfringens Clostridium tetani

Sarcina II. Enumeră pentru fiecare specie factorii de patogenitate.


Agenții gangrenii căzoase Clostridium tetani Clostridium botulinum

Sarcina III. Prezintă succint în schemă exigențele de recoltare, transportare.


Prelevate Metode de recoltare, transport
Clostridium Exsudat din rană
perfringens Fragmente de țesut
Clostridium modificat
histolyticum Corpuri străine
C. novy Sânge
 C. Tetani
Mase vomitate
Clostridium
Ape din spălătura gastric
botulinum
mase fecale
111
Bacteriologie, Virusologie și Parazitologie medicală Ghid
metodologic

Sânge
Resturi de produse
alimentare
Prelevarea probelor de alimente
Selectarea alimentului se realizează după indicele de atac epidemiologic consumat în ultimele 72 de
ore. Se prelevă 190 gr aliment solid, fluid. Se manipulează aseptic, se transportă în containere,
pungi sterile adecvate. Prelevatele se refrigerează imediat la 10C -40C, fără congelare.Ca prelevate
pot servi:
 Conserve de casă - toxina botulinică.
 Cartofi, cereale, alimente bogate în amidon – Bacilus cereus, toxina botulinică.
 Leguminoasele, boabe de mazăre – C. perfringens, Bacilus cereus. Se preleva în cantitate
necesară, se refrigerează în transportare.
 Preparate din orez - Bacilus cereus
 Preparatele solide (carne friptă, afumată, salam) se taie aseptic porțiuni separate de la suprafață
, profunzime, centrul bucății, vecinătatea osului (C. botulinum)
 Carnea, carcasa păsărilor proaspete - se șterge suprafața insistent cu tampon umezit cu soluție
izotonă 0,1% peptonată. Tamponul se descarcă în mediu de transport. Pentru carcasele se
operează în mănuși sterile.
 Alimentele congelate se recoltează din ambalaje, de la suprafață și profunzime. Probele se
refrigerează 10C – 40C, se mențin congelate în transportare.
De la bolnavi: probe de vomă, scaun diareic, probe de conținut duodenal, sânge, tampoane
faringiene.
Probele de vomă (50 - 60g) trebuie imediat neutralizate cu soluție 10% NaHCO3 în prezența unei
picături brom timol ca indicator.
Ape de spălare a stomacului (50 – 100ml) se adună în vase sterile.
De la personalul implicat în manipularea alimentelor se prelevă în funcție de patogenii suspecți,
probe de materii fecale, tampoane rectale, nazale, faringiene, de la nivelul leziunilor cutanate a
mâinilor.
Sarcina IV.Enumeră părțile componente a anaerostatului, metoda de cultivare:

Analizează compoziția bulionului Kitt – Tarrozi și trăsăturile distinctive de creștere a anaerobilor pe el.

Sarcina VI. Expune informația cu descrierea preparatului- Botox (Disport).


Sarcina VII. Realizează testul final
Concluzie

112
Bacteriologie, Virusologie și Parazitologie medicală Ghid
metodologic

Data _____ Lucrarea de laborator nr. 13


Subiectul : GENUL CORYNEBACTERIUM. GENUL MYCOBACTERIUM. GENUL
BORDETELLA
Unități de competență
 Descrierea morfo – biologică a ultrastructurii corynebacteriilor şi bordetelelor.
 Determinarea factorilor de patogenitate în declanşarea difteriei, tusei convulsive.
 Recoltarea prelevatelor în dependență de forma clinică.
 Elaborarea măsurilor de prevenire în corelație cu factorii de rezistență a corynebacteriilor,
bordetelelor .
 Vaccinarea antidifterică, antitusa convulsivă.
 Respectarea regulilor tehnicii securității şi comportare în laborator.
Sarcina I. Selectează din informația cunoscută la tema studiată:
ceia ce știu ____________________________________________
_____________________________________________________
aș dori să cunosc _______________________________________
_____________________________________________________
Sarcina II. a) Identifică trăsăturile morfologice distinctive a
speciilor indicate
C. diphteriae M. tuberculosis Bordetella pertusis
Forma, amplasarea
Dimensiuni
Protecția bacteriei
Mobilitatea
Adezivitatea
Colorația
b)Schițează grafic formele morfologice a speciilor enumerate în tabel.
Corynebacterium diphteriae Mycobacterium tuberculosis Bordetella pertusis

Sarcina III. Enumeră (prin bifare, hașurare) pentru fiecare specie factorii de
patogenitate.
1. Corynebacterium 2. Mycobacterium 3. Bordetella pertusis
diphteriae tuberculosis
Tuberculina Ag factori lipidici endotoxina
Tuberculoproteinele Tuberculolipidile exotoxina
exotoxina B exotoxina A factorul cord
Ag factori polizaharidici Ag factori proteici
Ag O

113
Bacteriologie, Virusologie și Parazitologie medicală Ghid
metodologic

Sarcina IV. Prezintă succint în schemă exigențele în transportare a prelevatelor


Specii implicate în proces Prelevat Particularități de transportare
infecțios
Bordetella pertusis placa tușită
Corynebacterium detașarea unei porțiuni
diphteriae marginale
Mycobacterium tuberculosis sputa

Sarcina V. Realizează coloraţia Ziehl-Nielsen


Mycobacteriile (bacilul tuberculozei, bacilul leprei) au în compoziţia peretelui bacterian acid
micolic care le conferă impermeabilitate pentru coloranţi. De aceea nu se pot colora cu tehnica Gram.
Pentru aceşti germeni, numiţi AAL (acid-alcoolo-rezistenţi) se foloseşte o tehnică specială, coloraţia
Ziehl-Neelsen.
Se prepară frotiul, se fixează
( l ) Se acoperă lama în întregime treime cu FUXINĂ concentrată şi se încălzeşte de 3 ori l flacăra
până la apariţia vaporilor de apă, cu pauze de cate 2 minute.
2 ) Se scurge Fuxiua si se spală lama cu apa
(3) Urmează decolorarea cu soluţie ACID-ALCOOL, timp de 2 minute.
(4) Se spală lama cu apă.
(5) Se recolorează cu ALBASTRU DE METILEN.
(6) Se spală lama cu apă, se usucă şi apoi se examinează la microscopul optic.
Comentariu: La sfârşitul timpului (2) toţi germenii sunt coloraţi în roşu, chiar şi mycobacteriile
(la căldură acidul micolic din compoziţia peretelui bac teri an devine permeabil pentru fuxină).
La decolorare, la rece mycobacteriile vor fi impermeabile, deci nu se vor decolora. Toţi ceilalţi germeni,
Gram-pozitivi sau Gram-negativi, se vor decolora, iar apoi se vor colora în albastru cu albastru de metilen.
Imaginea la microscop ne prezintă mycobacteriile de culoare roşie, pe un fond albastru.
Sarcina VI. Selectează metodele de dezinfecție şi sterilizare în patologiei difterice, tusei
convulsive, tuberculozei.
Agenți ai Germicide în dezinfecție Metode de sterilizare
Difteriei
Tusea convulsivă

Tuberculozei

Sarcina VII. Prezintă informația tematică selectată. Comentează imaginele cu metode


audiate de la colegi

Sarcina VIII. . Realizează testul final.


Concluzii

114
Bacteriologie, Virusologie și Parazitologie medicală Ghid
metodologic

Data ________ Lucrarea de laborator nr. 14


Subiectul: SPIROCHETOZELE. GENUL TREPONEMA. GENUL BORRELLIA.
GENUL LEPTOSPIRA
Unități de competență
CS4. Analizarea principalelor grupuri de bacterii cu potenţial patogen la om cu specificarea
cerinţelor în prelevarea materialului biologic, destinat investigaţiilor de laborator.
Sarcina I. Completează primele două rubrici ale tabelului, răspunzând la întrebările: Ce
știu desprespirochete? Ce vreau să știu?
Știu Vreau să știu Am învățat

Sarcina II. Determină asemănările și deosebirile dintre speciile familiei Spirochetaceae


Treponea palidum Borrelia recurrentis Leptospira icterohaemorrhagia

Asemănări

Deosebiri

Identifică tipurile de colorație utilizate în diferențierea agenților respectivi.


Sarcina III. Determină factorii de patogenitate în declanșarea procesului infecțios,
întocmind triade după următorul algoritm:
1.Specia – 2. Element de rezistență – 3. Factor de patogenitate
Treponea palidum Borrelia recurrentis Leptospira
icterohaemorrhagia

Sarcina IV. Enumeră normativele si tehnicile de recoltare a prelevatelor patologice


în funcție de perioadele bolii, forma clinică a sifilisului:
Prelevat Metode de diagnostic Exigențe de transportare
Serozitatea din baza Se transportă în timp ±1 oră
șancrului Se transportă în container ce protejează
Elemente eruptive de …………………
Sânge Eprubetele cu sânge se transportă
Aspirat din lezeuni vertical, ce reduce riscul de hemoliză.
granulomatoase

Sarcina V. Realizează testul rapid la infecțiile de tip HIV, sifilis.


115
Bacteriologie, Virusologie și Parazitologie medicală Ghid
metodologic

Se dezinfectează zona din pulpa degetului cu un Se înteapă cu un ac steril în unghi de 45


tampon cu 70% alcool, după se șterge cu tampon uscat; grade față de linia mediană a pulpei degetului

Se absoarbe picătura de sânge cu Se aplică în cavitatea Se expune diluentul Se interpretează


pipeta laterală de pe casetă rezultatul
Interpretarea rezultatelor:

Sarcina VI. Determină rezervorul de infecție, vectorul, patologia și metodele de prevenire a proceselor
infecțioase reprezentate.

Sarcina VII. Realizează testul final


Concluzie

116
Bacteriologie, Virusologie și Parazitologie medicală Ghid
metodologic

Data ________ Lucrarea de laborator nr. 15


Subiectul: GENUL ACTYNOMYCES. FUNGI PATOGENI. CANDIDOZELE
Competenţa specifică unităţii de învăţare:
CS4. Analizarea principalelor grupuri de microorganisme cu potenţial patogen la om cu
specificarea cerinţelor în prelevarea materialului biologic, destinat investigaţiilor de
laborator.
Sarcina I. Completează primele două rubrici ale tabelului, răspunzând la întrebările: Ce
știu despre fungi, levuri? Ce vreau să știu?
Știu Vreau să știu Am învățat

Sarcina II. Identifică structura internă a fungilor, asemănări și deosebiri între fungi și
levurile patogene.

1. 1.
2. 2.
3. 3.
4. 4.
Asemănări

Sarcina III. Preparați și microscopiați un frotiu din fungi ( mucegai de pe pâine) prin
colorația simplă.
Etape de realizare a frotiului Aspectul fungului
 Descrieți aspectul coloniei de fungi.
 Selectați o porțiune din colonie cu
ajutorul pincetei și expuneți pe lamă.
 Aplicați metil albastru pe 3 minute,
spălați cu apă.
 Îmbibați excesul de apă, aplicați ulei
de imersie.
 Microscopiați preparatele.
117
Bacteriologie, Virusologie și Parazitologie medicală Ghid
metodologic

Sarcina IV. Enumeră normativele si tehnicile de recoltare a prelevatelor patologice în micoze.


Prelevate Exigențe
Genul Dermatophytum

Genul Aspergillus

Genul Candida

Sarcina V. Recomandă măsuri de prevenire a micozelor în corelaţie cu formele clinice


propuse:
 Ce micoze sunt imunodepresive și agravează infecția cu HIV, acidoza diabetică?
 Ce substanțe dezinfectante vor fi utilizate cu scop de decontaminare a suprafețelor,
instrumentelor utilizate în infiltrate cu actinomycete?
 Ce factori sunt favorabili în răspândirea actinomicetelor și rolul lor în natură.

 Elaborează un plan de măsuri profilactice în reducerea candidozelor.

Sarcina VI. Lecturează textul de mai jos și identifică greșelile științifice comise intenționat subliniind
informația respectivă, explică cauza separării.
Micozele cutanate sau cutaneomucoase, se manifesta printr-o afectare a pielii, a plicilor (intertrigo), a
spatiilor dintre degete, a pielii capului, a unghiilor (onicomicoza), a gurii sau a vaginului. Acestea sunt, de
exemplu, candidozele (margaritare sau muguet, vulvita, balanita) sau dermatofitozele (picior de atlet, herpes
circinat). Epidermomicozele sunt micoze care ating epidermul, provocate de dermatofiti sau de ptiriazis
verzi color. Eczistă profilaxie specifică, prin intermediul vaccinului epidemiologic antimicotic. Prevenția
micozelor implică în principal respectarea unor norme stricte de igienă personală și igieno-sanitare ale
facilitaților folosite la comun precum piscine, dușuri, vestiare etc. Diferența dintre temperatura de afară și
temperatura corpului este unul dintre factorii predominanți care determină apariția micozei.
Sarcina VII. Realizează testul final
Concluzii

118
Bacteriologie, Virusologie și Parazitologie medicală Ghid
metodologic

Data ________ Lucrarea de laborator nr. 16


Subiectul: VIRUSURILE. VIRUSUL GRIPEI.
Unități de competență
 Descrierea morfo – biologică a ultrastructurii viruşilor.
 Corelarea între structura virusului şi antigeni în epidemiologia gripei.
 Recunoaşterea etapelor de interacțiune a virusului cu celula țintă.
 Identificarea particularităţilor diagnosticului de laborator a virușilor.
 Respectarea regulilor tehnicii securității în timpul recoltării, transportării prelevatelor
biologice în caz de infecții virale.
 Vaccinarea conform indicațiilor epidemiologice în gripă.
 Elaborarea unui plan de măsuri profilactice şi antiepidemice în combaterea gripei.
Sarcina I. Descrie în spațiile rezervate trăsăturile morfo – biologice distinctive din
ultrastructura virusurilor gripei, oreionului, rujeolei.
Familia Orthomyxoviridae Familia Paramyxoviridae Familia Togaviridae
Subfamilie Gen Paramyxovirus Gen Rubivirus
Gen Specie Specie Rubeola
Specie Gen Morbillivirus, Gen Pneumovirus
Specie

Sarcina II. Selectează din tema prezentată ”Recoltarea, conservarea, etichetarea,


ambalarea şi transportul probelor pentru identificarea virusului gripal A (H5N1 sau
alte variante)” un număr de 5-6 caracteristici comune în prelevarea materialului
biologic în caz de gripă, oreion, rujeolă.

119
Bacteriologie, Virusologie și Parazitologie medicală Ghid
metodologic

Sarcina III. Examinează informația ce confirmă rezistența virusurilor și în baza ei


prezintă trei argumente ce ar reduce riscul infectării profesionale în timpul recoltării,
transportării prelevatelor biologice.

Rezistența virusurilor Argumente


Virus La temperatura camerei virusul gripei se inactivează peste câteva ore,
la încălzire până la 65°C moare peste 5-10 min. Este foarte sensibil
gripal la desecare, la mediu acid şi bazic, se inactivează lesne sub influența
eterului, dezoxiholatului de sodiu, precum şi de toate materiile
dezinfectante : clorură de var, cloramină, formalină etc. Asupra virusului
gripei au efecte distrugătoare razele UV şi ultrasunetul. Virusul
este rezistent la acțiunea glicerinei, în care nu-şi pierde
vitalitatea timp de 3 luni.
Sarcina IV. Determină ce factor influențează diversitatea vaccinului antigripal, ROR?
Vaccinuri Contraindicațiile către Diverse
vaccinare
Virus 1. Fluzone Quadrivalent – 2013
2. Influvac 2011/2012
gripal 3. 2009/2010 Cantgrip
-AFLURIA - CSL Limited
(Afluria);
-Fluarix - GlaxoSmithKline
Biologicals;
-FluLaval - ID Biomedical
Corp. of Quebec;
-Fluvirin - Novartis Vaccines
and Diagnostics Ltd.;
-Fluzone - Sanofi Pasteur, INC
Sarcina V. Propune măsuri de profilaxie anti – gripale.
a.

Sarcina VI. Răspunde la întrebări din situații problematizate


a) Toamna, la medicul de sector, s-a adresat mămica cu copilașul A. de 4 ani, la care se
determină frisoane, febra 39-40 grade C, dureri musculare, dureri de cap intense, oboseala,
dureri la nivelul globilor ocular, catar nazal (cu senzație de nas înfundat) tuse uscata,
inapetență (lipsa poftei de mâncare), greață, vărsături, chiar diaree. Familia copilașului
recent s-a întors din o călătorie cu avionul.
Ce măsuri de profilaxie nespecifică şi specifică veți recomanda?

Concluzii

” Recoltarea, conservarea, etichetarea, ambalarea şi transportul probelor pentru


identificarea virusului gripal A (H5N1 sau alte variante)”
120
Bacteriologie, Virusologie și Parazitologie medicală Ghid
metodologic

Recoltarea, conservarea, etichetarea, ambalarea şi transportul probelor pentru identificarea


virusului gripal A (H5N1 sau alte variante) de la toate cazurile posibile vor fi efectuate de
către persoane bine instruite conform precauţiilor standard. Toate manipulările, se vor face în
condiţii de maximă securitate în baza recomandărilor OMS.
Recoltarea (prelevarea) probelor
Toate persoanele, precum şi probele recoltate de la ele sunt considerate ca potențial
infecțioase, astfel personalul care are contact cu aceștia / aceste este obligat strict să respecte
măsurile de protecție ca să minimalizeze expunerea. Folosirea echipamentului personal de
protecție este obligator pentru toate persoanele implicate în procedurile de recoltare,
etichetare, ambalare şi transportare a probelor ce include: masca facială N95/FFP2; mânuși
de latex nesterile (sau echivalente pentru cei alergici); ochelari de protecţie sau scut facial;
halat cu mâneci şi manşete lungi, şi bonetă sau salopetă cu glugă;
Indicaţii generale pentru recoltarea probelor:
 O listă de verificare pentru toate stadiile de recoltare, manipulare şi transportare a
probelor trebuie să fie completată pentru fiecare lot de probe şi păstrate pentru referinţă.
 Pentru fiecare tip de probă (ex. - tampon nazal; aspirat nazo-faringian) se vor preleva
două probe în recipiente separate. Una se foloseşte la testarea imediată, iar a doua se
păstrează pentru testarea repetată sau ca probă de referinţă.
 Fiecare persoană care va fi testată sau fiecare probă trebuie să aibă un număr unic de
identificare. În aşa mod, toate probele prelevate de la una şi aceiaşi persoană vor fi
marcate cu codul unic al persoanei plus numărul necesar pentru identificarea probei
particulare.
 Toate probele se plasează în tuburi. Marcajul de identificare: codul unic al persoanei +
codul probei + informaţii despre tipul probei + data recoltării vor fi înscrise pe tub şi
niciodată pe capacul sau ambalajul exterior al acestuia care pot fi schimbate în timpul
manipulării. Pentru inscripţii se va folosi un marcher rezistent la alcool şi apă.
Probele care se vor preleva de la persoanele suspecte cu infecţia gripală A(H5N1) sunt:
1. Probe de referinţă:
o Tractul respirator superior (se vor preleva ambele tipuri de probe pentru a permite
detecţia H5N1 şi a altor viruşi gripali):
 Tampoane faringiene posterioare (gât), în prezent sunt cele mai recomandate probe din
zona tractului respirator superior pentru detectarea H5N1 (spre deosebire de gripa
umană). Dacă este necesar, pot fi colectate tampoane nazo-faringiene.
 Tampoane nazale cu secreţii nazale (din zona oficiului anterior al foselor nazale),
aspirate sau tampoane nazo-faringiene reprezintă probe potrivite pentru detectarea gripei
umane A şi B şi de aceia sunt utile în caz dacă gripa nu este provocată de H5N1.
o Tractul respirator inferior:
 Dacă pacientul este intubat, se va preleva un aspirat traheal sau se va recolta o probă în
timpul lavajului bronhoalveolar.
o Sânge:
 Ser (acut şi convalescent dacă este posibil)
2. Probe secundare (nu sunt esenţiale, dar pot fi utile dacă există materiale disponibile)
o Plasma pe EDTA - etilenediaminetetraacetic acid(pentru detectarea ARN viral);
o Raclaj rectal – în special dacă pacientul are diaree;
o Lichid spinal, dacă este suspectată meningita şi se execută o puncţie spinală în scop
diagnostic/terapeutic.
121
Bacteriologie, Virusologie și Parazitologie medicală Ghid
metodologic

Probele pentru diagnosticul de laborator a gripei aviare trebuie să fie colectate în următoarea
ordine de prioritate:
 Aspirat nazofaringian
 Ser acut
 Ser convalescent
Probele destinate detecţiei directe a antigenilor virali prim metoda imunofluorescentă trebuie
refrigerate şi procesate în decurs de una-două ore de la recoltare. Probele colectate pentru
izolarea viruşilor trebuie refregirate imediat după colectare şi inoculate în culturile de celule
potrivite cît de repede este posibil. În cazul în care probele nu pot fi prelucrate în decurs de
48-72 ore, ele trebuie congelate şi stocate la temperatura de minim –70 0C.
Probele colectate din tractul respirator inferior sau superior trebuie să fie colectate şi
transportate în mediu de transport pentru viruşi.
Stocarea probelor
În tabelul de mai jos sunt prezentate condiţiile termice de stocare şi de transportare care pot
fi utilizate în dependenţă de tipul probei şi scopul investigării (bazate pe probabilitatea de
obţinere a unui rezultat pozitiv pentru A/H5N1).
Condiţii Tampoane Tampoane Tampoane în Ser Ser Ser sanguin
stocare/ sau alte probe sau alte etanol pentru sanguin sanguin pentru
transport în MTV probe în PCR** pentru pentru detectarea
pentru MTV pentru izolare de PCR titrului de
izolarea PCR viruşi anticorpi
virusurilor

-70°C sau IR IR N/A IR IR IR


gheaţă uscată,
sau N2 lichid

-20°C NR A N/A NR A SR

+4°C A* A A A*** A A

Temperatura NR A A A A* A*
camerei

Picătură de N/A N/A N/A N/A A A


sânge uscată pe
hârtie de filtru
MTV – mediu de transport viral; PCR – reacţia de polimerizare în lanţ.
IR = insistent recomandată; A = metoda adecvată; NR = nerecomandată; N/A = neaplicabilă
* pentru stocare până la 7 zile; ** când nu este disponibilă congelarea la temperaturi de -70°C ;
*** pentru stocare până la 4 zile.
 Dacă probele destinate pentru izolarea virală (în MTV sau ser/plasma sanguină) vor ajunge în laborator
în decurs de 48-72 ore, ele vor fi păstrate la temperatura de 4°C şi congelate la -70°C, dacă vor fi stocate
până când vor puntea fi transportate la laborator. Congelarea la -20° C nu este recomandată deoarece
virusul nu supraviețuiește bine la această temperatură, în special în congelatoarele de tip - “fără gheață”.
 În lipsa congelatoarelor (sau a MTV), tampoanele conservate în etanol reprezintă o posibilă alternativă.
Stocarea acestor probe la temperatura de +4°C (într-un frigider standard) este mai bună decât la
temperatura camerei.
 Probele de ser sanguin trebuie să fie congelate la temperatura de -70°C pentru PCR şi la -20°C sau mai
jos pentru determinarea titrului de anticorpi, dar pot fi stocate şi la temperatura de +4°C pentru
aproximativ o săptămână.
 Probele pentru izolarea virusului gripal trebuie păstrate sau transportate în gheață uscată (dioxid de
carbon solid) decât în cazul în care sunt sigilate în sticlă sau în pungi de plastic duble.
122
Bacteriologie, Virusologie și Parazitologie medicală Ghid
metodologic

Data ________ Lucrarea de laborator nr. 17


Subiect: VIRUSUL HIV. PAPILOMOVIRUSURILE.
Unități de competență
 Descrierea morfo – biologică a ultrastructurii virușilor papilom și imunodeficienței umane.
 Enumerarea particularităților rezistenței virușilor.
 Enumerarea cerințelor în prelevarea materialului biologic în coraport cu infecția virală.
 Respectarea regulilor biosecurităţii în prelevarea testului Papanicolau, transportarea
preparatelor biologice cu risc potențial de HIV infecție.
 Interpretarea rezultatelor investigațiilor de laborator în infecțiile virale.
 Recomandarea unui plan de măsuri profilactice şi antiepidemice în HIV infecție.

Sarcina I. Descrie în spațiile rezervate câte 3 trăsături specifice pentru virozele: HIV, HPV
HPV afinități HIV
1. 1.
2. 2.
3. 3.
4. 4.
6.
7, 8.

Sarcina II. Utilizând informația din fișă, nominalizează trăsăturile de rezistența a


virusurilor și elaborează un plan de acțiuni utilizate în etapa de pre sterilizare, sterilizare
și manipulări medicale.
Preparate germicide, Sterilizare
Încălzirea lichidelor ce conțin virus HIV
până la 56°C timp de 36 min. Inactivează
HIV. Inactivarea parțială a virusului se
produce sub influența radiației ionizante în
doză de 2500 gray (2,5-10' razi), precum şi
prin radiație UV. Agentul este inactivat de
acetonă, eter, etanol şi alte substanțe
dezinfectante.
Rezistența HPV virusurilor este
slabă. Ele se inactivează la desecare la
temperatura de 90°C timp de 30 min., sunt
123
Bacteriologie, Virusologie și Parazitologie medicală Ghid
metodologic

sensibile fată de soluția de 0,5% formalină,


soluția 1% fenol, permanganat de potasiu,
eter, cloroform şi alte materii
dezinfectante. Se păstrează un timp
îndelungat în soluție 50% glicerina, la
temperaturi joase şi în stare desicată.
Sarcina III. Enumeră exigențele în prelevarea materialului biologic în coraport cu
infecția virală.
Proces infecțios, exigențe în prelevarea Metode de diagnostic
prelevat materialului biologic
HPV
Prelevat
HIV
Prelevat
Sarcina IV. Interpretează algoritmul testului Papanicolau

Citologia lichidă Papanicolau

Sarcina V. Evidențiază morfologia celulelor epiteliale de la nivelului colului uterin din preparatele test
prin intermediul metodei microscopice.

Sarcina VI . Prezintă informația selectată tematic


Sarcina VII. Realizează testul final
Concluzii

124
Bacteriologie, Virusologie și Parazitologie medicală Ghid
metodologic

Data ________ Lucrarea de laborator nr. 18


Subiect: HERPESVIRUŞI.
Unități de competență
 Descrierea morfo – biologică a ultrastructurii herpes virușilor.
 Enumerarea particularităților rezistenței virușilor herpes.
 Enumerarea cerințelor în prelevarea materialului biologic în coraport cu infecția virală.
 Respectarea regulilor biosecurităţii în prelevarea, transportarea preparatelor biologice cu
risc potențial de Herpesviroze.
 Interpretarea rezultatelor investigațiilor de laborator în Herpesviroze.
 Recomandarea unui plan de măsuri profilactice în Herpesviroze.

Sarcina I. Descrie în spațiile rezervate câte 3 trăsături specifice pentru virozele: HIV,
HPV, VZV, HSV1, HSV2, CMV.

Sarcina II. Determină părțile structurale la herpes virus, HIV, afinitățile și deosebirile dintre
virusuri
Herpes virus afinități HIV
1. 1.
2. 2.
3. 3.
4. 4.
6.
7, 8.

125
Bacteriologie, Virusologie și Parazitologie medicală Ghid
metodologic

Sarcina III. Utilizând informația din fișă, nominalizează trăsăturile de rezistența a


virusurilor și elaborează un plan de acțiuni utilizate în etapa de pre sterilizare, sterilizare
și manipulări medicale.
Preparate germicide, Sterilizare
Rezistența herpes virusurilor este
slabă. Ele se inactivează la desecare la
temperatura de 90°C timp de 30 min., sunt
sensibile fată de soluția de 0,5% formalină,
soluția 1% fenol, permanganat de potasiu,
eter, cloroform şi alte materii
dezinfectante. Se păstrează un timp
îndelungat în soluție 50% glicerina, la
temperaturi joase şi în stare desicată.
Sarcina IV. Enumeră exigențele în prelevarea materialului biologic în coraport cu
infecția virală.
Proces infecțios, exigențe în prelevarea Metode de diagnostic
prelevat materialului biologic
Herpes virus
Prelevat

Sarcina V. Urmează din nou regulile biosecurității în prelevarea, transportare a


preparatelor biologice cu risc potențial de hepatite, CMV infecție și elaborează câte un
enunț conform figurii:

Normative Risc potențial

Sarcina VI. Realizează testul final


Concluzii
126
Bacteriologie, Virusologie și Parazitologie medicală Ghid
metodologic

Data ________ Lucrarea de laborator nr. 19


Subiectul: VIRUSURILE HEPATITELOR: A, B, C, D, E.
Unități de competență
 Descrierea morfo – biologică a ultrastructurii viruşilor hepatici
 Enumerarea particularităților rezistenței virușilor hepatici.
 Enumerarea cerințelor în prelevarea materialului biologic în coraport cu infecția virală.
 Respectarea regulilor biosecurităţii în prelevarea, transportarea preparatelor biologice cu
risc potențial de hepatite.
 Interpretarea rezultatelor investigațiilor de laborator în infecțiile virale.
 Aprecierea importanței vaccinării calendaristice în hepatitele virale.
 Recomandarea unui plan de măsuri profilactice şi antiepidemice în hepatite virale.

Sarcina I. Descrie în spațiile rezervate câte 3 trăsături morfo – biologice distinctive din

ultrastructura virușilor hepatici.


Sarcina II. Determină părțile structurale virusului hepatic B (HVB )

Sarcina III. Utilizând informația din fișă, nominalizează trăsăturile de rezistența a


virusurilor și elaborează un plan de acțiuni utilizate în etapa de pre sterilizare, sterilizare
și manipulări medicale.
127
Bacteriologie, Virusologie și Parazitologie medicală Ghid
metodologic

Preparate germicide, tipuri de sterilizare


Virusul hepatitei B este de 50-100 de ori mai
infecțios decât HIV și de 10 ori decât cel al
hepatitei C. In plus, el rezista o perioadă
considerabila de timp în condițiile mediului
extern (de exemplu, pe instrumente care au venit
în contact cu sânge contaminat și nu au fost
sterilizate corect) cel puțin 7 zile, timp în care
poate infecta persoanele care sunt expuse la el.
Din aceste motive, transmiterea VHB se face
foarte ușor.
Virusurile hepatice sunt foarte rezistente în
condițiile mediului exterior, rezistă bine la
temperaturi joase (minus 20 grade), la temperaturi
obișnuite până la 6 luni, iar căldura îi distruge cu
mare greutate. Astfel la 600C, majoritatea
bacteriilor mor, virusurile hepatitei rezista încă
bine și pentru a fi distruse trebuie să se procedeze
la o fierbere prelungită la 1000C (minimum 15
minute) sau la autoclavare (1200C).De asemenea
rezistă la majoritatea agenților chimici, la
dezinfecția cu clor a apei de băut, iar dezinfecția
cu alcool a seringilor sau a altor instrumente
medicale nu are nici un efect. Numai formolul,
cloramina sau varul cloros în concentrații mai
mari pot distruge virusurile respective.
Nici un antibiotic sau chimioterapic din cele
cunoscute până în prezent nu acționează eficient
asupra virusurilor hepatitei. Scaunul bolnavului
conține cantități importante de virusuri care odată
eliminați în mediul extern pot contamina solul,
apa, mâna sau diverse obiecte. De asemenea
urina, secreția salivară sau alte secreții ale
organismului pot fi molipsitoare. Sângele
bolnavului poate conține virusul, uneori luni sau
ani de zile. O mica zgârietură, în contact cu
sângele unui bolnav de hepatită, permite
pătrunderea virusului în corp și producerea
îmbolnăvirii. Virusul se poate găsi și în sângele
unei persoane sănătoase; acești purtători sănătoși,
deci necunoscuți, deși complica de fapt profilaxia
hepatitei nu reprezintă un factor esențial în
procesul epidemiologic al acestei boli.
Sarcina IV. Enumeră exigențele în prelevarea materialului biologic în coraport cu
infecția virală.
Proces infecțios, exigențe în prelevarea Metode de diagnostic
prelevat materialului biologic
HVA, HVE
Prelevat

128
Bacteriologie, Virusologie și Parazitologie medicală Ghid
metodologic

HVB; HVC; HVD;


HVG
Prelevat

Sarcina V. Urmează din nou regulile biosecurității în prelevarea, transportarea


preparatelor biologice cu risc potențial de hepatite și elaborează câte un enunț conform
figurii:

Normative Risc potențial

Sarcina VI. Utilizând informația de mai jos formulați câte o situație de caz conform
cercetării și rezultatelor investigațiilor ELISA în HVB:
 AgHBs – se detectă în evoluția hepatitei virale, perioada de incubație – 21 săptămâni, ne
arată că infecțiozitatea este majoră, formează complexe cu anti-HBs. Persistența mai
mult de 6 luni, semnifică trecerea în formă cronică, purtător de Ag și asocierea de
particule Dane și ADN VHB.
 Anti-HBs se testează tardiv în perioada de convalescență, semnifică vindicarea sigură și
imunitatea postinfecțioasă.
 AgHBc (AgHBcor) – prezent în nucleele hepatocitelor (proces de multiplicare),
generează anti-HBc IgM.
 anti-HBc IgM – determină debitul fazei acute, confirmând replicarea activă a virusului.
 anti-HBc IgG, marker al postinfecției, la reconvalescenți poate fi detectați împreună cu
anti-HBc IgM.
 AgHBe se testează în etapele primare, în primele manifestări clinice, caracterizează
activitatea replicativă înaltă a VHB. Este considerat ca marker al infecționizătății înalte
a sângelui cu trecere la cronizare.
 Anti-HBe vorbește despre scăderea bruscă a activității procesului infecțios.
 Testul PCR detectează ADN VHB. Permite detectare cantităților minimale de virus până
la o moleculă, din perioada incipientă a bolii și timp îndelungat.

Sarcina VII. Realizează testul final


Concluzii

129
Bacteriologie, Virusologie și Parazitologie medicală Ghid
metodologic

Data ________ Lucrarea de laborator nr. 20


Subiectul: Protozoare patogene. Helminții.
Unități de competență
 Determinarea particularităților structurale a protozoarelor, helminților.
 Descrierea morfologică agenților bolilor sexual transmisibile.
 Recoltarea prelevatelor în dependență de forma clinică, particularitățile specifice de
transportare
 Elaborarea unui plan de măsuri profilactice în diverse parazitoze, boli sexual transmisibile.
 Rezolvarea studiilor de caz ce țin cont de comunicare eficientă în diverse situații socio –
profesionale cu promovarea informațiilor microbiologic – medicale utile în populație.
Sarcina I Descrie în spațiul rezervat câte trei trăsături morfologice a agenților specificați

Sarcina II. Prepară frotiul prin metoda picăturii strivite sau preparatul între lamă și
lamelă pentru a determina mobilitatea microorganismelor
Pe lama portobiect se aplică cu pipeta o picătură de
cultură, care se acoperă cu lamela de acoperire.
Pentru a evita formarea bulelor de aer, lamela de
acoperire se apropie cu marginea de picătură și
brusc se apasă peste ea.
130
Bacteriologie, Virusologie și Parazitologie medicală Ghid
metodologic

Sarcina III. Examinează microscopic preparatul picăturii strivite la 40 x.


Examinează preparatele cu ouă de helminți.

Sarcina IV. Identifică parazitoza și exigențele în transportare a prelevatului.


Prelevat Exigențe în recoltarea materialului
Materiile fecale se colectează din orice moment al zilei Specia ___________________________
în vase de sticlă sau plastic de unică folosinţă pe care se
indică numele, prenumele şi patronimicul, vârsta şi
adresa pacientului. Materiile fecale trebuie să fie aduse
în cantităţi suficiente nu mai puţin de ¼ din pahar,
deoarece porţiunile mai mici de excremente se usucă
rapid şi ouăle de helminţi se deformează. Se recolteaza
cate o portiune de marimea unei alune, din 3 locuri
diferite ale bolului fecal.
Proba din spațiile subunghiale şi loja unghială se Specia ___________________________
recoltează cu chibritul, ascuţit în formă de spatulă şi
umectifiat în amestecul din volume egale sol.50%
glicerină şi sol.Lugol şi apoi se cercetează ca şi în cazul
raclatului perianal în același amestec.
Raclatul din cutele perianale se prelevă dimineaţa până
la defecație (la femei şi până la micţiune) sau seara
până la culcare. Prelevarea se efectuează atent de pe
suprafaţa cutelor perianale cu spatula de lemn
umectifiată în sol.50% glicerină sau în sol.1%
bicarbonat de sodiu.
Metoda Rabinovici Recoltarea materialului biologic se
efectuează alipind partea lipicioasă a baghetei pe cutele
perianale. În acest mod, pe o suprafaţă comparativ
mică, se concentrează un număr considerabil de ouă de
oxiuri, care se păstrează timp îndelungat fără a suporta
schimbări distructive esenţiale. Bagheta se întroduce în
sticluţă (sau penale speciale) şi se transportă în
laborator.
Depistarea ouălor de oxiuri în cutele perianale cu
folosirea benzilor adezive: Benzile adezive 10x2 cm cu
ajutorul lancetei se aplică în regiunea perianală. Banda
trebuie comprimată la piele în întregime, după ce se
netezeşte cu o baghetă metalică sau de lemn. Apoi
banda adezivă se desprinde şi se transferă pe sticla
portobiect. Între sticlă şi bandă nu trebuie să fie bule de
aer. În laborator preparatul se studiază la microscop.
Sarcina VI. Prezintă un mesaj către colegii tăi despre agenții sexual transmisibili studiați

Sarcina VII. Realizează testul final


Concluzii
131
Bacteriologie, Virusologie și Parazitologie medicală Ghid
metodologic

BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ
pentru realizarea
STUDIU INDIVIDUAL

1. Angelescu M. Terapia cu antibiotice. Editura Medicală, Bucureşti, 1998


2. Bîlbîie V, Pozsgi N. Bacteriologie Medicală – volumul I. Editura Medicală, Bucureşti,
1984
3. Bîlbîie V, Pozsgi N. Bacteriologie Medicală – volumul II. Editura Medicală, Bucureşti,
1985
4. Buiuc D, Neguţ M. Tratat de Microbiologie Clinică. Editura Medicală, Bucureşti, 1999
5. Buiuc D. Microbiologie clinică - volumul I. Editura Didactică şi Pedagogică, R.A.
Bucureşti, 1998
6. Buiuc D. Microbiologie medicală-Ghid pentru studiul şi practica medicinei. Ediţia a VI-a.
Editura Gr. T. Popa, Iaşi, 2003
7. Codiţă I, Mazilu M, Mihai D, şi colab. Ghid Naţional pentru Aplicarea Procedurii de
Testare a Sensibilităţii la Antibiotice conform Standardului CLSI/NCCLS. Publicaţie a
Laboratorului Naţional de Referinţă pentru Infecţii Nosocomiale şi Rezistenţă la Antibiotice
din cadrul Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Microbiologie şi Imunologie
"Cantacuzino", în colaborare cu specialişti din alte Laboratoare de Referinţă în cadrul
"Grupului de studiu al rezistenţei la antibiotice". Versiunea 0- Pentru Consens Naţional
8. Debeleac L, Popescu-Drânda MC. Microbiologie. Ed Medicală AMALTEA, Bucureşti,
2003
9. Dencicov Lidia, Marchitan Valentina, Cebotari Ludmila, Biologie generală, Lucrări de
laborator, Evaluare formativă, Ed. Cartdidact-Reclama, 2002.
10. Dinu V, Truţia E, Popa-Cristea E, Popescu A. Biochimie medicală. Ed Medicală,
Bucureşti, 1996
11. Galeţchi P., Buic D., Plugaru Şt.,Ghid practic de microbiologie, Î.E.P. Ştiinţa, Chişinău,
1997.
12. Grumeza M., Balan G., Burduniuc O., Bacteriologie, Virusologie și Parazitologie
medicală. Chișinău, CARO, 2017
13.Ghid Național de Biosiguranță pentru laboratoare,CNSP, Chișinău, 2011
14. Cerkes F.C., Bogoiavlenskaia L.B., Belscaia N.A., Microbiologie, Ştiinţa, Chişinău,
1994.
15. Piatchin Ch., Krivoşein Iu. Microbiologie cu virusologie şi imunologie, editura Lumina,
Chişinău, 1993.
16. Jehl F, Chomarat M, şi colab. De la antibiogramă la prescripţie. Ediţia aIIa. Editura
Ştiinţelor Medicale, Bucureşti, 2003
17. Licker M, Moldovan R, Crăciunescu M, Dumitraşcu V. Rezistenţa la antibiotice - istorie
şi actualitate. Editura Eurostampa, Timişoara, 2002
18. Moldovan R, Licker M, Doroiu M, şi colab. Microbiologie-Îndreptar de lucrări practice.
Lito U.M.F. Timişoara, 2002
132
Bacteriologie, Virusologie și Parazitologie medicală Ghid
metodologic

19. Poiată A. Microbiologie farmaceutică. Ed. Tehnică, Ştiinţifică şi Didactică CERMI, Iaşi,
2004
20. Schäffler A, Altekrüger J. Microbiologie Medicală şi Imunologie. Editura ALL,
Bucureşti, 1994
21 . Zarnea G. Tratat de Microbiologie Generală – volumul III. EdituraAcademiei R.S.R.,
1986
22. Reiman M. and Utti J. (2000). Exposure to microbes, endotoxins and total dust in cigarette and cigar
manufacturing: an evaluation of health hazards. Ann. Occup. Hyg. 44, 467–473;
23. Airaksinen S., Heiskanen M.L., Heinonen-Tanski H., Laitinen J., Laitinen S., Linnainmaa M., Rautiala
S. (2005). Variety in dustness and hygiene quality of peat bedding. Ann. Agric. Environ. Med. 12, 53–59;
24. Rintala H. Streptomycetes in indoor inviroments — PCR based detection and diversity: dissertation. —
Kuopio, Finland, 2003. — 69 p.;
25. Бактерии-нефтедеструкторы для биоремедиации супесчаных почв Воронежской области;
26. Пределы биодоступности углеводородов в грунтах;
27. Webb M.D., Ewbank G., Perkins J., McCarthy A.J. (2001). Metabolism of pentachlorphenol
by Saccharomonospora virodis strains isolated from mushroom compost. Soil Biol. Biochem. 14, 1903–
1914;
28. Christopher L., Bissoon S., Singh S., Szendefy J., Szakacs G. (2005). Bleach-enhansing abilites
of Thermomyces lanuginosus xylanases produced by soil state fermentation. Process Biochem. 10, 3230–
3235;
29. Manzoor S. (2011). Actinomycetes and bioremediation. Biotech Articles;
30. Кураков А.В., Ильинский В.В., Котелевцев С.В., Садчиков А.П. Биоиндикация и реабилитация
экосистем при нефтяных загрязнениях. М.: «Графикон», 2006. — 336 с.;
31. Nagasawa T., Nakamura T., Yamada H. (1990). Production of acrylic acid and methacrylic acid
using Rhodococcus rhodochrous J1 nitrilase. Appl. Microbiol. Biotechnol. 34, 322–324;
32. Kurapova A.I., Zenova G.M., Sudnitsyn I.I., Kizilova A.K., Manucharova N.A., Norovsuren Zh.,
Zvyagintsev D.G. (2012). Thermotolerant and thermophilic actinomycetes from soils of Mongolia desert
steppe zone. Microbiology. 1, 98–108;
33. Nawani N., Aigle B., Mandal A., Bodas M., Ghorbel S., Prakash D. (2013). Actinomycetes: role
in biotechnology and medicine. Biomed. Res. Int. 2013, 687190. doi: 10.1155/2013/687190..

133
Bacteriologie, Virusologie și Parazitologie medicală Ghid
metodologic

STUDIUL INDIVIDUAL
MICROBIOLOGIE GENERALĂ
Studiul individual Nr. 1
Subiectul: ISTORICUL DEZVOLTĂRII MICROBIOLOGIEI.
Conținutul:
 Istoricul dezvoltării microbiologiei.
 Perioadele de dezvoltare: morfologică, fiziologică, imunologică şi contemporană.
1. Punctați câteva momente importante ale istoriei microbiologiei, care ar putea fi
structurate în patru etape, și anume:
a) Perioada morfologică, de individualizare ipotetica a factorului determinant al bolilor umane 6p

b) Etapa cunoașterii nemijlocite a microorganismelor 6p

c) Perioada de sintetizare și de corelare a cunoștințelor științifice în domeniul microbiologiei; 6p

d) Alți savanți și contribuțiile lor în etapa fiziologică se studiere a microbiologiei: 4p

e)Direcțiile contemporane în dezvoltarea microbiologiei: 4p

134
Bacteriologie, Virusologie și Parazitologie medicală Ghid
metodologic

2. Identifică contribuțiile realizate de microbiologii romani. 10 p

Victor Babes,
fondatorul scolii
romanesti de
microbiologie

Ioan Cantacuzino
ondator al scolii
romanesti de
imunologie si patologie
experimentala
3. Încununarea operelor în microbiologiei a fost descoperirea fagocitozei, vaccinului,
antisepticilor, antibioticelor realizate de savanții:
Imunitatea celulară 3p

Substanțele cu acțiune antiseptică 3p

Savanții se au contribuit în descoperirea vaccinului 4p

Savanții se au contribuit în descoperirea antibioticului 4p

4. Realizează un arbore genialogic a istoricului dezvoltării microbiologiei cu toate etapele și savanții


contribuali. 20 p
Pentru 2 -7 9 - 14 15 - 19 20 - 29 30 -39 40-51 52 - 60 61-65 66 -70
participare
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

135
Bacteriologie, Virusologie și Parazitologie medicală Ghid
metodologic

Studiu individual nr. 2


Subiectul: RĂSPÂNDIREA MICROORGANISMELOR ÎN NATURĂ. BIOCENOZA
MACROORGANISMULUI.
Conținutul:
 Microorganismele şi mediul extern. Rolul microorganismelor, în circulația substanțelor
în natură.
 Importanța fiziologică a microflorei organismului uman. Noțiune de dismicrobism.
Microbii reprezintă forma de viață care domină Terra. Organismele bacteriene care trăiesc pe planeta noastră
le depășesc numeric pe toate celelalte la un loc. Microbii nu domină doar planeta, ci și pe noi, oamenii. În
corpul fiecăruia dintre noi există de 10 ori mai multe celule microbiene decât celule care compun organismul
uman. Specialiștii estimează că miile de miliarde de microbi ce trăiesc în corpul nostru cântăresc în total
aproape 2 kilograme. Microflora normală a omului s-a stabilit în urma interacțiunii micro- şi
macroorganismelor în procesul evoluției. Termenul de „microbiom” a fost elaborat de Joshua Lederberg,
unul din titanii biologiei moleculare, pentru a desemna totalitatea microbilor, a elementelor lor genetice și a
interacțiunilor acestora într-un mediu.
1. Precizați tangența dintre microorganismele mediului înconjurător și particularitățile
medicinii……………………………………………………………………………… .10p

2.) Determinați rolul florei microbiene din mediu ambiant


a) Importanţa şi rolul microorganismelor în industria alimentară 8p

136
Bacteriologie, Virusologie și Parazitologie medicală Ghid
metodologic

aspect pozitiv aspect negativ

a) Rolul microorganismelor în sol


6p

c) Aer 2p

d) apă 2p

3. Identificați importanța microflorei în fiziologia organismului uman, în formarea


anumitor micro biocenoze cum ar fi:
a) microflora pielii și conjunctivei, cavitatea bucală 5p

b) Căile respiratorii 2p

b) Nou – născut 2p
137
Bacteriologie, Virusologie și Parazitologie medicală Ghid
metodologic

c) microflora vaginală și căile urinare 3p

e)enumeră microorganismele din microflora normală a tractului


gastrointestinal și contribuțiile acesteia 6p

4. Enumerați factorii ce contribuie la dezvoltarea dismicrobismului 4p

5.Realizează una din lucrările propuse: 20p


a) Poster: Biocenoza macroorganismului
Conținut: surprinde titlul evidențiat, vizibil, sistemele de organe umane ce posedă propria microfloră și
rolul acestia, relaţiile identificate în legătură cu sistem imun, lipsa microflorei normale, consecințele,
prevenirea consecințelor, utilizarea obiectelor ilustrative (imagini, figuri, diagrame, grafice, tabele) pentru o
mai bună înţelegere a textului.
b) Prezentare Power Point Antibioticele de natură biologică
Total prezentarea va conține 10 diapozitive, conform conținutului:
 Indicarea titlului, individualizarea elevului, calificarea, grupa.
 Noțiunea de antibiotic.
 Tipurile de relații dintre microorganisme, în special antagoniste.
 Bacterii, fungi producători de antibiotice.
 Factorii humorali umani producători de antibiotice.
 Celule vegetale producători de antibiotic, cu exemple ilustrative.
 Importanța antibioticelor în domeniul medical.
 Varietatea surselor de informare.
Pentru 2 -7 9 - 14 15 - 19 20 - 29 30 -39 40-51 52 - 60 61-65 66 -70
participare
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
138
Bacteriologie, Virusologie și Parazitologie medicală Ghid
metodologic

Studiu individual nr. 3


Subiectul: ANTICORPII. RĂSPUNS IMUN.
Conținutul:
 Barierele naturale din prima linie de apărare a sistemului imun.
 Antigenii și proprietățile lor.
 Anticorpii. Rolul biologic a imunoglobulinelor.
 Răspuns imun.
1. Identifică barierele naturale la infecții din prima linie de apărare a sistemului imun.
Rezistența nespecifică (constituțională sau naturală), care consistă din barierele naturale la infecții prezintă
prima linie de apărare: 20 p
Funcția de protecție a tegumentului

Funcția de protecție a. mucoaselor

Funcția de protecție a microflorei:


Tegumentului

sistemului digestiv

sistem urogenital

sistem respirator
A doua linie de apărare
a) Celulele fagocite
Etapele fagocitozei

Factori umorali – funcțiile lor


a)
b)
c)
d)

139
Bacteriologie, Virusologie și Parazitologie medicală Ghid
metodologic

2. Explică proprietățile de bază a antigenelor virusurilor: 4p

4. Compară conform structurii, principalele tipuri de Ag bacteriene și virale. 6p


Tipurile și nivelele de Compoziția chimică a
amplasare a Ag antigenelor
(antigenelor)

3. Precizează funcția antigenelor celulei eucariote (protective umane) 10 p

140
Bacteriologie, Virusologie și Parazitologie medicală Ghid
metodologic

7. Determină celulele implicate și descrie mecanismul răspunsului imun 10 p

8. Realizează una din lucrările propuse: 20p


a) Poster Importanța răspunsului imun
Conținut: surprinde titlul evidențiat, componentele încadrate în răspunsul imun cu utilizarea
obiectelor ilustrative (imagini, figuri, diagrame, grafice, tabele) pentru o mai bună înţelegere
a textului.

b) Prezentare Power Point Fagocitoza


Total prezentarea va conține 10 diapozitive, conform conținutului:
 Indicarea titlului, individualizarea elevului, calificarea, grupa.
 Noțiunea fagocitoză, celule fagocitare cu exemple ilustrative.
 Etapele fagocitozei cu exemple ilustrative
 Tipurile de fagocitoză și consecințele în organismele vii.
 Varietatea surselor de informare.

Pentru 2 -7 9 - 14 15 - 19 20 - 29 30 -39 40-51 52 - 60 61-65 66 -70


participare
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

141
Bacteriologie, Virusologie și Parazitologie medicală Ghid
metodologic

Studiu individual nr.4


Subiectul:METODA IMUNOLOGICĂ DE DIAGNOSTIC
Conținutul:
 Serologia. Metoda imunologică de diagnostic. Serurile imune diagnostice (antitoxice,
aglutinate, etc.).
 Clasificarea reacțiilor serologice. RFC, RHA, RP, RIF. Principiile. Aplicarea în
practică.
1. Identifică eficacitatea și domeniile de aplicare a reacțiilor serologice: 5p

2. Determină metodele de obținere a serurilor imune diagnostice 5p

3. Identifică principiile și aplicarea în practică reacțiilor serologice la libera alegere din


cele propuse (două din cele clasice, trei din testele moderne). 20p
Clasificarea și abrevierea testelor serologice:
Metodele clasice Metode moderne
 RA – reacţia de aglutinare  ELISA – reacţie imunoenzimatică
 RIHA – reacţia de inhibare a  RIA – reacţia imunoenzimatică
hemaglutinării  RIF (IFA) – reacţia de imunofliorescenţă
 RP – reacţia de precipitare  Aglutinarea latex
 RFC- metoda de fixare a complementului  Western Blot (WB)
 RIBA test
 RN – reacţia de neutralizare
 PCR (Reacție de polimerizare în lanț)
Teste Principii de realizare Aplicarea practică
RFC, reacția de Interacțiunea specifică a Ag=Ac este însoțită de  Diagnosticul sifilisului (reacția
fixare a absorbția complimentului. Procesul de absorbție a Wassermann)
complimentului complimentului de către complexul Ag=Ac nu  Tifos exantematic
poate fi observat vizual, în calitate de indicator în
(exemplu) această reacție se introduce sistem hemolitic cu
ajutorul căruia se constată fixarea complimentului.

Reacții cu marcheri (moderne)


142
Bacteriologie, Virusologie și Parazitologie medicală Ghid
metodologic

4. Precizează principiul metodei PCR ,utilizată în determinările de biologie moleculara 8p


Tipuri de material biologic utilizat Reguli generale de recoltare a Principiu de realizare și
în PCR probelor PCR (plasma) aplicarea în practică
 sângele integru, serul, plasma,  La transferarea materialului
leucocite, mononucleare biologic din eprubete, containere
 urina, sperma, secretul prostatic, se folosesc vârfuri sterile, cu
raclaje (cervicale, vaginale, bară, de unică folosință (pentru a
uretrale) preveni infectarea pipetelor cu
 masele fecale material biologic şi pentru
 saliva, lavaje faringiene, lavaje prevenirea infectării probelor de
din cavitatea bucală. la pipete).
 lichidul cefalorahidian, lichidul  Probele se păstrează la
intraarticular, lichidul glandelor temperatura 4 - 8ºC timp de 24h.
lacrimale  La temperatura – 18ºC, – 20ºC
 laptele matern. timp de 30 zile.
 bioptate (ficat, mucoasa  La temperatura – 70ºC timp
gastrică, colul uterin) îndelungat.
 material din autopsie Transportarea materialului biologic
 lichidul cefalorahidian, lichidul se efectuează în containere cu
intraarticular, lichidul glandelor elemente de răcire sau în termos cu
lacrimale gheață.

5. Realizează lucrările propuse:


a) Pliant Rolul calendarului vaccinării RM 2016 – 2020. 12p
Conținut: surprinde titlul evidențiat, vizibil. Ce este un vaccin, rolul lor, OMS (Organizația
Mondială a Sănătății) cu recomandarile pentru vaccinare, premizele unui calendar de
vaccinare, vaccinările obligatorii în Republica Moldova pentru anii 2016-2020 realizat în
formă grafică, pentru o mai bună înţelegere a textului.

b) Prezentare Power Point Tehnologii moderne de obţinere a vaccinurilor …………..20p


Total prezentarea va conține 10 diapozitive, conform conținutului:
 Indicarea titlului, individualizarea elevului, calificarea, grupa.
 Noțiunea de vaccine, imunoprofilaxie.
 Tipurile de vaccine și metodele de obținere.
 Bioingineria modernă de obținere a vaccinurilor.
 Varietatea surselor de informare.
Pentru 2 -7 9 - 14 15 - 19 20 - 29 30 -39 40-51 52 - 60 61-65 66 -70
participare
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

143
Bacteriologie, Virusologie și Parazitologie medicală Ghid
metodologic

Studiu individual nr.6


Subiectul: METODA ALERGOLOGICĂ DE DIAGNOSTIC
Conținutul:
• Alergenii. Clasificarea reacțiilor alergice conform celor patru tipuri de
hipersensibilizare.
• Metoda alergologică de diagnostic Probele cutanat-alergice. Importanţa practică.
1. Identifică noțiunea metodei alergologice de diagnostic 2p

2. Determină cauzele și tipurile de alergeni compleți 5p


Tip, cauză Exemple
1. eridetar
2. microorganisme
3. vaccin
4.
5.
3. În dependență de forma alergiei, se pot manifesta mai multe tipuri de reacție de
hipersensibilitate. Descrie tipurile de reacții alergologice: 20p
Reacții de hipersensibilitate imediată
Manifestări Metode de prevenire
Șocul anafilatic

Fenomenul Artius - Saharov

Boala serului

Atopii (polinoza, astm bronșic, urticărie)

Reacții de hipersensibilitate de tip celular (întârziată)


Alergie infecțioasă

Dermatite de contact

Alergie medicamentoasă

144
Bacteriologie, Virusologie și Parazitologie medicală Ghid
metodologic

4. Descrie interpretarea probelor alergologice infecțioase 10p


Algoritmul de interpretare Citirea
rezultatelor
Reacția Burnet (bruceloza)

Reacția Mantoux

5. Identifică tipurile reacțiilor alergice din imagine. 4p

6. Precizează principiile de realizare probelor cutanat-alergice 9p


Probe Principii de realizare
Testul prin înțepare (prick test).

Testul intradermic (IDR).

Patch test (test epicutanat).

5. Realizează una din lucrările propuse: 20p


a) Prezentare Power Point Alergiile de toamnă la polenul de ambrozie.
Total prezentarea va conține 10- 15 diapozitive, conform conținutului: Indicarea titlului, individualizarea
elevului. Noțiune de alergie. Ce este? Care pot fi cauzele aceste alergii (exemple ilustrative) Metode de
diagnosticare Tratament. Manifestările alergiilor medicale. Măsuri de prim ajutor Cum prevenim? Sursele.
b) Pliant Șocul anafilactic .....................................
Corespunderea conţinutului pliantului cu subiectul propus, prezentat cu materialul ilustrativ, să evidenţieze
ideile de studiu, corectitudinea lingvistică a formulărilor, gradul de originalitate şi de noutate.
Conținut: Alergenii implicați în șocul anafilactic. Manifestările șocului anafilactic. Cum se acorda primul
ajutor? Prevenția, cea mai buna soluție.
Pentru 2 -7 9 - 14 15 - 19 20 - 29 30 -39 40-51 52 - 60 61-65 66 -70
participare
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
145
Bacteriologie, Virusologie și Parazitologie medicală Ghid
metodologic

Studiu individual nr.7


Subiectul: ANTIBIOTICELE DE NATURĂ BIOLOGICĂ.
Conținut:
 Noțiune de antibiotic.
 Tipuri de relatii intre microorganisme.
 Antibioticele de natură biologică obținute din diverse remedii naturiste, plante
vegetale, origine animală.
1. Difinește noțiune de antibiotic. 4p

2. Construește enunțuri pentru tipurile de relatii între microorganisme. 10p


De indeferență - speciile se tolerează reciproc (exemplu: nu influențează gazda
umană).
Relații ecologice între

Comensalism
microorganisme

Simbioză

Sinergismul

Parazitismul

Antagonismul

3. Identifică importanța componentelor pentru organismul uman. 10p


Virusurile – arma terapeutică a viitorului

Ce sunt si cum se formeaza prebioticele?


(usturoi, praz, ceapa, grau integral, banana)

146
Bacteriologie, Virusologie și Parazitologie medicală Ghid
metodologic

Probioticele - bacteriile „prietenoase” ale


organismului uman.

4. Recunoaște spectrul de acțiune a antibioticului 6p


Eliberarea prin eluție a unor substanțe chimice din celula
bacteriană.
1. _____________________________________________________
_____________________________________________________
_____________________________________________________

Caracter antagonist
2. ________________________________________________
________________________________________________
________________________________________________
________________________________________________

3. Identifică tipurile de antibiotice de origine naturală. 10p


I. Obținute din fungi

II. Produse din actinomicete

III. Sintetizate din bacterii

IV. Sintetizate de plantele superioare

V. Obținute din țesuturile animale

4. Realizează două din trei lucrări propuse.


a.) Prezentare Power Point: Antibioticele - cauză a imunodepresiei. 20p
Total prezentarea va conține 10 – 15 diapozitive, conform conținutului: Indicarea titlului, individualizarea
elevului, calificarea, grupa. Noțiune de antibiotic. Spectrul de acțiune. Tipurile de antibiotice. Relația
antibiotic – microorganism. Noțiune de dismicrobism. Sistemele de organe implicate în dismicrobism și
consecințele acestuia. Bibliografia.
b) Poster Importanţa antibioticelor Conținut: Scurt istoric a descoperirei antibioticelor. Importanța
antibioticoterapiei în infecțiile bacteriene. Reacțiile adverse și prevenirea acestora. .........10p
c) Pliant Antibioticele obţinute din plantele vegetale. 10p
Conținut: substanțele biologic active naturale cu acțiune antagonistă. Tipuri de remedii naturiste.
Aplicarea acestora și eficacitatea lor.
Pentru 2 -7 9 - 14 15 – 19 20 - 29 30 -39 40-51 52 - 60 61-65 66 -70
participare
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

147
Bacteriologie, Virusologie și Parazitologie medicală Ghid
metodologic

Studiu individual Nr. 8

BACTERIOLOGIE

Subiectul: GENUL HAEMOPHILUS. GENUL HELICOBACTER.


Conținutul
 Repere taxonomice. Caractere morfobiologice. Factorii de patogenitate. Rezistența.
 Infecțiilecauzate.
 Recoltarea prelevatelor. Exigențele în transportarea prelevatelor.
 Imunitatea. Profilaxia şi tratamentul.
1. Identifică reperele taxonomice și morfologia completând spațiul rezervat. 10 p
Genul
sp. Helicobacter pylori
Caractere morfologice

Genul
sp. Haemophilus influenzae
Caractere morfologice

2. Determină calea de transmitere, rezistența agenților Helicobacter pylori și


Haemophilus influenzae, completând tabelul: 10 p
Helicobacter pylori Haemophilus influenzae

Sursa

Calea de
transmitere
Rezistența Rezistență scăzută în mediu extern, dar este
rezistent la pH-ul acid din stomac; Rezistență
la fluorochinolone.
Temperatura de 100° distruge momentan,
sensibil la tratarea cu raze violete și substanțe
dezinfectante.
Dezvoltă rezistență către antibiotice.
3. Identifică prelevatele în dependență de forma clinică, particularități în transportare și
metodele de diagnostic. 12 p
148
Bacteriologie, Virusologie și Parazitologie medicală Ghid
metodologic

Helicobacter pylori particularități în transportare metodele de diagnostic


Prelevat

Haemophilus influenzae
Prelevat

4. Determină în ce condiții agenții H.pylori și Haemophilus influenzae sunt prieteni și dușmani ai


organismului uman? 12p
PRIETEN DUȘMAN
Helicobacter pylori Helicobacter pylori

influenzae
Helicobacter pylori Haemophilus
 Protecția de astm și alergii 

Haemophilus influenzae

5. Propune sfaturi utile în reducerea infecțiilor cu agenții indicați. 10


Helicobacter pylori

Haemophilus influenzae
6. Selectează și prezintă informație la temele cu libera alegere:
a) PPT Helicobacter pylori, premiul NOBEL. 20 p
Incidența infecțiilor H. pylori, morfologia bacteriei, istoricul științific. Indicarea titlului,
individualizarea elevului.
b) PPT Haemophilus influenzae, satelit în infecțiile provocate de coci, profilaxie 20 p
Conținutul: indicarea titlului, individualizarea elevului, aspectul morfobiologic a agentului,
epidemiologia şi metodele esenţiale de prevenire a procesului infecţios. Se va indica varietatea
surselor de informare, total prezentarea va conține 10 - 15 diapozitive.

Pentru 2 -7 9 - 14 15 - 19 20 - 29 30 -39 40-51 52 - 60 61-65 66 -70


participare
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

149
Bacteriologie, Virusologie și Parazitologie medicală Ghid
metodologic

Studiu individual nr. 8


Subiectul: GENUL CHLAMYDIA. GENUL MYCOPLASMA, UREAPLASMA.
 Repere taxonomice. Caractere morfobiologice.
 Factorii de patogenitate. Rezistenţa.
 Infecţiile cauzate.
 Factorii de risc ce sporesc incidenţa cazurilor de îmbolnăvire, metode de prevenire.
1. Selectează din agenții studiați bolilor sexual transmisibili cu diversă origine, în cadrul
disciplinei și identifică factorii de patogenitate, infecțiile cauzate. 12 p
Specii Factori de patogenitate Infecțiile cauzate
Agenți de origine bacteriană, lipsiți de perete celular
Chlamydia
trachomatis
Ureaplasma
Urealyticum
Mycoplasma
genitalium
2. Completați schema indicând aspectul morfologic și rezistența agenților: 16p
Specii Morfologie Rezistența
Mycoplasma hominis

Chlamydia trachomatis

3. Indică doi factori ce sporesc evoluția infecțiilor genitale și două metode de prevenire. 8p
1.

150
Bacteriologie, Virusologie și Parazitologie medicală Ghid
metodologic

2.

Prevenire

4. Prezintă informație la temele:


a) Poster (portofoliu electronic) Măsurile de prevenire a bolilor sexual transmisibile. 14p
Condiții de realizare:
 surprind titlul evidențiat, vizibil,
 ce poți face tu pentru a te proteja de infecții sexual transmisibile
 sfaturi utile către imigranți despre infecții sexual transmisibile
 măsurile esenţiale de prevenire a bolilor sexual transmisibile,
 utilizarea obiectelor ilustrative (imagini, figuri, diagrame, grafice, tabele) pentru o mai
bună înţelegere a textului.

b) Prezentare Power Point Agenţii bolilor sexual transmisibile de diversă origine. 20p
Conținutul:
 indicarea titlului, individualizarea elevului, calificarea, grupa,
 aspectul morfobiologic a agenților bolilor sexual transmisibile de diversă origine în
aspect ilustrativ și descriere.
 epidemiologia şi metodele esenţiale de prevenire a procesului infecţios.
 după părerea ta, ce metode sunt utile pentru populație în tematica promovării modului
sănătos de viață.
 se va indica varietatea surselor de informare, total prezentarea va conține 10
diapozitive
Pentru 2 -7 9 - 14 15 - 19 20 - 29 30 -39 40-51 52 - 60 61-65 66 -70
participare
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

151
Bacteriologie, Virusologie și Parazitologie medicală Ghid
metodologic

Studiu individual nr. 9


Subiectul: AGENȚI AI INFECȚIILOR NOZOCOMIALE.
 Agenți ai infecțiilor nosocomiale de diversă origine: bacteriană, virală, germeni particulari.
 Incidența infecțiilor nosocomiale în Republica Moldova.
 Prevenirea infecțiilor nosocomiale.
 Genul Prseudomonas. Prevenire și control.
1. Determină rolul florei normale în organismul uman 10p
Flora normală a organismului uman Numărul de bacterii ce colonizează
organismul uman

Biocenozele sistemelor de organe Număr pe gram de țesut omogenizat, ml


de lichid sau cm2 de piele.

2. Clasifică microorganismele după gradul de patogenitate 6p

Taguri: Hepatita C, Hepatita D, Proteus, Klebsiella, Escherichia, Staphylococcus, Hepatita B,


Pseudomonas, Fusobacterium, Candida, Gripa, HIV, Hepatita A, Streptococcus.
3. Identifică specii din flora normală implicate în infecții posibile nosocomiale 14p
152
Bacteriologie, Virusologie și Parazitologie medicală Ghid
metodologic

Abcese

Caria dentară
Sepsis

Enterocolite

Pneumonie

Gastroenterite

Infecții urogenitale

4. Identifică cauzele infecțiilor nosocomiale. 4p

5.Argumentează: Etapele de igienizarea a mâinilor ar fi o metodă de prevenire a infecțiilor nosocomi? 6p

5. Prezintă informație la două din teme, cu libera alegere:


a) Prezentare Power Point Bacteriile ca agenți implicați în declanșarea infecțiilor nosocomiale în RM. 20p
Conținut: indicarea titlului, aspectul morfobiologic a agenților implicați în declanșarea infecțiilor
nosocomiale de diversă origine în aspect ilustrativ și descriere; epidemiologia, prevenire; Bibliografia. 10-
15 diapozitive.
b) Pliant Cauzele și prevenirea infecțiilor nosocomiale de origine bacteriană 10p
c)Poster Pseudomonas aeruginosa – pericol și beneficii? 10p
Condiții de realizare: titlul evidențiat, utilizarea obiectelor ilustrative (imagini, figuri, diagrame, grafice,
tabele) pentru o mai bună înţelegere a textului.
Pentru 2 -7 9 - 14 15 - 19 20 - 29 30 -39 40-51 52 - 60 61-65 66 -70
participare
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

153
Bacteriologie, Virusologie și Parazitologie medicală Ghid
metodologic

VIRUSOLOGIE
Studiul individual nr.10
Subiectul: VIRUSUL RABIEI.
Conținutul:
 Caractere morfobiologice. Rezistenţa.
 Factorii de patogenitate. Infecţiile cauzate. Recoltarea prelevatelor în dependenţă de
forma clinică a infecţiei (corpusculii Babeş-Negri).
1. Identifică structura morfologică virusului rabiei 6p

2. Precizează factorii de patogenitate, rezistența, sursa, calea de transmitere. 12p


Rabia factorii de patogenitate Rezistența sursa, calea de
transmitere:

3. Enumeră tipurile de prelevate, metodele de diagnostic și exigențele în transportarea


prelevatelor 8p
Specia prelevate exigențe în transportare
Rabia

4. Analizează Gravură în lemn din Evul Mediu cu un câine turbat/Wikipedia și determină


evolutiv metodele de prevenire a rabiei. 9p
154
Bacteriologie, Virusologie și Parazitologie medicală Ghid
metodologic

Oamenii din Evul Mediu aveau și un ritual, „părul


câinelui”, practicat cu câteva variații în întreaga lume.
Ritualul consta în aplicarea părului unui câine turbat pe
rana victimei pentru vindecarea bolii.

5. Analizează schema transmiterii rabiei și prezintă un referat Epidemiologia actuală


rabiei în Moldova 20p

 Titlu
 Agentul viral
 Sursa infecției
 Mecanism de transmitere
 Factorii de risc, incidența actuală 2019 în Republica Moldova
 Prevenire
 Surse bibliografice
4. Realizează poster: Măsurile de prevenire a rabiei în Republica Moldova. 15p
Conținutul titlul evidențiat, vizibil, esenţialulproblemei de incedență a rabiei în RM în ultimii
ani. Utilizarea obiectelor ilustrative (imagini, figuri, diagrame, grafice, tabele) pentru o mai
bună înţelegere a textului. Se axează informația pe datele de statistica a rabiei în Moldova
și metodele de prevenire
Pentru 2 -7 9 - 14 15 - 19 20 - 29 30 -39 40-51 52 - 60 61-65 66 -70
participare
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

155
Bacteriologie, Virusologie și Parazitologie medicală Ghid
metodologic

Studiul individual nr. 11


Subiectul: ENTEROVIRUSURILE.
Conținutul:
 Repere taxonomice. Caractere morfobiologice.
 Factorii de patogenitate. Rezistenţa.
 Infecţiile cauzate. Factorii de risc ce sporesc incidenţa cazurilor de îmbolnăvire, metode de
prevenire.
1. Identifică structura morfologică a enterovirusului: 6p
virus polio Rotavirus

2.Precizează factorii de patogenitate, rezistența, sursa, calea de transmitere conform


schemei: 10p
factorii de Rezistența sursa, calea de transmitere:
patogenitate
Poliomielita
Rotavirus

3.Enumeră tipurile de prelevate, metodele de diagnostic și exigențele în transportarea 9p


Specia Prelevate exigențe în transportare
Poliomielita

ECHO

156
Bacteriologie, Virusologie și Parazitologie medicală Ghid
metodologic

Kocsache

4. Propune câteva mijloacele profilactice în poliomielită în baza datelor statistice.


Mondiala a Sănătății a decretat stare de “urgența de sănătate publică la nivel global”, ca
urmare a răspândirii poliomielitei în mai multe târî, a unor cazuri în Ucraina, Afganistan,
Irak și Guineea Ecuatoriala, potrivit unui comunicat difuzat în ianuarie, 2015. 10p
mijloace profilactice

5. Prezintă informație la două din trei teme, cu libera alegere:


a) Prezentare Power Point Rolul vaccinului VPO în RM ............15p
 indicarea titlului, individualizarea elevului, calificarea, grupa,
 aspectul morfobiologic la enterovirusuri în aspect ilustrativ și descriere.
 epidemiologia şi metodele esenţiale de prevenire a infecțiilor provocate de
enterovirusuri.
 se va indica varietatea surselor de informare, total prezentarea va conține 10
diapozitive Point

b)Referat Factorii de risc ce au sporit incidenţa rotavirusului în ultimii ani .20p


Conținutul: corespunderea temei, organizarea compoziţiei - precizarea temei şi introducerea;
prezentarea argumentaţiei; relaţia logică dintre concluzii și argumente. După conţinut sunt
acoperite toate aspectele importante ale problemei respective, se analizează şi se rezumă
diferite puncte de vedere, se oferă analize şi concluzii pertinente. (maxim 5 pagini).

c)Pliant Aprecierea importanţei vaccinării calendaristice în poliomielită 15p


Conținutul: corespunderea conţinutului pliantului cu subiectul propus, prezentat cu
materialul ilustrativ, să evidenţieze ideile de studiu, corectitudinea lingvistică a formulărilor,
gradul de originalitate şi de noutate.

Pentru 2 -7 9 - 14 15 - 19 20 - 29 30 -39 40-51 52 - 60 61-65 66 -70


participare
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

157
Bacteriologie, Virusologie și Parazitologie medicală Ghid
metodologic

Studiul individual Nr. 12


Subiectul: VIRUSURILE MALADIILOR EXTREM DE PERICULOASE.
Conținutul:
 Descrierea morfologică agenților bolilor extrem de contagioase - virusurile bolii Marburg,
Lassa și Ebola
 Recoltarea prelevatelor în dependență de forma clinică, particularitățile specifice de
transportare.
1. Descrieți morfologia virusurilor extrem de contagioase 12 p
Virusul Lassa Virusul Marburg Virusul Ebola

2. Listează cele mai cotagioase boli (Bacteriene, virale ) în RM 8p

3. Identifică metodele de recoltare a prelevatelor, de diagnostic.. 10p


Specii
implicate în Prelevate Exigențele în transportarea prelevatelor.
viroze
Virusul Lassa
Virusul
Marburg
158
Bacteriologie, Virusologie și Parazitologie medicală Ghid
metodologic

Virusul
Ebola

4. Prezintă informație la două din trei teme, cu libera alegere: 20 p


a) Prezentare Power Point Ebola – particularităţi morfologice şi factori de răspândire
 indicarea titlului, individualizarea elevului, calificarea, grupa,
 aspectul morfobiologic la Ebola în aspect ilustrativ și descriere.
 Epidemiologia și cauzele incidenței, statistica mondială a cazurilor de îmbolnăvire.
 Metodele esenţiale de prevenire a infecțiilor provocate.
 se va indica varietatea surselor de informare, total prezentarea va conține 10 - 15
diapozitive Point

b) Referat Cum se testează virusurile extrem de patogene în Moldova? 20 p
Conținutul: corespunderea temei, organizarea compoziţiei - precizarea temei şi introducerea;
prezentarea argumentaţiei; relaţia logică dintre concluzii și argumente. După conţinut:
Actualitatea virusurilor extrem de patogene în Moldova. Incidența virusurilor extrem de
patogene în RM (gripa A(H1N1), A(H5N1). Metode de diagnostic. Recoltarea prelevatelor.
Exigențele de transportare. Laboratorul în RM ce stiudiază virusurile extrem de patogene
(maxim 5 pagini).

c) Pliant Cauzele războiului biologic inițiat de virusurilr extrem de periculoase 20 p


Conținutul: Virușii extrem periculoși ca cauze a războiului biologic; incidența istorică a
virozelor, metode de prevenire, perspectivele. Corespunderea conţinutului pliantului cu
subiectul propus, prezentat cu materialul ilustrativ, gradul de originalitate şi de noutate.

Pentru 2 -7 9 - 14 15 - 19 20 – 30 -39 40-51 52 - 60 61-65 66 -70


participare 29
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

159
Bacteriologie, Virusologie și Parazitologie medicală Ghid
metodologic

Studiul individual nr. 13


Subiectul: PLASMODIL MALARIEI.
Conținuturi:
 Determinarea particularităților structurale a plasmodiului de malarie.
 Recoltarea prelevatelor în dependență de forma clinică, particularitățile specifice de
transportare.
1.Determină particularitățile structurale a plasmodiului malariei. 10p

2. Descrie ciclul de dezvoltarea a plasmodiului malariei. 12p


Ciclul Ciclul Ciclul
sexuat exoeritrocitar asexuat (în
(in (în organismul
tantar) organismul uman)
uman)

P. vivax 8–9 8 zile 48 ore


zile
P. 15 – 15 – 16 zile 72 ore
malariae 20 zile
P. 9 – 10 5 – 7 zile 36 – 48
falciparum zile ore
P. ovale 14 zile 9 zile 48 ore

160
Bacteriologie, Virusologie și Parazitologie medicală Ghid
metodologic

3.Analizează informația și identifică exigențele de transportare a materialului biologic. 8p

Pregătire pacient – momentul optim pentru recoltarea


sângelui este în timpul sau înaintea accesului febril.
Specimen recoltat – sânge capilar, obținut prin
înțeparea pulpei degetului; se recoltează sânge pentru
efectuarea a doua frotiuri subțiri și doua picături groase
(obținute din câte trei picături, puse sub formă de
triunghi, una lângă alta).
Propune recomandări populației, privind efectuarea testului.Grupele de risc.

4. Prezintă informație la două din trei teme, cu libera alegere:

a) Planșă, criterii taxonomice și morfologice a Plasmodiile malarice 10 p

b) Prezentare Power Point Malaria pentru cei ce călătoresc 20p


 indicarea titlului, individualizarea elevului, calificarea, grupa,
 incidența mondială a malariei
 aspectul morfobiologic al plasmodiului în aspect ilustrativ și descriere.
 epidemiologia şi metodele esenţiale de prevenire a malariei.
 Recomendațiile OMS
 se va indica varietatea surselor de informare, total prezentarea va conține 10 diapozitive

c) Pliant cu Vaccinul pilot în malarie 20 p


Conținutul: corespunderea conţinutului pliantului cu subiectul propus, prezentat cu
materialul ilustrativ, vaccinul pilot din 2019, țările cu administrarea vaccinului, reacțiile
adverse. Corectitudinea lingvistică a formulărilor, gradul de originalitate şi de noutate.

Pentru 2 -7 9 - 14 15 - 19 20 - 29 30 -39 40-51 52 - 60 61-65 66 -70


participare
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

161
Bacteriologie, Virusologie și Parazitologie medicală Ghid
metodologic

Studiu individual nr. 14

Subiectul : AGENȚII BOLILOR SEXUAL TRANSMISIBILE. INFECȚIILE CAUZATE DE


CHLAMIDII ŞI MYCOPLASME. GENUL GARDNERELLA
1. Selectează din agenții studiați bolilor sexual transmisibili cu diversă origine, în cadrul
disciplinei și identifică morfologia, prelevatul și exigențele de transportare. 24p
Specii Morfologie Prelevat Exigențe particulare
Agenți de origine bacteriană
Neisseria
ghonorrhae
Treponema
pallidum
Agenți de origine bacteriană, lipsiți de perete celular
Chlamydia
trachomatis
Ureaplasma
urealyticum
Mycoplasma
genitalium
Agenți de origine virotică
VHB
HIV
Agenți de origine parazitară
Trichomonas
vaginalis
2. Completați schema indicând asemănările, deosebirile dintre: 8p
Specii Imunitatea stabilită Remedii utile în tratament

Mycoplasma hominis

Chlamydia
trachomatis
3. Propune câte două metode de prevenire în infecțiile de agenții specificați. 6p

5. Selectează informație la tema: 7p


162
Bacteriologie, Virusologie și Parazitologie medicală Ghid
metodologic

 După părerea ta, ce teme microbiologic – medicale sunt utile pentru populație cu promovarea
modului sănătos de viață.

6. Prezintă informație la ambele teme:


a) Planșă, Ce poți face tu pentru a te proteja de infecții sexual transmisibile 10p

b) Prezentare Power Point Sfaturi utile către imigranți despre hepatite B 15p

Pentru 2 -7 9 - 14 15 - 19 20 - 29 30 -39 40-51 52 - 60 61-65 66 -70


participare
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

163
Bacteriologie, Virusologie și Parazitologie medicală Ghid
metodologic

Surse bibliografice

1. Bumbuc Ș., Profesionalizarea procesului de formare pentru cadrele didactice.


Metodele teoretice și aplicative. București, 2009.
2. Buiuc D., Neguţ M., Tratat de microbiologie clinică, Bucureşti, 1999.
3. Callo T., Paniș A., Andrițchii V., Afanas A., Vrabii V.. Educația centrată pe elev,
Ghid metodologic, Chișinău, ”Print – Caro”, SRL, 2010.
4. Cerches F.K., Bogoiavlenscaia L.B., Belscaia N.A., Microbiologie, Chișinău, Știința,
1994.
5. Debeleac L., Popescu – Drânda M.C., Microbiologie, Editura medicală AMALTEA,
2003.
6. Dencicov Lidia, Marchitan Valentina, Cebotari Ludmila, Biologie generală, Lucrări
de laborator, Evaluare formativă, Ed. Cartdidact-Reclama, 2002.
7. Galeţchi P., Buic D., Plugaru Şt.,Ghid practic de microbiologie, Î.E.P. Ştiinţa,
Chişinău, 1997.
8. Ghid Național de Biosiguranță pentru laboratoare,CNSP, Chișinău, 2011

9. Grumeza M.,Crițcaia T.,Curriculum Bacteriologie, virusologie și parazitologie


medicală,CNMF R. Pacalo,2013.

10.Grumeza M. Agenda Pentru lucrări de laborator la Microbiologie, virusologie,


imunologie, CNMF R. Pacalo, 2012
11.Piatchin Ch., Krivoşein Iu., Microbiologie cu virusologie şi imunologie, Chișinău,
editura Lumina, 1993.
12.Rudic Valeriu, Dencicov Lidia, Marchitan Valentina, Biologie generală, Ed.
Cartdidact-Reclama, 2002.
13.Standard European, SR EN ISO 15189, februarie, 2008.
14.Temple Ch., Steele J.L., adaptare Cartaleanu T., Cosovan O.,Aplicarea tehnicilor de
dezvoltare a gândirii critice, Didactica Pro…, Chișinău, 2003.
***
15.Борисов Л.Б. Медицинская микробиология, вирусология, имунология.
Медицинское информационное агенство, Москва, 2005.
16.Лабинская А.С., Микробиология с техникой микробиологических исследований,
Москва, 1991.
17.Шуба Г.М., Основы медицинской бактериологии, вирусологии и имунологии,
Логос, Москва, 2001.

164

S-ar putea să vă placă și