DESCRIEREA ACTIVITĂŢILOR DIN PROGRAMUL DE CONSILIERE DE GRUP

„Împreună vom reuşi”

1. Activitatea „Despre mine”

Obiective urmărite:
La sfârşitul activităţii propuse elevii vor fi capabili:
- să îşi dezvolte capacitatea de autodescriere şi de comunicare a informaţiilor despre sine
Materiale necesare:
- Fişa de lucru „Despre mine”
Modul de desfăşurare:
- fiecare elev va primi fişa de lucru, explicându-le ce înseamnă fiecare trăsătură de pe listă;
- fiecare participant va bifa acele trăsături care consideră ei ca îi descriu cel mai bine (5 minute);
- fiecare elev va decide care dintre trăsăturile bifate sunt pozitive şi cele care sunt negative făcând
o comparaţie numerică a lor;
- se discută importanţa cunoaşterii şi acceptării ambelor tipuri de caracteristici;
- se solicită elevilor exemple de situaţii din viaţa lor care le confirmă unul din aceste
caracteristici.
Concluzii:
- se va discuta despre motivele pentru care unii au mai multe trăsături pozitive iar alţii mai multe
negative;
- se găsesc soluţii de grup pentru a-i ajuta pe cei cu o imagine negativă despre ei pentru a o transforma
într-una pozitivă;
- se va discuta despre semnificaţia situaţiilor în care imaginea pe care o avem despre noi este diferită de
aceea pe care o au ceilalţi despre noi;
- se identifică caracteristicile personale pozitive şi negative;
- se va conştientiza faptul că o persoană poate avea caracteristici despre sine pozitive cât şi negative.

2. Activitatea „De vorbă cu mine”

Obiective urmărite:
La sfârşitul activităţii propuse elevii vor fi capabili:
- să se investigheze în scopul cunoaşterii proprii:
- să îşi recunoască unicitatea ca individ;
- să înţeleagă rolul cunoaşterii de sine şi la ce poate duce lipsa acesteia;
- să îşi formeze o imagine de sine corectă, apreciindu-se corect;
Materiale necesare:
- fişele de la activitatea precedentă
Modul de desfăşurare:
- elevii se gândesc la momentele când vorbeau cu păpuşile (jucăriile) adică vorbeau cu ei înşişi;
- fiecare participant identifică situaţiile când făceau acest lucru;
- profesorul consilier va citi elevilor un text după care îi întreabă ce crede ca va încerca să facă
autorul şi se acceptă orice comentariu primit (15 min);
- se va pune accentul pe faptul că autorul încearcă să afle propria identitate iar elevii se vor
cunoaşte într-un mod asemănător cu ajutorul fişei (se apelează la sinceritate), îndrumându-i pe
cei cu scoruri mai mici să lupte cu propria modelare (15min);
- cu ajutorul fişei elevii vor încerca sa mai adauge câte una pentru fiecare coloană
(pozitivă/negativă) (10 min)
Concluzii:
- înţelegerea noţiunii de entitate diferită dintre oameni;
- acceptarea diferenţelor de personalitate, gândire şi comunicare, alături de cele fizice prin realizarea
primei etape adică prin cunoaşterea de sine.

3. Activitatea „Modul în care mă simt”

Scop: Înţelegerea emoţiilor
Obiective:
 Să identifice cauza emoţiilor
 Să numească consecinţele emoţiilor într-o situaţie
Materiale - Fişe de lucru
Procedură de lucru: Introduceţi activitatea discutând cu elevii despre ce cred ei privitor la modul în
care se simt oamenii în anumite situaţii. Discuţia poate să pornească de la un exemplu concret - dacă
am trăi într-o ţară unde nu ninge niciodată, vestea că va ninge ar putea să ne producă bucurie deoarece
adesea avem prea puţine ocazii de a ne da cu sania sau cu patinele. Dacă suntem dintr-o tară în care
ninge foarte des, vestea unei ninsori apropiate ne-ar întrista deoarece suntem plictisiţi de zăpadă.
Pornind de la acest exemplu, accentuaţi ideea că modul în care gândim despre lucruri influenţează
modul în care ne simţim.
Fiecare elev primeşte o fişă de lucru cu mai multe scenarii. Pentru fiecare scenariu, elevii vor nota
gândurile şi emoţiile asociate lor. La final, fiecare elev este invitat să discute cu un coleg pereche,
lucrurile pe care le-a notat pe fişă.
După ce se discută în pereche, discuţiile se desfăşoară cu toată clasa pe baza întrebărilor de
conţinut şi a celor de personalizare.
- Întrebările de conţinut pot fi următoarele:
1. Aţi căzut de acord asupra emoţiilor care corespund fiecărui scenariu? Sunt ele aceleaşi cu
cele ale partenerilor de discuţii? Dacă nu aţi căzut de acord, de ce credeţi că nu aţi reuşit?
 1. Cum vi s-ar părea dacă cineva v-ar spune că prima situaţie îi face întotdeauna pe elevi să se
simtă furioşi? Credeţi că este adevărat?
2. Credeţi că oamenii sau situaţiile vă fac să vă simţiţi în modul în care vă simţiţi sau aveţi
posibilitatea de a alege?
3. Care este legătura dintre gândurile voastre şi emoţiile voastre?
- Întrebări de personalizare:
- Aţi spus vreodată ceva de genul „Ea m-a supărat! Mă enervează!”
- Chiar credeţi că cineva vă poate înfuria sau vă poate răni sau voi sunteţi cei care faceţi să vă
simţiţi astfel?
Aspectele de accentuat în discuţiile cu elevii pot fi:
 Acelaşi context facilitează trăirea de emoţii diferite de către persoane diferite;
 Dacă contextul ar determina modul în care ne simţim, ar însemna că în aceeaşi situaţie toţi
oamenii să simtă acelaşi lucru;
 Modul în care ne simţim depinde de modul în care noi interpretăm situaţiile cu care ne
confruntăm.
Temă de casă: Elevii îşi vor monitoriza timp de o săptămână limbajul şi vor nota fiecare situaţie în care
transmit mesaje de genul” Ea m-a făcut să mă simt, mă enervează foarte tare, mă scoate din sărite, el
este de vină pentru că mă simt atât de rău”. Solicitaţi să reformuleze pe foaia de hârtie „M-am simţit
supărat deoarece Ionescu nu m-a servit şi pe mine cu o bomboană când a fost ziua lui)”.

4. Activitatea „Alternative”
Obiective:
 Să identifice cât mai multe modalităţi de interpretare a unui comportament sau o situaţie.
Se oferă elevilor mai multe situaţii neutre şi se solicită să noteze pentru fiecare comportament
explicaţia care le vine în minte. Ulterior pentru fiecare comportament se vor identifica mai multe
explicaţii alternative. Activitatea se poate desfăşura în perechi sau individual iar discuţiile au loc cu
toată clasa.
Exemple de situaţii:
1. Trec pe lângă un grup de colegi de şcoală. Când ajung în dreptul lor, ei izbucnesc în râs.
Ce gândesc ...........................................................
2. O întreb pe colega mea ce am avut de pregătit pentru ora care urmează. Ea scrie în caiet şi îmi
răspunde pe un ton ridicat.
Ce gândesc ............................................................
3. Merg în pauză iar pe hol observ de la distanţă un coleg mai mare care vine spre mine şi mă
priveşte.
Ce gândesc .......................................................................
 4. Îi dau bună dimineaţa colegului meu de bancă iar acesta nu îmi răspunde.
Ce gândesc.......................................................................
5. Merg pe stradă şi observ o persoană care se îndreaptă direct spre mine.
Ce gândesc ......................... ...............................................
6. Invit prietenul/a în oraş iar el/ea îmi spune că nu poate deoarece are alt program.
Ce gândesc .......................................................................
Fiecare elev completează pentru fiecare comportament din situaţiile de mai sus explicaţiile
iniţiale, după care identifică la fiecare situaţie/comportament cât mai multe modalităţi alternative de
interpretare.

Explicaţia iniţială a unui comportament Alte explicaţii alternative ale aceluiaşi

comportament
1.
2.
3
4
5

Exemplu de învăţare:
Comportamentul celuilalt Explicaţia iniţială Alte explicaţii posibile
nu răspunde la telefon când nu vrea să vorbească cu - nu aude telefonul
ştie că îl voi suna mine - nu poate răspunde
- nu este lângă telefon
- şi-a uitat telefonul undeva

Temă de casă: Să facă o listă cu 10 comportamente care îi deranjează la ceilalţi (colegi, fraţi,
părinţi etc.) şi să noteze în dreptul fiecărui comportament cum îl interpretează.
Aspecte de accentuat în discuţiile cu elevii:
 Realitatea din mintea noastră este o realitate limitată
 Este bine să ne exprimăm opiniile sau punctele de vedere ca propriile gânduri şi emoţii, nu ca
adevăruri absolute
 Adesea un comportament poate fi abordat din mai multe puncte de vedere
 Ne gestionăm mai uşor emoţiile dacă reuşim să găsim interpretări alternative la acţiunile sau
reacţiile colegilor, care ne deranjează.
Discutarea temei de casă : fiecare elev prezintă lista de comportamente iar la explicaţiile iniţiale
este ajutat de colegi să identifice cât mai multe explicaţii alternative.

5. Activitatea „Împreună”
- Scopul: să coopereze cu ceilalţi în rezolvarea unei sarcini
- Obiective:
 să identifice comportamentele de cooperare
 să practice comportamentele de cooperare
- Materiale:
 Trei mingi de ping-pong şi o găleată mică sau un recipient din plastic pentru fiecare echipă
formată din 5-6 elevi.
 lingură pentru fiecare membru al echipei
 bandă adezivă lungă de la un capăt la celălalt al clasei.
- Procedură:
 Stabiliţi echipe de câte 5-6 membri şi distribuiţi câte trei mingi de ping-pong şi o găleată mică
sau un recipient din plastic la fiecare echipă. Daţi fiecărui membru al echipei câte o lingură.
 Instruiţi fiecare echipă privitor la sarcina lor. Ei trebuie să ducă cele trei mingi de la un capăt al
clasei la altul (câte o minge pe rând). Mingile se găsesc iniţial într-o găleată la un capăt al
clasei. Pentru ca mingea să ajungă în lingură este nevoie ca fiecare jucător să îşi pună o mână la
spate şi să paseze mingea pe lingura următorului jucător din echipă. Dacă mingea e scăpată,
jucătorii trebuie să folosească doar lingurile (cu o singură mâna) pentru a o ridica. Membrii
echipei vor continua să dea mai departe mingea până ajunge la ultimul membru al echipei, care
se lasă pe genunchi şi apoi aruncă mingea în găleată.
 Activitatea se continuă apoi discutând pe marginea întrebărilor de conţinut
- Discuţii
- Întrebări de conţinut:
 Cum aţi cooperat împreună pentru a muta mingile în găleţi?
 Au existat exemple de comportamente de necooperare? Dacă da, cum credeţi că a afectat acest
lucru modul de îndeplinire a sarcinii?
 Care sunt alte exemple de cooperare pe care nu le-aţi folosit în această activitate dar care v-ar fi
de folos în viitoarele activităţi?
- Întrebări de personalizare
 Ce comportamente de cooperare folosiţi mai des?
 Vă place să lucraţi sau să vă jucaţi cu persoane care nu cooperează?

6. Activitatea „Eu – semăn cu mine”

Obiective urmărite:
La sfârşitul activităţii propuse elevii vor fi capabili:
- să înţeleagă necesitatea asumării unor responsabilităţi/ roluri în familie şi în societate;
 - să realizeze importanţa relaţiilor pozitive între părinţi şi copii.
Modul de desfăşurare:
- se va pune în discuţie comportamentul copiilor şi influenţa educaţiei primite în familie (climat
familial) în funcţie de factorii săi (climat afectiv/tensionat, situaţia-socioeconomică a familiei)
care îi determină să aibă un anumit comportament social (5min.);
- se discută despre sarcinile îndeplinite de fiecare membru al familiei (mama, tata, frate, soră) (10
min.);
- se face comparaţia între răspunsurile date cu cele ale colegilor şi se identifică cine are cele mai
multe responsabilităţi în familie (20 min.);
- se discută despre lucrul care ar putea fi schimbat la familie dacă ar putea (10 min)
Concluzii:
- fiecare cu faptele sale bune sau rele are un rol foarte important în deprinderea unui mod de viaţă;
- se subliniază importanţa modelului oferit copilului de către aceasta.

7. Activitatea „Povestea mea este şi povestea noastră?”

Activitate de grup cu parinţii/tutorii legali, cadre didactice, în cadrul căreia sunt prezentate sugestii în
ceea ce priveste pregatirea copilului pentru plecarea părintelui/parinţilor (psihoeducaţia);
-dezbatere pe tema profilului copilului ramas singur acasă, activitate coordonată de consilierul scolar;
-se prezintă filmuleţe care motivează implicarea pozitivă în viaţa copilului;
-se vor împarţi pliante care conţin informaţii din legislaţia în vigoare (trimiteri spre site-uri web, extras
din lege etc.)

8. Activitatea „Să-ţi spun o poveste!”

Această activitate urmăreşte redactarea poveştii de viaţă a familiei, în mod individual de catre
fiecare membru în cadrul unui workshop. Comparând scrierile membrilor aparţinând aceleiaşi familii,
va rezulta felul în care este perceputa necesitatea migraţiei economice de către copii, comparativ cu
scopul pentru care aceasta are loc.
- este citită fiecare varianta de poveste, părintele putând să observe modul diferit de percepere a
realitaţii de către copil şi să se raporteze adecvat la situaţia constatata.
- consilierul şcolar va media cu tact această activitate;

9. Activitatea „Mama / Tata, mă gândesc la tine!”

Pentru desfăşurarea acestei activităţi care reprezintă un demers mai concentrat, este necesar un
interval mai mare de timp. De aceea, în aceasta etapă se prezinta produsul finit (ca urmare a temelor de
reflecţie primite pe parcursul celorlalte întâlniri). Fiecare familie prezinta în maniera originala valorile
familiei transmise din generaţie în generaţie (obiceiul de a merge în fiecare duminică la biserica,
tradiţia unor reţete vechi de prajitură, grija pentru cei vârstnici din familie etc.), sub forma unor desene,
scrieri, obiecte confecţionate etc.
Pentru aceasta activitate, parinţii/tutorii pregatesc, împreună cu copiii, prezentări ppt, pliante,
afişe cu ajutorul cărora să realizeze, împreuna cu grupul, călătorii imaginare în ţara în care este plecat
părintele. Pentru realizarea acestor prezentări este necesară consultarea cu părintele care se află în
străinătate. Se va acorda sprijin si asistenţa pentru realizarea materialelor, acolo unde este necesar.
De asemenea, se vor acorda diplome echipelor părinte-copil.

10. Activitatea „Eu – produsul familiei mele”

Obiective urmărite:
La sfârşitul activităţii propuse elevii vor fi capabili:
- să-şi exploreze propria identitate;
- să-şi recunoască unicitatea ca individ;
- să-şi formeze o imagine de sine corectă;
- să conştientizeze rolul formator al familiei, ca element de bază în dezvoltarea personalităţii
umane.
Materiale necesare:
- fişe de lucru multiplicate şi povestirea ce va fi citită copiilor.
Modul de desfăşurare:
- se porneşte de la ideea că integrarea socială a fiecăruia începe cu experienţa cunoaşterii din
familie: copii vor completa fişa bifând dacă afirmaţia dată (comportament dorit) este adevărată
sau falsă, iar la final se va determina care este ponderea răspunsurilor şi se va discuta pe
marginea răspunsurilor negative;
- se va citi copiilor o scurtă povestire despre o întâmplare dintre o bunică şi nepotul său şi să îşi
spună opinia despre temerea bunicii că nepotul ei este obraznic şi înfumurat.
Concluzii:
- conştientizarea faptului că familia este mediul de bază în care se fac primii paşi prin formarea
caracterului şi a personalităţii individului.