Instituţia de învăţământ: Liceul „Regina Maria” Dorohoi

PROGRAMĂ DE OPŢIONAL (CDS)

Textul argumentativ

CLASA a XII-a E
Profilul uman, specializarea filologie
1 oră/săptămână (33 de săptămâni)
An şcolar 2014 - 2015

Prof. Oprişan Daniela-Doina, gr. did. I

1
DENUMIREA OPŢIONALULUI: TEXTUL ARGUMENTATIV
Tipul: Ca disciplină nouă
Aria curriculară: Limbă şi comunicare
Clasa: a XII-a E (filologie)
Durata: 1 an
Număr de ore săptămânal: o oră
Autorul: profesor Oprişan Daniela-Doina
Abilitate pentru susţinerea cursului: profesor titular, gradul I

Argument

Cursul opţional Textul argumentativ se adresează elevilor de clasa a XII-a, liceu,

filiera teoretică, profilul uman, specializarea filologie, propunându-şi să aprofundeze, în
contextul modelului comunicativ-funcţional căruia i se subsumează disciplina limba şi
literatura română, cea de-a treia dintre competenţele generale menţionate în programa
şcolară: argumentarea scrisă şi orală a unor opinii în diverse situaţii de comunicare.
Într-o perspectivă lărgită, necesitatea unui astfel de curs e dată, pe de-o parte, de
realitatea îngrijorătoare a deteriorării evidente a limbii române utilizate de absolvenţii de
gimnaziu, atât în comunicarea orală, cât mai ales în cea scrisă. Pe de altă parte, cursul
vine în întâmpinarea nevoii reale a elevilor de a-şi cultiva competenţele de comunicare
scrisă, într-o societate în care textului scris i se acordă o importanţă sporită prin însăşi
diversificarea modalităţilor de interrelaţionare umană (Internet, poştă electronică, mesaje
telefonice etc.) A fi un bun comunicator presupune, deci, pe lângă reale abilităţi de
comunicare orală, şi capacitatea de a formula nuanţat şi precis mesajul în scris,
adaptându-l specificului situaţiei de comunicare, utilizând eficient resursele persuasive
(conative) ale limbajului.
În sens restrâns, necesitatea acestui curs opţional e dată de nevoia de a modela
unitar deprinderile de argumentare logică ale elevilor. Dificultăţile cu care ei se confruntă
în structurarea coerentă a unui demers interpretativ, stângăciile lor în formularea, respectiv
în susţinerea unui punct de vedere personal – legat de textele studiate sau de o
problematică mai largă – se datorează atât lipsei de exerciţiu, cât şi, foarte adesea,
absenţei unor modele argumentative eficiente.
Acest curs opţional îşi propune să familiarizeze elevul, la cererea acestuia, cu
întregul „instrumentar” al argumentaţiei (structuri şi tehnici argumentative în texte literare şi
nonliterare, tipuri de argumente, verbe evaluative, adverbe de mod / predicative ca mărci
ale subiectivităţii evaluative, cuvinte cu rol argumentativ; structuri sintactice în
argumentare etc.), prin analiza unor texte argumentative – literare şi nonliterare – şi prin
practicarea exerciţiului de redactare. Se urmăreşte, astfel, actualizarea valorilor şi a
atitudinilor menţionate în programa şcolară: stimularea gândirii autonome, reflexive şi
critice în raport cu diversele mesaje receptate, formarea unor reprezentări culturale privind
evoluţia şi valorile literaturii române, cultivarea unei atitudini pozitive faţă de comunicare şi
a încrederii în propriile abilităţi de comunicare, abordarea flexibilă şi tolerantă a opiniilor şi
a argumentelor celorlalţi, dezvoltarea interesului pentru comunicarea interculturală.
Prin temele de argumentare diverse pe care le poate aborda, cursul opţional Textul
argumentativ constituie cadrul teoretic în interiorul căruia se cristalizează un demers
2
reflexiv personal, coerent, bine articulat, care implică şi numeroase competenţe de
transfer. Crearea deschiderilor inter- şi transdisciplinare prin propunerea unor subiecte de
redactare variate include în perimetrul şcolar preocupările particulare ale elevilor şi
lărgeşte sfera lor de interes, incluzând o largă problematică socio-umană, culturală,
literară.
De asemenea, cursul opţional Textul argumentativ vizează formarea şi
consolidarea unor valori şi atitudini, precum: spirit critic, toleranţă faţă de opiniile şi
opţiunile celorlalţi, discernământ, capacitatea de a lua decizii în funcţie de evaluarea
corectă a unei situaţii şi de argumentarea punctului de vedere personal etc.) legate nu
numai de raportarea elevilor la textul literar sau nonliterar, ci şi de atitudinea lor faţă de
realităţile curente, faţă de probleme morale şi sociale cu care se pot confrunta zilnic. Se
urmăreşte, astfel, responsabilizarea tinerilor în procesul de formare a propriei personalităţi,
în adoptarea unui sistem solid de valori care să le ghideze coerent comportamentul.
Competenţele specifice şi conţinuturile sunt prevăzute pentru o oră pe săptămână.

Valori şi atitudini

1. Cultivarea interesului pentru lectură şi a plăcerii de a citi

2. Asumarea unui set de valori personale care să confere identitate persoanei
3. Dezvoltarea gândirii critice, flexibile şi prospective
4. Valorizarea creativităţii ca resursă pentru dezvoltarea personală şi comunitară
5. Acceptarea diversităţii etnice, sociale, culturale, religioase, de opţiune etc.
6. Acceptarea dialogului şi a comunicării interculturale

NR. DE
COMPETENŢE SPECIFICE CONŢINUTURI* ORE**
1. Familiarizarea elevilor Conceptul de argumentare: definiţie, ocurenţe 1
cu practica argumentării Funcţiile argumentării 1
în situaţii de comunicare Tipuri de texte argumentative 1
scrisă şi orală diferite;
2. Recunoaşterea Aplicaţii: Textul publicitar 3
diferitelor tipuri de texte
argumentative; Evaluare: studiul de caz – Strategii persuasive în 2
3. Utilizarea textului textul publicitar
argumentativ în situaţii
de comunicare diverse;
I. Construcţia textului argumentativ:
4. Identificarea structurilor a. Etapele construirii unei argumentări:
argumentative într-un analiza/înţelegerea moţiunii, documentarea,
text dat/într-o expunere sistematizarea informaţiilor, formularea şi 3
orală; ordonarea argumentelor, redactarea argumentării,
editarea textului;
5. Identificarea elementelor b. Tehnici de argumentare:
dintr-un text care o tipuri de aserţiuni utilizate în textul 1
confirmă sau infirmă o argumentativ (fapte, opinii, mărturii,
opinie privitoare la textul prejudecăţi, credinţe);
respectiv; o tipuri de argumente; 2
o rolul conectorilor în argumentare 2
6. Susţinerea argumentată (verbe evaluative, adverbe de mod /
a unui punct de vedere predicative ca mărci ale
personal, atât oral, cât şi subiectivităţii evaluative, cuvinte cu
în scris; rol argumentativ; structuri sintactice
în argumentare etc.);

3
 o demersul argumentativ inductiv, 2
respectiv deductiv;
c. Evaluarea (autoevaluarea) textului 1
argumentativ: lista de control
Text suport (sugestii):
Titu Maiorescu, În contra direcţiei de astăzi în
cultura română (fragmente)

II. Argumentarea orală: pregătirea argumentării, 3

susţinerea argumentării; dezbaterea de tip Karl
Popper
1
Evaluare: portofoliul, verificarea scrisă
7. Adaptarea discursului Metoda adaptării la cititor: apelul la logică, apelul 4
argumentativ la situaţia la emoţie, apelul la mit, apelul la etică;
de comunicare, Argumentarea prin analogie; 2
respectiv la Metoda reducerii la absurd; 2
interlocutor/cititor;
8. Utilizarea unor tehnici Evaluare: portofoliul, verificarea scrisă, 2
de argumentare variate; autoevaluarea prin liste de control

*Ilustrarea conţinuturilor se va face prin texte alese de către profesor, de comun acord cu elevii. Se
urmăreşte constituirea unui portofoliu al elevului care să conţină, pe lângă propriile producţii (ciorne,
variante, texte editate – „definitive”, probe de evaluare etc.) şi modele de argumentare extrase din texte
literare sau nonliterare.
** Distribuirea conţinuturilor pe ore include şi 2 ore la dispoziţia profesorului.

Sugestii metodologice

Prin tematica pe care o abordează, cursul opţional Textul argumentativ presupune

organizarea unor situaţii de învăţare de tip atelier, care să pună accentul pe producţia
de text şi pe reflecţia obligatorie asupra propiilor texte şi asupra textelor redactate de
colegi. Astfel, exerciţiul de scriere va fi dublat de practica rescrierii, extrem de fertilă din
punct de vedere didactic. Se va avea în vedere şi construirea unor secvenţe didactice care
să vizeze argumentarea orală, care poate îmbrăca, progresiv, forme din ce în ce mai
complexe, pornind de la monologul argumentativ până la dezbatere.

Selectarea textelor suport propuse elevilor pentru analiză se va face în funcţie de

criteriul atractivităţii, respectiv al diversităţii, abordându-se atât texte literare (fabula,
argumentaţia în textul epic sau dramatic), cât şi nonliterare (nonficţionale, respectiv texte
publicistice, publicitare etc.). Evidenţierea impactului social larg pe care îl are discursul
argumentativ în situaţii de comunicare diverse (discursul electoral, pledoaria juridică,
discursul oratoric/religios, dezamorsarea conflictelor prin argumentare etc.) e necesară
pentru marcarea caracterului funcţional al acestui curs opţional.
Astfel, pe parcursul anului şcolar se vor utiliza drept texte suport:
 cel puţin trei texte publicitare vizând produse diferite şi strategii de argumentare
diferite;
 o fabulă, alta decât cea studiată la clasă, dacă manualul ales conţine un astfel de
text literar;
 ce puţin un fragment dintr-un text critic al lui Titu Maiorescu;
 cel puţin un text argumentativ extras dintr-un text literar epic sau dramatic
aparţinând literaturii române sau străine (teoria asupra iubirii a lui Ştefan
Gheorghidiu, personajul principal al romanului Ultima noapte de dragoste, întâia
noapte de război de Camil Petrescu, demonstraţia lui Vautrin din romanul Père
4
 Goriot al lui Honoré de Balzac, autoportretul polemic şi construit conform unei
scheme argumentative din Cartea a III-a a Confesiunilor lui Jean-Jacques
Rousseau, discursul rostit de Etienne, personajul din Germinal de Emile Zola etc.)
Pentru a accentua caracterul funcţional şi transdisciplinar al cursului, profesorul va
organiza, pe parcursul anului şcolar, cel puţin două întâlniri ale elevilor cu profesionişti
care utilizează în mod curent tehnici de argumentare. Spre exemplu, se va putea discuta
cu un psiholog despre eficienţa dezamorsării conflictelor prin dialogul argumentativ, cu un
avocat despre modul în care se construieşte pledoaria juridică, cu un preot despre
valoarea persuasivă a oratoriei religioase etc.

Formularea temelor de redactare se va face în aceeaşi manieră, solicitând

elevilor să conştientizeze importanţa unor probleme ale realităţii cotidiene cu care se
confruntă în mod direct, în şcoală sau în comunitatea locală, sau să reflecteze pe
marginea textelor literare studiate la clasă. Importantă este şi diversificarea genurilor
literare abordate: astfel, textul argumentativ poate îmbrăca formă epistolară, publicistică,
eseistică, dialogată etc.

Exemple orientative de teme de redactare:

 Redactează un text argumentativ de 200-300 de cuvinte în care să-ţi exprimi
punctul de vedere în legătură cu următoarea afirmaţie: Într-o dispută, cel mai bun/
eficient argument este violenţa.
 Scrie un text argumentativ de 200-300 de cuvinte, sub forma unei scrisori adresate
unui consilier local de Consiliul Elevilor din şcoala ta. În scrisoare, vei demonstra
necesitatea înfiinţării unui cabinet psihologic în cadrul şcolii în care înveţi, făcând
referire la realităţile cu care se confruntă colegii tăi atât în cadrul şcolii, cât şi în
afara ei.
 Redactează un text argumentativ de 200-300 de cuvinte în care să-ţi exprimi
punctul de vedere în legătură cu următoarea afirmaţie: „Omul să fie mulţumit cu
sărăcia sa, căci, dacă e vorba, nu bogăţia, ci liniştea colibei tale te face fericit.”
(Ioan Slavici, Moara cu noroc)
 Scrie un text argumentativ de 200-300 de cuvinte în care să-i exprimi punctul de
vedere în legătură cu următoarea afirmaţie: Nuvela Moara cu noroc de Ioan Slavici
este un text care vorbeşte despre căutarea fericirii.
 Compune, pentru revista şcolii, un text argumentativ de maximum 200 de cuvinte în
care să-ţi exprimi opinia în legătură cu obligativitatea purtării uniformei şcolare.
 Concepe un monolog argumentativ pe care îl vei susţine oral în faţa colegilor de
clasă, încercând să-i convingi că meriţi să fii votat şeful clasei.
 Convinge-ţi părinţii, printr-un monolog argumentativ de 200-300 de cuvinte, să-ţi
permită să ţii acasă un şarpe drept animal de companie.

Activităţi de învăţare

Activităţile de predare-învăţare-evaluare se vor desfăşura într-o unitate de timp de o

oră, ceea ce implică structurarea conţinuturilor pentru o abordare logică şi coerentă în
cadrul unor scenarii didactice atractive, dinamice, care să îmbine activitatea individuală şi
frontală cu cea în perechi sau în grup. Scenariile didactice trebuie să fie structurate după
modelul: evocare (intrare în temă, actualizarea cunoştinţelor), realizarea sensului
(predarea-învăţarea de noi cunoştinţe), reflecţie şi extindere. Rolul central în procesul de
predare-învăţare îl are dezvoltarea curiozităţii elevilor asupra posibilităţilor diverse de
exprimare a propriilor gânduri şi sentimente, dar şi asupra universului textului.
Competenţele specifice pot fi formate prin oricare dintre conţinuturile asociate, iar
valorile şi atitudinile vor fi avute în vedere atât în selecţia textelor, cât şi în abordarea
5
concretă a acestora. Pentru formarea calităţilor unui lector activ şi critic, capabil de
discernământ, elevilor li se va cere să-şi exprime opinia despre mesajul textelor, despre
valorile şi ideile promovate identificate la nivelul personajelor/persoanelor din textele citite.
Profesorul va aborda textele din perspectivă transcurriculară prin utilizarea
metodelor interactive specifice dezvoltării gândirii critice, astfel încât textul să fie pretext
pentru înţelegerea sinelui şi a lumii.

Evaluarea

Evaluarea se va realiza, de regulă, prin metode complementare (observarea

sistematică a comportamentului, interviul, portofoliul, autoevaluarea, jurnalul de lectură,
proiectul, licitaţia de idei, procesul judiciar simulat, invitaţia la bal etc.) care permit
evaluarea reacţiilor, a învăţării şi a comportamentului elevilor.
Dezvoltarea competenţei digitale se va realiza prin activităţi de învăţare ce au ca
scop formarea la elevi a deprinderii de a folosi internetul şi softurile educaţionale ca sursă
de documentare şi de a utiliza critic şi creativ mijloacele media electronice.

Ca forme de evaluare, se vor utiliza: portofoliul, verificarea scrisă, autoevaluarea

prin liste de control.

Bibliografie orientativă:

Andra Şerbănescu, Cum se scrie un text, ed. a II-a, Polirom, Iaşi, 2001, p. 218 – 260
Catherine şi Odille Pierron, Cum să scriem
Gilles Ferréol, Noël Flageul, Metode şi tehnici de exprimare scrisă şi orală
DOOM, Ediţia a II-a
http://www.lettres.net/cours/voca_argu.htm
http://www.springerlink.com/content/1572-8374/
http://courses.washington.edu/spcmu/334/home.html
http://membres.lycos.fr/alis/argum.htm
http://www.unibuc.ro/eBooks/lls/MarianaTutescu-Argumentation/sommaire.htm