Explorați Cărți electronice
Categorii
Explorați Cărți audio
Categorii
Explorați Reviste
Categorii
Explorați Documente
Categorii
ASISTATĂ
MEDICAL
( RUAM)
Vlad Maria-Alexandra
Facultatea de Drept, Universitatea București
Anul I, ID
I. Ce este RUAM?
diferențele fiind date atât de numărul persoanelor implicate în realizarea acestor tehnici, cât și de
locul unde are loc fecundarea.
Aceste practici au luat amploare deoarece rata sterilității și infertilității cuplurilor este în
creștere3, 10–15% din cupluri nemaiputând avea copii pe cale naturală. Studii recente indică
faptul că din 1996 până în anul 2002, nașterile de feți vii sau produși prin RUAM au crescut cu
128% (în SUA, de exemplu, în fiecare an se nasc peste 45 000 de copii concepuți prin astfel
de metode de reproducere)4. Se estimează că cel puțin 4 milioane de copii s-au născut până în
prezent datorită metodei FIV.
1
https://ro.wikipedia.org/wiki/Reproducere_uman%C4%83_asistat%C4%83_medical
2
https://www.qbebe.ro/sarcina/conceptia,_fertilitatea/top_5_tehnici_de_reproducere_asistata
3
https://www.reuters.com/article/us-couples-infertility-idUSBRE90A13Y20130111
4
http://www.sfatulmedicului.ro/Reproducerea-umana-asistata/tehnicile-de-reproducere-asistata-art_1169
II. Primele experimente
În 1978, în Marea Britanie sub conducerea profesorilor Patrick Steptoe şi Robert
Edwards s-a născut primul copil conceput prin metoda FIV. Louise Joy Brown a ajuns la vârsta
de 40 ani şi a născut în decembrie 2006 un băiat. 5
Primul caz de reproducere asistată în România a avut loc în 1996. De asemenea, Adriana
Iliescu, fost profesor universitar de literatura română și autoare de povești pentru copii, este
considerată a doua cea mai vârstnică femeie din lume care a dat naștere unui copil, având la acel
moment, vârsta de 66 ani și 320 de zile. Ea a născut-o pe Eliza Maria Bogdana la 16 ianuarie
2015. Fetița nu este, totuși, copilul său biologic, deoarece ovulul și sperma au provenit de la
donatori anonimi, Adriana fiind mai mult o mamă purtătoare. După fertilizarea în vitro din 2004,
ea a rămas însărcinată cu tripleți, unul dintre embrioni și-a încetat dezvoltarea și a murit, urmând
ca la 33 de săptămâni, Adriana să dea naștere la două fetițe; din cauza unor complicații una
dintre ele a murit.6
5
https://www.louisejoybrown.com/
6
https://ro.wikipedia.org/wiki/Adriana_Iliescu
7
Moşin V., Eşanu A., “ASPECTE ETICE ALE REPRODUCERII UMANE ASISTATE MEDICAL”, Centrul naţional
de sănătate a reproducerii şi genetică medicală (Catedra de Filozofie şi Bioetică a USMF
”N.Testemiţanu”)
oocite, spermă şi embrioni în scopuri comerciale. Maternitatea surogat este permisă în
unele state australiene, dar numai cea non-comercială.
Germania : se permite accesul cuplurilor heterosexuale și doar donarea de spermă. Se
impune consimțământul, acesta având ca efect direct stabilirea filiației față de copil.
Donatorul nu este protejat din punct de vedere al identității, datorită consacrării
constituționale a dreptului cunoașterii originii. Filiația se stabilește față de părinții
care și-au exprimat consimțământul. Există posibilitatea de a se stabili filiația față de
donator, ca părinte biologic, acesta nefiind protejat de lege, dar obligațiile părintești
rămân în sarcina bărbatului care și-a exprimat consimțământul pentru conceperea
copilului.
Canada : a fost elaborat un Act naţional privind reproducerea umană asistată
medical ce reglementează efectuarea acestei proceduri la scară naţională. Sunt
interzise clonarea în scopuri de reproducere şi cercetare, crearea himerelor sau
embrionilor hibrizi, maternitatea surogat, vânzarea de oocite, spermă şi embrioni.
Reproducerea asistată poate fi folosită şi în cadrul cuplurilor homosexuale şi femeilor
singure.
Ucraina : În conformitate cu art. 123 din Codul Familiei, în cazul procreării umane
cu ajutorul mamei surogat prin FIV cu ovocitele donate și materialul genetic al tatălui
biologic (soț) se depune consimțământul legalizat la notar al mamei surogat pentru
înscrierea în certificatul de naștere a cuplului căsătorit ca părinți ai copilului. În ceea
ce privește donarea de ovocite, donatoarea semnează consimțământul pentru donarea
voluntară și faptul că nu va avea pretenții asupra materialului genetic donat.
Spania : este unul din puținele state europene cu o legislație permisivă. Există legi
speciale pentru surogat și RUAM. Se permite accesul cuplurilor heterosexuale,
cuplurilor de femei și femeilor singure. Se permite donarea de gameți și de embrioni,
însă, prin noua lege din 2008, donarea nu mai este anonimă, existând dreptul copilului
la cunoașterea originii. Pentru copii proveniți din tehnici cu donatori se impune prin
lege trecerea în certificatul de naștere a mențiunii „cu donator”. Pentru cuplurile de
femei s-a creat un sistem special de filiație (primul părinte și al doilea părinte). Mai
mult, în școli nu mai este permisă folosirea cuvintelor de mamă și tată, ci doar cel de
părinte, pentru a se evita discriminarea copiilor cu părinți de același sex. Sunt permise
atât surogatul, cât și reproducerea post-mortem.
Diferențele dintre tehnicile utilizate presupun apariția unor discuții în ceea ce privește
moralitatea, etica dar și opinia diferitelor biserici în legătură cu aceste practici, precum și
responsabilitatea la care sunt supuși cei ce se implică în acest act medical.
C. Biserica
Budismul este cea mai permisivă dintre marile religii, care permite FIV atât la
femeile căsătorite, cât şi la cele necăsătorite, precum şi donarea de spermă. Copilul rezultat
în urma donării de gameţi are dreptul, la maturitate, să-şi cunoască părinţii genetici.
D. Vârsta mamei
12
Bioetica, legislația medicală, Management în sănătate, XIV/2/2010; pp. 24-27, „Dileme etice ale fertilizării în
vitro”
13
http://www.ivf-worldwide.com/ Education/judaism.html
14
http://www.ivf-worldwide.com/ Education/hindu.html
15
https://www.juridice.ro/311847/cateva-consideratii-privind-implicatiile-juridice-ale-tehnicilor-de-reproducere-
umana-asistata-medical-ruam.html
Și vârsta mamei ar putea fi o problemă etică deoarece de-a lungul anilor s-a pus problema
dacă femeile aflate la menopauză pot primi tratamente pentru infertilitate, permițându-le să aibă
copii, după ce, din punct de vedere biologic, acest lucru nu ar mai fi posibil.
Unii specialiști consideră că o vârstă înaintată a mamei ar putea dăuna viitorului copil.
Astfel, o femeie trecută de vârsta de 60 de ani, cu o mai mică speranță de viață decât o femeie
tânără, devine incapabilă să ofere o stabilitate emoțională și materială necesară copilului.
Avem ca exemplu cazul Maria del Carmen Bousada de Lar, femeia care a născut gemeni
la 66 de ani în urma fertilizării in vitro și apelând la o donatoare de ovule. A murit 3 ani mai
târziu, la 69 de ani, lăsând copiii în grija fratelui său. 16 Însuși fratele ei a catalogat această decizie
ca fiind una egoistă, nenaturală și greșită, copiii fiind doar niște victime inocente ale planului său
de reproducere, după ce mama lor murise și Bousada ajunsese să locuiască singură.17
E. Legislația
V. Concluzii
Deși tehnica de RUAM este catalogată ca fiind relativ nouă, ea se dezvoltă pe fiecare zi,
realizându-se numeroase experimente și proceduri pentru ca viața mamei și fătului să se dezvolte
în condiții cât mai bune și fără complicații. Folosirea metodelor de RUAM implică atât aspecte
de ordin medical, cât și de ordin juridic, etic și moral. Multe state nu au încă o reglementare
referitoare la reproducerea umană asistată medical, de aceea fiind și greu de clasificat dacă
16
Bioetica, legislația medicală, Management în sănătate, XIV/2/2010; pp. 24-27, „Dileme etice ale fertilizării în
vitro”
17
https://en.wikipedia.org/wiki/Maria_del_Carmen_Bousada_de_Lara
această procedură este legală sau nu, dacă este morală sau nu, ajungându-se la premise eronate,
abuzuri sau creări de prejudicii.
Nu aspectele morale, etice, psihologice, religioase sau sociale ar trebui să conteze, cât
cele biologice, pentru că aici este vorba de viața mai multor persoane : atât a viitorilor părinți, a
fătului și a mamei-purtătoare (dacă este cazul). Din momentul luării deciziei de a apela la
tehnicile de RUAM, iau naștere diferite drepturi și obligații de ambele părți, în ceea ce privesc
donatorii și donatarii. Rămâne la aprecierea fiecărei persoane și a mentalității sale de a-și
informa copilul asupra metodei lui de procreare, precum și de a-l informa despre identitatea
donatorului.
Cercetările privind RUAM vor permite înțelegerea, detectarea, precum și controlarea (cel
mai probabil) a multor forme de boli congenitale. Se dorește ca prin aceste tehnici să se reducă
numărul avorturilor și chiar să se ajungă la o nouă formă de concepție.
Mixul dintre FIV şi analiza genetică ne permite să identificăm boli, cum ar fi fibroza
chistică, distrofia musculară Duchenne, talasemia, siclemia, sindromul Down, Boala Huntington,
şi multe altele, într-o etapă timpurie din dezvoltarea embrionilor şi să lase în uter doar embrionii
sănătoşi, fără aceste afecţiuni.
În timp, şi dispunând de resurse, ştiinţa va fi capabilă să elimine cele mai multe, poate
toate, aceste teribile boli.
Bibliografie :
https://ro.wikipedia.org/wiki/Reproducere_uman%C4%83_asistat
%C4%83_medical
https://ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/17.Aspecte%20etice%20ale
%20reproducerii%20umane%20asistate%20medical.pdf
Moşin V., Eşanu A., “ASPECTE ETICE ALE REPRODUCERII UMANE
ASISTATE MEDICAL”, Centrul naţional de sănătate a reproducerii şi
genetică medicală (Catedra de Filozofie şi Bioetică a USMF ”N.Testemiţanu”)
Guțan S., “Reproducerea umană asistată medical și filiația” (teză de doctorat),
Universitatea “Lucian Blaga” Sibiu, Facultatea de Drept “Simion Bărnuțiu”
https://www.juridice.ro/311847/cateva-consideratii-privind-implicatiile-
juridice-ale-tehnicilor-de-reproducere-umana-asistata-medical-ruam.html
https://www.qbebe.ro/sarcina/conceptia,_fertilitatea/top_5_tehnici_de_reprod
ucere_asistata
https://www.reuters.com/article/us-couples-infertility-
idUSBRE90A13Y20130111
http://www.sfatulmedicului.ro/Reproducerea-umana-asistata/tehnicile-de-
reproducere-asistata-art_1169
https://www.louisejoybrown.com/
https://ro.wikipedia.org/wiki/Adriana_Iliescu
Pennings P., Wert G. Evolving ethics in medically assisted reproduction. //
Human Reproduction Update, 2003, Vol.9, No.4. pp. 397-404
http://www.ivf-worldwide/
Bioetica, legislația medicală, Management în sănătate, XIV/2/2010; pp. 24-27,
„Dileme etice ale fertilizării în vitro”
http://www.ivf-worldwide.com/ Education/judaism.html
http://www.ivf-worldwide.com/ Education/hindu.html