Pe teritoriul actual al Mexicului s-a descoperit că în urmă cu 30 000 de ani locuiau grupuri de oameni

care se ocupau cu vânatul și cultivarea plantelor. În jurul anilor 9000 î.Hr. au avut loc niște procese
de dezvoltare, care au condus la cultivarea unor soiuri de dovleci (cum ar fi de exemplu soiurile
cucurbita pepo și lagenaria siceraria)[9] în regiuni, cum ar fi valea Tehuacán și Sierra de Tamaulipas.
Cultivarea porumbului a avut loc în cel de-al cincilea mileniu înainte de era noastră și a fost o etapă
importantă care apoi a condus la apariția satelor sedentare în Mezoamerica.[10]
Locuitorii din regiunea cunoscută sub numele de Aridoamérica și-au continuat cultura lor nomadă,
dar au menținut contactul cu mesoamericanii. Unele situri arheologice ne arată că ocupația a
continuat din cele mai vechi timpuri, cum ar fi Cueva de la Perra (12000 Î. Hr.)[11] Peștera
Candelaria (8000 Î. Hr.),[12] El Conchalito[13] și câteva picturi din munții Sierra de San Francisco (Baja
California Sur).
Civilizației Mesoamericană a apărut în jurul anului 2500 Î. Hr., în anul 1500 Î. Hr. era folosită
ceramica și satele de acolo erau agricole.[14][15] În timpul Preclasicii Mijlocii (sec. XIV-IV Î. Hr.)
cultura olmecilor s-a răspândit în întreaga Mezoamerica.[16]

Cucerirea Mexicului[modificare | modificare sursă]

După expedițiile lui Francisco Hernandez de Córdoba (1517)[17]:115-128 și Juan de Grijalva (1518),[18]:15-
27
 Hernan Cortes și oamenii lui au ajuns în Cozumel și au atins coasta Tabasco, unde în Centla a
fost bătălia cu maiașii.[17]:193-210 În această regiune s-a fondat Santa Maria de la Victoria și a fost
primită drept cadou Malinche, care a jucat un rol important pentru străini în cucerirea Mexicului. [18]:145-
148

Spaniolii au mers până la coasta Veracruz, unde au intrat în Mezoamerica. Acolo au fost stabilite
parteneriate cu unele popoare indigene și s-au mutat în Mexic-Tenochtitlan. Pe drum, aliații au
învins aztecii, ca și în Cholula. Montezuma al II-lea (Moctezuma Xocoyotzin) i-a primit pașnic pe
spanioli,[19]:702-703 dar uciderea Toxcatl i-a pus pe azteci pe picior de război. [17]:427-438

Geografie[modificare | modificare sursă]
Din punct de vedere geografic, Mexic face parte din America centrală. Forma teritoriului este
aproximativ triunghiulară, având peste 3000 km de la extremitatea nord-vestică la cea sud-estică.
Țara are granițe cu Statele Unite ale Americii la nord și cu Belize și Guatemala la sud.
Peninsula Baja California, cu o lungime de 1250 km, este situată în vestul țării și formează Golful
Californiei. În estul țării este situat Golful Mexicului, format de cealaltă peninsulă mexicană, Yucatán.
Cel mai mare oraș este capitala, Ciudad de Mexico, care are peste 19 milioane de locuitori și este
printre cele mai mari aglomerații urbane din lume. Alte orașe cu peste un milion de locuitori sunt
Guadalajara, Monterrey, Toluca, Puebla, Tijuana, Chihuahua, Ciudad Juárez, León și Torreón.
Deși Mexicul este frecvent asociat cu teren deșertos, părțile de sud ale țării au o climă tropicală, fiind
situate sub Tropicul Racului. Râurile principale sunt Rio Grande, în extremitatea nordică și
Usumacinta în sud, plus Grijalva, Balsas, Pánuco și Yaqui în interior. Se mai poate aminti aici
vulcanul activ Popocatepetl.