Sunteți pe pagina 1din 5

JOC ȘI JOACĂ

Tudor Arghezi (1880-1967), poet, prozator şi publicist. Se naşte la Bucureşti, pe numele său adevărat Ion
N. Teodorescu. Debutează cu versuri în revista Liga ortodoxă (1896) a poetului Alexandru Macedonski.
în anul 1927, îi apare volumul de poezii Cuvinte potrivite, care constituie unul dintre cele mai importante
momente pentru poezia românească din perioada interbelică. În 1928, scoate revista Bilete de papagal,
insolită prin formatul de buzunar. în 1931, publică un alt volum de referinţă pentru lirica românească -
Flori de mucigai, o radiografie a periferiei societăţii româneşti. Volumele ulterioare, fie de poezie
(Cărticica de seară, Ce-ai cu mine, vântule?, Hore), fie de proză (Ochii Maicii Domnului,
Cimitirul Buna-Vestire, Lina), nu fac decât să confirme talentul unui mare scriitor. După al doilea
război mondial, poeziile şi articolele sale devin punctul de pornire al unor atacuri împotriva sa de pe
poziţiile noii ideologii comuniste. Scriitorul este pus sub interdicţia de a mai publica vreme de câţiva ani.
Împăcarea cu oficialităţile comuniste se produce după 1956, când este ales în Academie şi elogiat public
pentru noile sale cărţi. Continuă să scrie, în ciuda vârstei înaintate, până în ultimele zile de viaţă, dovedind o
longevitate artistică demnă de invidiat.

Puncte de reper Text-suport


Tablouri biblice TABLOURI BIBLICE
(Versuri de Abecedar) (Versuri de Abecedar)
de Tudor Arghezi cuprinde o de Tudor Arghezi
grupare de cinci poezii:
Adam şi Eva, Paradisul, Adam şi Eva
Porunca, Păcatul,
Pedeapsa. Ele s-au publi- Urându-i-se singur în stihii,
cat în august 1944 în A vrut şi Dumnezeu să aibă-n cer copii
Revista Fundaţiilor Şi s-a gândit din ce să-ifacă,
Regale. Din borangic, argint sau promoroacă,
Inspirându-se din Vechiul Frumoşi, cinstiţi, nevinovaţi.
Testament, Tudor Arghezi Se puse-aşezământul dintre fraţi.
oferă cititorului în ciclul de
poezii Tablouri biblice Dar i-a ieşit cam somnoros şi cam
(Versuri de Abecedar) o Trândav şi nărăvaş strămoşul meu Adam;
viziune personală, Că l-a făcut, cum am aflat,
necanonică, a modului cum Cu praf şi niţeluş scuipat;
Dumnezeu i-a conceput pe Ca să încerce dacă un altoi
primii oameni: Adam şi Eva. De stea putea să prindă pe noroi,
Păstrând coordonatele Că, de urât, scuipând în patru zări, stingher,
textului biblic, autorul Făcuse şi luminile din cer.
construieşte un univers
diferit, marcat de puternice Dar iată că l-a nimerit,
accente ludice. Din pricina aluatului, greşit,
În poezia Adam şi Eva, Şi că Adam, întâiul fiu
Arghezi îşi imaginează cum Al Domnului, ieşise, parcă, şi zbanghiu.
Dumnezeu, pentru a-şi Nu-i vorba, nici-o poză nu ne-nvaţă
alunga singurătatea, îl iveşte Cum ar fi fost omul dintâi la faţă.
pe Adam din praf şi niţeluş Nici unda lacului nu l-a păstrat,
scuipat. Plămada, întâiul In care se-oglindea la scăpătat.
fiul al Domnului, nu iese Puterea lui dumnezeiască,
cum ar fi trebuit din pricina Dormind mereu, căta să-l mai trezească:
aluatului. Plictisul l-a rupt un os din coaste, ceva,
Creatorului se curmă în Şi-a zămislit-o şi pe Eva.
clipa când o zămisleşte şi pe
Eva dintr-un os rupt din Mai poţi căsca de lene, iarăş,
coasta lui Adam. Când ai o soră şi-un tovarăş?
S-au luat de mâini şi au cutreierat
stihie, s.f. - (poetic) pustietate, Grădina toată-n lung şi-n lat.
singurătate, sălbăticie
borangic, s.n. - fir depănat de pe
gogoşile viermilor de mătase Să nu te miri că, şovăind şi mici,
zbanghiu, adj. - neastâmpărat, Li se julea şi nasul prin urzici.
fluşturatic, zvăpăiat, aiurit
Concepte operaţionale Cerințe:
Tema reprezintă un aspect general, o 1. Exprimă-ţi opinia în legătură cu impresia pe care ţi-a produs-o
idee centrală la care se referă un text.
Marile opere au izvorât întotdeauna din lectura acestei poezii a lui Tudor Arghezi.
teme majore. Fiecare creator tratează 2. Arată motivul pentru care Dumnezeu doreşte să aibă-n cer
tema în funcţie de personalitatea sa. între
temele cele mai frecvente care apar în copii.
literatură se numără: dragostea, natura, 3. Care sunt „materialele" aflate la îndemâna Creatorului
copilăria, timpul, călătoria, războiul, pentru plămadă?
prietenia etc. 4. Prezintă trăsăturile strămoşului Adam, aşa cum apar în
Motivul este o unitate structurală a
operei literare care ajută la conturarea
viziunea originală a poetului; evidenţiază termenii care impun un
temei. Se manifestă ca o situaţie tipică, registru minor textului.
purtătoare de semnificaţie. Motivul este 5. Comentează semnificaţia următoarelor versuri: Ca să încerce
un element al operei literare cu un dacă un altoi/ De stea putea să prindă pe noroi; pune-le în legă-
pronunţat caracter de generalitate: un tură cu textul biblic unde se prezintă „facerea" primului om.
obiect (oglinda, codrul, lacul, marea, luna
etc), un număr simbolic (trei, şapte, mai 6. Arată cauza pentru care Adam iese altfel decât ar fi dorit
ales în basm), o maximă, o formulă (for- Domnul.
tuna labilis - „soarta schimbătoare", 7.Identifică versurile în care este prezentă „facerea" Evei. Este
cârpe diem - „bucură-te de ziua de respectată sau nu în poezie viziunea biblică?
astăzi") care se repetă în momente variate
ale aceleiaşi opere sau în creaţii diferite.
8. Comentează semnificaţia versurilor: ...poţi căsca de lene,
Motivul central, cu grad sporit de iarăş,/ Când ai o soră ş-un tovarăş?
repetabilitate, poartă numele de 9. Ce sugerează distihul din finalul poeziei?
laitmotiv. 10. Explică sensul din text al verbului a juli (Li se julea şi nasul
Ficţiune (lat. fictio, „creaţie a prin urzici). Construieşte un context în care să foloseşti acelaşi
imaginaţiei, născocire") - trăsătură
specifică operei literare, prin capacitatea verb ca element de argou.
de a sugera iluzia unor întâmplări 11. Identifică în text verbele la persoana a II-a; arată de ce le
adevărate, care de fapt sunt o plăsmuire a foloseşte autorul.
imaginaţiei autorului. Ficţiunea implică 12. Motivează schimbarea accentului în cuvântul ceva.
un proces complicat de interpretare şi de 13. Care este, după opinia ta, tema acestei poezii? Alege dintre
imaginare a realităţii. Ea cuprinde, într-
un grad mai mare sau mai mic, elemente următoarele variante sau propune una nouă: • creaţia; • jocul; •
din realitate. copilăria.
Text ficțional/ text nonficțional
-diferenţa dintre cele două tipuri de texte
este următoarea: în timp ce textul
ficţional nu trimite la un referent care să
aibă corespondent în realitate, ci la unul
imaginar, textul nonficţional transmite
ceva despre un referent care aparţine
realităţii.

Textul biblic: Cartea genezei (Gen. 2, 3)


Facereaomului.
ÎnziuacândafăcutDomnulDumnezeu un pământşiceruri, nu era încăpepământniciuncopăcel de câmpşinicioiarbă de pecâmp nu încolţeaîncă:
fiindcăDomnulDumnezeu nu dăduseîncăploaiepepământşi nu era niciunomcasălucrezepământul.
Ci un abur se ridica de pepământşiudatoatăfaţapământului.
DomnulDumnezeuafăcutpeom din ţărânapământului, i-a suflatînnărisuflare de viaţă, şiomul s-a făcutastfel un sufletviu.
Raiul.
ApoiDomnulDumnezeuasădit o grădinăîn Eden, sprerăsărit; şi a pus acolopeomulpe care-l întocmise.
DomnulDumnezeu a făcutsărăsară din pământ tot felul de pomi, plăcuţi la vedereşibuni la mâncare, şipomulvieţiiînmijloculgrădinii,
şipomulcunoştinţeibineluişirăului.
Un râuieşea din Eden şiudagrădina; şi de acolo se împărţeaşi se făceapatrubraţe.
NumeleceluidintâiestePison; el înconjoarătoatăţaraHavila, unde se găseşteaur. Numelerâului al doileaesteGhihon; el înconjoarătoatăţaraCuş.
Numelecelui de al treileaesteHidechel: el curge la răsăritulAsiriei. Al patrulearâuesteEufratul.
DomnulDumnezeu a luatpeomşi l-aaşezatîngrădinaEdenului, ca s-o lucrezeşi s-o păzească.
DomnulDumnezeu a datomuluiporuncaaceasta: „Poţisămănâncidupăplăcere din oricepom din grădină; dar din
pomulcunoştinţeibineluişirăuluisă nu mănânci, căciînziuaîn care veimânca din el veimurinegreşit.”
Facereafemeii.
DomnulDumnezeu a zis: „Nu este bine caomulsă fie singur; am să-ifac un ajutorpotrivitpentru el.”
DomnulDumnezeuafăcut din pământtoatefiarelecâmpuluişitoatepăsărilecerului; şi le-a adus la om, casăvadă cum are să le numească;
şioricenumepe care-l dădeaomulfiecăreivieţuitoare, acela-i era numele. Şiomul a pus numetuturorvitelor,
păsărilorceruluişituturorfiarelorcâmpului; darpentruom nu s-a găsitniciunajutor care săi se potrivească.
AtunciDomnulDumnezeu a trimis un somnadâncpesteom, şiomulaadormit; DomnulDumnezeu a luatuna din coasteleluişi a închiscarnea la
loculei.
Din coastape care o luase din om, DomnulDumnezeuafăcut o femeieşi a adus-o la om.
Şiomul a zis: „Iatăînsfârşitaceea care esteos din oaselemeleşi carne din carnea mea! Ea se vanumi „femeie”, pentrucă a fostluată din om.”
De aceeavalăsaomulpetatălsăuşipe mama sa, şi se valipi de nevastasaşi se vor face un singurtrup.
Ispitireafemeii.
Şarpele era maişiretdecâttoatefiarelecâmpuluipe care le făcuseDomnulDumnezeu. El a zisfemeii: „Oare a zisDumnezeu cu adevărat: „Să nu
mâncaţi din toţipomii din grădină”?”
Femeiaarăspunsşarpelui: „Putemsămâncăm din rodultuturorpomilor din grădină.
Dar desprerodulpomului din mijloculgrădinii, Dumnezeu a zis: „Să nu mâncaţi din el şinicisă nu văatingeţi de el, casă nu muriţi.”
Atuncişarpele a zisfemeii: „Hotărât, că nu veţimuri, darDumnezeuştiecă, înziuacândveţimânca din el, vi se vordeschideochiişiveţi fi
caDumnezeu, cunoscândbineleşirăul.”
Femeia a văzutcăpomul era bun de mâncatşiplăcut de privitşicăpomul era de doritcasădeschidăcuivamintea. A luatdeci din rodulluişi a
mâncat; a datşibărbatuluiei, care era lângăea, şibărbatul a mâncatşi el.
Realitate = existență obiectivă definită prin Porunca
adevăr (=oglindire fidelă a realității obiective în de Tudor Arghezi
gândire)
Prin Rai copiii-au dus-o foarte bine,
Viziune despre lume – imagine/ reprezentare a
lumii în plan artistic sau filozofic, mode de a
Cum ar fi dus-o orişicine,
vedea sau a concepe lucrurile, percepere prin Jucându-se cu gâzele şi iezii,
spirit. Care săreau pe mugurii livezii.
Viziunea artistică – perspectivă proprie unui
creator, mod de a reprezenta sau de a imagina o Nici: «Culcă-te devreme!»
lume/ diferite lumi. Nici: «Te scoală!»
Nu era cine ţine socoteală
1. Identifică, în prima strofa, cuvinte care Că întârzii, Adame, de la şcoală,
arată preferinţa poetului pentru conturarea unui Că lecţia s-o spui fără greşeală,
„univers mic". Că, Evă, încă nici te-ai pieptănat
2. Descrie traiul fericit pe care întâia
Şi te găseşte prânzul tot în pat.
pereche de oameni îl duce în Rai.
3. Traiul fericit în Rai se datorează şi
faptului că nici taţi, nici mame, nici dădace, nici Nimic, nici taţi, nici mame, nici dădace,
profesoara, nici dascălul nu îi sâcâie pe băiat şi pe Nici profesoara, rea ca o răgace,
fată: Nici dascălul cu zgârci în beregată,
• alcătuieşte o listă cu observaţiile tipice pe Care să sâcâie băiatul şi pe fată.
care ţi le fac părinţii acasă; Totul era de glumă şi dejoacă
• alcătuieşte o listă cu observaţiile tipice pe Şi aşteptai doar pomii să se coacă.
care ţi le fac profesorii/ profesoarele la şcoală.
4. Identifică în strofa a treia versul care dă o Dar ce-i veni-ntr-o zi lui Dumnezeu,
evidentă conotaţie
Că se-arătă încins în curcubeu
ludică poeziei.
5. Explică mijloacele artistice prin care Şi dete-ntâile porunci,
poetul îl prezintă pe Dumnezeu cu proporţii Anume ce-i iertat şi nu e, să mănânci.
monumentale. Compară-1 cu imaginea lui din - «Din pomul ăsta, Evo şi Adame,
prima poezie şi arată diferenţele. - Să nu v-atingeţi nicidecum de poame;
6. Care este porunca lui Dumnezeu? - De unde nu, cunoaşteţi că v-aşteaptă
7. Construieşte vocative, după modelul - Pedeapsa mea cea crâncenă şi
substantivului Evo, pentru cât mai multe nume dreaptă.»
proprii feminine. - «Ai auzit?»
8. Cum se manifestă tentaţia? Comentează — «Am auzit!»
cele două versuri din finalul poeziei. - «Cefel,
9. Care este sensul cuvântului pom, din
Că se mânie Domnul, însuşi el ?»
ultimul vers?
10. Demonstrează, construind un context - «Mi-e tare poftă, dragul meu, să gust
potrivit, că termenul poamă poate avea şi un sens Tocmai din pomul ăla, plin de must.»
peiorativ.
răgace, s.f. - rădaşcă; insectă din ordinul coleopterelor, cu mandibule
11. Transformă din vorbire directă în vorbire puternice, ca nişte coarne de cerb
indirectă dialogurile din text.
12. Poezia Porunca de Tudor Arghezi este
un text ficţional sau nonficţional? Argumentează-
ţi răspunsul.

Pedeapsa
1. Identifică versurile în care poetul
prezintă omniscienţa şi omniprezenţa lui
de Tudor Arghezi
Dumnezeu. Credeau că Domnul e culcat
2. Observă privirea îngăduitoare sugerată de Şi n-o să ştie ce s-a întâmplat,
autor prin versul: Ea cam neroadă, dânsul cam Că n-avea doară fluturii iscoade
netot. Comentează din această perspectivă La fieştecare soi de roade.
semnificaţia cuvintelor neroadă şi netot.
3. Explică motivul mâniei Prea Sfinţiei
Sale. Ea, cam neroadă, dânsul, cam netot,
4. Arată cum se produce Nu se-aşteptaucăDomnulvedetot:
asumarearesponsabilităţii când cei doi sunt Că ochiul lui deschis, într-adevăr,
învinuiţi pentru încălcarea poruncii divine. Şi depărtările le vede în răspăr.
5. Este pâra un comportament specificanilor
copilăriei?Argumentează.
6. Cum sunt pedepsiţi, în general, copiiicând Nici nu-nghiţiseră o-mbucătură
greşesc? C-au fost şi prinşi cu ea în gură,
7. Comentează valoarea aforistică aversurilor: Că Şi cel puţin nu apucase
Dumnezeuloveşte-ntotdeauna/ Mai tare decât Să puie poame în sân, vreo cinci sau şase.
faptele minciuna.
8. Exprimă-ţi opinia în legătură cu hotărârea lui El, Dumnezeu, venind în rotogoale,
Dumnezeu de a-ida afară, în furtună pe cei doi
neascultători. Şi-au meritataceştia pedeapsa?
În supărarea Prea Sfinţiei Sale
9. Explică jocul de cuvinte, expresie a măiestriei I-a luat din scurt, poruncile ştiute
artistice a poetului, din versurile: De mişelie, nu Cum le-au călcataşa de iute.
atât de furt/Răspunsul fu aspru şi scurt (furt -fu - Adam pe Eva lui o a pârât
scurt). Eva peşarpe, care s-a târât.
10.Compară aceste două exemple din lirica
argheziană şi arată asemănarea în privinţa topicii:
Nici unul n-a voit s-aleagă,
a) Adam pe Eva lui o a pârât. (Pedeapsa) Să-şi ia asupra-şi vina lui întreagă.
a) Şi Dumnezeu, ce vede toate,
In zori, la cinci şi jumătate, De mişelie, nu atât de furt,
Pândind, să iasă, prin perdea, Răspunsul aspru fu şi scurt;
O a văzut din cer pre ea. (Mâhniri)
11. Prezintă aspecte care conferă celor trei
Că Dumnezeu loveşte-ntotdeauna
poezii argheziene o notă ludică, diferită de Mai tare decât faptele minciuna.
mesajul sacru transmis de textul biblic. Din Raiul dulce şi din tihna bună
12. Ce motive poţi identifica în acest ciclu? Domnul i-a dat afară, în furtună.
13. Explică semnificaţia pe care o sugerează
subtitlul acestui ciclu: Versuri de Abecedar.
Eseul structurat este o compunere care tratează o I. Scrie un eseu structurat de circa o pagină în care să
anumită temă, indicată în cerinţă. Acest reper surprinzi originalitatea viziunii artistice a lui Tudor Arghezi din
general are, la rândul său, un număr variabil de cele trei poezii cuprinse în manual, din ciclul Tablouri biblice
cerinţe (3-5) care trebuie respectate în redactare. (Versuri de Abecedar). În redactarea eseului structurat se
Ordinea integrării cerinţelor nu este una
recomandă să ai în vedere următoarele repere:
obligatorie, prestabilită, cel care scrie eseul având
libertatea de a le organiza după cum doreşte.
- prezentarea modului cum au fost creaţi Adam şi Eva;
Evaluarea unui eseu structurat se face după - descrierea traiului fericit pe care prima pereche îl duce în
următoarele criterii: Rai;
- tratarea tuturor ideilor menţionate în - relevarea consecinţelor încălcării cuvântului divin;
formularea cerinţelor; - explicarea rolului mijloacelor artistice.
- prezentarea logică, însoţită de argumente/ Ordinea integrării reperelor în cuprinsul lucrării este la alegere. Se
exemple convingătoare; vor puncta: fiecare cerinţă/ reper; redactarea eseului: organizarea
- organizarea ideilor în scris (text cu ideilor în scris; utilizarea limbii literare; abilităţi de analiză şi de
structură clară, coerent, echilibru între argumentare; ortografia; punctuaţia; aşezarea în pagină,
introducere, cuprins şi încheiere, idei subliniate lizibilitatea.
prin construcţia paragrafelor, raport corespunzător
între ideile principale şi cele secundare);
- capacitatea de analiză şi de interpretare II. Identifică în arta universală (pictură, sculptură etc.) concretizări
(buna relaţie între idee şi argument, succesiunea ale mitului biblic despre „facerea" primilor oameni, Adam şi Eva.
logică a ideilor, abilitatea de a formula judecăţi de Consultă, pentru o documentare cât mai completă, albume de pic-
valoare şi de interpretare personală); tură şi de istoria artei. Compară viziunile artistice.
- respectarea normelor de ortografie şi de
punctuaţie;aşezarea corectă a textului în pagină, III. Tudor Arghezi se numără printre poeţii în a căror operă
lizibilitatea. „jocul şi joaca" constituie o dimensiune importantă. Volume şi
cicluri întregi de poezii stau sub semnul jocului prin reducerea
lumii înconjurătoare la o articulare de spaţii disponibile pentru
joacă. Universul devine astfel o lume „de jucărie". Citeşte în acest
sens poezii din volumele Cartea cu jucării, Ţara piticilor şi Hore
și prezintă-le.

Paradisul Nu-i viscol, ger şi timp urât,


Doar poame bune, cu toptanul.
-„Grădina se chemase Paradis şi Rai. Cât e grădina şi cât ţine anul.
Acolo totdeauna-i mai, Un râu de miere şi un râu de lapte
Oftează Eva a pustiu, Se-mpreunau în miazănoapte.
Când povesteşte, mai târziu, Şi am văzut şi altceva:
Copiilor ţinuţi în poală Bomboane-n flori şi gârle de cafea.
De câte ori îi culcă şi îi spală, Zahăr movili şi cornuri mari cu mac,
Acolo anul ţine, fără greş, Stafide, nuci cu cozonac.
De la caise până la cireşi, Puneai o chiflă şi ieşeau o mie,
De la cireşe până la caise. Crescute câte cinci pe-o farfurie,
De două luni e anul pare-mi-se, Cu frişcă şi muiate în sirop,
Ba, mi se pare, nici de-atât. Cu rom o picătură ori un strop.
Ziceai în gând şi, tăvi, nu mai ţin minte,
Veneau pe fugă cu plăcinte,
Frigări cu pui intrau pe uşi
Aduse de băieţi şi de păpuşi.
Peştii ieşeau, să întrebaţi pe tata,
Din iazuri, la dorinţă, copţi de-a gata,
Şi alegeai, pe sus, orice friptură,
Şi se prăjea prin aer, pân’ la gură.
Orice ai fi vrut şi jinduit
Era de ajuns să fi râvnit.
Tata mişca numai sprânceana
Şi vinul alerga cu damigeana.
Aşa era în Paradis. Păcat
Că l-am pierdut şi nu am ascultat!”.