D igitally signed by CIMPEAN DANIELA

CIMPEAN DANIELA DN: c=RO, cn=CIMPEAN DANIELA,

email=judet@cjsi biu.ro
Date: 2017.09.29 09:06:25 +02'00'

DOCUMENTAŢIE DE AVIZARE
A LUCRĂRILOR DE INTERVENŢII

"Reabilitarea termică a unor clădiri din cadrul Spitalului

de Pneumoftiziologie Sibiu - Dispensar"

Obiectiv: Spitalul de Pneumoftiziologie Sibiu

Beneficiar: Consiliul Judeţean Sibiu

Proiectant genera!: S.C. SFERA CON S R.L.

CUI: RO 14825890

Sibiu, str Tg Vinului nr 4,

Tel: +40 (722) 287 307

sfera.con@gmail.com

Nr. proiect: 4217/2017

Nr. Contract: 13480/01.09.2017

Faza de proiectare: DALI

Data elaborării: 2017

1
 S C. SFERA COS $ R L. - SIBIU STR TÂRGU VINULUI NU 4 TEL 0~22 2S ■307

LISTĂ DE SEMNĂTURI

2
 Cuprins
A. PIESE SCRISE............................................................................................................ 5
1. Informaţii generale privind obiectivul de investiţii............................................................ 5
1.1. Denumirea obiectivului de investiţii.......................................................................... 5
1.2. Ordonator principal de credite/investitor................................................................... 5
1.3. Ordonator de credite (secundar/terţiar).................................................................... 5
1.4. Beneficiarul investiţiei................................................................................................5
1.5. Elaboratorul documentaţiei de avizare a lucrărilor de intervenţie............................ 5
2. Situaţia existentă şi necesitatea realizării lucrărilor de intervenţii.................................. 6
2.1. Prezentarea contextului: politici, strategii, legislaţie, acorduri relevante, structuri
instituţionale şi financiare.................................................................................................6
2.2. Analiza situaţiei existente şi identificarea necesităţilor şi a deficienţelor............... 10
2.3. Obiective preconizate a fi atinse prin realizarea investiţiei publice........................ 25
3. Descrierea construcţiei existente.................................................................................. 30
3.1. Particularităţi ale amplasamentului......................................................................... 30
3.2. Regimul ju rid ic........................................................................................................ 33
3.3. Caracteristici tehnice şi parametri specifici............................................................ 34
3.4. Analiza stării construcţiei, pe baza concluziilor expertizei tehnice şi ale auditului
energetic........................................................................................................................ 35
3.5. Starea tehnică, inclusiv sistemul structural şi analiza diagnostic, din punctul de
vedere al asigurării cerinţelor fundamentale aplicabile, potrivit legii............................. 38
3.6. Actul doveditor al forţei majore, după caz.............................................................. 45
4. Concluziile expertizei tehnice şi, după caz, ale auditului energetic, concluziile studiilor
de diagnosticare................................................................................................................ 47
5. Identificarea scenariilor tehnico-economice (minimum două) şi analiza detaliată a
acestora............................................................................................................................. 50
5.1. Soluţia tehnică, din punct de vedere tehnologic, constructiv, tehnic, functional
arhitectural şi economic................................................................................................. 51
5.2. Necesarul de utilităţi rezultate, inclusiv estimări privind depăşirea consumurilor
iniţiale de utilităţi şi modul de asigurare a consumurilor suplimentare..........................71
5.3. Durata de realizare şi etapele principale corelate cu datele prevăzute în graficul
orientativ de realizare a investiţiei, detaliat pe etape principale...................................72
5.4. Costurile estimative ale investiţiei:.........................................................................80
5.5. Sustenabilitatea realizării investiţiei:...................................................................... 86

3
 S C SFERA CON SRL - SIBIU STR TARGU VINULUI NU 4 TEL 0722 2V 307

5.6. Analiza financiară şi economică aferentă realizării lucrărilor de intervenţie:........ 88

6. Scenariul tehnico-economic optim, recomandat........................................................ 109
6.1. Comparaţia scenariilor propuse, din punct de vedere tehnic, economic, financiar,
al susten abilităţii şi riscurilor........................................................................................109
6.2. Selectarea şi justificarea scenariului optim recomandat......................................110
6.3. Principalii indicatori tehnico-economici aferenţi investiţiei:................................. 111
6.4. Prezentarea modului în care se asigură conformarea cu reglementările specific
funcţiunii preconizate din punctul de vedere al asigurării tuturor cerinţelor fundamentale
aplicabile construcţiei, conform gradului de detaliere al propunerilor tehnice........... 112
6.5. Nominalizarea surselor de finanţare a investiţiei publice, ca urmare a analizei ..113
7. Urbanism, acorduri şi avize conforme....................................................................... 115
7.1. Certificatul de urbanism emis în vederea obţinerii autorizaţiei de construire...... 115
7.2. Studiu topografic, vizat de către Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară....115
7.3. Extras de carte funciară, cu excepţia cazurilor speciale, expres prevăzute de lege
115
7.4. Avize privind asigurarea utilităţilor, în cazul suplimentării capacităţii existente... 115
7.5. Actul administrativ al autorităţii competente pentru protecţia mediului, măsuri de
diminuare a impactului, măsuri de compensare, modalitatea de integrare a prevederilor
acordului de mediu, de principiu,în documentaţia tehnico-economică........................ 115
7.6. Avize, acorduri şi studii specifice, după caz, care pot condiţiona soluţiile tehnice,
115
B. PIESE DESENATE..................................................................................................... 116
1. Construcţia existentă:.................................................................................................. 116
2. Scenariul tehnico-economic optim recomandat...........................................................116

4
 S C SFERA CON SRL SIBIU STR TÂRGU VINULUI NR 4 TEL 0~22 2S7 307

A.PIESE SCRISE

1. Informaţii generale privind obiectivul de investiţii

1.1. Denumirea obiectivului de investiţii

Reabilitarea termică a unor clădiri din cadrul Spitalului de Pneumoftiziologie Sibiu -

Dispensarul TBC

1.2. Ordonator principal de credite/investitor

Consiliul Judeţean Sibiu

1.3. Ordonator de credite (secundar/terţiar)

Spitalul de Pneumoftiziologie Sibiu

1.4. Beneficiarul investiţiei

Consiliul Judeţean Sibiu

1.5. Elaboratorul documentaţiei de avizare a lucrărilor de intervenţie

SC Sfera Con SRL

5
 S C SFERA CON S R L - SIBIU STR TÂRGU VINULUI NR i TEL 0722 287 307

2. Situaţia existentă şi necesitatea realizării lucrărilor de

intervenţii
2.1. Prezentarea contextului: politici, strategii, legislaţie, acorduri relevante,
structuri instituţionale şi financiare

în elaborarea acestui studiu s-a pornit de la ideea realizării unei analize care să
ofere informaţii necesare finanţatorului proiectului în vederea conturării unei imagini
privind sustenabilitatea şi necesitatea proiectului propus, precum şi informaţii cu privire la
alternativele existente şi care pot fi luate în calcul în procesul decizional.
Pentru conturarea contextului în care se va analiza necesitatea realizării proiectului,
respectiv eficientizarea energetică a Dispensarului TBC din cadrul Spitalului de
Pneumoftiziologie din Sibiu, au fost studiate şi folosite informaţii din următoarele surse:
• Strategia Europa 2020;
• Directiva 2009/28/CE;
• Directiva UE/31/2010 privind performanţa energetică a clădirilor;
• Planul naţional de acţiune în domeniul eficientei energetice 2020;
• Strategia Energetice a României pentru perioada 2014-2020;
• Strategia pentru mobilizarea investiţiilor în renovarea fondului de clădiri
rezidenţiale şi comerciale, atât publice cât şi private, existente la nivel naţional -
versiunea 2014;
• Strategia Naţională pentru Dezvoltare Durabilă a României - Orizonturi 2013-
2020-2030;
• Strategia Regiunii Centru 2014 - 2020;
• Planul de Dezvoltare a Regiunii Centru pentru perioada 2014-2020;
• Strategia judeţului Sibiu de reducere a emisiilor de Co2 pentru perioada 2016 -
2023;
• Planul de acţiune 2016 - 2023 a Consiliului Judeţean Sibiu;
• Ghidul de dezvoltare a Municipiului Sibiu 2014-2024;
• Planul de acţiune pentru energie durabilă al Municipiului Sibiu;
• din cadrul studiilor şi cercetărilor elaborate pentru proiectarea efectivă a lucrărilor:
studiu geotehnic, studiu topografic, ş.a.m.d.;
• alte studii, analize, rapoarte şi materiale realizate de diverse autorităţi şi organizaţii
relevante pentru studiul de faţă.
Prezenta documentaţie de avizare a lucrărilor de intervenţii (D.A.L.I.) a fost
elaborată în conformitate cu conţinutul cadru oferit de H.G. 907/2016 privind etapele de
elaborare şi conţinutul-cadru al documentaţiilor tehnico-economice aferente obiectivelor/
proiectelor de investiţii finanţate din fonduri publice.
Această detaliere ajută atât elaboratorul cât şi beneficiarul să constate necesitatea
şi să înţeleagă oportunitatea realizării sau nu a proiectului.

6
 S C SFERA CON S R L - SIBIU STR TÂRGU VINULUI NU 4 TEL 0722 287 307

Cadru strategic - eficienţă energetică

Cadru European
Uniunea Europeană face eforturi mari pentru a depăşi criza economică şi pentru a
crea condiţiile care să favorizeze dezvoltarea unei economii mai competitive, cu un grad
mai ridicat de ocupare a forţei de muncă. Printre Obiectivele Europa 2020 se numără
reducerea cu 20% a emisiilor de gaze cu efect de seră faţă de nivelurile înregistrate în
1990, creşterea ponderii surselor de energie regenerabile până la 20% şi creşterea cu
20% a eficienţei energetice.
în acest sens, autorităţile încearcă la nivelul Uniunii Europene să reducă risipa de
energie prin informarea europenilor, dar şi prin introducerea progresivă a surselor
alternative de energie, care nu sunt poluante.
Este cunoscut faptul că, pentru 40% din totalul consumului de energie şi 36% din
emisiile de C02 din UE sunt responsabile clădirile. în timp ce clădirile noi, în general, au
nevoie de mai puţin de 3-5 litri de ţiţei pe metru pătrat pe an, clădirile mai vechi consuma
aproximativ 25 de litri, în medie. Unele clădiri necesită chiar şi până la 60 de litri.
Sectorul construcţiilor se află în expansiune, crescând astfel şi cerinţele sale privind
energia. Limitându-le, UE îşi va reduce dependenţa energetică şi emisiile de gaze cu
efect de seră, înregistrând progrese spre atingerea obiectivului său de reducere a
consumului de energie în ansamblu cu 20 % până în 2020.
în prezent, aproximativ 35% din clădirile din UE au peste 50 de ani. Prin
îmbunătăţirea eficienţei energetice a clădirilor s-ar putea reduce consumul total de
energie cu 5% - 6%, iar emisiile de C02 cu aproximativ 5%.
în conformitate cu Directiva UE/31/2010 privind performanţa energetică a clădirilor,
construcţiile noi trebuie să întrunească standardele minime şi să conţină sisteme
energetice alternative de eficienţă ridicată. Cele deţinute şi ocupate de autorităţi publice
ar trebui să atingă statutul de consum de energie aproape egal cu zero până la 31
decembrie 2018, iar alte clădiri noi, cu doi ani mai târziu. Clădirile existente care fac
obiectul unor renovări majore trebuie să îşi sporească performanţa energetică pentru a
întruni cerinţele UE.
Legislaţia stabileşte obiective naţionale obligatorii în domeniul energiei din surse
regenerabile, care reflectă punctele de plecare şi potenţialele diferite ale statelor membre
pentru mărirea producţiei de energie din surse regenerabile şi pentru emisiile provenite
din sectoarele care nu sunt acoperite de schema UE de comercializare a certificatelor de
emisii.
Directiva 2009/28/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 23 aprilie 2009
privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile, de modificare şi ulterior de
abrogare a Directivelor 2001/77/CE şi 2003/30/CE are ca obiectiv instituirea unui cadru
comun privind producţia şi promovarea energiei din surse regenerabile. Directiva a fost
transpusă prin legea 220/2008 cu modificările ulterioare. Directiva privind energia
regenerabilă stabileşte o politică generala pentru producţia şi promovarea energiei din
surse regenerabile în UE.

7
 S C SFERA CON S R L - SIBIU STR TÂRGU VINULUI NIC4 TEL 0722 2S" 307

Cadru naţional
în Strategia Naţională de Sănătate 2014-2020 unul din obiectivele specifice îl
reprezintă îmbunătăţirea infrastructurii spitaliceşti în condiţiile necesarei remodelări a
reţelei spitaliceşti prin restructurare şi raţionalizare. în acest sens, una dintre direcţiile
strategice de acţiuni o reprezintă dezvoltarea şi raţionalizarea spitalelor judeţene prin
reabilitare în scopul creşterii eficienţei energetice.
Obiectivul specific al priorităţii de investiţie 3.1 B “Sprijinirea eficienţei energetice, a
gestionării inteligente a energiei şi a utilizării energiei din surse regenerabile în
infrastructurile publice, inclusiv în clădirile publice, şi în sectorul locuinţelor” este
“Creşterea eficienţei energetice în clădirile rezidenţiale, clădirile publice şi sistemele de
iluminat public, îndeosebi a celor care înregistrează consumuri energetice mari”
Obiectivul general al Strategiei Energetică a României 2007 - 2020 actualizată
pentru perioada 2011 - 2020 îl constituie satisfacerea necesarului de energie atât în
prezent, cât şi pe termen mediu şi lung, la un preţ cât mai scăzut, adecvat unei economii
moderne de piaţă şi unui standard de viaţă civilizat, în condiţii de calitate, siguranţă în
alimentare, cu respectarea principiilor dezvoltării durabile. Strategia energetică va urmări
îndeplinirea principalelor obiective ale noii politici energie - mediu ale Uniunii Europene,
obiective asumate şi de România.
Obiectivul strategic nr. 1 al Strategiei Naţionale privind schimbările climatice şi
creşterea economică bazată pe emisii reduse de carbon pentru perioada 2016-2020 este
reducerea intensităţii emisiilor C02 aferente activităţilor energetice.
Strategia privind utilizarea surselor regenerabile de energie la nivelul Regiunii
Centru are ca scop creşterea competitivităţii economice în Regiunea Centru şi asigurarea
unui standard de viaţă civilizat prin promovarea producerii şi utilizării energiei pe bază de
resurse regenerabile, în condiţiile respectării principiilor dezvoltării durabile.

Cadru iudetean/local
Obiectivul principai ai Strategiei de Dezvoltare a Judeţului Sibiu pentru perioada
2010 - 2013 şi direcţiile de dezvoltare ale judeţului pentru perioada 2014 - 2020 îl
reprezintă atingerea unei dezvoltări durabile a judeţului care să ducă la creşterea
nivelului de trai al populaţiei. O modalitate de îndeplinire a acestui obiectiv este
dezvoltarea prioritară în judeţul Sibiu a sectoarelor de activitate aflate în competenţa
Consiliului Judeţean Sibiu., în concordanţă cu principiile dezvoltării durabile, pentru
creşterea calităţii vieţii şi gestionarea raţională a resurselor.
Pe plan judeţean, s-a elaborat Strategia Judeţului Sibiu de reducere a emisiilor de
C02 pentru perioada 2016 - 2023. Obiectivele Strategiei Judeţului Sibiu de reducere a
emisiilor de C02 pentru perioada 2 0 1 6 - 2023 vizează în principal următoarele direcţii de
acţiune:
• reducerea cererii de energie
• utilizarea mai eficientă a energiei în toate tipurile de activităţi umane
• promovarea sistematică a unui management adecvat în utilizarea energiei
• producerea energiei din surse regenerabile acolo unde este identificat potenţial
8
 S C SFERA CON S R L - SIBIU STR TÂRGU \TNULUI NR 4 TEL C722 2 V 307

• conservarea resurselor naturale

• utilizarea durabilă a combustibililor fosili
• transport durabil
• management performant al deşeurilor
• creşterea suprafeţelor de spaţii verzi şi păduri
• planificarea teritoriului
• utilizarea achiziţiilor publice ecologice
• promovarea parte ne riatului public-privat
• informarea şi motivarea cetăţenilor, a companiilor şi a altor părţi interesate la nivel
judeţean cu privire la modul de utilizare a energiei în mod eficient
• dezvoltarea capacităţii administrative de implementare a strategiei
Astfel se îndeplineşte criteriul de eligibilitate al proiectului deoarece
obiectivele propuse de proiectul prezent se încadreză în obiectivele şi măsurile
stabilite prin Strategia Judeţului Sibiu a reducere emisiilor de C02 pentru perioada
2016-2023.
Consiliul Judeţean Sibiu este puternic angrenat în realizarea unor politici de
dezvoltare durabilă a judeţului, acordând o atenţie majoră îmbunătăţirii calităţii vieţii
cetăţenilor din judeţul Sibiu. Energia este un element esenţial al dezvoltării durabile, prin
urmare eforturile depuse pentru îmbunătăţirea modului în care aceasta este produsă şi
consumată reprezintă o prioritate a Consiliului Judeţen Sibiu, care şi-a asumat un rol
activ în promovarea eficienţei energetice şi a surselor regenerabile de energie şi implicit
în combaterea efectelor încălzirii globale.
Tot la nivel judeţean a fost elaborat Planul de Acţiune pentru reducerea emisiilor de
C02 în perioada 2016-2023. în cadrul acestui plan de acţiune obiectivul general de
reducere a emisiilor de C02 care ar reveni judeţului Sibiu în concordanţă cu obiectivele
europene şi cu cele naţionale este de 20% până în 2020 faţă de anul de referinţă 2005 şi
de 40% până în anul 2030. Acest obiectiv se traduce într-o cantitate absolută de
aproximativ 111490 tC02eq/an în anul 2020 (respectiv 222980 tC02eq/anîn anul 2030)
(fără a se ţine seama de ţintele naţionale cuprinse în Decizia privind partajarea eforturilor
nr 406/2009/CE; considerarea acestor ţinte de creştere din decizia menţionată poate oferi
o imagine distorsionată cu privire la eforturile necesar a fi depuse pe termen lung.
Tot în cadrul acestui document strategic este specificat obiectivul general la nivelul
Consiliului Judeţean Sibiu care presupune angajarea Consiliului Judeţean Sibiu să
contribuie cu o reducere a emisiilor de C02 de minim 1494 tC02eq (sau minim 17.4%)
până în 2023 faţă de anul de referinţă 2013 (din clădiri si transport cu autovehiculele
proprii) sau minim 1454 tC02eq, din clădirile pe care le deţine.
Primul obiectivele specifice precizate în Planul de Acţiune pentru reducerea
emisiilor de C02 în perioada 2016-2023, de către Consiliul Judeţean Sibiu sunt:
- îmbunătăţirea eficienţei energetice în clădiri. Măsurile destinate sectorului
clădirilor vizează: anveloparea clădirilor - pentru a minimiza pierderile de căldură,
sistemele de producţie/distribuţie a căldurii/apei calde, a ventilării/climatizării aerului
interior, precum şi utilizarea energiei electrice în clădiri. De asemenea, pentru clădiri mai
pot fi implementate proiecte pentru producerea energiei din surse regenerabile de
9
 S C SFERA CON S R L - SIBIU SIR TARGU VINULUI NU 4 TEL 0722 287 3C?

energie.
- creşterea gradului de utilizare a surselor regenerabile în producţia de energie
Proiectul nostru propune tocmai astfel de măsuri de producere a energiei din
resurse regenerabile de energie, ceea ce va contribui la realizarea măsurilor precizate în
Planul de Acţiune pentru reducerea emisiilor de C02 în perioada 2016-2023.
Pe plan local, printre măsurile propuse de Planul de Acţiune pentru Energie
Durabilă al Municipiului Sibiu se regăseşte reabilitarea termică a clădirilor din sectorul
servicii dar şi utilizarea energiilor regenerabile pentru prepararea apei calde şi energiei
electrice la clădiri din sectorul servicii. Prin aplicarea măsurilor prevăzute în PAED se
reduce consumul final de energie al Municipiului Sibiu din anul 2012 cu circa 21%,
rezultând astfel o reducere a emisiilor de C02 cu circa 87.000 tone, atingându-se astfel
ţinta angajată pentru anul 2020.
Aşa cum se constată măsurile impuse de prezentul proiect cât şi obiectivul
general şi specific al acestuia, obiective descrise în cadrul secţiunii 2.3 “Obiective
preconizate a fi atinse prin realizarea investiţiei publice” din prezenta
documentaţie, contribuie şi se pliază pe toate obiectivele şi priorităţile strategiilor
şi planurilor de acţiune elaborate la nivel european, national, regional, judeţean şi
local specificate în paragrafele de mai sus.
în concluzie investiţia este oportună, întrucât clădirea Dispensarului TBC din
cadrul Spitalului de Pneumoftiziologie Sibiu nu beneficiază în prezent de aceste
măsuri de eficientizare la nivel energetic şi termic. Considerăm că este deosebit de
importantă eficientizarea energetică şi termică a spitalelor, şi în general a clădirilor
instituţiilor publice, deoarece prin implementarea acestor măsuri, în primul rând, se obţin
economii energetice importante. De asemenea, aceste măsuri conduc la creşterea
rezistenţei termice a anvelopei clădirii, eliminarea fenomenelor de condens şi asigurarea
exigenţelor de confort termic, atât iarna cât şi vara, şi reducerea transmisiei zgomotelor
dinspre exterior către interiorul clădirii. Un alt beneficiu ar fi faptul că prin amenajarea
faţaaeior în urma lucrărilor de termoizolare, se contribuie şi la refacerea imaginii urbane.

2.2. Analiza situaţiei existente şi identificarea necesităţilor şi a deficienţelor

2.2 A Informaţii despre Spitalul de Pneumoftiziologie Sibiu

Spitalul de Pneumoftiziologie Sibiu este o unitate sanitară cu paturi de utilitate

publică, cu personalitate juridică, care se organizează şi funcţionează în conformitate cu
prevederile Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, cu modificările şi
completările ulterioare, sub autoritatea Consiliului Judeţean Sibiu, în baza Hotărârii
Consiliului Judeţean Sibiu, nr. 93/ 2010.
Spitalul este de tip pavilionar, din categoria II M.
Potrivit profilului specific de activitate, în conformitate cu prevederile legale în
domeniu, spitalul asigură pacienţilor din judeţul Sibiu şi din judeţele limitrofe servicii

10
medicale de specialitate, care fac obiectul contractului de furnizare încheiat cu Casa
Judeţeană de Asigurări de Sănătate Sibiu.
Spitalul are o structura organizatorică aprobată conform Hotărârii Consiliului
Judeţean Sibiu nr. 139/26.06.2014, după cum urmează: două secţii de pneumologie
adulţi, un compartiment de pneumologie copii şi un ambulatoriu integrat de specialitate.

Secţii Nr. paturi

Secţia Clinică Pneumologie I 80
Secţia Pneumologie II 75
Compartimentul de Pneumologie Copii 15
Total 170

în structura spitalului mai figurează următoarele:

• Laboratorul de analize medicale, acreditat RENAR;
• Laboratorul de radiologie şi imagistică medicală, autorizat CNCAN;
• Laboratorul de bronhologie;
• Laboratorul de explorări funcţionale;
• Farmacia cu circuit închis;
• Dispensarul TBC.

Din punct de vedere al istoricului acestui spital situaţia este următoarea:

1941 - s-a înfiinţat prima secţie cu paturi, care a aparţinut Clinicii de Pneumoftiziologie
Cluj, condusă de d-nul Prof.Dr. LEON DANIELLO, prin retragerea clinicilor de la Cluj la
Sibiu, în urma Dictatului de la Viena.
1943- au luat fiinţă două secţii de boli pulmonare în locul barăcilor militare germane,
rămase libere după front.
1949- s-a înfiinţat Dispensarul de Pneumoftiziologie, Sibiu, în incinta spitalului, pe str.
Aleea Filozofilor.
1951 - s-a înfiinţat Secţia de Pneumoftiziologie Copii, secţie care a funcţionat timp de un
an în locaţia actualului restaurant “Palace”. în anul 1952 şi-a schimbat sediul pe strada
Bahluiului, locaţie care a devenit ulterior primul sediu al Facultăţii de Medicină “Victor
Papilian”, Sibiu. în anul 1976 Secţia Copii s-a mutat în locul Dispensarului, iar acesta şi-a
mutat sediul în actuala locaţie de pe str. Morilor, unde s-a înfiinţat cu această ocazie şi
primul centru Centrul MRF (micro-radio-fotografie).
1956- s-a înfiinţat Compartimentul de Chirurgie Toracică în cadrul spitalului, cu o
structură de 50 de paturi.
1964- spitalul a fost structurat în două secţii de ftiziologie adulţi, cu 175 de paturi şi o
secţie de ftiziologie copii cu 55 paturi, în acelaşi an desfiinţându-se compartimentul de
chirurgie toracică.

în prezent, Spitalul de Pneumoftiziologie oferă următoarele servicii:

11
 S C SFERA CON S R L - SIBIU STR TÂRGU VINULUI NR 4 TEL 0?22 ?S7 307

Secţia Pneumologie I oferă servicii medicale de diagnostic şi tratament al

afecţiunilor pulmonare la adulţi:
• tuberculoza pulmonară şi extrapulmonară
• pneumopatii acute
• viroze respiratorii (gripă)
• bronşite
• astm bronşic
• cancer bronho-pulmonar
• sindroamele obstructive bronşice (BPOC)
• bronşiectazii

Secţia Pneumologie II oferă servicii medicale (diagnostic şi tratament) al

afecţiunilor pulmonare la adulţi:
• tuberculoza pulmonară şi extrapulmonară
• pneumopatii acute
• viroze respiratorii (gripă)
• bronşite
• astm bronşic
• cancer bronho-pulmonar
• sindroamele obstructive bronşice (BPOC)
• bronşiectazii

Compartimentul de Pneumologie Copii oferă servicii medicale de diagnostic şi

tratament al afecţiunilor pulmonare la copii:
• tuberculoza pulmonară şi extrapulmonară
• pneumonii acute
• viroze respiratorii
• bronşite
• astm bronşic

Dispensarul TBC oferă următoarele servicii medicale:

• Consultaţii şi tratamente adulţi şi copii:
- cu bilet de trimitere de la medicul de familie
- programare telefonică
- gratuit pentru copii şi pentru pacienţii asiguraţi
• Consultaţii şi tratamente în regim de urgenţă la solicitarea medicului de familie:
- bilet de trimitere de la medicul de familie
• Eliberare de reţete compensate şi gratuite
• întocmirea de documente medicale pentru comisia de expertiză a capacităţii de
muncă
• Efectuarea de spirometrii (teste de măsurare a funcţiei pulmonare)
• Efectuarea de radiografii pulmonare, cu interpretare
12
 S C SFERA CON S R L - SIBIU STR TÂRGU \TNULUI NR 4 TEL 0~22 :S7 307

• Consultaţii şi medicamente
• Controlul familiei şi contacţilor bolnavilor de tuberculoză
• Efectuarea de IDR la copii şi adulţi contacţi cu bolnavi de tuberculoză şi la
solicitarea medicilor de specialitate.

Farmacia cu circuit închis a Spitalului de Pneumoftiziologie Sibiu asigură asistenţă

cu medicamente de uz uman pentru bolnavii internaţi şi se organizează ca secţie în
structura organizatorică a spitalului.

In clădirea care face obiectul prezentului proiect funcţionează dispensarul TBC,

care prezintă următoarea evoluţie a numărului de consultaţii efectuate in perioada 2014 -
2016.

Aşa cum se observă în graficul de mai sus evoluţia numărului pacienţilor care au
beneficiat de serviciile oferite de către Dispensarul Spitalului de Pneumoftiziologie Sibiu a
fost pozitiva in perioada 2014 - 2016.

2.2.B Contextul socio-economic

Nivel Naţional şi Judeţean

Pentru a contura o imagine clară în ceea ce priveşte consumul de energie care
reprezintă contextul decisiv în care vom dezvolta prezentul proiect, vom începe prin a
analiza consumul de energie la nivel naţional. Pentru aceasta s-au folosit informaţii de pe
Institutul Naţional de Statistică, din cadrul Strategiei Energetice a României pentru
perioada 2014-2020 dar şi din Planul Naţional de Acţiune în domeniul eficienţei
energetice - 2020.

13
 S C SFERA CON' S R L - SIBIU STR TÂRGU VINULUI NU-»TEL 0722 287 307

a. Analiza consumului de energie în România

La nivel internaţional cererea totală de energie în 2030 va fi cu circa 50% mai mare
decât în 2003, iar pentru petrol va fi cu circa 46% mai mare. Rezervele certe cunoscute
de petrol pot susţine un nivel actual de consum doar până în anul 2040, iar cele de gaze
naturale până în anul 2070, în timp ce rezervele mondiale de huilă asigură o perioadă de
peste 200 de ani chiar la o creştere a nivelului de exploatare. Previziunile indică o
creştere economică, ceea ce va implica un consum sporit de resurse energetice. Acest
aspect evidenţiază importanţa unei preocupări constante a ţării noastre cu privire la
metode de eficientizare energetică în toate domeniile.
Sectorul energetic este un sector economic dinamic. Deşi puternic reglementat la
nivel naţional, el trebuie să susţină dezvoltarea economică şi reducerea decalajelor de
dezvoltare ale României faţă de Uniunea Europeană, în special în contextul noilor politici
europene cu privire la diminuarea intensităţii în C02 a economiei europene.
România dispune de o gamă diversificată, dar redusă cantitativ, de resurse de
energie primară fosile şi minerale: ţiţei, gaze naturale, cărbune, minereu de uraniu,
precum şi de un important potenţial valorificabil de resurse regenerabile.
România are un patrimoniu important de clădiri realizate preponderent, în perioada
1960-1990, cu grad redus de izolare termică, consecinţă a faptului că, înainte de criza
energetică din 1973, nu au existat reglementări privind protecţia termică a clădirilor.
Estimarea rezervelor naţionale de ţiţei şi gaze naturale din România până în anul
2020 o prezentăm în următoarea figură:

AXUL JIŢ E I GAZE NATURALE

m ilio a n e to n e m il i a r d e m*
2011 60 134
2012 56 127
2013 52 120
2014 4S 114
2015 45 107
201 6 41 101
2017 3S 95
201S 34 89
2019 31 S3
2020 28 77
P r e m is e D in c au z a e p u iz ării D m c au z a e p u iz ă m z ăc ă m in te lo r,
a v u te in z ă c ă m in te lo r, p ro d u c ţia de p ro d u c ţia d e g a ze p o a te în reg istra
v e d e r e in ţiţe i p o a te În reg istra s c ă d e n s c ă d e ri a n u a le d e 2 - 5? o.
c ad ru l a n u a le de 2 - 4% . G ra d u l de în lo c u ire a re z e rv e lo r
e s t im ă r ii G ra d u l de în lo c u ire a e x p lo a ta te n u v a d e p ă ş i 15 - 30°©
re z e rv e lo r e x p lo a ta te n u v a
d e p ă ş i 15 - 2 0 ? o

Sursa: Strategia Energetică a României pentru perioada 2011-2020

Analizând figura anterioară se poate trage concluzia că producţia de energie

primară în România bazată atât pe valorificarea rezervelor fosile de energie primară,
cărbune şi hidrocarburi cât şi pe cele de minereu de uraniu, în cea mai optimistă situaţie,
14
 S C SFERA CON S R L - SIBIU STR TÂRGU \TNULUI NR4TEL 0722 287 30?

nu va creşte în următoarele 2 - 3 decade. Rezultă faptul că acoperirea creşterii cererii de

energie primară în România va fi posibilă prin creşterea utilizării surselor regenerabile de
energie şi prin importuri de energie primară - gaze, ţiţei, cărbune, combustibil nuclear. La
nivelul orizontului analizat România va rămâne dependentă de importurile de energie
primară. Gradul de dependenţă va depinde de descoperirea de noi resurse interne
exploatabile, de gradul de integrare a surselor regenerabile de energie şi de succesul
măsurilor de creştere a eficienţei energetice.

Evoluţia importului dar şi a producţiei de eneregie primară în România este ilustrată

în graficul de mai jos:

Evoluţia producţiei şi a importului de resurse de

energie primară
la nivel naţional (mii tone echivalent petrol)
30000
25000
20000
15000 U Producţie
10000 LJ Import
5000
0
2011 2012 2013 2014 2015

Sursa datelor: Institutul Naţional de Statistică

Se constată faptul că atât producţia cât şi importurile de energie primară au

cunoscut o evoluţie oscilantă, trendul din ultimii ani fiind totuşi descrescător.
Din punct de vedere al consumului de energie, aşa cum se poate observa în situaţia
de mai jos, în perioada 2009 - 2014, cel mai mare consum de energie i-a înregistrat
populaţia, fiind urmată de sectorul industrie, apoi de transporturi. Principalii factori de
influenţă ai consumului intern de energie primară sunt dezvoltarea economică, aplicarea
măsurilor de eficienţă energetică, structura economiei şi nu în ultimul rând dependenţa
faţă de importurile de energie primară.

15
 Consumul final de energie pe sectoare
(Final energy consumption by sector)

Simbol: CFES
U.M.: mii tep
Nivel de agregare: national

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014

Industrie (inclusiv construcţii)

9017 9351 10616 10892 11285 10505 9998 9630 9115 6612 7020 7093 6796 6307 6456
Transporturi
3508 3975 4305 4319 4353 4379 4407 4729 5399 5377 5107 5313 5351 5364 5489

Consumul populaţiei
8433 7197 7284 7879 7908 8055 7889 7559 8089 8037 8124 7883 8095 7748 7412

Agricultura si silvicultura
395 299 298 259 233 237 262 260 293 385 391 433 499 472 426

Alte ramun ale economiei

812 1629 887 1826 1936 2030 2757 2481 2106 1976 2097 2028 2025 1994 1953

Sursa datelor: Institutul Naţional de Statistică

Consumul final de energie în România, la nivelul anului 2014, pe sectoare, se

prezintă astfel:

Consumul final de energie pe sectoare

(mii tep)
1953
■ Industrie (inclusiv construcţii)

■ Transporturi

■ Consumul populaţiei

■ Agricultura si silvicultura

■ Alte ramuri ale economiei

Sursa datelor: Institutul Naţional de Statistică

Clădirile constituie un element central al politicii statelor membre UE privind

eficienţa energetică, fiind responsabile pentru aproximativ 40% din consumul final de
energie şi 36% din emisiile de gaze cu efect de seră.
Conform Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare în Construcţii, la nivel
naţional, consumul de energie în sectorul locuinţelor şi sectorul terţiar (birouri, spaţii
comerciale şi alte clădiri nerezidenţiale) reprezintă împreună 45% din consumul total de
energie.
în ceea ce priveşte distribuţia consumului final de energie la nivel naţional în
funcţie de tipul clădirilor nerezidenţiale, în anul 2014 se observă în figura următoare că
26 % din consum este al clădirilor care aparţin educaţiei, apoi cele ale administraţiei
16
publice cu 24 %. Urmează cu un procent de 18 % clădirile în care se realizează
activitatea de comerţ şi apoi cele din sistemul de sănătate.

Distribuţia consumului final de energie la

nivel naţional 2014, în funcţie de tipul de
clădire nerezidentială

Educaţie
Sanatate
Turism
Comerţ
Servicii postale
Administraţia publica

Sursa datelor: INCD URBAN-INCERC

Conform Strategiei pentru mobilizarea investiţiilor în renovarea fondului de clădiri

rezidenţiale şi comerciale, atât publice cât şi private, existente la nivel naţional (2014),
clădirile nerezidenţiale reprezintă 18% din suprafaţa totală construită şi aproximativ 5%
din totalul fondului imobiliar, în care sunt incluse aici majoritatea clădirilor publice. Se
observă, că spaţiile ocupate de administraţia publică, clădirile educaţionale clădirile
comerciale şi cele pentru sănătate determină împreună 85% din consumul nerezidenţial
de energie.
Sectoarele clădirilor rezidenţiale şi terţiare (birouri, spaţii comerciale, hoteluri,
restaurante, şcoli, spitale, săli de sport, piscine interioare) sunt cele mai mari
consumatoare finale de energie, în special, pentru încălzire, iluminat, aparatură
electrocasnică şi echipamente.
Numeroase studii precum şi experienţa practică au arătat că în aceste sectoare
există un mare potenţial de economisire de energie.

b. Analiza consumului de energie în judeţul Sibiu

Asigurarea cu energia necesară dezvoltării activităţilor de bază este una din

probleme principale care a revenit pe primul plan al preocupărilor instituţiilor publice şi
oamenilor de ştiinţă. Consumul de energie pe cap de locuitor este considerat astăzi ca un
indice al nivelului de trai. Creşterea nivelului de trai nu poate avea loc fără o creştere
corespunzătoare a consumului de energie.
La nivelul judeţului Sibiu evoluţia consumului de energie electrică şi termică se
prezintă conform figurii de mai jos:

17
 Evoluţia consumului de energie electrica si de
energie termica in judeţul Sibiu, calculat pe baza
ponderii PIB al judeţului in PIB national

: ll ll Ii Ii Ii Ii Ii Ii Ii Ii Ii
2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015

■ M M Consum final energetic - ener gie electrica - SB (GWh)

■ ■ Consum final energetic - energie termica - SB (GWh)

........... Linear (Consum final energetic - energie electr ica - SB (GWh))

Linear (Consum Final energetic - energie termica - SB (GWh))

Sursa datelor: Strategia Judeţului Sibiu de reducere a emisiilor de C02 perioada 2016-2023

Se observă faptul că trendul linear al consumului de energie electrică în judeţul

Sibiu este în uşoară creştere în perioada analizată (2005-2015). în schimb evoluţia
energiei termice a înregistrat un trend descrescător, ceea ce înseamnă că populaţia
judeţului Sibiu preferă din ce în ce mai mult energia electrică în detrimentul celei termice.
în ceea ce priveşte consumul de energie pe sectoare de activitate (GWh/an) în
judeţul Sibiu, situaţia este următoare:

Consumul de energie al judeţului Sibiu, pe sectoare de

activitate
^ ^ In d u s tr ie (inclusiv
construcţii)
« » T ra n s p o rtu ri

■■^C onsum ul populaţiei

^ ^ A g ric u ltu ra şi silvicultura

^ ■ » A lte ramuri ale economiei

2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015

Sursa datelor: Institutul Naţional de Statistică

Conform graficului prezentat, se observă că începând cu anul 2009, în judeţul Sibiu

consumul de energie al populaţiei a înregistrat cea mai mare valoare până la sfârşitul
perioadei analizate. Următoarea valoare s-a înregistrat în sectorul industriei, urmat de

18
 S C SFERA CON S R L - SIBIU STR TÂRGU VINULUI NR 4 TEL 0722 28" 307

sectorul transporturilor, sector care înregistrează o creştere constantă începând cu anul

2009.
Conform analizelor realizate în cadrul Strategiei Judeţului Sibiu de reducere a
emisiilor de C02 perioada 2016-2023 în ceea ce priveşte tipul de resursă energetică
primară utilizată, consumul de energie în judeţul Sibiu a fost determinat pe baza unei
abordări top-down, de la nivel naţional, folosindu-se ca şi cheie de repartizare PIB-ul
judeţului şi ponderea fiecărui tip de resursă produsă în totalul energiei produse în
România, în perioada analizată. Astfel, în anul 2015, ponderea fiecărui tip de energie
consumată în judeţul Sibiu se prezintă conform graficului următor:

Astfel, cea mai mare pondere în totalul energiei consumate la nivelul judeţului
Sibiu în anul 2015 o are ţiţeiul, urmat îndeaproape de către gaze naturale, apoi de
cărbune şi energie importată.
Din punctul de vedere al emisiilor de GES, se observă o tendinţă de diminuare a
acestora (figura de mai jos), coroborat cu descreşterea consumului de enegie şi cu o
uşoară schimbare a structurii acestuia, variaţiile cele mai mari înregistrându-se în
consumul de cărbune şi de produse petroliere, probabil şi în legătură cu creşterea
consumului de energie pentru sectorul de transport.

19
 Emisii de gaze cu efect de sera estim ate (mii t/an)
1800.0
1600.0
1400.0

inim ii 2005 2006 2007 2008

■ Emisii GES estimate - cărbune (mii t/an)

2009 2010 2011

■ Emisii GES - Gaze naturale (mii t/an)

Sursa datelor. Strategia Judeţului Sibiu de reducere a emisiilor de C02 perioada 2016-2023
2012 2013 2014

■ Emisii GES -Titei (mii t/an)

2015

Energia electrică
Deşi judeţul Sibiu este unul dintre cele mai bogate din punctul de vedere al
resurselor de gaze naturale, acesta nu este şi unul dintre cele mai bogate din punctul de
vedere al capacităţilor de producere a energiei elecrice astfel exceptând Hidroelectrica,
principalii producători de energie de la nivel judeţean au următoarele puteri instalate:

Tip resursă Putere cu PIF conform

Dispecerelui Energetic
Naţional (MW)
Cogenerare 0,95
Fotovoltaic 43,67
Hidro 47,04
Total 91,66
Sursa datelor: Strategia Judeţului Sibiu de reducere a
emisiilor de C02 perioada 2016-2023

Energie termică
Potrivit datelor ANRSC, la nivelul lunii septembrie 2016, singurul furnizor de energie
termică în sistem centralizat din judeţul Sibiu, se afla la Sibiu şi deservea un număr de
757 de apartamente conectate la sistemul de încălzire, faţă de 5994 la sfârşitul lunii
ianuarie 2005. Combustibilul utilizat în instalaţiile acestui producător este de tip gaze
naturale.
Consumatorii care nu sunt racordaţi la sistemul centralizat, işi acoperă necesarul de
energie termică utilizând cazane individuale (centrale termice murale) sau, în mediul
rural, sobe.

20
 S C SFERACONS RL - SIBIU SIE. TÂRGU VINULUINR-»TEL 0722 287 307

c. Consumul de energie în clădirile aflate în administrarea Consiliului Judeţean

Sibiu

Preocuparea Consiliului Judeţean Sibiu este de a creşte calitatea vieţii şi de a crea

şi implementa politici de dezvoltare durabilă. Astfel, în perioada 2013 - 2016 Consiliul
Judeţean Sibiu a implementat o serie de proiecte ce se înscriu în obiectivele Strategiei
Judeţului Sibiu de reducere a emisiilor de C02 pentru perioada 2016-2023 şi a planului
de acţiune şi ale căror contribuţii la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră vor fi
contabilizate, în vederea atingerii ţintei propuse. Dintre proiectele care se înscriu la
Obiectivul Specific - îmbunătăţirea eficienţei energetice în clădiri sunt de menţionat
următoarele:
> Instalare sisteme de încălzire care utilizează energie regenerabilă la CIA Agnita
> Instalare sisteme de încălzire care utilizează energie regenerabilă la Centrul de
Integrare prin Terapie Ocupaţională Dumbrăveni
> Instalare sisteme de încălzire care utilizează energie regenerabilă la CITO Mediaş
> Instalare sisteme de încălzire care utilizează energie regenerabilă la CP Agârbiciu
> Instalare sisteme de încălzire care utilizează energie regenerabilă la CRRPH
Dumbrăveni
> Instalare sisteme de încălzire care utilizează energie regenerabilă la CRRPH
Mediaş
> Reabilitarea termică a 3 clădiri din cadrul Spitalului Judeţean de Urgenţă Sibiu
> Reabilitarea termică a 3 clădiri din cadrul Spitalului Pneumoftiziologie Sibiu
> Reabilitarea termică Spitalul Gh. Preda Sibiu

în plus, Consiliul Judeţean Sibiu a aprobat participarea şi cofinanţarea sa în

proiectul “Utilizarea energiei solare pentru prepararea apei calde menajere în instituţiile
subordonate Consiliului Judeţean Sibiu”, pentru Spitalul de Psihiatrie “Dr. Gheorghe
Preda”, Sibiu. Prin acest proiect s-au montat panouri solare ce deservesc anumite clădiri
din cadrul Spitalului.
De asemenea, în vederea reducerii amprentei de carbon pentru sectorul de
transport Consiliul Judeţean Sibiu a realizat cu fonduri proprii piste de biciclete pe traseul
Calea Dumbrăveni - Tropinii Noi şi prin Pădurea Dumbrava - Calea Poplicii în lungime
de 4,45 km.
Din experienţa anterioară derulării proiectelor menţionate constatăm capacitatea
beneficiarului de a gestiona corect şi răspunzător investiţiile care au fost realizate prin
diverse fonduri, această capacitate se observă atât la nivel organizaţional cât şi din
perspectivă financiară. Experienţa pozitivă dobândită de beneficiar în urma implementării
proiectelor menţionate, precum şi impactul favorabil resimţit în urma derulării acestora,
determină ca iniţiativele Consiliului Judeşean Sibiu să fie orientate spre direcţii de
dezvoltare de ansamblu a judeţului.
Aflate sub directa coordonare a Consiliului Judeţean Sibiu, instituţiile de tipul
centrelor de plasament, centrelor pentru îngrijirea persoanelor cu dizabilităţi, centrelor

21
 S C SFERA CON S R L - SIBIU STR TÂRGU VINULUI NU4 TEL 0722 2S7 }0?

pentru asistenţă socială, centrelor de plasament, căminelor pentru vârstnici, spitalelelor

(de urgenţă, de psihiatrie, de pneumoftiziologie) etc vor beneficia în perioada 2017-2020
de măsuri de creştere a eficienţei energetice şi reabilitare, etapizat in funcţie de fondurile
proprii disponibile şi de fondurile extrabugetare identificate. Consiliul Judeţean urmează
să identifice soluţii de intervenţie şi pentru acele instituţii care au fost construite la
începutul secolului XX, pentru a îndeplini atât cerinţele actuale de eficienţă energetică,
cât şi legislaţia specifică pentru imobilele vechi, cu statut special. Reducerea consumului
de energie a clădirilor are un aport important la consumul global de energie şi impact
asupra mediului. în acest sens se promovează un mod de construire eficient energetic pe
parcursul întregului ciclu de viaţă al construcţiilor. Astfel, prin măsurile care vor fi
adoptate, C.J. va putea oferi un exemplu de bune practici, aşa cum este solicitat inclusiv
de către Comisia Europeana în Directiva 2012/27/UE, articolul 5. Este de menţionat
faptul că nu toate clădirile CJ Sibiu au fost incluse în analiza noastră, deşi este posibil ca
şi unele dintre cele neincluse să aibă nevoie de măsuri de îmbunătăţire a eficienţei
energetice. Multe dintre clădirile neincluse sunt construcţii realizate în ultimele două
decenii şi s-a considerat că au respectat standardele specifice cu privire la consumul de
energie.
Principalele consumuri de energie din clădirile administrate de C.J. Sibiu sunt
consumuri de energie electrică pentru iluminat şi pentru asigurarea funcţionării diverselor
aparate-echipamente specifice modului de utilizare birou şi/sau spital / centru educaţional
/ centru de îngrijire şi consumuri de energie termică pentru încălzire şi/sau prepararea
hranei (acolo unde este cazul) şi apei calde. Consumurile de energie termică se bazează
în principal pe gazele naturale, dar şi pe lemn, păcură sau combustibil lichid de tip M.
în urma analizelor şi informaţiilor puse la dispoziţie de către Consiliul Judeţean Sibiu
se evidenţiază consumul foarte ridicat de gaze naturale, comparativ cu energia
electrică, păcura şi alţi purtători de energie. Din punctul de vedere al schimbărilor
climatice, gazele naturale reprezintă cea mai prietenoasă formă a combustibililor
fosili însă, utilizării acestui purtător de energie este necesar să i se asocieze
măsuri de optimizare a consumului de energie (instalaţii de ardere cu eficienţă
ridicată, reducerea pierderilor de energie prin anvelopa clădirii). De asemenea, pe
cât posibil, este utilă utilizarea surselor regenerabile de energie pentru acoperirea
unei componente a consumului.
Referitor la emisiile de gaze cu efect de seră aferente consumurilor de energie
menţionate indică o tendinţă de creştere şi apoi de stabilizare după anul 2013.

22
 Emisiile de C02 provenite din consumul de energie in clădirile Consiliului Judeţean Sibiu (tC02/an)
9000

8000

7000

6000

5000

4000

5000

2000

1000

O
2004 2006 2008 2010 2012 2014 2016

Sursa de date: Strategia Judeţului Sibiu de reducere

a emisiilor de C02 perioada 2016-2023

d. Surse de energie regenerabilă la nivelul judeţului Sibiu

Energia solară
Din analiza realizată în cadrul ’’Strategiei Judeţului Sibiu de reducere a emisiilor
de C02 perioada 2016-2023”, reiese faptul că judeţul Sibiu nu se află în zona optimă
pentru utilizarea energiei solare, însă, pe suprafeţe semnificative, în special în jumătatea
de nord a judeţului, beneficiază de aportul acestei surse de energie. Acest fapt a fost
evidenţiat şi în studiul „Analiza emisiilor de gaze cu efect de seră la nivelul Regiunii
Centru în contextul schimbărilor climatice”, elaborat in cadrul ADR Centru.
Energia solară poate fi utilizată şi pentru înlocuirea energiei termice, în special
pentru producerea apei calde menajere, dar şi ca aport suplimentar în instalaţiile de
încălzire, rezultatele în utilizarea ca energie termică depinzând în mare măsură de
tehnologia de captare folosită.
Energia eoliană
în judeţul Sibiu, potrivit hărţii potenţialului eolian in Romania si studiului „Analiza
emisiilor de gaze cu efect de seră la nivelul Regiunii Centru în contextul
schimbărilor climatice”, elaborat în cadrul ADR Centru, zonele cu potenţialul eolian cel
mai ridicat se găsesc in partea de sud, suprapunându-se în mod semnificativ cu
suprafeţele ariilor protejate din judeţ. Utilizarea unor turbine eoliene de puteri mici, în
sisteme combinate, poate fi eficientă, în special pentru locuinţele izolate şi care nu au
acces la reţeaua naţională de distribuţie a energiei electrice.
Pentru proiecte de anvergură este necesară realizarea unor studii riguroase ale
resursei de vânt, cat mai aproape de locaţia proiectului şi ţinând seama de configuraţia şi
de limitările impuse prin instituirea ariilor naturale protejate (acolo unde acestea există).
Energia hidroelectrică
Cursurile de apă din judeţul Sibiu sunt repartizate în mod echilibrat pe întreaga
suprafaţă a acestuia.
23
 S C SFERA CON S R L • SIBIU STR T.ĂRGU VINULUI NR 4 TEL 0722 28"? 307

Principalul râu este Oltul (cu un parcurs de aprox. 52 km in judeţ), acesta

colectând apele aduse de râurile din munţii Făgăraş (Arpaş, Cârţişoara, Porumbac,
Avrig). Râurile de pe versantul nord-estic al munţilor Cindrel (Sebeş, Cisnădie, Sadu)
sunt colectate de Cibin, care izvorăşte de sub Vf. Cindrel. La Mohu, Cibinul primeşte ca
afluent râul Hârtibaciu, care drenează o parte din podişul care-i poartă numele.
Râurile din partea nordică a judeţului (Laslea, Valchid, Biertan, Moşna, Visa) sunt
colectate de către Târnava Mare.
Harta potenţialului micro hidroenergetic în România arată faptul că judeţul Sibiu
deţine, încă, un potenţial care poate fi utilizat, însă, chiar şi în condiţiile în este posibila
instalare a unor microhidrocentrale pe apele curgătoare din judeţ, ar fi de preferat
prioritizarea măsurilor în sensul abordării cu întâietate a aspectelor legate de
îmbunătăţirea eficienţei consumului de energie şi modernizarea centralelor hidroelectrice
existente, înainte de a se lua decizia instalării unor noi turbogeneratoare hidroelectrice.
Biomasa
Potrivit hărţilor privind potenţialul energetic al biomasei in Romania (Figura V-7),
judeţul Sibiu se caracterizează printr-o disponibilitate predominantă a biomasei vegetale
(aprox 50% din totalul biomasei disponibile), în concordanţă cu ponderea destinaţiei
terenurilor.
Cea mai utilizată sursă regenerabilă de energie până în prezent, biomasa rămâne
una din alternativele viabile pe termen mediu şi lung. Judeţul Sibiu dispune de suprafeţe
întinse de pădure precum şi de spaţii verzi care generează anual cantităţi importante de
materie primă rezultată din toaletarea arborilor, întreţinerea şi curăţarea pădurilor care se
poate procesa şi transforma în pelete sau brichete, ulterior utilizate ca şi combustibil în
instalaţiile de încălzire.
Energia geotermală
Potrivit hărţii privind distribuţia resurselor geotermale în Romania, la nivelul
judeţului Sibiu nu exista arii cu ape geotermale utilizate pentru încălzire sau producere de
energie electrică şi nici zone cu o perspectivă reală de utilizare a acestei resurse.
Concluzie: în ultimii 20 de ani, toate statele dezvoltate ale lumii, inclusiv România,
se confruntă cu provocarea creşterii consumului de energie, datorat de creşterea nevoilor
populaţiei ceea ce se traduce prin creşterea gradului de exploatare a resurselor. Una din
direcţiile de acţiune se impune a fi aplicarea şi implementarea unor măsuri care să ducă
direct la îmbunătăţirea, eficientizarea energetică a clădirilor. Creşterea eficienţei
energetice are o contribuţie majoră la realizarea siguranţei alimentării, dezvoltării durabile
şi competitivităţii, la economisirea surselor energetice primare şi la reducerea emisiilor de
gaze cu efect de seră.
Necesitatea eficientizării energetice a clădirilor publice constă, pe lângă beneficiile
prezentate mai sus, şi în faptul că aceste clădiri sunt foarte vizibile în comunitatea pe
care o deservesc, având un mare impact asupra mentalităţii şi comportamentului
oamenilor, motiv pentru care este foarte importantă oferirea unui bun exemplu pentru
populaţie. Este important ca populaţia să conştientizeze importanţa şi necesitatea
scăderii consumului de energie, precum şi modalităţile prin care o clădire poate fi

24
 S C SFERACON'S RL • SIBIUSTR TÂRGU\TNULUINR J TEL (T22 28? 307

eficientizată energetic. Prin urmare, acest proiect, prin măsurile pe care le

implementează vine şi în sprijinul acestui fapt, de conştientizare a populaţiei asupra
importanţei eficientizării energetice pentru realizarea unei economii la facturile de
energie, pentru a avea un mediu mai curat şi o securitate mai mare în domeniul energiei.
Ţinând cont de aspectele prezentate anterior soluţiile tehnice propuse în cadrul
proiectului în vederea creşterii eficienţei energetice Dispensarului TBC din cadrul
Spitalului de pneumoftiziologie Sibiu au fost structurate în funcţie de sursa de energie
optimă care poate fi utilizată în vederea producerii de energie termică şi electrică, precum
şi de alte măsuri de reducere a pierderilor actuale manifestate la nivel de infrastructură
(anveloparea clădirilor).

2.2. C Necesitate

In momentul de fata clădirea dispensarului se confrunta cu unele probleme legate

de infrastructura si de eficienta energetica. Astfel, la sistemul de fundare s-au identificat
stări de fisurare datorate tasărilor inegale ale terenului de fundare, probleme la
invelitoare şi infiltraţii de apă în streaşină, tencuieli deteriorate pe faţadele clădirii, socluri
intr-o stare de degradare datorită umezelii, a infiltraţiilor de apă şi lipsei unei protecţii
hidrofuge, tâmplaria exterioară din lemn este învechită, cu capacitate mică de izolare
termică si etanşare, degradări ale finisajelor scărilor de acces.
în prezent, clădirea studiata întâmpină o serie de probleme din punct de vedere al
consumului de energie, sistemul de încălzire este deficitar din punct de vedere reglajului
de sarcina, in spatiile din clădire nu sunt asigurate condiţiile de temperatura si umiditate
relatliva pe perioada verii, ¡Instalaţia sanitară de alimentare cu apă rece, apă caldă şi
canalizare este relativ veche cu funcţionare nesigură.
Reţelele sanitare de apă rece şi caldă interioare sunt relativ vechi, realizate din
ţeavă de oţel zincat şi parţial cu cupru îngropate cu defecţiuni relativ dese care implică
reparaţii curente.
Infiltraţiile de apă în elevaţii şi fundaţii au afectat zidăria construcţiei aflată sub şi
deasupra nivelul solului. Pe pereţi se pot observa suprafeţe întinse afectate de igrasie.
Clădirea nu este echipată cu sisteme de ventilare mecanică, răcire sau
condiţionare a aerului, în sistem centralizat.
Nu există dispozitive pentru alimentarea controlată cu energie electrică a
iluminatului sau de control şi reglare automată a fluxului luminos.
în clădire nu există reţea de hidranţi de interiori.
Toate aceste probleme duc la o ineficienţă din punct de vedere energetic a clădirii,
astfel încât este necesar aducerea acestuia la o stare bună din punct de vedere tehnic şi
structural.
Starea fizică a clădirii dispensarului şi vechimea acestuia, circuitele
funcţionale deficitare din structura pavilionară, instalaţiile auxiliare vechi presupun
o pierdere mare de energie, ducând astfel la o creştere mare a cheltuielilor de
funcţionare.

Eficientizarea energetică a clădirilor instituţiilor publice este foarte importantă şi

reprezintă o preocupare actuală a autorităţilor naţionale. Pe lângă angajamentul ţării luat

25
 S C SFERA CON S R L - SIBIU STR TÂRGU VINULUI NR 4 TEL 0722 287 }07

în cadrul Planului Naţional de Acţiune în domeniul Eficienţei Energetice de reducere a

consumului de energie primară cu 19%, eficientizarea energetică a clădirilor instituţiilor
publice ar duce şi la o scădere a cheltuielilor cu utilităţile, economisire ce ar putea fi
utilizată pentru finanţarea altor investiţii care să îmbunătăţească actul medical. Astfel, în
concluzie investiţia propusă este necesară atât pentru obţinerea unei economii pentru
spital, cât şi pentru asigurarea parametrilor de confort al pacienţilor şi ocupanţilor clădirii.

2.3. Obiective preconizate a f i atinse prin realizarea investiţiei publice

Clădirile deţinute de instituţiile publice reprezintă o pondere semnificativă din stocul

imobiliar şi au o vizibilitate ridicată în viaţa publică.
în cazul instituţiilor publice, ponderea costurilor pentru energie a devenit din ce în ce
mai substanţială în bugetele locale, având, astfel, efecte adverse în ceea ce priveşte
calitatea serviciilor publice.
Majorarea costurilor afectează întreaga economie a judeţului şi necesită alocarea
resurselor financiare din alte domenii pentru a acoperi costurile de energie. Prin urmare,
acesta reprezintă un argument forte în favoarea perfecţionării managementului energetic
şi implementării măsurilor de eficienţă energetică pentru contracararea impactului negativ
al preţurilor actuale la energie la nivelul autorităţilor publice locale. Schimbările climatice
sunt, de asemenea, o problemă importantă, deoarece efectele negative ale acestora sunt
tot mai evidente în ultima perioadă. Autorităţile publice locale au un rol esenţial în
atenuarea acestor schimbări climatice. Utilizarea ineficientă a resurselor energetice
reprezintă una dintre sursele principale de poluare a mediului. Sectorul de clădiri publice
constituie un consumator important de energie din surse tradiţionale, aceasta fiind una
din cauzele emisiei semnificative de gaze cu efect de seră. Situaţia dată este înrăutăţită
de infrastructura veche din care fac parte şi clădirile, infrastructură moştenită din
perioada sovietică în care, datorită accesului la resursele de energie ieftine, eficienţa
energetică nu reprezenta o preocupare majoră. O mare parte din infrastructura
respectivă se află în proprietatea autorităţilor publice locale care sunt împovărate cu
costurile de întreţinere a acesteia şi cele aferente consumului de energie. Astfel, se
identifică o din ce în ce mai mare necesitate de a redirecţiona resursele financiare spre
creşterea eficienţei energetice. Este important ca eficienţa energetică să fie abordată într-
o manieră cât mai durabilă şi pro-activă prin intermediul potenţialelor resurse financiare,
cât şi a celor existente. în acest sens, elaborarea documentelor de planificare pe termen
mediu va oferi posibilitatea de a identifica măsuri de eficienţă energetică pentru clădirile
publice care, la moment dat, au un consum imens de energie, însă fiind aplicate acţiuni
de renovare, vor duce la economisiri semnificative.
în ceea ce priveşte categoria spitalelor, acestea de-a lungul ultimului deceniu s-au
confruntat cu tot mai multe probleme financiare, fapt care a condus la o scădere a
rentabilităţii acestora. în plus, se constată o îmbătrânire a populaţiei, astfel că spitalele
vor avea un număr mai mare de potenţiali pacienţi cărora trebuie să le furnizeze servicii
medicale de calitate. Cu toate acestea este puţin probabil ca guvernele să-şi asume în

26
 S C SFERA CON $ R L - SIBIU STR TÂRGU VINULUI NR 4 TEL 0722 287 307

totalitate aceste costuri suplimentare. Problema este impactul acestor presiuni financiare
în creştere şi cum vor putea gestiona administratorii spitalelor această nevoie
suplimentară de finanţare. Aici intervin proiectele de eficienţă energetică, care prin natura
lor pot debloca un capital prins în capcană, îmbunătăţind marja de profit. Acest capital
deblocat poate fi utilizat pentru finanţarea progreselor tehnologice, pentru achiziţionarea
de echipamente medicale şi implicit pentru îmbunătăţirea experienţei pacientului internat.
în sensul acesta obiectivul general al proiectului propus îl constituie îmbunătăţirea
eficienţei energetice a clădirilor aflate în administrarea publică şi reducerea efectelor
gazelor de seră însoţite de reducerea cheltuielilor aministrative.
Din păcate clădirile care au fost construite în România înainte de 1990 sunt
ineficiente termic. Ele au fost construite netinând> seama de cerinţele » de eficientă
>
energetică, având grad redus de izolare termică, consecinţă a faptului că, înainte de criza
din 1973, nu au existat reglementări privind protecţia termică a clădirilor şi a elementelor
perimetrale de închidere. Aceste clădiri nu mai sunt adecvate scopului pentru care au
fost construite. Din această categorie face parte şi Dispensarul TBC din cadrul Spitalului
de Pneumoftiziologie care a fost propusă pentru reabilitare energetică. Această clădire
are pierderi de căldură cauzate de utilizarea neraţională a apei calde, rezistenţa scăzută
a anvelopei clădirii, infiltraţii de aer încălzit, dezechilibrul regimului de funcţionare a
sistemului de încălzire etc.
îmbunătăţirea eficienţei energetice a fondului existent de clădiri este esenţială, nu
doar pentru atingerea obiectivelor naţionale referitoare la eficienţa energetică pe termen
mediu, ci şi pentru a îndeplini obiectivele pe termen lung ale strategiei privind schimbările
climatice şi trecerea la o economie competitivă cu emisii scăzute de dioxid de carbon
până în anul 2050.
Datorită îmbătrânirii populaţiei precum şi a tehnologiei medicale în continuă
creştere, cererile de energie şi costurile de la nivelul spitalului au crescut. Astfel, spitalul
trebuie să fie pregătit cu resursele necesare pentru a răspunde schimbărilor din industria
de asistenţa medicala. Acest proiect demareaza acţiuni din care ulterior rezulta economii
generate de reducerea de costuri, fapt care îl încadrează în categoria proiectelor cu
beneficii durabile pe perioadă lungă, cu avantajul suplimentar de a reduce riscul de a
suporta penalităţi şi taxe pentru o amprentă excesivă de carbon. Mai mult decât atât
spitalele care îmbrăţişează eficienţa energetică în construcţii sau în renovări vor obţine
pe termen lung performanţe financiare, precum şi o mai bună cnformitate cu iniţiativele
privind siguranţa pacienţilor şi a obiectivelor de productivitate a personalului. Având o
abordare proactivă şi integrată a managementului energetic, potenţialul de economisire
este de până la 30 % conform statisticilor din acest domeniu.
îndeplinirea obiectivului general al proiectului are o contribuţie majoră la realizarea
siguranţei alimentării, dezvoltării durabile şi competitivităţii, la economisirea surselor
energetice primare şi nu în ultimul rând la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră,
aşa cum am precizat în paragrafele anterioare.
Eficientizarea energetică a clădirilor reprezintă o prioritate de prim rang, având în
vedere slaba calitate a majorităţii construcţiilor existente, fie vechi, fie ieftine. Pe de altă
27
 S C SFERA CON S R L - SIBIU STR TÂRGU VINULUI NR J TEL 0722 2S7 307

parte, costurile legate de reabilitarea termică a unei clădiri sunt mai mici decât costurile
legate de instalarea unei capacităţi suplimentare de energie termică pentru încălzire.
Prioritizarea investiţiilor ar trebui să se facă şi în funcţie de beneficiile pe care le aduce
investiţia respectivă pe termen lung, şi cum afectează acestea populaţia deservită de
către clădirile spitalului.
Se poate spune că, în cazul societăţilor mai sărace, există un cerc vicios între
starea de sănătate şi resursele disponibile pentru investirea în sănătate, cerc care poate
fi rupt printr-un efort bugetar accentuat de a investi în sănătate pe termen lung. O
societate săracă este mai bolnavă decât una bogată şi ar avea nevoie de o investire în
servicii medicale mai accentuată. Pe de altă parte, o societate săracă nu are resurse
suficiente de a investi în sănătatea populaţiei ei, iar împărţirea puţinelor resurse o face să
le centreze pe ceea ce decidenţii consideră urgent. în acelaşi timp, o societate bolnavă
este mai puţin productivă, ceea ce este o piedică în dezvoltarea economică şi impune
costuri ridicate pentru tratare, costuri suportate tot de beneficiari, finalmente. O societate
bolnavă poate costa bugetul mai mult, prin consecinţele pe termen lung, decât rezolvarea
unor probleme de sănătate în punctele-ţintă, în prezent. Rezolvarea problemelor în
puncte ţintă se poate realiza prin investirea economiilor generate prin implementarea
priectului de faţă în echipamentele şi secţiile medicale deficitare din punct de vedere al
resurselor.
Aşa cum observăm obiectivul general a proiectului propus de Consiliul Judeţean
Sibiu contribuie la realizarea obiectivului naţional indicativ pentru anul 2020 în
materie de eficienţă energetică realizarea, respectiv realizarea unei economii de energie
primară de 10 milioane tep la nivelul anului 2020 ceea ce reprezintă o reducere a
consumului de energie primară prognozat (52,99 milioane tep) prin modelul PRIMES
2007 pentru scenariul realist de 19%.

Obiectivul specific al proiectului propus constă în reabilitarea termică a clădirii

Dispensarului TBC din cadrul Spitalului de Pneumoftiziologie Sibiu, acţiune cu consecinţe
pozitive asupra calităţii activităţii medicale a judeţului Sibiu şi a Regiunii Centru.
în prezent, o clădire este considerată ca un organism într-o evoluţie continuă, care
în timp trebuie tratat, reabilitat şi modernizat pentru a corespunde exigenţelor stabilite de
utilizator într-o anumită etapă. Cele mai importante sunt intervenţiile legate de economia
de energie în situaţia asigurării unor condiţii de confort corespunzătoare.
în paralel cu reducerea necesarului de energie, se realizează două obiective
importante ale dezvoltării durabile, şi anume, economia de resurse primare şi
reducerea emisiilor poluante în mediul înconjurător.
In condiţiile actuale, eficientizarea energetică a clădirilor reprezintă o
prioritate de prim rang, având în vedere slaba calitate a majorităţii construcţiilor
existente, fie vechi, fie ieftine.
Una dintre principalele probleme este faptul că o cantitate destul de însemnată de
energie este pierdută în cele mai multe clădiri. în Europa, în jur de 70% din consumul
casnic de energie are ca scop asigurarea confortului termic. Frecvent, gazul natural şi

28
 S C SFERA CON S R L - SIBIU STR TARGU VINULUI NIC4 TEL C722 2 V 307

electricitatea sunt folosite pentru sistemele de încălzire, iar electricitatea pentru aproape
toate sistemele de răcire. Cererea de căldură pentru încălzitul locuinţelor în sezonul rece
reprezintă o cotă importantă în consumul de energie. Dacă cererea de căldură este
redusă printr-o bună izolaţie, recuperând căldura, prin dublarea ferestrelor şi câştigurile
suplimentare datorate energiei solare pasive şi alte măsuri, sistemele de încălzire pot fi
simplificate pas cu pas, şi astfel redusă energia necesară pentru încălzire, şi implicit
reduse facturile de energie şi emisiile de C02.
Societatea actuală este un mare consumator de energie sub diferite forme, în
industrie, transporturi, agricultură, în domeniul casnic etc. Consumul de energie pe cap
de locuitor este considerat un indicator al nivelului de trai. Creşterea nivelului de trai nu
poate avea loc fără o creştere corespunzătoare a consumului de energie.
Prin intermediul acestui proiect se propune o îmbunătăţire energetică a unei clădiri
din cadrul Spitalului de Pneumoftiziologie din Sibiu şi gestionarea mai eficientă a
energiei. Aceste aspecte aduc cu sine nu numai un management mai atent al consumului
de energie al spitalului dar şi se furnizează totodată reduceri substanţiale ale costurilor
spitalului fără a compromite calitatea actului medical realizat.
Spitalele sunt printre clădirile considerate cele mari consumatoare de energie astfel
încât acestea reprezintă una dintre principalele tipuri de clădiri cu un potenţial de a aplica
măsuri de economisire a energiei.
îmbunătăţirea eficienţei energetice în clădirea Dispensarului TBC este esenţială nu
doar pentru atingerea obiectivelor naţionale referitoare la sustenabilitatea utilizată
resurselor naturale şi siguranţa în alimentarea cu energie, ci şi pentru a se îndeplini
obiectivele strategiei uniunii Europene privind schimbările climatice şi trecerea la o
economie competitivă cu emisii scăzute de dioxid de carbon.
Spitalul este un tip de clădire cu un potenţial mare de a aplica măsuri de
eficientizare energetică. Motivele care stau la baza acestei afirmaţii sunt:
-Spitalele funcţionează 24 de ore pe zi, 7 zile pe săptămână - funcţionarea non-
stop a spitalelor este un factor important în consumul mare de energie, atât pentru
iluminat, cât şi pentru încălzire, ventilaţie şi consumul de electricitate pentru echipamente
medicale.
-Suprafaţa mare a clădirilor - saloanele mari, coridoarele lungi şi nevoia de
ventilaţie sunt factori care conduc la o creştere a consumului de energie în spitale.
-Necesitatea de apă caldă - utilizarea apei calde, care determină un consum
mare de energie, este frecventă în spitale. De asemenea, din cauza dimensiunii mari a
clădirilor, o cantitate mare de căldură se pierde şi în conducte.
-Nevoie de confort termic - asigurarea confortului termic pentru pacienţi este
foarte important pentru îmbunătăţirea sănătăţii lor.
-Nevoia de sterilizare - marile nevoi de sterilizare în spitale cer reţele de abur cu
conducte foarte lungi, prin care se pierde adesea căldură.
-Echipamente şi aparaturi consumatoare de energie - numeroasele
echipamente medicale contribuie substanţial la consumul de energie al spitalelor.

29
 Totodată menţionăm că acest corp al Spitalului nu a beneficiat de finanţare
publică în ultimii 5 ani şi nici nu beneficiază de fonduri publice din alte surse de
finanţare pentru aceleaşi lucrări propuse prin proiect, fiind realizate doar lucrări de
întreţinere şi reparaţii curente.

3. Descrierea construcţiei existente

3.1. Particularităţi ale amplasamentului

a) descrierea amplasamentului (localizare - intravilan/extravilan, suprafaţa terenului,

dimensiuni în plan);

Municipiul Sibiu ca reşedinţă a judeţului cu acelaşi nume este amplasat în partea

centrală a judeţului într-o zonă joasă situată la poalele Munţilor Cindrel. Oraşul este
străbătut de rîul Cibin, partea vestică a municipiului fiind amplasată pe cea mai joasă
terasă de pe malul drept al rîului unde cota absolută are valoarea medie de 411 m.
Incinta Spitalului de Pneumoftiziologie este situată în partea nord-vestică a
municipiului, clădirea dispensarului este situata în intravilanul oraşului Sibiu, judeţul Sibiu,
strada Morilor nr.57, înscris în C.F. Sibiu nr.109722, numărul topografic al parcelei
109722 şi are regimul de înălţime S+P+E, cu suprafaţa construită la sol de 270mp,
raportat la o suprafaţă de teren totală de 1039mp.
Imobilul face parte din domeniul public al judeţului Sibiu, cu drept de administrare în
favoarea Spitalului de Pneumoftiziologie, iar funcţiunea este de dispensar.
Clădirea nu se află înscrisă în lista monumentelor istorice, dar este situată într-o
zonă protejată.
Construcţia are proiecţie plană cu formă geometrică regulată, cu regimul de
înălţime: subsol, parter şi etaj. Dimensiunile in plan sunt aproximativ 25 x 14 m.

b) relaţiile cu zone învecinate, accesuri existente şi/sau căi de acces posibile;

Vecinătăţi:
în prezent construcţia analizată nu este alipită la calcan cu alte construcţii, este
liberă pe amplasament.

Acces si circulaţii:
Clădirea dispune de mai multe accesuri, dispuse pe trei laturi, după cum urmeaza:
-1 acces principal pe latura de Sud a clădirii
-1 acces principal pe latura de Vest a clădirii
-1 acces secundar pe latura de Est a clădirii
-1 acces subsol pe latura de Sud a clădirii
-1 acces subsol pe latura de Nord a clădirii
Nu sunt prevăzute rampe pentru persoanele cu dizabilităţi.

30
 S C SFERA CON SRL - SIBIU STR TÁRGU VINULUI NR 4 TEL 0722 2S7 307

Circulaţia pe verticală este asigurată de casa scării, aflată în imediata apropiere a

acesului principal de pe latura Vestică şi face legătură dintre subsol, parter, etaj şi pod.
Accesul pe parcelă se face de la nivelul străzii Morilor, pe latura de Vest a parcelei
şi de la nivelul intersecţiei străzilor Morilor şi şos.Alba lulia, pe latura de Sud-Vest a
parcelei (vezi planşele de arhitectură - plan de situaţie).

c) datele seismice şi climatice;

Municipiul Sibiu şi implicit incinta investigată a spitalului sînt situate în zonă cu

adîncimi maxime de îngheţ de 80-90 cm conform STAS 6054-85, iar potenţialul
seismic al regiunii corespunde macrozonei care se caracterizează printr-o valoare de
vîrf a acceleraţiei terenului ag = 0,20 pentru un interval mediu de recurenţă IMR = 225
de ani şi 20 % posibilitate de depăşire în 50 de ani, iar perioada de control a
spectrului de răspuns este Tc = 0,7 secunde potrivit normativului P 100-1-2013.
Condiţiile climatice: Clima de tip continental moderat a zonei impune, conform
STAS 6054/77, coborârea tălpii fundaţiei sub adâncimea maximă de îngheţ. Pentru
amplasamentul studiat aceasta este de -0,90 de la cota terenului natural neacoperit.
Caracteristicile importante ale climei sunt vânturile dominante dintre vest, cu precipitaţii
mai pronunţate în anotimpurile de tranziţie-primăvară şi toamnă, cu secetă în lunile
august şi februarie.
Temperatura medie anuală variază între 7-9 grade Celsius, luna cea mai caldă fiind
iulie-august cu +30 grade Celsius, iar temperatura minimă în ianuarie -februarie cu -28
grade Celsius.

d) studii de teren: studiu geotehnic pentru soluţia de consolidare a infrastructurii

conform reglementărilor tehnice în vigoare;

Investigaţia întreprinsă în cadrul studiului geotehnic a urmărit verificarea

condiţiilor de fundare ale clădirilor efectuîndu-se cercetări privind structura litologică
pe amplasament precum şi asupra terenului aflat ia coniaciui cu taipa fundaţiei pentru a
permite evaluarea portanţei acestuia şi compararea sa cu presiunea transmisă de
construcţii.
Forajul 1 (lîngă clădirea dispensasrului)
0,0-0,5 m umplutură de argilă cu fragmente de cărămidă şi piatră;
0,5-1,9 m argilă fin-nisipoasă cafenie cu stare fizică între consistentă şi vîrtoasă;
1,9-5,0 m pietriş şi nisip îndesat reprezentînd terasa aluvionară a rîului Cibin.
Apa subterană s-a întîlnit la adîncimea de 2,6 m.
Din forajul executat s-au prelevat probe geotehnice la densitatea prevăzută de
normative care au servit la efectuarea în laborator a analizelor şi determinărilor în
vederea obţinerii parametrilor fizico-mecanici necesari caracterizării terenului de
fundare. Valorile individuale obţinute sunt înscrise în fişele centralizatoare ale
forajelor anexate părţii grafice a studiului care mai conţin coloanele litologice şi
intervalele de probare.
Pentru verificarea condiţiilor de fundare s-a efectuat un sondaj deschis Si
realizat prin săpătură manuală iar în urma observaţiilor nemijlocite şi a
măsurătorilor întreprinse au rezultat următoarele:
31
 S C SFERA CON S R L - SIBIU STR TÂRGU VINULUI NR 4 TEL 0722 2 V 307

Clădirea dispensarului
Sondajul 1 (în subsolul dispensarului)
~ fundaţia este realizată din beton simplu de calitate corespunzătoare şi are lăţimea
tălpii B = 90 cm care a rezultat prin comparare cu grosimea peretelui de 60 cm faţă de
care prezintă la interior o primă evazare de 5 cm după care la adîncimea de 20 cm sub
pardoseală urmează o altă evazare de 25 cm;
- adîncimea de încastrare faţă de cota terenului din incintă este De = 1,9 m iar faţă de
pardoseala betonată a subsolului fundaţia coboară la Di = 0,6 m;
- la contactul cu talpa fundaţiei terenul este alcătuit din pietriş şi nisip îndesat din
formaţiunea de terasă.
Nu există hidroizolaţie la rostul fundaţie-zidărie portantă de cărămidă.
în condiţiile de fundare ale acestei clădiri: De = 1,9 m, Dj = 0,5 m şi B =
= 0,9 m portanţa terenului exprimată ca presiune convenţională de calcul are
valoarea:
Pconv= Pconv + C b + CD= 270 - 1 —38 = 231 kPa
Sporul de sarcină estimat de maxim 5 % provenit din lucrările de reabilitare
termică sînt nesemnificative în condiţiile în care - datorită perioadei lungi de
exploatare a clădirii - terenul s-a consolidat sub încărcările actuale astfel că nu se
va produce o nouă treaptă de încărcare mai ales că stratul în care este încastrată
fundaţia îl reprezintă formaţiunea aluvionară de terasă cu o capacitate portantă mult
peste portanţa calculată.
Clădirea Dispensarului din cadrul Spitalului de Pneumoftiziologie din Sibiu care
va fi supusa lucrărilor de reabilitare termică este fundata în condiţii corespunzătoare
demonstrate de o corectă conlucrare a terenului cu infrastructura construcţiilor.
Intervenţia asupra clădirii va genera încărcări suplimentare nesemnificative fiind
posibilă chiar o reducere a sarcinilor prin înlocuirea actualei învelitori din ţiglă clasică
cu alt gen de materiale moderne mult mai uşoare.
Existînd un raport corect între presiunea efectivă şi portanţa terenului nu se
impune o consolidare a fundaţiilor prin cămăşuire sau subzidire la care se recurge
doar în situaţii de cedare a terenului sub talpa fundaţiei.
Fundaţiile sînt din beton de calitate corespunzătoare.
Tipurile litologice ale terenului de fundare din cadrul zonei de influenţă prezintă
caracteristici de portanţă şi compresibilitate exprimate prin starea de consistenţă,
compactitate şi grad de îndesare care le încadrează în categoria terenurilor bune
conform normativului NP 074-2014.
Regimul hidrogeologic pe amplasamentul investigat relevă un freatic cu nivel liber
care face ca apa subterană să nu vină în contact cu infrastructura clădirii.
Se impun măsuri corespunzătoare de captare şi evacuare a apelor provenite din
precipitaţii în vederea prevenirii infiltrării acestora la contactul cu fundaţiile precum şi
verificarea etanşeităţii reţelelor de alimentare cu apă şi de canalizare pentru ca
acestea să nu devină surse accidentale de umezire excesivă a terenului de fundare.

e) situaţia utilităţilor tehnico-edilitare existente;

Clădirea este racordată la toate utilităţile.

32
 t

S C SFERA CON S R L - SIBIU STR TÂRGU VINULUI NU -J TEL 0722 2S7 307

Alimentarea cu agent termic se realizează prin intermediul unei centrale termice

staţionară echipată cu un cazan Buderus tip Logano GE 515 cu sarcina termică 241-295
kW şi randament termic de 0,905.
Instalaţia sanitară furnizează apa rece şi apa caldă consumatorilor din clădire şi
evacuează apele uzate menajere şi apele meteorice. Alimentarea cu apă a întregii locaţii
se face se face printr-un branşament din PEHD 32, Dn 25..
Clădirea nu este dotată cu instalaţie de vetilaţie mecanizată. Ventilaţia spaţiilor este
realizată natural prin deschiderea geamurilor ceea ce influenţează negativ calitatea
aerului interior şi nivelul de poluare sonoră.
Instalaţia electrică este uzată, tablourile electrice fiind vechi întrucât au fost
executate de când a fost construită clădirea.

f) analiza vulnerabilităţilor cauzate de factori de risc, antropici şi naturali, inclusiv de

schimbări climatice ce pot afecta investiţia;

Referitor la situaţia existent, factorii climatici pot cauza starea fizică a Dispensarului
TBC din cadrul Spitalului de Pneumoftiziologie Sibiu.
Schimbările climatice includ nu numai o modificare a temperaturii medii,ci şi
schimbări ale diverselor aspecte ale vremii, cum ar fi tipurile de vânt, cantitatea şi tipul de
precipitaţii, cât şi tipul şi frecvenţa evenimentelor meteorologice extreme. Schimbările
climatice pot conduce la probleme pentru mediul construit existent, respectiv pentru
clădirea luată în studiu.

g) informaţii privind posibile interferenţe cu monumente istorice/de arhitectură sau

situri arheologice pe amplasament sau în zona imediat învecinată; existenţa
condiţionărilor specifice în cazul existenţei unor zone protejate.

Pentru prezenta documentaţie, respectiv pentru masurile propuse prin aceasta a

fost obtinut avizul favorabil nr. 67/SZCP/ 20.03.2017 (completat cu adresa nr.
1639/06.06.2017) din partea Direcţiei Judeţene pentru Cultura Sibiu.

3.2. R egim ul ju rid ic

a) natura proprietăţii sau titlul asupra construcţiei existente, inclusiv servituti, drept
de preempţiune;

Terenul pe care se află clădirile luate în studiu se află în intravilanul localităţii Sibiu,
judeţul Sibiu. Conform extras CF nr. 109722 Sibiu, terenul care cuprinde Spitalul de
Pneumoftiziologie precum şi construcţia studiata (dispensar) din cadrul spitalului, este în
proprietatea exclusivă a Domeniului Public al Judeţului Sibiu, drept de proprietate
dobândit prin lege prin HG 978/2002 emisă de Guvernul României.

33
 S C SFERA CON S R L - SIBIU STR TÂRGU \TNULUI NR 4 TEL 0722 2S? 307

Dreptul de administrare a terenului şi a clădirii dispensarului este al Spitalului de

Pneumoftiziologie Sibiu, conform informaţiilor din extrasul CF nr. 109722, ataşat
documentaţiei.

b) destinaţia construcţiei existente;

în prezent categoria de folosinţă a parcelei este curti-constructii iar destinaţia

construcţiei cu numărul cadastral 109722-C2 este construcţii administrative si social
culturale.

c) includerea construcţiei existente în listele monumentelor istorice, situri

arheologice, arii naturale protejate, precum şi zonele de protecţie ale acestora şi în zone
construite protejate, după caz\

Clădirea nu se află înscrisă în lista monumentelor istorice, dar este situată într-o
zonă protejată - ZCP Centrul istoric_13.

dj informaţii/obligaţii/constrângeri extrase din documentaţiile de urbanism, după

caz.
Nu este cazul

3.3. C a racteristici tehnice ş i pa ram e tri s p e c ific i

a) categoria şi clasa de importanţă

Din punct de vedere al categoriei de importanţă a clădirii, aceasta se află în
categoria de importanţă “C”.
Conform P 100/2013 clădirea se încadrează în clasa de importanţă „II”.

b) cod în Lista monumentelor istorice, după caz

P lo r lir o o rrs fo r> o n K i o / ' t i il ■I • ■! K\rninr«t n i ■ îr\r*<-»r!oA în Iin fn
W I U U I I U U I W I U U O U l / I O U l U I l ^ l C l - C l I l U I U I p i U l C V / l I IU O V U I iot 11 I O V I I O C * III ■IO I U

monumentelor istorice.

c) an de construire pentru corpul de constructive: 1951

d) suprafaţa construită
Suprafaţă construită existenta (Sce) = 270 mp

e) suprafaţa construită desfăşurată

Suprafaţă desfăşurată existenta (Sde) = 800 mp

f) valoarea de inventar a construcţiei

Valoarea de inventar a clădirii Dispensarului TBC din cadrul Spitalului de
Pneumoftiziologie este 648.473,09 lei.

g) alţi parametri, în funcţie de specificul şi natura construcţiei existente.

Nu este cazul
34
3.4. Analiza stării construcţiei, pe baza concluziilor expertizei tehnice şi ale
auditului energetic

Analiza stării construcţiei din punct de vedere al expertizei tehnice

Potrivit normativului CR0-2012, clădirea dispensarului se încadrează în

categoria de importanţă/expunere II - construcţii care pot provoca, în caz de avariere, un
pericol major pentru viaţa oamenilor, iar conform P 100-1/2013 clădirea se încadrează în
aceeaşi clasă II -clădiri a căror rezistenţă seismică este importantă sub aspectul
consecinţelor asociate cu prăbuşirea sau avarierea gravă. Descrierea construcţiei:
- anul construirii: 1951;
- regimul de înălţime: S+P+1E.
- infrastructura:
- fundaţii continue rigide cu lăţimea de 65-70 cm şi cota de fundare de -1.70 m
în raport cu CTS, conform releveului fundaţiilor;
- placa demisolului reazămă direct pe fundaţii;
- pereţii demisolului sunt din zidărie simplă, cu cărămidă plină, având lăţimea de
60 cm;
- înălţimea utilă a demisolului este de 2.55m;
- cota ±0.00 este cota superioară a finisajelor plăcii peste demisol şi se află la
1.45m deasupra CTS ;
- placa peste demisol este din beton armat;
- destinaţia demisolului: arhivă medicală, centrală termică;
- suprastructura (structură din zidărie simplă):
- pereţii structurali interiori au grosimea de 50-60 cm şi reazemă pe fundaţii
continue, preluând încărcări gravitaţionale de la planşee;
- pentru zidărie s-au folosit blocuri ceramice pline cu dimenisunile 12x24x7 cm.
- planşeul de peste parter şi cel de peste etaj este format din grinzi de lemn,
scânduri, alicărie şi cărămizi;
- planseele au grosimea de 30 cm;
- scările sunt monolite cu podeşte intermediare;
- acoperişul constă într-o şarpantă din lemn cu învelitoare din ţiglă;
- destinaţia parterului: laborator radiologie, ambulatoriu copii, statistică medicală;
- destinaţia etajului: cabinete medicale, birou internări.
Clădirea are o conformare adecvată în plan orizontal - formă arpoximativ dublu
simetrică şi regularitate pe verticală (vezi releveul), s-a comportat corespunzător la
cutremurele datorită hazardului seismic redus al zonei.

în urma inspecţiei pe teren a obiectivului expertizat, s-au constatat următoarele:

- sistemul de fundare: adâncimea de fundare respectă adâncimea de îngheţ, s-au
identificat stări de fisurare datorită tasărilor inegale ale terenului de fundare;
- în celelalte elemente structurale: nu s-au observat fisuri sau crăpături din
cauza depăşirii capacităţii portante;
- probleme la invelitoare şi infiltraţii de apă în streaşină;
- tencuieli deteriorate pe faţadele clădirii;

35
 - socluri: sunt într-o stare de degradare datorită umezelii, a infiltraţiilor de apă şi
lipsei unei protecţii hidrofuge;
- tâmplaria exterioară din lemn este învechită, cu capacitate mică de izolare termică
si etanşare;
- degradări ale finisajelor scărilor de acces.
Sinteza constatărilor:
> Criteriul calitatea sistemului structural: conformare structurală seismică
necorespunzătoare (fără conlucrare spaţială), densitate bună pereţi structurali pe
direcţiile principale, ţesere corespunzătoare a zidăriei, punctaj 9;
> Criteriul calitatea zidărie: ţesere omogenă, rosturi regulate, grad de umplere
cu mortar corespunzător, mortar friabil la subsol, afectată de umiditate la subsol,
punctaj 8;
> Criteriul tipul planşeelor: planşee de lemn fără efect de şaibă şi prindere directă
de pereţi, punctaj 3;
> Criteriul configuraţia în plan: configuraţie regulată, compactă, punctaj 9;
> Criteriul configuraţia în elevaţie: uniformitate peverticală, punctaj 9
> Criteriul distanţe între pereţi: (lumina maximă)/grosime perete < 24, sistem
celular, punctaj 7;
> Criteriul elemente care dau împingeri laterale: nu există astfel de elemente,
punctaj 10m ,
> Criteriul tipul terenului de fundare şi al fundaţiilor, fundaţii continue de zidărie,
teren slab de fundare punctaj 4;
> Criteriul interacţiuni posibile cu clădirile adiacente: nu este cazul, punctaj 10:
> Elemente nestructurale: calcane, pardoseală grea în pod, punctaj 8.
• coeficientul de alcătuire ^R1 =77
• coeficientul nivelului de avariere (conform P 100-3/2008 Tab. D.3)
=>R2=60+20=80
Pentru cei 3 indicatori, conform P 100-3/2008 cap. 8.2, pentru situaţia
existentă rezultă încadrările:
■ pentru indicatorul Ri=77 => clasa de risc seismic Rs III;
■ pentru indicatorul R?=80 => clasa de risc seismic Rs III;
■ pentru indicatorul R3 =88 => clasa de risc seismic Rs III.
Conform P 100-3/2008 cap. 8.2, încadrarea clădirii se face în Clasa Rs III, în
care se încadrează construcţiile care sub efectul cutremurului de proiectare pot
prezenta degradări structurale care nu afectează semnificativ siguranţa structurală, dar
la care degradările nestructurale pot fi importante.
Analiza stării construcţiei din punct de vedere al auditului energetic

Clădirea expertizată este un imobil aflat la adresa Str. Morilor nr. 57, Sibiu, jud. Sibiu.
Din punct de vedere al tipologiei clădirilor civile, clădirea se caracterizează prin:
• Zona teritorială - urbana
• Conformarea şi amplasarea pe lot - clădire individuala
• Regim înălţime - Parter+Etaj
Elementele caracteristice privind amplasarea clădirii in zona si mediu construit sunt
următoarele :
• Zona climatica III -reprezentata prin temperatura exterioara de calcul Te=-180C
• Clădire cu amplasament - mediu adapostita
36
 • Zona eoliana IV, caracterizata de viteza de calcul a vântului - 0,20m/s

Clădirea are forma poligonala.

- Anul construirii 1951
- Regimul de inaltime Subsol +Parter+Etaj
- Aria construita (mp) 270
- Aria construita desfasurata (mp) 800
- Aria utila încălzită (mp) 556.28
- Indice compacitate (m-1) 0.4

Construcţia este din cărămidă cu planseele din beton la parter si din grinzi de lemn si
cărămidă la etaj. Şarpanta este din lemn acoperta cu ţigla.Ferestrele sunt din lemn si
necesita înlocuirea cu tamplarie noua. Descrierea infrastructurii se regăseşte in cadrul
exertizei tehnice.
încălzirea spaţiilor se realizează în situaţia actuală cu centrala termică staţionară
echipată cu un cazan Buderus tip Logano GE 515 cu sarcina termică 241-295 kW şi
randament termic de 0,905. Apa caldă de consum este preparată în regim de acumulare
într-un boiler de 210 kW cu serpentină de 35 kW. încălzirea spaţiilor se realizează în
situaţia actuală cu o instalaţie de încălzire reabilitată cu reţea din ţeavă de cupru şi
corpuri statice din oţel, tip panou. Corpurile statice nu sunt dotate cu elemente de reglaj
al sarcinii (capete termostatice, actuatoare, etc). Sistemul este deficitar din punct de
vedere reglajului de sarcina având în vedere că programul de lucru este 10 ore pe zi 5
ore pe săptămână.
Instalaţia sanitară furnizează apa rece şi apa caldă consumatorilor din clădire şi
evacuează apele uzate menajere şi apele meteorice. Instalaţia sanitară de alimentare cu
apă rece, apă caldă şi canalizare este relativ veche cu funcţionare nesigură. în timp a
fost parţial reabilitată prin efectuarea unor reparaţii curente. Alimentarea cu apă a clădirii
se face printr-un branşament din PEHD 32, Dn 25. Prepararea de apă caldă de consum
se face cu apă caldă cu boilerul de acumulare din centrala termică. Reţelele sanitare
de apă rece şi caldă interioare sunt relativ vechi, realizate din ţeavă de oţel zincat şi
parţial cu cupru îngropate cu defecţiuni relativ dese care implică reparaţii curente.
Instalaţia de canalizare menajeră este realizată îngropat în demisolul construcţiei şi este
realizată din tuburi de fontă iar cea îngropată din tuburi de ciment cu cămine de vizitare
în demisol.
Reţeaua pluvială este exterioară şi este drenată spre instalaţia de canalizare
generală a incintei spitalului. Instalaţia de drenare a apelor pluviale drenează apele
pluviale spre instalaţia de canalizare unitară a locaţiei cu un cămin de limită de
proprietate amplasat la ieşirea din clădire înspre strada Morilor. Pe alocuri există infiltraţii
de apă în elevaţii şi fundaţii au afectat zidăria construcţiei aflată sub şi
deasupra nivelul solului.
în clădire nu există reţea de hidranţi de interiori.
Clădirea este iluminata prin intermediul a mai multor corpuri de iluminat de tip
fluorescent. Puterea electrica estimata este de 3300 W.
Clădirea nu este dotată cu instalaţie de vetilaţie mecanizată. Ventilaţia spaţiilor
este realizată natural prin deschiderea geamurilor ceea ce influenţează negativ calitatea
aerului interior şi nivelul de poluare sonoră.
Clădirea nu a fost proiectată pentru asigurarea temperaturii şi umidităţii relative pe

37
 S C SFERA CON S R L - SIBIU STR TÂRGU \TN*ULUI NR 4 TEL 0722 2S7 307

perioada verii în spaţiile din clădire. Exista 2 aparate de AC de 12000 BTU /h care
realizează în 2 încăperi parametrii de confort pe perioada caldă a anului.

3.5. Starea tehnică, inclusiv sistemul structural şi analiza diagnostic, din

punctul de vedere al asigurării cerinţelor fundamentale aplicabile, potrivit
legii.

3.5.1. Arhitectura

Clădirea este situata în intravilanul oraşului Sibiu, judeţul Sibiu, strada Morilor
nr.57, înscris în C.F. Sibiu nr.109722, numărul topografic al parcelei 109722 şi are
regimul de înălţime S+P+E, cu suprafaţa construită la sol de 270 mp, raportat la o
suprafaţă de teren totală de 1039 mp.
Imobilul face parte din domeniul public al judeţului Sibiu, cu drept de administrare
în favoarea Spitalului de Pneumoftiziologie, iar funcţiunea este de dispensar.
Clădirea nu se află înscrisă în lista monumentelor istorice, dar este situată într-o
zonă protejată.
Construcţia are proiecţie plană cu formă geometrică regulată, cu regimul de
înălţime: subsol, parter şi etaj. Dimensiunile in plan sunt aproximativ 25 x 14 m.

Vecinătăţi:
în prezent construcţia analizată nu este alipită la calcan cu alte construcţii, este
liberă pe amplasament.

Structura constructivă:

Indicatori tehnici ai construcţiei:

regim înălţime: S + P + E

Elemente dimensionale, suprafeţe ocupate (arii), volum

cota ± 0,00m = +1.25m faţă de CTA;
înălţime maximă existenta: +12.20m fata de cota ± 0,00m
POT existent: neschimbat
CUT existent: neschimbat

Suprafaţă construita existenta (Sce) = 270 mp

Suprafaţă desfăşurată existenta (Sde) = 800 mp
Suprafaţa utila desfasurata existenta (Sud) = 556.28 mp

Suprafaţă teren = 1039 mp

Categoria e importanţă: C
38
Funcţiuni existente:
-la subsol: hol cu casa scării, 2 scări acces subsol, 1 centrala termica, 2 magazii, 13
spatii arhiva.
-la parter: 2 holuri cu casa scării, 3 holuri, birou statistica, birou internări, grup sanitar,
cabinet M.R.F. 2 cabinet aparatura M.R.F., vestiar femei, vestiar barbate, 2 wc, cabinet
izolator, cabinet tratament, cabinet medical.
-la etaj: hol cu casa scării, săli de aşteptare, săli de tratamente, cabinet consultaţii, sala
de şedinţe, vestiar.

Elementele structurale ale construcţiei sunt parţial finisate. S-au remarcat fisuri la
nivelul finisajelor exterioare şi la nivelul pereţiilor.
La interior, finisajul finit este de tip vopsea lavabilă aplicată pe strat de glet. Acesta
nu a fost întreţinut de ani de zile, iar în unele locuri prezintă degradări. La exterior
clădirea nu a mai fost renovată de mulţi ani, finisajele se află în stare avansată de
degradare..
Acoperişul este de tip şarpantă dulgherească, realizat în întregime din lemn.
Invelitoarea este din ţiglă ceramică.

Pardoselile sunt din gresie, mozaic sau parchet.

în prezent, spaţiile nereabilitate din clădire nu oferă condiţiile necesare îndeplinirii
actului medical de calitate din cauza uzurii fizice si morale a spatiilor existente. La o
analiza a situaţiei actuale s-au constatat următoarele:

închideri exterioare si compartimentări interioare:

• închiderile perimetrale sunt realizate din zidărie de cărămidă
• compartimentările interioare sunt realizate din pereţi din zidărie de cărămidă
• finisajele exterioare sunt în stare avansată de degradare

39
• tencuială este căzută în unele locuri, cu urme evidente de infiltraţii ale apei şi igrasie
• ornamentele faţadei sunt puternic sau complet deteriorate

• uşile şi ferestrele sunt executate tâmplării din lemn şi geam simplu şi se află în stare
avansată de degradare.
• unele uşi au fost înlocuite cu uşi din tâmplărie PVC
• s-au înlocuit unele ferestre iar şpaleţii au ramas nefinisaţi

40
 SC SFERA CON' S R L - SIBIU STR TARGU VINULUI NR J TEL 0722 2S7 30

• tâmplăriile interioare de lemn sunt degradate şi au fost vopsite necorespunzător

• pereţii interiori prezintă deteriorări la nivelul finisajelor
• infiltraţii de apă locale, la baza pereţiilor
• infiltraţii de apă în subsolul clădirii

Finisajele exterioare existente sunt următoarele:

• pereţi exteriori sunt finisaţi cu tencuieli drişcuite.
• tencuială este căzută în unele locuri, cu urme evidente de infiltraţii ale apei şi igrasie
• finisajele exterioare sunt în stare avansată de degradare
• pereţii exteriori prezintă fisuri locale la nivelul pereţiilor
 S C SFERA CON S R L - SIBIU STR TARGU VINULUI NR i TEL 0722 2S"? 307

• finisajele sunt degradate

• învelitoarea: şarpantă de lemn şi învelitoare din ţiglă ceramică. Existe urme locale de
degradări la nivelul elementelor de lemn ale şarpaneti, iar învelitoare necesită
revizuiri/reparaţii locale.

Finisajele interioare existente sunt următoarele:

Finisajele interioare sunt învechite, iar în unele zone au fost distruse din cauza
infiltraţiilor de apă, loviri etc.:
- pardoseli gresie
- pardoseli mozaic
- pardoseli parchet
- pereţi vopsiţi cu vopsea lavabilă, pe strat de glet

Acces si circulaţii:
Clădirea dispune de mai multe accesuri, dispuse pe trei laturi, după cum urmeaza:
-1 acces principal pe latura de Sud a clădirii
-1 acces principal pe latura de Vest a clădirii
-1 acces secundar pe latura de Est a clădirii
-1 acces subsol pe latura de Sud a clădirii
-1 acces subsol pe latura de Nord a clădirii

Nu sunt prevăzute rampe pentru persoanele cu dizabilităţi.

Circulaţia pe verticală este asigurată de casa scării, aflată în imediata apropiere a

acesului principal de pe latura Vestică şi face legătură dintre subsol, parter, etaj şi pod.

Accesul pe parcelă se face de la nivelul străzii Morilor, pe latura de Vest a parcelei

şi de la nivelul intersecţiei străzilor Morilor şi şos.Alba lulia, pe latura de Sud-Vest a
parcelei (vezi planşele de arhitectură - plan de situaţie).

Cerinţa de calitate A - Rezistenta mecanică si stabilitate

Potrivit normativului CR0-2012, clădirea se încadrează în categoria de

importanţă/expunere II - construcţii care pot provoca, în caz de avariere, un pericol major
pentru viaţa oamenilor, iar conform P 100-1/2013 clădirea se încadrează în aceeaşi clasă
II -clădiri a căror rezistenţă seismică este importantă sub aspectul consecinţelor asociate
cu prăbuşirea sau avarierea gravă.
Conform P 100-3/2008 cap. 8.2, încadrarea clădirii se face în Clasa Rs III, în care
se încadrează construcţiile care sub efectul cutremurului de proiectare pot prezenta
degradări structurale care nu afectează semnificativ siguranţa structurală, dar la care
degradările nestructurale pot fi importante (conform expertizei tehnice).

42
 S C SFERA CON S R L - SIBIU STR 7ÂRGU VINULUI NR 4 TEL 0722 287 307

Cerinţa de calitate B - Securitatea la incendiu

S-a constatat că nu sunt asigurate toate cerinţele prevederilor normativului NP118,

în ceea ce priveşte siguranţa la incendiu.
Sistemul de detecţie, avertizare si alertare în caz de incendiu este inexistent.
Nu este prevăzut iluminat de siguranţă. Nu este prevăzută instalaţie de semnalizare
şi alarmare în caz de incendiu.
în clădire nu există reţea de hidranţi de interiori.

Cerinţa de calitate C - Igienă, sănătate si mediu

încălzirea spaţiilor se realizează în situaţia actuală cu centrala termică staţionară

echipată cu un cazan Buderus tip Logano GE 515 cu sarcina termică 241-295 kW şi
randament termic de 0,905.
Apa caldă de consum este preparată în regim de acumulare într-un boiler de 210
kW cu serpentină de 35 kW.

încălzirea spaţiilor se realizează în situaţia actuală cu o instalaţie de încălzire

reabilitată cu reţea din ţeavă de cupru şi corpuri statice din oţel, tip panou. Corpurile
statice nu sunt dotate cu elemente de reglaj al sarcinii (capete termostatice, actuatoare,
etc).
Sistemul este deficitar din punct de vedere reglajului de sarcina având în vedere că
programul de lucru este 10 ore pe zi 5 ore pe săptămână.

Clădirea nu a fost proiectată pentru asigurarea temperaturii şi umidităţii relative pe

perioada verii în spaţiile din clădire.
Exist 2 aparate de AC de 12000 BTU /h care realizează în 2 încăperi parametrii de
confort pe perioada caldă a anului.

Instalaţia sanitară furnizează apa rece şi apa caldă consumatorilor din clădire şi
evacuează apele uzate menajere şi apele meteorice.
Instalaţia sanitară de alimentare cu apă rece, apă caldă şi canalizare este relativ
veche cu funcţionare nesigură. în timp a fost parţial reabilitată prin efectuarea unor
reparaţii curente.
Alimentarea cu apă a clădirii se face se face printr-un branşament din PEHD 32, Dn
25.
Prepararea de apă caldă de consum se face cu apă caldă cu boilerul de acumulare
din centrala termică.
Reţelele sanitare de apă rece şi caldă interioare sunt relativ vechi, realizate din
ţeavă de oţel zincat şi parţial cu cupru îngropate cu defecţiuni relativ dese care implică
reparaţii curente.
43
 SC SFERA CON SRL - SIBIU STR TÂRGU VINULUI NR 4 TEL 0722 2V Î07

Instalaţia de canalizare menajeră este realizată îngropat în demisolul construcţiei şi

este realizată din tuburi de fontă iar cea îngropată din tuburi de ciment cu cămine de
vizitare în demisol. Reţeaua pluvială este exterioară şi este drenată spre instalaţia de
canalizare generală a incintei spitalului.
Instalaţia de drenare a apelor pluviale drenează apele pluviale spre instalaţia de
canalizare unitară a locaţiei cu un cămin de limită de proprietate amplasat la ieşirea din
clădire înspre strada Morilor.
Pe alocuri există infiltraţii de apă în elevaţii şi fundaţii au afectat zidăria construcţiei
aflată sub şi deasupra nivelul solului.
în clădire nu există reţea de hidranţi de interiori.
Clădirea nu este dotată cu instalaţie de vetilaţie mecanizată. Ventilaţia spaţiilor este
realizată natural prin deschiderea geamurilor ceea ce influenţează negativ calitatea
aerului interior şi nivelul de poluare sonoră.
Aceste lucruri conduc atât la defecţiuni dese, cât şi nerespectarea cerinţei de
calitate în ceea ce priveşte igiena.

Cerinţa de calitate D - Siguranţa în exploatare

Pentru îndeplinirea cerinţei de calitate Siguranţă în exploatare, s-a analizat clădirea

existentă din punct de vedere a respectării reglementărilor tehnice în vigoare referitoare
la eliminarea cauzelor care pot conduce la accidentarea utilizatorilor prin lovire, cădere,
punere accidental sub tensiune, ardere, opărire în timpul efectuării unor activităţi normale
sau a unor lucrări de întreţinere sau curăţenie. în cadrul acestei cerinţe vor fi incluse şi
măsurile arhitecturale destinate facilitării activităţii persoanelor cu handicap prin
dimensionarea şi echiparea corespunzătoare a spaţiilor, atât pentru holuri, circulaţii,
grupuri sanitare şi alte spaţii relevante.
în urma analizei, s-a constatat că anumite finisaje interioare sunt degradate:
tencuială deteriorată, tâmplării vechi, infiltraţii de apă, fisuri la nivelul pereţiilor, degradări
ale elementelor de lemn ale şarpantei.
Aspectul general al clădirii este neîngrijit, cu finisaje exterioare deteriorate, tencuială
căzută în unele locuri, cu urme evidente de infiltraţii ale apei si igrasie, cu ferestre din
lemn cu un grad avansat de uzură, ornamente ale faţadei puternic sau complet
deteriorate, fisuri locale la nivelul pereţiilor etc. Trecerea timpului a lăsat amprente ce au
afectat valoarea arhitecturală a imobilului.

Cerinţa de calitate E - Protecţia împotriva zgomotului

Clădirea respectă normele în ceea ce priveşte protecţia împotriva zgomotului.

Cerinţa de calitate F - Economie de energie si izolare termică

44
 S C SFERA CON S R L - SIBIU STR TÂRGU VINULUI NR -î TEL 0722 2 V 3C~

Rezistenţa termică a pereţilor exteriori din cărămidă este slabă neîncadrându-se în

normele în vigoare. Pereţii exteriori sunt alcătuiţi din cărămidă plină, neizolaţi termic, în
unele locuri cu tencuiala căzută.
Finisajele exterioare sunt deteriorate. Aspectul total al clădirilor este inestetic.

Cerinţa de calitate G - Utilizarea sustenabilă a resurselor naturale

încălzirea spaţiilor se realizează în situaţia actuală cu o instalaţie de încălzire

reabilitată cu reţea din ţeavă de cupru şi corpuri statice din oţel, tip panou. Corpurile
statice nu sunt dotate cu elemente de reglaj al sarcinii (capete termostatice, actuatoare,
etc).
Sistemul este deficitar din punct de vedere reglajului de sarcina având în vedere
că programul de lucru este 10 ore pe zi 5 ore pe săptămână.

Clădirea nu a fost proiectată pentru asigurarea temperaturii şi umidităţii relative pe

perioada verii în spaţiile din clădire.
Clădirea nu este dotată cu instalaţie de vetilaţie mecanizată. Ventilaţia spaţiilor
este realizată natural prin deschiderea geamurilor ceea ce influenţează negativ calitatea
aerului interior şi nivelul de poluare sonoră.
3.5.2 Instalaţii termice

A. Centrala termică
încălzirea spaţiilor se realizează în situaţia actuală cu centrala termică staţionară
echipată cu un cazan Buderus tip Logano GE 515 cu sarcina termică 241-295 kW şi
randament termic de 0,905.
Apa caldă de consum este preparată în regim de acumulare într-un boiler de 210
kW cu serpentină de 35 kW.

B. Instalaţii de încălzire
încălzirea spaţiilor se realizează în situaţia actuală cu o instalaţie de încălzire
reabilitată cu reţea din ţeavă de cupru şi corpuri statice din oţel, tip panou. Corpurile
statice nu sunt dotate cu elemente de reglaj al sarcinii (capete termostatice, actuatoare,
etc).
Sistemul este deficitar din punct de vedere reglajului de sarcina având în vedere
că programul de lucru este 10 ore pe zi 5 ore pe săptămână.

C. Instalaţii de climatizare
Clădirea nu a fost proiectată pentru asigurarea temperaturii şi umidităţii relative pe
perioada verii în spaţiile din clădire.
Exist 2 aparate de AC de 12000 BTU /h care realizează în 2 încăperi parametrii de
confort pe perioada caldă a anului. 3.6. Actul doveditor al forţei majore, după caz.
3.5.3 Instalaţia sanitară

Instalaţia sanitară furnizează apa rece şi apa caldă consumatorilor din clădire şi
evacuează apele uzate menajere şi apele meteorice.

45
 S C SFERA CON S R L - SIBIU STR TÂRGU VINULUI NR •» TEL 0722 2S? 307

Instalaţia sanitară de alimentare cu apă rece, apă caldă şi canalizare este relativ
veche cu funcţionare nesigură. în timp a fost parţial reabilitată prin efectuarea unor
reparaţii curente.
Alimentarea cu apă a clădirii se face se face printr-un branşament din PEHD 32,
Dn 25.
Prepararea de apă caldă de consum se face cu apă caldă cu boilerul de
acumulare din centrala termică.
Reţelele sanitare de apă rece şi caldă interioare sunt relativ vechi, realizate din
ţeavă de oţel zincat şi parţial cu cupru îngropate cu defecţiuni relativ dese care implică
reparaţii curente.
Instalaţia de canalizare menajeră este realizată îngropat în demisolul construcţiei
şi este realizată din tuburi de fontă iar cea îngropată din tuburi de ciment cu cămine de
vizitare în demisol. Reţeaua pluvială este exterioară şi este drenată spre instalaţia de
canalizare generală a incintei spitalului.
Instalaţia de drenare a apelor pluviale drenează apele pluviale spre instalaţia de
canalizare unitară a locaţiei cu un cămin de limită de proprietate amplasat la ieşirea din
clădire înspre strada Morilor.
Pe alocuri există infiltraţii de apă în elevaţii şi fundaţii au afectat zidăria
construcţiei aflată sub şi deasupra nivelul solului,
în clădire nu există reţea de hidranţi de interiori.
3.5.4. Instalaţia de ventilaţie

Clădirea nu este dotată cu instalaţie de vetilaţie mecanizată. Ventilaţia spaţiilor

este realizată natural prin deschiderea geamurilor ceea ce influenţează negativ calitatea
aerului interior şi nivelul de poluare sonoră.
3.5.5 Instalaţii electrice

Clădirea se alimentează cu energie electrica dntr-o firida electrica 0,4 kV

amplasata in exteriorul clădirii , care alimentează electric cele doua tablori electrice de
consum aflate la parter si etajul clădirii.
Tablourile electrice sunt vechi fiind executat când a fost construita ciadirea, care
nu mai prezintă o protecţie corespunzătoare, sunt echipate cu siguranţe tip LS fapt care
nu prezintă o protecţie corespunzătoare la scurtcircuit sau suprasarcina iar calibrarea lor
nu mai este sigura pentru protecţie la scurtcircuit si suprasarcina

Instalaţii electrice de iluminat si priza:

Instalaţia de iluminat si prize nu respecta"NP-061-02, care trebuie sa asigure
nivelele de iluminat din încăperi cu diverse destinaţii si activitati conform tabelului
E1 din acest normativ si a normativului 17/2011, nu mai este sigura si nu prezintă
necesitatea minima de confort.
Circuitele electice sunt îngropate in tuburi de protecţie cu conductoare de aluminiu
si nu respecta protecţia de incendiu care se impune cabluri cu propagare la flacara
deschisa de tip CYYF.
In decursul timpului instalaţia electrica s-a deteriorat, corpurile de iluminat sunt
flourescente tip FIA cat si duluii simple cu becuri incadescente care duce la un consum
mai mare de energie electrica.

46
 S C SFERA CON S.R L • SIBIU STR T.ÂRGU VINULUI NR 4 TEL 0722 2S? 307

In decursul timpului s-a suplimentat consumul cu diferite receptoare electrice

(încălzire, aparatura medicala, calculatoare, etc.) care sunt consumatoare de energie
electrica, iar instalaţia electrica este subdimensionata pentru astfel de receptoare.
Toate aparatajele existente (prize, întrerupătoarele, etc.) nu corespund normelor in
vigoare, adica nu sunt antibacteriane, fapt obligatoriu pentru spital.

Instalaţii electrice de iluminat de siguranţa:

Instalaţiile electrice de iluminat de siguranţa este doar pe casa scării si nu
acopera funcţionarea in întregime a acestuia, pentru evacuarea de persoane iar in unele
locuri este inexistent.
Corpurile de iluminat de siguranţa hidranti sunt inexistenţi.
Instalaţi de priza de pamant este formata din tarusi din ţeava OLZn legaţi intre ei
cu conductor OLZn de 40x4 in jurul clădirii iar instalaţia de paratrăsnet este inexistenta.

Sistemul de detecţie avertizare si alarmare in caz de incendiu

Sistemul de detecţie, avertizare si alertare in caz de incendiu este inexistent dar
necesar pentru prevenirea incendiilor.

3.6. Actul doveditor al forţei majore, după caz

Nu este cazul.

4. Concluziile expertizei tehnice şi, după caz, ale auditului energetic,

concluziile studiilor de diagnosticare

a) clasa de risc seismic;

Conform P 100-3/2008 cap. 8.2, încadrarea clădirii se face în Clasa Rs III, în care
se încadrează construcţiile care sub efectul cutremurului de proiectare pot prezenta
rlnnrnrlnri intt n-olo »
->
ii f'nmnifir>ntiw pini ironto c*+
u c y ia u a n o t iu v /iu ia ic v^cii o nu a lo u i& a < .u o c n n iiiiu c u iv o iy u iu n ^ u u u u u iu iu iu , H
ri io+i irolo or Io ooro
u u i iu u u iu

degradările nestructurale pot fi importante.

b) prezentarea a minimum două soluţii de intervenţie;

în abordarea soluţiilor, au fost luate în considerare două scenarii posibil de realizat.

Astfel, au fost analizate pentru eficientizarea energetică a clădirii soluţii care cuprind
aceleaşi măsuri de reabilitare cu diferenţe în ceea ce priveşte sursa de energie termică şi
anume:
Scenariu I Reabilitarea energetică fără pompe de căldură geotermale
care cuprinde
- implementarea măsurilor pasive de reabilitare termică propuse în audit;
- implementarea măsurilor de reabilitare a instalaţiilor termice, sanitare şi de ventilaţie;
- implementarea măsurilor de reabilitare a instalaţiilor electrice;
- reabilitarea surselor energetice varianta A (descrisă în subcapitolul 5.1 secţiunea b2)

47
 S C SFERA CON S R L - SIBIU STR TÂRGU \TNULU1 NU ■»TEL 0?22 2S^ 307

Scenariul II Reabilitarea energetică cu pompe de căldură geotermale

care cuprinde
implementarea măsurilor pasive de reabilitare termică propuse în audit;
implementarea măsurilor de reabilitare a instalaţiilor termice, sanitare şi de ventilaţie;
implementarea măsurilor de reabilitare a instalaţiilor electrice;
- reabilitarea surselor energetice varianta B (descrisă în subcapitolul 5.1 secţiunea b2)

c) soluţiile tehnice şi măsurile propuse de către expertul tehnic şi, după caz,
auditorul energetic spre a fi dezvoltate în cadrul documentaţiei de avizare a lucrărilor de
intervenţii:

Expertiză tehnică

Soluţia tehnica 1 - variant minimala

în această abordare pentru a menţine încadrarea clădirii în clasa de risc seismic Rs
III sunt necesare următoarele lucrări:
■ crearea unei zone perimetrale pasive pentru terenul de fundare, prin
etanşeizarea conturului clădirii, refacerea soclului clădirii şi a trotuarului de gardă;
■ refacerea integrităţii pereţilor de închidere din axele 1, 2 şi A prin injectarea
fisurilor cu pastă de ciment şi ţeserea traseului lor cu agrafe/elemente metalice;
■ repararearea planşeului peste etaj şarpantei şi a învelitorii (schimbarea
elementelor afectate de putregai, atac fungicid etc.);
■ refacerea sistemului de colectare şi evacuare a apelor.

Soluţia tehnica 2 - variant maximala

în această abordare pentru a menţine încadrarea clădirii în clasa de risc seismic Rs
III sunt necesare următoarele lucrări:
■ refacerea integrităţii şi întărirea pereţilor de închidere din axele 1, 2 şi A
prin injectarea fisurilor cu pastă de ciment şi cămăşuire la exterior cu plasă de
sârmă STNB 04/100*04/100;
■ repararea planşeului peste etaj, a şarpantei şi a învelitorii (schimbarea
elementelor afectate de putregai, atac fungicid etc.);
■ refacerea sistemului de colectare şi evacuare a apelor.

Audit energetic

Soluţiile recomandate pentru reducerea costurilor prin îmbunătăţirea performanţei

energetice a clădirii sunt:
• Soluţii recomandate pentru anvelopa clădirii - notate cu C
• Soluţii recomandate pentru instalaţiile aferente clădirii - notate cu I
• Pachete de soluţii - notate cu PS

Pe baza expertizei energetice se propun următoarele soluţii de îmbunătăţire a

izolării termice a clădirii:

48
 S C SFERA CON S R L - SIBIU STR TÂRGU VINULUI NR -JTEL 0722 2S7 307

Soluţia C1 - izolare suplimentara pereţi exteriori 10 cm polistiren expandat ignifugat

Soluţia C2 - Izolarea suplimentara a podului fals cu vata bazaltica 10 cm
Soluţia C3 - Izolarea suplimentara planseului subsolului cu vata bazaltica 10 cm
Soluţie C4 - înlocuirea tamplarie cu una eficienta energetic tip tripan R>1.2 m2K/W
Pentru instalaţiile clădirii se propun următoarele soluţii:
Soluţia 11 - centrala performanta condensatie + chiller + panouri solare ACM
Soluţia I2 - Pompa de căldură sol/apa + panouri solare ACM
Descrierea detaliată a soluţiilor de reabilitare energetică a anvelopei clădirii şi de
reabilitare energetică a instalaţiilor clădirii se regăseşte în documentaţia de audit
energetic anexă la acest studiu.
Soluţiile adoptate conduc la scăderea necesarului de căldură de calcul pentru
încălzire al clădirii, necesar de căldură care dimensionează mărimea instalaţiei de
încălzire centrală.
Au fost analizate din punct de vedere al eficientei energetice, economice si a
aspectului arhitectural doua scenarii care au la baza următoarele masuri de reabilitare
> Pachetul de soluţii 1 - termoizolarea clădirii + înlocuire centrala termica existenta
cu una in condensatie SUMA soluţiilor C1,C2, C3, C4+I1
> Pachetul de soluţii 2 - termoizolare clădirii la care se adauga si soluţiile de
intervenţii la instalaţia de încălzire (pompa de căldură sol/apa) si apa calda
menajera (panouri solare) SUMA soluţiilor C1,C2, C3+C4+I2

In urma analizei rezultatelor rezulta soluţia optima din punct de vedere energetic
este utilizarea PACHETULUI 2 - pompa de căldură sol/apa + panouri solare pentru
producere apa calda menajera. PACHETUL 2 (C1+C2+C3+I2) complet aduce economii
considerabile - 116883.7 kWh/an, o reducere a emisiilor de C02 cu 43% dar timpul de
recuperare este apropiat de 10 ani.
Soluţia este in continuare fiabila deoarece durata de viata a materialelor si
echipamentelor este de peste 20 ani. Mai mult, acest pachet îndeplineşte indicatorii din
ghidul programului.
In concluzie auditorul energetic recomandă aplicarea soluţiei din Pachetul B de
eîicienîtzare energetică a clădirii a uărui componentă a fust descrisă mai sus. Indicatorii
POR sunt respectaţi asa cum se poate observa din tabelele de mai jos.

d) recomandarea intervenţiilor necesare pentru asigurarea funcţionării conform cerinţelor

şi conform exigenţelor de calitate.

Din punct de vedere al expertizei tehnice se recomandă variant maximala, respectiv

reabilitarea imobilului existent, fiind mai avantajoasă din punct de vedere financiar şi
totodată putându-se obţine aceleaşi rezultate în condiţiile în care se vor respecta
măsurile propuse de reabilitare şi consolidare.
în timpul execuţiei şi a exploatării se vor respecta toate normele şi normativele în
vigoare şi orice neconcordanţă cu exeprtiza tehnică va fi adusă în mod obligatoriu la
cunoştinţa proiectantului, executantului şi expertului tehnic. De asemenea toate lucrările
de intervenţie vor se vor realiza de firme specializate cu experienţă în domeniu, fiind
urmărite de dirigintele de şanntier, responsabilul tehnic cu execuţia şi de proiectant.

49
 Recomandările auditorului energetic pentru reducerea costurilor prin îmbunătăţirea
performanţei energetice a instalaţiilor clădirii constau in:
• Instalarea sistemelor de încălzire care utilizează energie regenerabila, inclusiv
înlocuirea sau completarea sistemelor clasice de încălzire.
• Adaptarea si reglarea sistemului de încălzire la necesarul de căldură redus , ca
urmare a eficientizarii termice.
• Demontarea si spalarea corpurilor de încălzire sau înlocuirea lor.
• Echilibrarea termo-hidraulica a reţelei de distribuţie , corpurilor de încălzire si
coloanelor de agent termic.
• Montarea robinetilor cu termostat pe racordul tuturor corpurilor de încălzire care nu
sunt doechipati cu robineti cu termostat.
• îndepărtarea obiectelor care împiedica cedare de căldură a radiatoarelor către
spatial
• locuit
• Introducerea intre perete si radiator a unei suprafeţe reflectante a căldurii radiante
• Echilibrarea termo-hidraulica a reţelei de distribuţie a apei calde de consum
• înlocuirea obiectelor sanitare uzate.
• Montarea bateriilor amestecatoare performante

In urma analizei rezultatelor rezulta soluţia optima din punct de vedere energetic
este utilizarea PACHETULUI 2 - pompa de căldură sol/apa + panouri solare pentru
producere apa calda menajera. PACHETUL 2 (C1+C2+C3+I2) complet aduce economii
considerabile - 116883.7 kWh/an, o reducere a emisiilor de C02 cu 43% dar timpul de
recuperare este apropiat de 10 ani.
Soluţia este in continuare fiabila deoarece durata de viata a materialelor si
echipamentelor este de peste 20 ani. Mai mult, acest pachet îndeplineşte indicatorii din
ghidul programului.

5. Identificarea scenariilor tehnico-economice (minimum două) şi

analiza detaliată a acestora

Obiectul documentaţiei tehnico-economice este acela de a analiza variantele existente şi

de a selecta cea mai bună opţiune astfel încât să fie posibilă implementarea proiectului în cele
mai bune condiţii.
Având în vedere obiectivul proiectului şi natura investiţiei au fost identificate două variante
posibile care conduc la creşterea eficientizării clădirii şi care necesită o analiză atentă, şi anume:
Scenariu I Reabilitarea energetică fără pompe de căldură geotermale care cuprinde:
- implementarea măsurilor pasive de reabilitare termică propuse în audit;
- implementarea măsurilor de reabilitare a instalaţiilor termice, sanitare şi de ventilaţie;
- implementarea măsurilor de reabilitare a instalaţiilor electrice;
- reabilitarea surselor energetice varianta A (descrisă în subcapitolul 5.1 secţiunea b2)

Scenariul II Reabilitarea energetică cu pompe de căldură geotermale care cuprinde:

implementarea măsurilor pasive de reabilitare termică propuse în audit;
implementarea măsurilor de reabilitare a instalaţiilor termice, sanitare şi de ventilaţie;
implementarea măsurilor de reabilitare a instalaţiilor electrice;
50
 S C SFERA CON S R L - SIBIU STR T.ARGU VINULUI NR 4 TEL 0722 2S7 Î07
- reabilitarea surselor energetice varianta B (descrisă în subcapitolul 5.1 secţiunea bl)

Realizarea analizei scenariilor tehnico-economice şi stabilirea celei mai potrivite alternative

pentru realizarea proiectului o vom face ţinând cont de un grup de criterii atât de natură
economică, cât şi tehnică şi legislativă.
în continuare sunt descrise din punct de vedere tehnic soluţiile privind lucrările de intervenţii
propuse la nivelul clădirii pe toate specialităţile, fiind detaliate separat pe scenarii acolo unde se
impune (reabilitarea surselor energetice).

5.1. Soluţia tehnică, din punct de vedere tehnologic, constructiv, tehnic,

funcţional arhitectural şi economic

a) descrierea principalelor lucrări de intervenţie pentru consolidarea elementelor,

subansamblurilor sau a ansamblului structural

Din punct de vedere al lucrărilor legate de consolidarea structurii clădirii soluţia

propusă de expert este valabilă în ambele scenarii analizate în acest capitol.
Expertul tehnic a propus următoarele lucrări de intervenţie în ceea ce priveşte
consolidarea structurii clădirii:
■ refacerea integrităţii şi întărirea pereţilor de închidere din axele 1, 2 şi A
prin injectarea fisurilor cu pastă de ciment şi cămăşuire la exterior cu plasă de
sârmă STNB 04/100x04/100;
■ repararea planşeului peste etaj, a şarpantei şi a învelitorii (schimbarea
elementelor afectate de putregai, atac fungicid etc.);
■ refacerea sistemului de colectare şi evacuare a apelor.

b) descrierea, după caz, şi a altor categorii de lucrări

b. 1 Arhitectura

Prin proiect se doreşte eficientizarea energetică a dispensarului din cadrul

Spitalului de Pneumoftiziologie Sibiu.
Eficienţa energetică nu înseamnă doar economii în buget, ci şi o atitudine
responsabilă faţă de consumul de energie prin eliminarea pierderilor şi folosirea eficientă
a resurselor de energie. Pentru îmbunătăţirea considerabilă a eficienţei energetie a
clădirii din prezentul proiect, se propun lucrări de izolare a faţadei, înlocuire a tâmplăriei,
de reabilitare termică a sistemului de încălzire, modernizare a instalaţiei de ditributiei a
agentului termic, modernizarea instalaţiilor electrice, etc. Toate aceste lucrări sunt menite
să sporească eficienţa energetică a clădirii.
Indicatori tehnici ai construcţiei propuse:

regim înălţime: S + P + E

51
 S C SFERA CON S R L - SIBIU STR TÂRGUVINULUI NR 4 TEL 0~22 2Î~> 307

Elemente dimensionale, suprafeţe ocupate (arii), volum

cota ± O.OOm = +1.25m faţă de CTA;

înălţime maximă existenta: +10.80m fata de cota ± 0,00m
POT existent: neschimbat
CUT existent: neschimbat

Suprafaţă construită existenta (Sce) = 270 mp (nechimbat)

Suprafaţă desfăşurată existenta (Sde) = 800 mp (nechimbat)
Suprafaţa utila desfasurata existenta (Sud) = 556.28 mp (nechimbat)

Suprafaţă teren = 1039 mp

Categoria e importanţă: C
Funcţiuni propuse (neschimbate)

Prin prezentul proiect se propun următoarele măsuri de creştere a eficientei

energetice a clădirii si măsuri conexe care contribuie la implementarea proiectului:

Refacerea integrală a instalaţiilor de apă-canal/termice/ventilaţie cu realizarea de

noi trasee, acolo unde este cazul, deoarece agentul termic şi apa caldă sanitară nu
mai ajung la parametrii necesari utilizării. Ventilaţia spaţiilor este realizată natural
prin deschiderea geamurilor ceea ce influenţează negativ calitatea aerului interior şi
nivelul de poluare sonoră este prea mare.
- Proiectarea şi realizarea unei centrale termice proprii amplasate în spaţiul destinat
situat la demisol pe actualul amplasament deoarece agentul termic şi apa caldă
sanitară nu mai ajung la parametrii necesari utilizării.
Refacerea instalaţiilor electrice existente şi realizarea de trasee noi (iluminat, prize
pentru apartură din dotarea secţiilor, instalaţii semnalizare, curenţi slabi, etc.),
deoarece tablourile electrice sunt vechi, fiind executate cu mult timp în urmă, care
nu mai prezintă o protecţie corespunzătoarei fapt care nu prezintă o protecţie
corespunzătoare la scurtcircuit sau suprasarcină, iar calibrarea lor nu mai este
sigură pentru protecţie la scurtcircuit si suprasarcina. Instalaţia de iluminat şi prize
nu respecta"NP-061-02, care trebuie să asigure nivelele de iluminat din încăperi
cu diverse destinaţii şi activităţi, conform tabelului E1 din acest normativ şi a
normativului 17/2011, nu mai este sigură şi nu prezintă necesitatea minimă de
confort. Circuitele electice sunt îngropate în tuburi de protecţie cu conductoare de
aluminiu si nu respectă protecţia de incendiu care se impune, cabluri cu propagare
la flacără deschisă de tip CYYF. în decursul timpului, instalaţia electrică s-a
deteriorat.
Se va consolida clădirea conform expertizei tehnice.
Reparaţii tencuieli interioare în zonele de intervenţie, se va reface stratul suport
(tencuieli+glet) + stratul finit (zugrăveli cu lavabila antimicrobiana) în zonele unde se
vor efectua spargeri pentru instalaţii electrice, sanitare, termice, la şpaleţii
tâmplăriilor schimbate etc.

52
 Reparaţii pardoseli interioare în zonele de intervenţie.
Se vor lua măsuri de eliminare a infiltraţiilor de apă de la nivelul bazei pereteţiilor şi
planşeului subsolului şi a parterului, conform studiilor de specialitate.
Etanşeizare conturului clădirii, refacerea soclului clădirii şi a trotuarului de gardă,
conform expertizei tehnice.
Zugrăveli interioare la pereţi şi tavane în zonele de intervenţie, se va reface stratul
suport (tencuieli+glet) + stratul finit (zugrăveli cu lavabila antimicrobiana) în zonele
unde se vor efectua spargeri pentru instalaţii electrice, sanitare, termice, la şpaleţii
tâmplăriilor schimbate etc.
Reparaţii/Reabilitări/înlocuirea de tâmplării interioare. Actualele tâmplării nu mai
sunt etanşe şi se pierde căldura din saloane.
Termoizolarea exterioara a pereţilor exteriori ai clădirii, conform normelor ISU, cu
refacerea elementelor decorative ale construcţiei, deteriorate atât în urma
intervenţiilor cât şi datorită impactului vremii.
Termoizolarea planşeului subsol. Se propune termoizolarea la intradosul planşeului,
în zona spaţiilor comune cu vată minerală bazaltică de 10 cm grosime aplicată prin
lipire, protejată cu o masa de şpaclu armată (conform auditului energetic).
Izolarea termică a planşeului podului, conform normelor ISU, cu vata bazaltică 10
cm (conform auditului energetic).
Zugrăveli exterioare rezistente la apă.
Se vor executa lucrări de reabilitare a tâmplăriilor exterioare din lemn, păstrând
imaginea exterioară originală a clădirii. Se va demonta a doua fereastra a
ferestrelor duble din lemn (cea dinspre interior) şi se va înlocui cu ferestre din
tâmplărie din lemn stratificat şi geam termoizolant, ce va păstra forma, dimensiunea
şi direcţia de deschidere a celei originale.
Se vor executa lucrări de refacere a faţadelor în urma intervenţiilor de eficientizare.
Se vor reface toate ornamentele, ancadramentele etc. păstrând imaginea originală
a clădirii şi se vor folosi finisaje şi culori asemănătoare celor originale.
Se vor executa lucrări de reabilitare/reparaţii la structura de lemn a şarpantei,
conform expertizei tehnice. Se vor înlocui elementele deteriorate/cariate etc. Se vor
executa lucrări de reparaţii la învelitoarea din ţiglă ceramică. Se vor înlocui
elementele deteriorate/lipsă cu piese identice celei originale.
Se va reface sistemul de colectare şi evacuare a apelor meteorice.
Montarea pe şarpanta cu orientarea sud a aprox.12 mp panouri solare. Instalaţia va
descărca energia termică în termoacumulatr şi va fi dotată cu grup de pompare şi
umplere, vas de expansiune etc.
Se va realiza o rampă de acces pentru persoanele cu dizabilitaţi la accesul principal
de la nivelul parterului, pe latura de Vest a clădirii.
Se vor monta indicatoare de îndrumare la accesurile în clădire.

închiderile exterioare si interioare

Se propun o serie de consolidări a clădirii, după cum urmează (conform expertizei

tehnice):
- Crearea unei zone perimetrale pasive pentru terenul de fundare, prin
etanşeizarea conturului clădirii, refacerea soclului clădirii şi a trotuarului de gardă;
- Refacerea integrităţii pereţilor de închidere ce prezintă fisuri, prin injectarea
fisurilor cu pastă de ciment şi ţeserea traseului lor cu agrafe/elemente metalice;

53
 S C SFERA CON S R L - SIBIU STR TÂRGU VINULUI NR4 TEL 0722 2$^ 3C7

- Repararearea planşeului peste etaj şarpantei şi a învelitorii (schimbarea

elementelor afectate de putregai, atac fungicid etc.);
- Refacerea sistemului de colectare şi evacuare a apelor.
Finisaje interioare

Pardoseli

Se vor reface pardoselile din zonele de intervenţii. Se vor efectua lucrări de

curăţire şi dezinfectare minuţioasă după care se va reface stratul suport + stratul finit,
similar cu cel existent în prealabil.
Se va hidroizola placa de pe sol de la nivelul subsolului, conform auditului
energetic. Se propune termoizolarea la intradosul planşeului, în zona spaţiilor comune cu
vată minerală bazaltică de 10 cm grosime aplicată prin lipire, protejată cu o masa de
şpaclu armată (conform auditului energetic).
în spaţiile în care pardoseala trebuie refăcută ca rezultat al lucrărilor de intervenţie
efectuate, se vor executa lucrări de curăţire si dezinfectare foarte minuţioasă a fiecărui
spaţiu în parte

Pereţi si tavane

Se vor reface finisajele din zonele de intervenţii. Se vor efectua lucrări de curăţire,
după care se va reface stratul suport (tencuieli+glet) + stratul finit (zugrăveli cu lavabila
antimicrobiana), în zonele unde se vor efectua spargeri pentru instalaţii electrice,
sanitare, termice, la şpaleţii tâmplăriilor schimbate etc.
Se interzice folosirea materialelor de finisaj care prin alcătuirea lor sau prin modul
de punere în operă pot favoriza dezvoltarea de organisme parazite (artropode, acarieni,
mucegiuri) sau a substanţelor nocive ce pot periclita sănătatea omului.

Tâmpiărie exterioară

Se vor executa lucrări de reabilitare a tâmplăriilor exterioare din lemn, păstrând

imaginea exterioară originală a clădirii. Se va demonta a doua fereastra a ferestrelor
duble din lemn (cea dinspre interior) şi se va înlocui cu ferestre din tâmpiărie din lemn
stratificat şi geam termoizolant, ce va păstra forma, dimensiunea şi direcţia de
deschidere a celei originale.
La faza de Proiect Tehnic se vor realiza relevee detaliate a fiecărei piese de
tâmpiărie originală. Tâmplăria propusă din lemn stratificat cu geam termoizolnat va fi
identică cu tâmplăria originală.

Tâmpiărie interioară

Se vor executa lucrări de reparaţii/reabilitare/înlocuire a tâmplăriilor interioare. Se

vor păstra şi reabilita tâmplăriile originale. Tâmplăriile complet deteriorate sau cele
schimbate necorespunzător şi care prezintă deteriorări se vor înlocui cu tâmplării noi din
MDF.

54
 S C SFERA CON S R L - SIBIU STR TARGU VINULUI NU 4 TEL 0722 287 307

Finisaje exterioare

Rezistenţa termică a pereţilor exteriori din cărămidă este relativ slabă

neincadrandu-se în normele în vigoare. Pentru creşterea confortului termic, în urma
auditului energetic al clădirii, se propune termoizolarea întregii clădiri, conform normelor
ISU.
înainte de a începe izolarea termică a clădirii, se vor identifica toate cauzele care
conduc la infiltraţii ale apei în anvelopă şi se vor lua măsuri de eliminare a acestora.
Orice operaţiune de izolare termică este necesar a se executa pe o structură uscată fără
existenţa umidităţii provenite din infiltraţii si igrasie.
Se vor îndepărta finisajele exterioare deteriorate şi se va interveni asupra pereţilor
pentru îndepărtarea şi combaterea pe viitor a infiltraţiei de apă şi igrasiei.
Se propune soluţia izolării pereţilor exteriori cu polistiren expandat ignifugat de
faţadă de 10 cm grosime protejat cu o masa de şpaclu de minim 5 mm grosime şi
tencuiala acrilica structurată de minim 1.5 mm grosime.
Soluţia prezintă următoarele avantaje:
• corectează majoritatea funcţiilor termice;
• conduce la o alcătuire favorabilă sub aspectul difuziei la vaporii de apă şi al
stabilităţii termice ;
• protejează elementele de construcţie structurale precum şi structura în ansamblu
de efectele variaţiei de temperatură a mediului exterior;
• nu conduce la micşorarea ariilor utile;
• permite realizarea prin aceeaşi operaţie a renovării faţadelor;
• nu necesită modificarea poziţiei corpurilor de încălzire şi a conductelor instalaţiei
de încălzire;
• permite utilizarea spaţiului de locuit în timpul executării lucrărilor de reabilitare şi
modernizare;
• nu afectează pardoselile tencuielile zugrăvelile şi vopsitorii interioare existente
durata de viaţă garantată de regulă cel puţin 15 ani
Stratul suport trebuie pregătit minuţios înainte de montarea termoizolaţiei, verificat
şi eventual reparat, inclusiv în ceea ce priveşte planeitatea şi curăţat de praf şi depuneri.
OC VUI :ecuta lucrări de refacere a faţadelor în urma intervenţiilor de
eficientizare. Se vor reface ornamentele, ancadramentele etc., păstrând imaginea
originală a clădirii.
Faţadele se vor finisa cu tencuiala acrilica structurată de minim 1.5 mm grosime,
în culori asemănătoare celor originale (conform planşelor de arhitectură - propunere).

Acoperişul si invelitoarea

Acoperişul este de tip şarpantă dulgherească, realizat în întregime din lemn şi

consolidat cu nituri metalice. Invelitoarea este din ţiglă ceramică.
Se vor executa lucrări de reabilitare/reparaţii la structura de lemn a şarpantei,
conform expertizei tehnice. Se vor înlocui elementele deteriorate/cariate etc. Se vor
executa lucrări de reparaţii la invelitoarea din ţiglă ceramică. Se vor înlocui elementele
deteriorate/lipsă cu piese identice celei originale.
Se va termoizoa planşeul podului, conform normelor ISU şi conform auditului
energetic, cu vata bazaltica 10 cm.
Se vor monta pe şarpanta orientată spre sud 12 mp panouri solare.
55