MODEL GENERAL OPERAŢIONAL PENTRU ACTIVITĂŢI TRADUCTIVE

E1 R1/E2 R2
AUTOR–TS TRADUCĂTOR – TS=TŢ DESTINATAR–TŢ
> >> analiză – sinteză >>>
ECHIVALARE –––– ECHIVALENŢE
proiecţie logică proiecţie discursivă
(denotativ-situaţională) (dinamic-contextuală)
>>>>>> e- LOG, e-LINGV, e-PRAGM, e-CULT >>>>>>>>

OPERAŢII
op-Log (analiză/sinteză, decelări componenţiale, abstractizări/concretizări,
reprezentări denotativ-situaţionale, judecăţi etc.)

op-Lingv (transcriere fonetică, transliterare, acomodări fonetice, substituţii

gramaticale, segmentări frastice, extensiuni/comprimări sintagmatice etc.)

op-Psy (introspecţii/retrospecţii, articulări emoţional- atitudinale, sondaje

mnezice etc.)

op-PL (asocieri libere/dirijate, evidenţieri verbale de semnificaţie contextuală –

RVSC – articulări pragma-lingvistice, accentuări/actualizări/neutralizări discursive
etc.
MODEL PARTICULAR DE ANALIZĂ COMPARATIVĂ BIDIRECŢIONALĂ
VERBELE DE MIŞCARE RUSEŞTI (neprefixate) ŞI CORESPONDENTELE
LOR DIN LIMBA ROMÂNĂ (fragment)

LS/TS ru TDS LŢ/TŢ ro

PROIECŢIE LOGIC-OBIECTUALĂ "direcţie/mijloc/mediu » PROIECŢIE DISCURSIVĂ
(denotativ-situaţională) (contextual-dinamică)
METAtermeni
Implicaturi deducţii (RVSC)
Ja idu v şkolu. VB.TRANZITIV Eu merg la şcoală.
/1,2,4,6/ (« pe jos, o direcţie»)
Ja chozhu v şkolu. 1.« DEPLASARE » Eu merg la şcoală.
/1,3,4,6/ (« pe jos,n-direcţii»)
Ja edu v şkolu. 2.« unidirecţional » Eu merg la şcoală.
/1,2,5,6/ (« cu vehicol, o direcţie »)
Ja ezzhu v şcolu. 3.« multidirecţional » Eu merg la şcoală.
/1,3,5,6/ 4. »pe jos » (« cu vehicol, n-direcţii »)
5. « cu vehicol »
My plâviom v Odesu. 6. »pe pământ » Mergem la Odesa.
/ 1,2,5,7/ 7.»pe apă » (« cu vaporul, o direcţie, pe apă)
My plavaem v Odesu. 8. »prin aer » Mergem la Odesa.
/1,3,5,7/ (« cu vaporul, dus-întors, pe apă »)
My letim v Bucharest. Mergem la Bucureşti.
/1,2,5,8/ (“cu avionul, o direcţie, prin aer”)
My letaem v Bucharest. Mergem la Bucureşti.
/1,3,5,8/ (« cu avionul, dus-întors, prin aer)

NOTĂ : Prin referire la metatermenii ce constituie substanţa abstractă a verbelor deplasării din
rusă (verbalizată implicit) şi română (neverbalizată, cu semnificaţie ambiguă), prin operaţii de
reconstituire logică a enunţurilor ruseşti şi prin reformulări dezambiguizate cu ajutorul
metatermenilor comuni de comparaţie, precum şi a unor REVELATORI VERBALI DE
SEMNIFICAŢIE CONTEXTUALĂ (RVSC),verbalizaţi ori deduşi din context, enunţurile
corespunzătoare din română dobândesc un înţeles concret, şi ca atare, o deplină echivalenţă.