Profesor: BORDEI OANA

Comisia: LIMBA ENGLEZA

Data: 14 OCTOMBRIE 2019

UTILIZAREA CALCULATORULUI ÎN PREDAREA

LIMBILOR STRĂINE

 Generalități, aplicații, etape

Cu accent pe limbă, comunicare şi cultură în standardele naţionale pentru învăţarea limbilor
moderne, cadrele didactice sunt într-o continuă căutare de modalităţi mai bune de accesare a materialelor
autentice şi de furnizare de experienţe care vor dezvolta mai bine competenţele elevilor de comunicare în
limbi străine. Tehnologia este probabil cel mai bun mijloc pentru crearea unui mediu favorabil pentru
învăţare. TIC poate sprijini profesorii în a face învăţarea limbilor străine rapid, mai uşor, mai atractiv şi
mai interesant.
Mijloacele informatice fac parte din cultura noastră, din viaţa noastră de fiecare zi (acasă sau la
serviciu). Deşi uniţi într-o reţea planetară, se manifesta o îngrijorare faţa de riscul izolării sociale a celor
care petrec multe ore în faţa calculatorului. Şi totuşi, internetul trebuie privit ca orice alt mijloc de
comunicare asemeni celorlalte mijloace moderne de comunicare.
Cand vorbim de noi tehnologii de informare ne referim la internet precum şi orice alte metode de
comunicare offline şi online, la diverse programe de eLearning create sau diverse posibilităţi pe care
calculatorul ni le dă şi de care ne putem folosi ca şi mijloc de redare a unor informaţii (messenger, Skype,
MS Office, produse Apple, tabele, video si audio etc. )
Utilizarea Internetului în procesul de învăţământ, alături de alte instrumente auxiliare, favorizează
accesul în timp real la informaţii, schimburile interne şi internaţionale şi oferă noi posibilităţi de
învăţare – predare. În acest cadru participă diverse categorii de persoane (elevi, profesori, specialişti în
informatică), fiecare având un rol bine determinat.
Calculatorul nu poate înlocui cadrul didactic, care rămâne o prezenţă activă, vie, în comunicarea
cu elevii, iar relaţia aceasta nu poate fi substituită de lecţiile interactive. Profesorul rămâne factorul care
aduce resursele sale personale, umane în procesul educativ şi care se angajează cu întreaga sa
personalitate în educaţie. Profesorul este cel care stabileşte comunicarea vie cu elevii, prin intuiţie,
empatie, creativitate şi adaptabilitate continuă la elevii săi şi este cel care modelează şi caracterele
acestora. În acest proces, calculatorul este un instrument auxiliar folosit de profesor, instrument care
modifică sistemtul de învăţare tradiţional şi permite căderea barierelor în accesarea informaţiilor.
Utilizarea calculatorului în procesul de predare-învățare-evaluare este condiţionată de:
 Asigurarea resurselor hardware – dotare, instalare de soft, gestionare, întreţinere, asistenţă
tehnică – aspecte care presupun oarecare competenţe în folosirea calculatorului;
 Asigurarea resurselor software – instalarea de softuri educaţionale specifice
 Asigurarea unui mediu organizat pentru implementarea acestei metode.
Calculatorul este utilizat atât în procesul clasic de predare-învățare, cât și pentru pregătirea
profesională a elevilor. Astfel, calculatorul este utilizat pentru îndrumare şi orientare, folosind programe
interactive care oferă informaţii despre piaţa muncii sau despre diferite meserii, programe care pot
facilita găsirea unui loc de muncă disponibil sau teste pentru stabilirea intereselor sau aptitudinilor
profesionale. Prin jocuri şi simulări – pentru învățarea meseriilor, se administrează chestionare se
redactează CV-uri, scrisorilor de prezentare sau de motivaţie, programe de ajutor în luarea deciziilor sau
programe de căutare a informaţiilor – cele prin care poţi găsi locuri de muncă pe baza unor criterii
stabilite. Toate acestea oferă elevilor o bază foarte importantă pentru pregătirea lor viitoare şi pentru
integrarea lor socio-profesională, facilitându-le accesul mai uşor la piaţa muncii şi la deciziile de carieră.

Aplicaţiile didactice ale internetului utilizate în predarea limbilor străine ar putea fi clasificate în mai
multe tipuri de activităţi de predare – învăţare:
* Comunicarea interpersonală, realizată cu ajutorul poştei electronice (email) şi a comunicării directe
(chat). Au avut loc în cadrul colegiului schimburi interpersonale între tineri din țară, dar și din alte țări,
determinând elevii să se cunoască şi să respecte asemănările şi deosebirile culturale, politice, lingvistice.
S-au organizat întâlniri cu scriitori, alti elevi, prin care studenţii vor avea posibilitatea de a-şi verifica
aptitudinile c amicală şi oficială specifice limbii străine studiate, ceea ce va conduce la ameliorarea
exprimării scrise, la utilizarea informaţiilor pertinente şi corecte, la structurarea ideilor. Tot pentru
exprimarea în scris se poate avea în vedere şi mesageria electronică.
* Culegerea de texte autentice în limbi străine. În funcţie de specificul tematicii lecţiei, profesorul va
defini în mod clar un subiect care să atragă interesul elevilor şi expune mai multe tipuri de documente
(PDF, articole de presă, eseuri etc.). Elevii (individual sau în grup) vor avea ca sarcină culegerea
documentelor, analizarea şi interpretarea documentelor culese, solicitarea avizului unor cadre didactice
specialiste în domeniul respectiv, precum şi redactarea unei lucrări scrise (rezumat, sinteză, comentariu
etc.) în limba străină.
* Cercetarea documentară, validarea şi utilizarea resurselor în limbă străină în vederea realizării unei
bibliografii pe o temă dată respectând regulile citării documentelor electronice.
* Publicarea de documente în limbi străine pe Internet implică nu numai o bună cunoaştere a
calculatorului, a programelor specifice unei astfel de activităţi ci şi o bună cunoaştere a unei limbi străine.
Se poate avea în vedere redactarea une pagini personale în care studentul să se prezinte, să-şi descrie
realizările în plan intelectuale şi profesional, domeniile de interes, proiectele. Rolul profesorului este de a-
l învăţa pe student tehnicile de structurare, redactare şi prezentare personală în limbă străină. Studenţii vor
putea să-şi perfecţioneze cunoştinţele de exprimare scrisă în limbă străină (respectarea stilului jurnalistic
specific unei reviste de specialitate, prezentarea convingătoare a informaţiei etc.) prin redactarea unui
articol.
* Auto-formarea prin conectarea la situri specializate în manuale virtuale ori teste de verificare a
cunoştinţelor de limbi străine.
 Avantaje şi dezavantaje în instruirea asistată de calculator
 Avantaje
• Aspecte didactico – metodice:
 autenticitate, actualitate, flexibilitate, autonomia elevilor, abordare diferenţiată, facilitarea
unui tip de învăţare contextuală
 Actualitatea - posibilitatea de a obține cu ajutorul Internetului materiale de calitate, autentice şi
de actualitate, cu un efort material minim” şi „fără ca acest lucru să solicite un consum de timp
sau energie deosebit
 flexibilitatea - cadrul didactic poate opta pentru o sarcină didactică sau alta, un exercițiu de
vorbire, scriere sau înțelegere a unui text oral sau scris
 Autonomia elevilor- elevii au posibilitatea de a-şi organizează singuri propriul proces de
învăţare, prin faptul că în cazul utilizării independente, elevul poate să aleagă sarcinile didactice
şi să îşi selecționeze conținuturile în funcție de interesele şi prioritățile proprii
 Abordarea diferențiată- posibilitățile multiple de variere a exercițiilor facilitează adaptarea
procesului instructiv–educativ al nivelul şi preferințele individuale ale elevilor; se poate lucra
simultan cu elevi cu nivele diferite de competență
 Facilitarea unui tip de învățare contextuală - programele destinate învățării limbilor străine
oferă posibilitatea de a învăţa structuri gramaticale sau lexicale într-un context situaţional
complex şi nu ca elemente disparate
  Se oferă feed-back imediat – sunt oferite rezultatele şi progresele imediat obţinute, semnalează
erorile ivite, facilitează corectarea greşelilor
 Utilizarea eficientă a timpului în instruire şi rapiditate
 Implicarea activă a resurselor umane şi utilizarea metodelor active

•Aspecte ce ţin de psihologia învăţării:

 Este stimulată motivația, are loc declanşarea/ susţinerea unor procese cognitive specice învăţării
limbilor străine:
- Plăcerea de a utiliza calculatorul şi Internetul în cadrul orei de limbă străină: majoritatea
copii de vârstă şcolară îşi petrec timpul liber în faţa calculatorului, ceea ce demonstrează faptul că
acesta ar putea constitui un mijloc de învăţământ cu un mare potenţial motivaţional, noile softuri
destinate învăţării limbilor străine sunt extrem de atractive şi implicit, motivante pentru factorii
implicaţi în procesul instructiv – educativ
- Adaptarea conţinuturilor educaţiei la realitatea elevilor constituie un factor motivant; prin
utilizarea Internetului ca sursă de informare conţinuturile de învăţare şi sarcinile didactice pot fi
selecţionate în funcţie de interesele tinerei generaţii şi adaptate nevoilor individuale ale elevilor;
- Posibilitatea de a învăţa autonom, prin consultarea adreselor web şi/sau a enciclopediilor
multimedia sau a altor surse electronice de informare constituie de asemenea un factor
motivaţional;
 Se oferă o altă perspectivă a individualizării instruirii; este permisă adoptarea unui ritm propriu în
instruire; apare o autonomie în învăţare
 Dezvoltă perspicacitatea, atenţia, distributivitatea şi creativitatea
• Aspecte tehnice:
 Complexitate interactivitate, atractivitate, multiintegrabilitate
- Complexitatea- în programele multimedia de limbă străină sunt integrate imagini, secvențe video,
grafice, animaţii, înregistrări audio, etc. care în mod normal apar izolat în cazul altor mijloace de
învăţământ; combinarea elementelor audio-vizuale cu texte, facilitează trecerea rapidă de la un tip de
exerciţii la altul, fără a fi necesară schimbarea mijlocului de învăţământ, profesorul are la dispoziţie
într-un singur mediu de învăţământ toate elementele de care are nevoie pentru antrenarea
competenţelor şi abilităţilor de limbă străină;
- Specificul interactiv al calculatoarelor personale oferă posibilitatea de a interacţiona cu utilizatorul;
datorită faptului că reacţia computerului la soluţia propusă de utilizator pentru o sarcină didactică dată
este extrem de rapidă, utilizatorului i se creează impresia că poartă un dialog cu calculatorul;
capacitatea de reacţie aproape instantanee a calculatorului îl transformă într-un interlocutor care
interacţionează cu utilizatorul; există posibilitatea unei analize detaliate a răspunsurilor, în funcţie
de program există posibilitatea ca utilizatorul să primească informaţii referitoare la gradul de
corectitudine al răspunsurilor, răspunsurile elevilor sunt apreciate ca fiind corecte sau incorecte,
uneori se oferă indicii sau informaţii lexico-gramaticale, ca şi cum ar fi vorba despre interacţiunea
profesor–elev; oferă posibilitatea de a ghida utilizatorul în găsirea soluţiei corecte
- Atractivitatea- prin colorit, animaţie, efecte speciale, programele multimedia sunt atractive şi
motivante; Elementele vizuale, sonore, fragmentele de film, personajele animate, conferă atractivitate
programelor multimedia şi paginilor web
- Multiintegrabilitatea- oferă posibilitatea de a organiza procesul predării-învăţării asistate de
calculator în funcţie de baza tehnico materială de care dispune unitatea de învăţământ şi de
obiectivele didactice urmărite: în laboratorul de limbi străine dotat cu 6 până la 30 calculatoare/lap
top-uri şi bibliotecă media; în laboratorul de informatică al unităţii de învăţământ; într-o sală de clasă
prevăzută cu un calculator conectat la un video proiector cu sau fără ecran special de proiecţie.
 Dezavantaje
• Aspecte didactico – metodice:
  imposibilitatea de a acoperi toate aspectele predării-învățării limbilor străine, volumul mare de
muncă
 Programa şcolară este foarte strictă şi nu permite alocarea de timp suficient instruirii asistate de
calculator
 Comunicarea elevilor are de suferit: se pierde obişnuinţa discuţiilor, capacitatea de a argumenta
un subiect, se reduce capacitatea de exprimare verbală
 Apare o izolare a elevului faţă de profesor şi colegii săi; relaţiile sociale şi umane sunt diminuate
 Nu toţi elevii agreează o astfel de instruire; dacă se au în vedere stilurile de învăţare, cei cu stil
practic preferă această metodă
 Componenta hardware este foarte costisitoare
 Componenta software este şi ea costisitoare şi nu poate fi întotdeauna testată înainte de
achiziţionare
•Aspecte ce ţin de psihologia învăţării:
 perturbări produse de factori de motivanți, de exemplu - uzura morală rapidă a programelor
educationale, programele de învățare uzate moral pot constitui un factor demotivant, chiar dacă
din punct de vedere didactic-metodic corespund necesităţilor de predare-învățare ale limbilor
străine
 Perturbări legate de probleme de sănătate-suprasolicitarea, provocată de concentrarea intensă şi
de durată, problemele de vedere, durerile musculare, durerile de cap sunt simptome specifice ale
unei boli profesionale proprii informaticienilor, pe care le pot acuza toate persoanele care
utilizează frecvent calculatoare personale.
 Blocaje produse de: prejudecăți, lipsa de interes, aversiune; experiențe negative legate de
utilizarea calculatorului, dificultăţi legate de utilizarea tastaturii şi mouse-ului sau a celorlalte
componente adiţionale (scanner,webcam,etc.)
o Aspecte tehnice:
 Perimarea rapidă este unul dintre dezavantajele de natură tehnică pe care le prezintă utilizarea
IT&C în orice domeniu de activitate, iar învăţământul nu va face excepţie;
 Probleme legate de constrângeri spaţiale
- calculatoarele şi componentele adiţionale nu pot fi mutate sau transportate cu uşurinţă, cu
excepţia lap-top-urilor, al căror cost este foarte ridicat,
- calculatoarele nu sunt transportabile, ceea ce îngrădeşte libertatea de mişcare a cadrelor
didactice
 Probleme de ordin strict tehnic:
- Problemele legate de defecţiuni ale hardwar-ului şi software-ului care de obicei necesită ajutor
tehnic specializat
- Pierderea documentelor electronice din cauza neatenţiei utilizatorului, a întreruperii curentului
electric sau problemelor de reţea în cazul calculatoarelor cuplate într-o reţea de tip Intranet 

 Concluzii
Utilizarea calculatorului ca mijloc de învăţământ în predarea limbilor străine reprezintă un real factor
de progres, contribuind la optimizarea procesului instructiv – educativ, atât prin ameliorarea calitativă a
procesului predării – învăţării, cât şi prin creşterea gradului de motivaţie al factorilor implicaţi în acest
proces
O generalizare a învăţării limbilor străine pe baza introducerii tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor
ca parte a unui cadru metodologic eficient ar putea duce la îmbunătăţirea competenţei lingvistice a
elevilor.
Referinte:

1. Elena Popa, Predarea si invatarea limbilor straine cu ajutorul mijloacelor informatice

2. Dimensiuni europene moderne în predarea-învăţarea limbii engleze, POSDRU/87/1.3/S/62665
3. https://www.moodle.ro/preparandia/index.php/liceal7/item/468-utilizarea-calculatorului-in-
procesul-educational-instruirea-asistata-de-calculator