Geografie[modificare | modificare sursă]

Africa de Sud este situată în cea mai sudică regiune a Africii, cu o lungă coastă care se întinde pe
mai mult de 2.500 km și de-a lungul a două oceane (Atlanticul de Sud și Indianul). Cu o suprafață
teritorială de 1.219.912 km2, Africa de Sud este a 24-a cea mai mare țară din lume.[53][54] Are
aproximativ aceeași suprafață ca Columbia, de două ori mai mare decât Franța, de trei ori mai mare
decât Japonia, de patru ori mai mare decât Italia și de cinci ori mai mare decât Regatul Unit.[55]

Relieful[modificare | modificare sursă]

Linia groasă urmărește cursul sistemului muntos Marele Povârniș (Great Escarpment) care mărginește
podișurile centrale. Porțiunea de est a acestei linii, de culoare roșie, reprezintă Munții Scorpiei(Drakensberg).
Unele dintre cele mai cunoscute regiuni sunt colorate; celelalte sunt indicate pur și simplu prin numele lor.

Relieful Africii De Sud se împarte în două zone. Prima este formată din podișuri predominante în roci
bazaltice, cu altitudini medii de 1.000-2.1000 m.[56] Cel mai extins dintre acestea este Podișul Veld
(alcătuit din Highveld în est, cu altitudini medii de 1.500–2.000 m și Marele Karoo în vest, cu
altitudini medii de 500-700m). Părțile de sud și sud-vest ale podișului (la aproximativ 1100-1800 m
deasupra nivelului mării), iar câmpia alăturată (la aproximativ 700 - 800 m deasupra nivelului mării -
vezi harta din dreapta) este cunoscută sub numele de Marele Karoo, care este format din tufărișuri.
Spre nord, Marele Karoo se devine zonă mai uscută și aridă cunoscută sub numele de
Bushmanland, care în cele din urmă devine Deșertul Kalahari chiar în nord-vestul țării.

Dealurile cu vârf plat (numite Karoo Koppies) sunt foarte caracteristice peisajului sudic și sud-vestic a regiunii
Karoo. Aceste dealuri sunt acoperite de silluri dolerite rezistente la eroziune. Aceasta este o lavă solidificată
care a fost forțată sub presiune mare între straturile orizontale ale rocilor sedimentare care formează cea mai
mare parte din geologia regiunii Karoo în urmă cu aproximativ 180 de milioane de ani. De atunci, Africa de Sud
a trecut printr-o perioadă îndelungată de eroziune îndepărtând rocile din Karoo relativ slabe, cu excepția
cazurilor în care sunt protejate de o capacă de dolerită. Această fotografie a fost făcută lângă orașul Cradock,
în provincia Eastern Cape.

Partea de est și partea cea mai înaltă a podișului este cunoscută sub numele de Highveld. Această
zonă relativ bine irigată găzduiește o mare parte din terenurile agricole comerciale ale țării și conține
cea mai mare conurbație (Gauteng). La nord de Highveld, de la aproximativ 25° 30' S de latitudine,
podișul se înclină în jos devenind pădurea subtropicală Bushveld, ceea ce în cele din urmă dă loc
spre câmpia Lowveld (sau câmpia Limpopo).[57] Parcul Național Kruger, situat în
provinciile Limpopo și Mpumalangadin nord-estul Africii de Sud, ocupă o mare parte din Lowveld,
având o suprafață de 19.633 km2.[58] La sud de Lowveld, precipitațiile anuale cresc odată cu intrarea
în provincia KwaZulu-Natal, care, mai ales în apropierea coastei, are o climă subtropicală caldă și
umedă.[59]
A doua regiune a reliefului este formată dintr-o unitate montană alcătuită din sistemul muntos Marele
Povârniș (Great Escarpment), care mărginește podișurile spre litoral.[57]El se termină cu Munții
Scorpiei (Drakensberg) în est;[60] cele mai însemnate sunt vf. Njesuthi cu 3408 m, și vf. Mafadi - cel
mai înalt vârf montan - cu 3.450 m. În partea de nord a Munților Scorpiei se află canionul râului
Blyde, extrem de spectaculos, al treilea ca mărime pe glob. La nord de fluviul Orange este un sector
al deșertului Kalahari - cu câmpiile lui de dune și cu vegetația săracă - cu altitudini medii de 900–
1.100 m. În vestul țării se află o parte din sudul deșertului Namib. După el se întinde de-a lungul
coastei (60 km) o câmpie litorală. Malurile - de la granița cu Mozambic din est, până la fluviul Orange
din vest - sunt în majoritate înalte, stâncoase și abrupte, presărate din când în când cu golfuri (Sf.
Elena) și cu peninsule (Capul Bunei Speranțe, Capul Acelor).

Clima[modificare | modificare sursă]

Clasificarea climatică Köppen a Africii de Sud.

Africa de Sud are un climat în general temperat, datorat în parte oceanelor Atlantic și Indian, prin
amplasarea sa în emisfera sudică mai blândă din punct de vedere climatic și din cauza cotei medii
care crește constant spre nord (spre ecuator) și mai departe spre interior. Datorită acestei topografii
și influențe oceanice variate, există o mare varietate de zone climatice. Zonele climatice variază de
la deșertul arid al sudului Namibului, pe o fâșie îngustă de-a lungul Oceanului Atlantic în colțul nord-
vestic al țării, până la clima subtropicală luxuriantă din estul țării, de-a lungul graniței cu Mozambicul
și Oceanul Indian. Iernile în Africa de Sud au loc între iunie și august.
Sud-vestul extrem al țării, inclusiv Cape Town, are o climă remarcabil de asemănătoare cu cea a
Mării Mediterane, cu ierni umede și veri calde și secetoase. Regiunea respectivă găzduiește celebrul
biom fynbos compus din tufărișuri și desișuri. De asemenea, regiunea produce o mare parte din
vinul sud-african, și este cunoscută în special pentru vântul său, care suflă intermitent aproape tot
anul. Puterea acestui vânt a făcut trecerea în jurul Capului Bunei Speranțe deosebit de periculos
pentru marinari, provocând multe naufragii. Mai la est, pe coasta de sud, precipitațiile sunt distribuite
mai uniform pe tot parcursul anului, producând un peisaj foarte verde. Această zonă este cunoscută
sub numele popular de Garden Route (tradus, în română, traseul grădinii).
Provincia Free State este deosebit de plat, deoarece se află în mijlocul platoului înalt. La nord de
râul Vaal, podișul Highveld devine mai umed și nu prezintă extremități subtropicale de căldură.
Orașul Johannesburg, în centrul Highveldului, se află la 1.740 m deasupra nivelului mării și primește
o precipitație anuală de 760 mm. Iernile din această regiune sunt reci, deși zăpada este rară.
Umiditatea crește spre est si nord-est, datorită caracterului musonic pe care îl îmbrăcă alizeul de
sud-est, ce bate în timpul verii australe dinspre Oceanul Indian.
Munții Scorpiei (Drakensberg), care formează povârnișul sud-estul al podișului Highveld, oferă
oportunități limitate de schi în timpul iernii. Locul cel mai rece din Africa de Sud este Sutherland în
vestul Munților Roggeveld, unde temperaturile în mijlocul iernii pot atinge până la -15 °C. Insulele
Prince Edward au temperaturi medii anuale mai reci, dar Sutherland are temperaturi extreme mai
reci. Interiorul adânc al țării are cele mai calde temperaturi: o temperatură de 51,7 °C a fost
înregistrată în 1948 în provincia Northern Cape în deșertul Kalahari, lângă Upington, însă această
nu este temperatura oficială fiindcă nu a fost înregistrată cu echipamente standard.[61] Cea mai
ridicată temperatură oficială de 48,8 °C a fost înregistrată în ianuarie 1993 în satul Vioolsdrif în
provincia Northern Cape, lângă râul Orange.[62]
Africa de Sud a fost afectată de ninsori în septembrie 2018. Stratul de zăpadă a atins 25 de cm și în
unele zone temperaturile au scăzut sub 0 grade.

Hidrografie[modificare | modificare sursă]
Rețeaua hidrografică este slab dezvoltată și are o scurgere periodică, cu excepția râurilor care
drenează regiunile estice și Cap. Principalele cursuri de apă sunt Limpopo, care se varsă în Oceanul
Indian, și fluviul Orange (1860 Km), cu afluentul Vaal (1128 Km), care debușează în Oceanul
Atlantic. Acestea au repezișuri și cascade, ca urmare, un potențial energetic ridicat.

Vegetație[modificare | modificare sursă]
Vegetația tipică este reprezentată prin plante xerofile, de deșert si semideșert. Savanele se
prelungesc din podișurile estice, unde au ierburi înalte (veld) spre interiorul țării, unde se transformă
în stepe cu ierburi rare și tufișuri. În vest apar fâșii de vegetație dispuse aproape paralel cu țărmul:
deșert (Namib), stepe și asociații de plante suculente (aloe). Regiunea Cap are o vegetație
mediteraneană bogată, cu numeroși arbuști veșnic verzi (fynbos).

Patrimoniul mondial UNESCO[modificare | modificare sursă]

Pe lista patrimoniului mondial UNESCO sunt incluse următoarele obiective din Africa de Sud:

 Parcul natural din zona umedă Sainte-Lucie (1999)

 Insula Robben (1999)
 Siturile fosilifere cu hominizi de la Sterkfontein, Swartkrank, Kromdraai și din împrejurimile
acestora (1999, 2005)
 Parcul natural Drakensberg (Qathlamba) (2000)
 Peisajul cultural din Mapungubwe (2003)
 Arealul protejat din regiunea Cap Floral (2004)
 Domul Vredefort (2005)
 Peisajul cultural și botanic de la Richtersveld (2007)
 Peisajul cultural ǂKhomani (2017)

Politică[modificare | modificare sursă]
Articol principal: Alegeri în Africa de Sud.

Union Buildings în Pretoria, sediul guvernului Africii de Sud

Houses of Parliament în Cape Town, sediul parlamentului Africii de Sud

Africa de Sud este o republică parlamentară, deși, spre deosebire de majoritatea acestor republici,
președintele este atât șeful statului, cât și șeful guvernului și depinde, pentru mandatul său, de
încrederea Parlamentului. Executivul, legislativul și sistemul judiciar sunt supuse supremației
Constituției, iar instanțele superioare au puterea de a denunța acțiunile executive și actele
Parlamentului dacă sunt neconstituționale.
Adunarea Națională, camera inferioară a Parlamentului, este formată din 400 de membri care sunt
aleși fiecare cinci ani pe baza sistemului de reprezentare proporțională. Consiliul Național al
Provinciilor, camera superioară, este format din 90 de membri, fiecare dintre cele nouă legislaturi
provinciale alegând zece membri.
După fiecare alegeri parlamentare, Adunarea Națională alege unul dintre membrii săi ca
președintele țării. Prin urmare, președintele îndeplinește un mandat la fel ca cel al Adunării, în mod
normal de cinci ani. Niciun președinte nu poate îndeplini mai mult de doi mandate în funcție.
Președintele numește un vicepreședinte și miniștri, care formează cabinetul care este format din
ministere și departamente. Președintele și cabinetul pot fi înlăturate de Adunarea Națională printr-o
moțiune de cenzură.
La cele mai recente alegeri, organizate la data de 8 mai 2019, ANC a câștigat 57,5% din voturi și
230 de locuri în Adunarea Națională, în timp ce opoziția principală, Alianța Democrată (DA) a
câștigat 20,77% din voturi și 84 de locuri. Partidul luptătorii pentru libertatea economică (EFF),
fondată de Julius Malema, fostul președinte al organizației de tineret al ANC (ANC Youth League)
care a fost ulterior expulzat din ANC, a câștigat 10,79% din voturi și 44 de locuri. ANC a fost partidul
de guvernământ din Africa de Sud încă de la sfârșitul apartheidului.
Africa de Sud nu are o capitală definită legal. Cele trei ramuri ale guvernului sunt împărțite pe orașe
diferite. Cape Town, ca sediu al Parlamentului, este capitala legislativă; Pretoria, în calitate de sediu
al Președintelui și Cabinetului, este capitalul administrativ; iar Bloemfontein, în calitate de sediu al
Curții Supreme de Apel, este capitala judiciară, în timp ce Curtea Constituțională a Africii de Sud are
sediul în Johannesburg. Majoritatea ambasadelor străine sunt situate în Pretoria.

Aplicarea legii și dreptul penal[modificare | modificare sursă]

Curtea Supremă de Apel în Bloemfontein

Constituția Africii de Sud este legea supremă a țării. În mod general, deși au fost tentative de
subminarea sistemului penal în timpul guvernului Zuma, statul de drept rămâne puternic cu un
sistem judiciar independent și competent. Sursele principale ale dreptului sud-african sunt dreptul
romano-olandez și dreptul comun englez. Primul sistem juridic de origine europeană a fost adusă în
Africa de Sud de către Compania Olandeză a Indiilor de Est și se numește drept romano-olandez. A
fost importat înainte de codificarea dreptului european în Codul napoleonic și este comparabil în
multe privințe cu dreptul scoțian. Aceasta a fost urmată în secolul al XIX-lea de dreptul englez,
atât dreptul comun, cât și legislația britanică. După unificare în 1910, Africa de Sud a avut propriul
parlament care a adoptat legi specifice pentru Africa de Sud, bazându-se pe cele trecute anterior
pentru coloniile membre individuale.
Sistemul judiciar este format din instanțele inferioare (Magistrates' Courts), care aud dosare penale
mai mici și cazuri civile mai mici; Înalta Curte, care are tribunale în fiecare provincie care au
competențe generale pentru anumite domenii; Curtea Supremă de Apel, care este cea mai înaltă
instanță, și Curtea Constituțională, care este cea mai înaltă instanță pe probleme constituționale.
În decembrie 2005, Curtea Constituțională a decis în cazul Ministrului afacerilor interne v. Fourie ca
definiția a căsătoriei din dreptul comun să includă și soții de același sex, întrucât Constituția Africii de
Sud garantează o protecție egală în fața legii tuturor cetățenilor, indiferent de sex orientare - și a dat
Parlamentului un an pentru a remedia inegalitatea din statutul căsătoriei. În noiembrie 2006,
Parlamentul Africii de Sud a adoptat o lege care permite cuplurilor de același sex să-și solemnizeze
legal uniunea. Africa de Sud a fost a cincea țară din lume și prima țară din Africa care a legalizat
căsătoria între persoane de același sex.
Din aprilie 2017 până în martie 2018, în medie, 57 de crime au fost comise în fiecare zi în Africa de
Sud. În anul încheiat în martie 2017, au fost înregistrate 20.336 de omoruri, iar rata crimelor a fost
de 35,9 la 100.000 de persoane - de cinci ori mai mare decât media globală de 6,2 la 100.000 de
persoane.

Relațiile externe[modificare | modificare sursă]

Cyril Ramaphosa, președintele țării, la summitul G20 din 2018

De pe timpul Uniunii Africii de Sud, țara a fost membru fondator al Organizația Națiunilor Unite.
Primul ministru de atunci, Jan Smuts, a scris preambulul Carta Organizației Națiunilor Unite. Africa
de Sud este unul dintre membrii fondatori ai Uniunii Africane (AU) și are a doua cea mai mare
economie dintre toți membrii. Este, de asemenea, un membru fondator al programului Noul
Parteneriat pentru Dezvoltarea Africii (NEPAD). După ce apartheidul s-a încheiat, Africa de Sud a
fost readmisă la Comunitatea Națiunilor.
Africa de Sud este, de asemenea, membră a Comunității Sud-Africane pentru Dezvoltare
(SADC), Uniunea Vamală a Africii de Sud (SACU), G20, G8 + 5, G77, Organizația Mondială a
Comerțului (OMC), Fondul Monetar Internațional (FMI), Zona de pace și cooperare în Atlanticul de
Sud, Sistemul Tratatului Antarcticii (ATS) și Asociația Port Management din Africa de Est și de Sud.
În aprilie 2011, Africa de Sud s-a alăturat în mod oficial organizației BRICS.
Africa de Sud a jucat un rol cheie ca mediator în conflictele africane în ultimul deceniu, cum ar fi în
Burundi, Republica Democrată Congo (RDC), Comore și Zimbabwe.