Sunteți pe pagina 1din 6

Testarea, ca metodologie, deriva din psihologie.

Precautiile sesizate de psihologi, privitoare


la exigente de dimensionare si de aplicare a testelor, trebuie asumate si in practica didactica. Se
stie ca, in sens larg, testul reprezinta o proba bine definita, ce implica indeplinirea unor sarcini
identice pentru toti subiectii de examinat, in conformitate cu o strategie precisa. De aici decurge
marele avantaj al folosirii testelor: sistemul de raportare valorica este unic.

Evaluarea prin teste docimologice. Testul de cunostinte sau deprinderi este o proba complexa
aplicata oral, scris sau practic, cu ajutorul caruia se masoara cu mai mare precizie performantele
scolare in raport cu obiectivele si continutul. Testele au un grad mare de fidelitate, pot fi
corectate si repetate oferind posibilitatea de a controla conditiile de aplicare. Daca se are in
vedere momentul interventiei teste pot fi initiale, de progres si finale.
Testele initiale sunt folosite in scopul realizarii unei evaluari initiale, fiind administrate la
inceputul unui program de instruire.
Testele de progres sau formative se administreaza pe tot parcursul procesului de predare-
invatare, dupa fiecare capitol sau dupa un numar de lectii mai dificile, dar importante pentru
intelegerea celor care urmeaza. Rezultatele obtinute dau profesorului informatii cu privire la
eficienta metodologiei aplicate, permitand reluarea unor probleme neintelese, organizarea unor
activitati didactice diferentiate.
Teste finale sau de sinteza sunt folosite dupa parcurgerea unui capitol, la incheierea unui
semestru sau an scolar. Intrebarile din cadrul lor vor fi centrate pe obiectivele didactice majore
ale programului de instruire, vizand mai multe elemente esentiale si capacitatea elevilor de a
opera cu cunostintele asimilate: sa calculeze, sa demonstreze, sa rezolve, sa utilizeze, sa
combine, sa creeze, sa argumenteze, sa analizeze.
Testul docimologic este o alternativa si o cale de eficientizare a examinarii traditionale.
Testul este o proba standardizata care asigura o obiectivitate mai mare in procesul de evaluare.
Testarea se refera la probarea masurii satisfacerii cerintelor scolii, exigent circumscrise de
scopurile si obiectivele educatiei.
Elementele definitorii ale testului docimologic sunt :
• realizeaza masurarea in conditii foarte asemanatoare situatiilor experimentale;
• inregistrarea comportamentului declansat la subiect este precisa si obiectiva;
• comportamentul inregistrat este evaluat statistic prin raportare la cel al unui grup determinat
de indivizi;
• scopul final al testului este clasificarea subiectului examinat, prin raportarea la grupul de
referinta.
Testele docimologice se deosebesc de examene prin aceea ca ele presupun un travaliu de
pregatire meticulos, iar secventele procedurale sunt foarte stricte. Ele permit insa standardizarea
conditiilor de examinare, a modalitatilor de notare, aducand un spor de obiectivitate. In acelasi
timp, ele prezinta o tripla identitate: identitatea de continut, identitatea de conditii de aplicare si
identitatea criteriilor de apreciere.
Aceste instrumente au urmatoarele caracteristici:
•contin probe sau itemi care permit determinarea gradului de insusire a cunostintelor de
catre elevi sau a nivelului de dezvoltare a unor capacitati;
• sunt instrumente evaluative care se aplica numai in cadrul obisnuit de desfasurare a
activitatilor didactice, si nu in conditii de laborator;
• fac posibile masurarea si aprecierea nivelului de pregatire a unui elev, a unei clase,
aratand aloarea informatiei acumulate.
Dupa cum arata Vasile Pavelcu, un bun test pedagogic nu urmareste numai verificarea
informatiei acumulate de elevi, ci si capacitatea acestora de a folosi cunostintele asimilate deja in
situatii variate.
Testele au avantajul ca permit verificarea intregii clase intr-un timp foarte scurt, incearca
sa cuprinda ceea ce este esential in intreaga materie de asimilat, determina la elevi formarea unor
deprinderi de invatare sistematica. Ca dezavantaj amintim faptul ca testele favorizeaza o invatare
care apeleaza la detalii, la secvente informationale izolate si nu stimuleaza formarea unor
capacitati de prelucrare a acestora, de sinteza sau de creatie.
Elaborarea unui test docimologic constituie o activitate dificila si presupune parcurgerea
mai multor etape:
Precizarea obiectivelor, realizarea unei concordante intre acestea si continutul
invatamantului;
• Documentarea stiintifica, identificarea si folosirea surselor care conduc la o mai buna
cunoastere a problematicii vizate;
Avansarea unor ipoteze, prin conceperea sau selectionarea problemelor reprezentative
pentru intreaga materie asupra careia se face verificarea.
Profesorii trebuie sa cunoasca, foarte bine continutul de verificat si posibilitatile elevilor.
Selectia operata este data de specificul fiecarei materii de invatamant. Aceasta operatie poate fi
mai usoara sau mai dificila, de la un continut problematic la altul. Profesorul va reflecta asupra
unei serii de probleme precum:
a) ce tip de test propunem
- test de invatare sau de discriminare (testul de invatare pune accentul pe aflarea performantei
elevului, stabilind starea de reusita sau de esec, iar testul de discriminare are ca functie
clasificarea subiectilor, prin raportarea unele la altele a rezultatelor obtinute de acestia);
- test de viteza (rapiditate) sau de randament (numar de raspunsuri corecte)
- test de redare mimetica a informatiei sau test de prelucrare creatoare
b) ce tipuri de itemi se folosesc, raspuns prin alegere multipla, raspunsuri imperecheate,
varianta adevarat-fals etc. Atunci cand dorim sa realizam o clasificare riguroasa a elevilor, este
de dorit sa se foloseasca un singur tip de item sau cel mult doi, pentru usurarea interpretarii
rezultatelor; daca dorim sa facem o evaluare cu caracter puternic formativ, vom apela la o paleta
mai extinsa de itemi;
• Experimentarea testului, adica aplicarea lui la o populatie determinata, cu scopul de a-1
perfectiona;
• Analiza statistica si ameliorarea testului. Itemii alesi in vederea includerii lor in testare
trebuie sa acopere o parte considerabila din materia de examinat si sa nu realizeze doar o
examinare prin “sondaj' ;
Aplicarea efectiva a testului la o populatie scolara.
In functie de felul raspunsurilor la intrebarile puse, testele pot fi cu raspunsuri deschise si
cu raspunsuri inchise.
Primul tip stimuleaza creativitatea, judecata si spiritul critic. Raspunsurile sunt formulate
in intregime de catre elevi. Acest tip ingaduie fie itemi sub forma de redactare, in sensul ca elevii
au ocazia sa desfasoare o tema, fie itemi cu raspunsuri scurte, prin recurgerea la propozitii sau
fraze nu prea lungi. Raspunsurile cerute pot avea aspectul unor exprimari descriptive,
interpretari, evaluari etc.
Testele cu raspunsuri inchise cunosc trei variante:
1. itemi tip alegere multiple', prin care se ofera mai multe solutii din care numai una este corecta;
2. itemi tip adevarat-fals;
itemi pereche', in care elevii sunt pusi sa gaseasca notiuni sau idei corelate cu cele prezentate in
intrebari, sa potriveasca sau sa asocieze notiuni sau idei etc.

Indicele de eficacitate al unui test se stabileste pornind de la masura in care itemii fac
discriminarea intre elevii buni si cei slabi, permitand stabilirea unei scari si ordonari valorice a
elevilor. Trebuie acordata o mare atentie procesului de elaborare a itemilor. De pilda, in situatia
itemilor ,,alegere multipla', se vor oferi mai multe solutii, cel putin patru variante de raspuns,
care sa fie toate la fel de plauzibile, dar numai una corecta. Apoi, trebuie avut in vedere gradul de
dificultate al itemilor. Apelul la itemi foarte dificili sau foarte usori nu este recomandat, din
cauza ca sunt excluasi - din start - elevi cu o pregatire intermediara.
Punctajele acordate pentru fiecare item vor fi dimensionate in functie de dificultatea
presupusa in raspuns, implicarea creativa a elevului, valoarea operationala a solutiilor date etc.
Punctajele vor fi “cantarite' cu grija de catre evaluator si ele vor da seama de competenta si tactul
pedagogic al educatorului.
Lucrarile de control se impart in:
- dupa scop:- lucrari complexe, de dificultate crescanda si globale
- lucrari locale
- dupa locul lor in procesul instructiv –educativ:
- lucrari tematice din materialul studiat anterior
- dupa timpul necesar executarii:
- lucrari de scurta durata in cadrul lectiei
- lucrari cu durata unei lectii
- dupa volumul si componenta continutului:
- lucrari ca tema la mai multe teme
- dupa modul de formulare a raspunsului
- cu sau fara descrierea mersului rationamentului
- cu raspunsuri si rezolvari concise
Referitor la aceste modalitati ale masurarii, sunt esentiale 2 aspecte:
- cum sa fie formulate intrebarile
- cum sa fie formulate subiectele
Intrebarile:
- sa nu fie puse la intamplare
- sa fie selective din punct de vedere al gradului de dificultate
- sa fie suficient de bine elaborate
Subiectele:
- sa fie analitice, de detaliu
- sa fie de sinteza din materia invatata
Teste docimologice comporta o discutie instrumental-tehnica: elaborarea, planificarea,
verificarea si aprecierea textului dat elevilor.
Orice test docimologic de evaluare este corect construit daca este:
- relevant si valid
- obiectiv
- discriminant
- se incadreaza in timp
- corectarea sa poata fi facuta rapid si automatizat, prin aceeasi procedura de masurare ptr toti
elevii testati
In activitatea didactica curenta, un numar important de profesori sunt cei care concep diverse
teste scolare corespunzatoare celor 3 forme de evaluare: initiala formativa si sumativa. Principiul
fundamental de la care trebuie pornit este de a-l pune pe elev in situatia sa refaca inca o data
sarcinile prevazute de obiectivele operationale, cel putin la un nivel acceptabil.
Concret, etapele care trebuie parcurse pentru elaborarea unui test didactic sunt urmatoarele:
A) Precizarea cu claritate a obiectivelor (informative si formative) Aceasta etapa prevede
descrierea comportamentelor pe care elevul trebuie sa si le insuseasca, respectiv a continuturilor
prevazute de acestea.
B) Documentarea prealabila si stabilirea materiei din care se va sustine testarea.
C) Stabilirea variantelor de itemi si elaborarea acestora. In acest caz se impune stabilirea unei
relatii precise intre obiectivele operationale - sarcinile de invatare
- itemii din testul didactic. Acesti itemi se impart in: subiectivi - raspunsul este construit de elevi,
avand avantajul ca le ofera posibilitatea sa-si exprime liber opinia, dar fiind mai greu de
cuantificat, obiectivi (cu alegere binara sau multipla, ,,perechi', de ordonare), respectiv semi-
obiectivi;
- sunt mai usor cuantificabili, dar limiteaza posibilitatile de exprimare. In elaborarea itemilor
unui test trebuie avut grija ca acestia sa masoare exact performantele prevazute de obiectivul
operational vizat si sa fie identici pentru toti elevii
D) Organizarea testului. Esalonarea itemilor, prezentarea instructiunilor de lucru etc.
E) Cuantificarea testului. Atribuirea unui punctaj pentru fiecare item in functie de gradul de
dificultate al raspunsului, implicarea potentialului creativ al elevilor, valoarea practica a
solutiilor oferite etc., precum si convertirea acestui punctaj in note si calificative.
F) Experimentarea testului. Aplicarea sa pe o populatie determinata urmata de analiza statistica si
ameliorarea eventualelor deficiente. In acest scop, pot fi calculate indicele de dificultate
(putandu-se astfel evita probele prea grele sau prea usoare), respectiv cel de discriminare (care
face diferentierea intre elevii buni si slabi). Nu vor fi retinuti decat itemii care satisfac toate
standardele mentionate.
G) Aplicarea pe scara larga a testului didactic.
Complexitatea procesului de verificare si evaluare obliga profesorii la utilizarea unui repertoriu
cat mai divers de metode si tehnici. Aceasta necesitate este intarita si de complementaritatea
avantajelor unora si limitele altora, dascalului fiindu-i contraindicat sa abuzeze doar de o singura
metoda, fara a le lua in calcul si pe celelalte.
Tehnici de notare folosite in practica evaluarii rezultatelor scolare sunt:
• Notarea prin cifre de la 10 la 1 sau prin calificative: foarte bine, bine, suficient, insuficient.
• Bareme de notare unde nota generala este rezultatul punctajului obtinut la fiecare secventa
didactica de invatare.
• Notarea analitica, tot cu punctaj pentru indeplinirea unor criterii specifice, spre exemplu, pentru
o compunere literara se au in vedere continutul, stilul si originalitatea.
• Teste grila, unde evaluarea se face cu mijloace electronice, cu alegerea campului corect din mai
multe raspunsuri date.
• Corectarea in echipa a lucrarilor scrise la examenul de admitere.
• Scale de evaluare folosite in examenele orale si concursuri sau olimpiade scolare, unde
rezultatele sunt distribuite pe mai multe trepte: insuficient, bine, foarte bine.