Sunteți pe pagina 1din 21

Scurt istoric

SC „Service CNC” SRL a fost înființată în 2003. Ideea creării unei companii a fost
dictată de tendințele vremurilor și de cerințele pieței, precum și datorate fuziunii
potențialul financiar și științific al unui grup de oameni cu gândire similară, care
sunt gata să realizeze
idei proprii în domeniul reparației și modernizării echipamentelor tehnologice,
sistemelor de service și soluțiilor.

Mulți ani de experiență practică și înaltă calificare a inginerilor permite


implementarea diferitelor proiecte în automatizarea proceselor tehnologice.

Pag.
I.P. CEEE AT 4. 116. 001 NE
Mod. Pag. Nr.document. Semnăt. Data 21
Serviciile pe care le oferă compania SC „Service CNC” SRL
 Automatizari industriale
 Proiectarea schemelor
 Modernizare
 Programarea PLC
 Instalarea utilajelor metalurgice
 Reparaţia utilajelor tehnologice - comerciale

Structura organizatore a întreprinderii


SC „Service CNC” SRL

Mecanic

Contabil Director
Mecanic

Inginer Inginer Inginer


Electronist electronist electronist

Pag.
I.P. CEEE AT 4. 116. 001 NE
Mod. Pag. Nr.document. Semnăt. Data 21
Ce sunt sistemele CNC și care sunt
principalele lor avantaje
Folosite pentru prima dată la sfârșitul anilor ‘50, sistemele cu comandă numerică
computerizată permit operarea mașinilor unelte prin dispozitive electronice.
Utilajele cu CNC le-au înlocuit treptat pe cele clasice, operate manual, permițând
efectuarea unor operațiuni variate, specifice proceselor de producție industrială.
De la industria aeronautică, medicală și militară până la industria chimică, cea a
confecțiilor sau cea alimentară, mașinile unelte cu CNC eficientizează procesele de
producție prin precizie înaltă, capacitate de lucru mai mare și durată de activitate
mai scurtă.
Iată principalele avantaje ale folosirii sistemelor CNC:

 Mașinile unelte cu CNC pot fi folosite continuu, crescând productivitatea și


oferind un control mai mare asupra proceselor industriale.
 Spre deosebire de strungurile sau centrele de frezare clasice, mașinile unelte
cu CNC nu necesită un grad ridicat de expertiză a operatorului.
 Interfața mașinilor CNC este ușor de învățat și utilizat, oferind posibilitatea
de a simula operarea utilajului.
 Prin programe software avansate, mașinile unelte cu CNC permit realizarea
unor produse greu de proiectat prin modalitățile clasice.
 Sistemele CNC reduc în mod considerabil costurile de producție necesare
fabricării produselor în serie.
 Capabilitățile strungurilor CNC, ale centrelor de frezare CNC și ale roboților
industriali pot fi perfecționate permanent prin dezvoltarea software-ului
folosit.
 Prin modificarea parametrilor de funcționare, utilajele cu CNC pot fi
programate rapid pentru realizarea unor operațiuni foarte diverse, cu grade
de complexitate diferite.
 Utilajele cu CNC reduc riscurile proceselor de producție și asigură siguranța
operatorilor.

Pag.
I.P. CEEE AT 4. 116. 001 NE
Mod. Pag. Nr.document. Semnăt. Data 21
Strunguri – evolutie, parti componente, utilizare

Masinile-unelte strunguri sunt echipamente care rotesc piesa de prelucrat in jurul


axelor sale pentru a realiza diferite operatii, precum: taiere, slefuire, gaurire,
deformare, fatetare, strunjire etc. cu scule taietoare aplicate pe piesa de prelucrat si
creaza un obiect simetric fata de axa de rotatie.

Diferitele modele de strunguri sunt utilizate pentru prelucrarea lemnului,


prelucrarea metalului, spreiere termica sau prelucrarea sticlei.

Partile componente ale unui strung


Un strung poate sau nu sa fie prevazut cu stand sau picioare pozitionate pe podea
asigurand pozitionarea acestuia la o inaltime convenabila de lucru.

Exista modele de strunguri de dimensiuni reduse care pot fi pozitionate pe un banc


de lucru sau masa si nu necesita stand (asa-numitele strunguri de banc).

Aproape toate modelele de strunguri sunt dotate cu un batiu care este (aproape
intotdeauna) orizontal (desi strungurile cu actionare CNC au batiul pozitionat
inclinat sau vertical pentru a permite spanului sa cada).

Miscarea de rotatie se realizeaza cu ajutorul unui ax cu rulmenti, pozitionat


orizontal, paralel cu batiul strungului, denumit axul strungului.

Pag.
I.P. CEEE AT 4. 116. 001 NE
Mod. Pag. Nr.document. Semnăt. Data 21
Axurile sunt adesea prevazute cu orificii cu filet sau receptii de tip Morse pentru a
permite fixarea accesorilor in axul strungului sau trecerea pieselor de prelucrat mai
lungi decat distanta dintre varfuri.

Axurile sunt actionate fie cu ajutorul unei pedale de picior si cutie de viteze cu roti
dintate, fie cu ajutorul unei fulii cu o curea de transmisie, de un motor electric.

In cazul modelelor de strunguri moderne, motorul este pozitionat fie in capul de


actionare al strungului, fie in partea stanga, fie in standul echipamentului.

Strunguri – utilizare
Atunci cand o piesa de prelucrat este fixata intre capul de actionare si pinola se
spune ca este fixata intre varfurile strungului.

Atunci cand piesa de prelucrat este sustinuta la ambele capete, aceasta este mult
mai stabila si suporta sa fie aplicata o forta considerabil mai mare prin intermediul
sculelor aschiatoare, la un unghi de rotatie corespunzator, fara ca piesa sa se
slabeasca.

Atunci cand piesa este fixata doar in axul capului de actionare al unui strung,
operatiunea de prelucrare este denumita fatetare.

Pag.
I.P. CEEE AT 4. 116. 001 NE
Mod. Pag. Nr.document. Semnăt. Data 21
Piesa de prelucrat este mai putin stabila si suporta sa fie aplicata o forta mai mica
prin intermediul sculelor aschiatoare la un unghi de rotatie corespunzator, decat in
cazul fixarii acesteia intre varfuri.

Atunci cand piesa este prelucrata pe o anumita axa de rotatie si apoi fixata pentru a
fi prelucrata pe o alta axa, operatiunea se numeste strunjire excentrica sau strunjire
multi-axiala.

Rezultatul unei astfel de prelucrari este o piesa cu diferite sectiuni simetrice dar,
piesa ca un intreg, nu este simetrica.

Strung carusel
Un strung carusel (sau strung vertical) este un strung destinat prelucrării
pieselor de mari dimensiuni și care sunt prinse pe un platou orizontal. Strungurile
carusel au arborele principal dispus vertical, iar platoul se rotește în plan orizontal,
ceea ce facilitează montarea pieselor voluminoase și grele, dificil de prins în
strungurile orizontale. În general sunt strunguri de mari dimensiuni, diametrul
platoului fiind între 1 m și 15 m.

Operații de prelucrare pe strung carusel


Pe strungurile carusel se pot efectua, în mod obișnuit sau prin adaptarea de
dispozitive speciale (de frezare sau rectificare), toate operațiile tehnologice de
strunjire cilindrică, conică și plană, exterioară și interioară, de găurire și alezare,
precum și de filetare în sistemul metric sau în țoli.

Clasificarea strungurilor carusel


Principalele criterii de clasificare a strungurilor carusel sunt construcția, destinația
și gradul de automatizare al procesului de lucru.[1] Din punctul de vedere al
construcției, strungurile carusel se clasifică după numărul montanților și felul
traversei. După numărul montanților se deosebesc:

 strunguri cu un montant, destinate prelucrării pieselor cu diametrul maxim


de 1650...1800 mm;
 strunguri cu doi montanți, pentru prelucrarea pieselor cu diametrul mai mare
de 1800 mm.
După felul traversei, strungurile carusel sunt:

 cu traversă mobilă care se poate deplasa, mecanic sau manual, în plan


vertical, pe ghidajele montanților; aceste strunguri sunt destinate pentru
prelucrarea pieselor cu înălțimi mari;

Pag.
I.P. CEEE AT 4. 116. 001 NE
Mod. Pag. Nr.document. Semnăt. Data 21
 cu traversă fixă, montată fără posibilitatea de deplasare, pe unul sau doi
montanți; strungurile cu traversă fixă se utilizează pentru prelucrarea pieselor
de înălțime relativ mică (sub 700 mm).
După destinație strungurile carusel se clasifică în două categorii:

 universale, întrebuințate pentru prelucrarea pieselor de diferite forme;


 speciale, întrebuințate pentru prelucrarea unor piese de anumite forme, de
exemplu pentru strunjirea roților și bandajelor de material rulant.
După gradul de automatizare, strungurile carusel se pot clasifica astfel: strunguri
cu comandă manuală și strunguri carusel semiautomate, la care comenzile ciclului
de lucru sunt obținute automat, cu excepția schimbării piesei de prelucrat.[2]
Parametrul principal prin care sunt caracterizate strungurile carusel este diametrul
maxim (Dmax) ce se poate prelucra pe strung, cu poziția extremă a căruciorului pe
ghidajele orizontale ale traversei.

Principiul de lucru
Mișcarea principală este mișcarea de rotație a platoului. Mișcările de avans
sunt efectuate prin deplasările orizontale și verticale ale cărucioarelor verticale,
montate pe traversă, și prin deplasările orizontale și verticale ale căruciorului
lateral.

Pag.
I.P. CEEE AT 4. 116. 001 NE
Mod. Pag. Nr.document. Semnăt. Data 21
Masina de rectificat in coordonate
În diferite ramuri ale industriei există proiecte în cadrul cărora sunt necesare
operațiuni de înaltă finisare. Procedura de rectificare în sine, care indică o
„modificare” sau o „corectare”, are ca scop aducerea obiectului respectiv la forma,
dimensiunile și caracteristicile dorite. Această operațiune este executată cu ajutorul
unei mașini de rectificat în coordonate. O mașină de rectificat în coordonate este o
mașină-unealtă care, prin intermediul unui polizor, care la rândul său poate avea
diferite forme, efectuează o finisare de înaltă clasă și finală, după degroșare. Prin
urmare, o mașină de rectificat în coordonate, așa cum sugerează însuși numele
său, este un tip de mașină de rectificat de înalt nivel, care se folosește de
coordonate pentru a executa operațiunea, fiind, prin urmare, mult mai precisă,
având în vedere capacitatea sa de a obține o acuratețe dimensională și geometrică
substanțială.
 Prelucrare de înaltă precizie a pieselor
 Înaltă precizie prin utilizarea coordonatelor
 Se limitează la prelucrarea suprafețelor

Suprafete si materiale diferite


Suprafețele cărora li se adresează în mod normal procedura de finisare sunt
multiple: plane, cilindrice, conice, prin urmare atât interne, cât și externe. În mod
normal, materialul din care sunt formate suprafețele este metalul, însă se poate
utiliza și pe materiale mai rigide. Totuși, pentru fiecare tip de suprafață se aplică un
anumit tip de mașină de rectificat în coordonate: la rotund, universale, fără centre,
pentru interior și pentru exterior, universale, speciale pentru planuri orizontale și
pentru planuri verticale.

Cum arata o masina de rectificat in coordinate


O astfel de mașină-unealtă este formată din mai multe părți: întâi,
o masă care are rol de „a aduce piesa” de rectificat. Aceasta, împreună cu pilonul
vertical, este susținută de un banc de lucru. Bancul de lucru conține totalitatea
roților care acționează controlul transferului longitudinal și transversal al mesei și
al dispozitivului mecanic care transmite mișcarea de rotire la unealtă sau mandrinul
cu dispozitiv de șlefuire.

La rândul său, polizorul se rotește în jurul unei axe verticale sau al unei axe
orizontale. În baza acestei diferențe și în funcție de tipul suprafeței se utilizează
polizoare diferite: pentru prima, de exemplu, se obține un proces de rectificare
foarte rapid, pentru a doua se pot rectifica inclusiv crestăturile longitudinale și
arbori cu striații.

Pag.
I.P. CEEE AT 4. 116. 001 NE
Mod. Pag. Nr.document. Semnăt. Data 21
Marci si producatori de masini de rectificat in coordinate
Dacă ați decis să achiziționați mașini de rectificat în coordonate, dintre diferitele
mărci ce pot fi luate în considerare, fiind printre cele mai cunoscute, se află
MOORE, sau un alt producător de referință este producătorul elvețian JEHLE AG.
Să nu uităm nici de SHUTTE din Colonia sau de HARDINGE. Puteți opta și
pentru variante de utilaje second hand, în cazul in care bugetul alocat este unul
limitat.

Pag.
I.P. CEEE AT 4. 116. 001 NE
Mod. Pag. Nr.document. Semnăt. Data 21
Masina de alezat si frezat orizontal
Masina de frezat este acea masina-unealta care asigura prelucrarea
prin aschiere a unor piese cu ajutorul sculelor denumite freze. Pentru aceasta,
o masina de frezat trebuie sa asigure miscarile relative dintre scula si
piesa, necesare procesului de aschiere. In mod obisnuit aceste miscari se executa
astfel:

- scula aschietoare (freza) executa o miscare de rotatie cu turatia n aceasta


constituind miscarea principala de aschiere;

- piesa impreuna cu masa de lucru executa o miscare de avans, care de


regula este rectilinie, mai rar circulara.

In afara acestor miscari, masina trebuie sa mai asigure si miscari


de pozitionare a piesei fata de scula.

In timpul prelucrarii, in majoritatea cazurilor, freza ocupa o asemenea


pozitie in spatiu incat axa ei de rotatie sa fie orizontala (fig.1,a)
sau verticala (fig.2,b). Rezulta de aici, ca masina de frezat trebuie sa asigure
frezei un din aceste pozitii, uneori ambele, sau chiar pozitii intermediare.

In ceea ce priveste regimul de aschiere, orice masina de frezat  trebuie


sa asigure regimul optim de prelucrare. Aceasta inseamna ca masina  trebuie sa
permita realizarea diferitelor viteze de aschiere si avansuri cerute de
forma, dimensiunile, materialul piesei prelucrate si precizia impusa acesteia.

Pentru a obtine piese cu dimensiuni precise si suprafete netede este necesar


ca masina sa fie robusta, rigida, iar partile ei componente, precis executate
si. montate. Pornindu-se de la aceste cerinte, in industrie s-au
raspandit numeroase tipuri de masini de frezat diferentiate dupa constructie,
destinatie etc.

1. Clasificarea masinilor de frezat


2.

Clasificarea masinilor de frezat se face dupa diferite criterii, cel mai


frecvent acestea fiind clasificate dupa destinatia pe care o au si dupa criterii
constructive, in tabelul 1 este prezentata clasificarea masinilor de frezat dupa

Pag.
I.P. CEEE AT 4. 116. 001 NE
Mod. Pag. Nr.document. Semnăt. Data 21
destinatie. Se constata ca, dupa domeniul de utilizare, masinile de frezat pot fi
impartite in doua mari grupe: masini de frezat cu destinatie generala si masini de
frezat cu  destinatie speciala.

1.1. Masini de frezat cu consola. Pe aceste masini se pot executa cele mai


diverse prelucrari. Ele sunt masini destinate fabricatiei de unicate si de serie   mica.
Masinile de frezat cu consola reprezinta grupa de baza a masinilor de frezat. Ele au
drept caracteristica principala, dupa cum arata insasi denumirea lor, consola care
sustine masa de lucru. Datorita sistemului de fixare a mesei, aceste masini sunt
destinate prelucrarii pieselor mici, care necesita o mare varietate de operatii.

Astfel, pe masinile de frezat cu consola se pot prelucra: suprafete plane sau


profilate, canale de diferite tipuri, came, roti dintate, suruburi-melc etc.

Dupa pozitia arborelui principal, aceste masini pot fi :                           

-  orizontalele care arborele principal al masinii este asezat orizontal;

-  verticale la care arborele principal este asezat vertical;

-  universale  la care, spre deosebire de masinile de frezat orizontale si


verticale, masa se poate roti in plan orizontal cu un anumit unghi in ambele
sensuri.   

Masinile de frezat orizontale (fig.9,a) se compun din placa de baza 1 pe care


este asezat batiul 2 care are prevazute pe partea din fata ghidajele verticale 3, in lungul
carora se deplaseaza consola 4, actionata in sens vertical de surubul
conducator 5. Exista variante constructive care asigura o rigiditate mai buna consolei
(fig.9,b).  Pe consola sunt prevazute ghidajele orizontale 6 perpendiculare pe
ghidajele de pe batiu, in lungul lor deplasandu-se sania transversala 7, iar pe aceasta,
in sens longitudinal, masa de lucru 8. Aceasta poate executa trei miscari de avans:
avans longitudinal II cu viteza vsL , avans transversal III cu viteza vsT , avans
vertical IV cu viteza vsV  . Miscarea principala I o executa arborele principal 9 care se
roteste cu turatia nas, acesta antrenand in miscare scula (freza) F montata pe dornul
port-freza 10. Dornul port-freza este rigidizat fiind sustinut si de lagarul 11 al
bratului suport 12.

O varianta constructiva de arbore principal de frezare este reprezentata in figura


10. Se observa tija filetata 10 de fixare a sculei sau a dornului port-freza pe suprafata
conica interioara a arborelui principal, precum si pana de antrenare a acestora 11.

Pag.
I.P. CEEE AT 4. 116. 001 NE
Mod. Pag. Nr.document. Semnăt. Data 21
Masina de frezat universala pentru scularie este destinata prelucrarii
unor piese complexe de dimensiuni mici. Dintre acestea, sculele aschietoare de
cele mai diverse tipuri (freze, cutite de strung, de rabotat, de mortezat,
stante, matrite etc.) sunt corpuri geometrice complicate a caror realizare este
foarte dificila.

Aceste scule pot fi prelucrate pe masini-unelte special construite Prevazute cu


largi posibilitati de reglare si cu dispozitive foarte variate. O astfel de masina-unealta
este si masina de frezat universala, pentru scularie aflata ta mod curent in dotarea
sectiilor de scularie, in matriterii si in sectiile de prototipuri Aceasta masina, prin
utilizarea accesoriilor speciale poate lucra ca masina de frezat orizontala, masina de
frezat verticala, masina de frezat verticala cu miscare rapida, masina de mortezat,
masina de gaurit vertical.

Destinatia masinii se schimba prin montarea unor capete speciale si anume:


cap de frezat orizontal, cap de frezat vertical, cap de frezat rapid, cap de
mortezat.

Gaurirea se poate realiza prin folosirea capului de frezat vertical sau a


capului de frezat rapid.

In afara de aceste accesorii, masina mai este dotata cu o serie de mese


care permit pozitionarea pieselor prelucrate in raport cu scula. Printre acestea
se numara: masa cu cap divizor, masa orizontala si masa cu orientarea spatiala
a piesei.

Pag.
I.P. CEEE AT 4. 116. 001 NE
Mod. Pag. Nr.document. Semnăt. Data 21
NORME GENERALE PRIVIND TEHNICA SECURITATII MUNCII

     

                            Pentru prevenirea accidentelor de munca, la instalarea, exploatarea si


repararea utilajelor, aparatelor, instalatiilor aferente precum si a altor echipamente
tehnologice, folosite in alimentatie publica si colectiva, se vor lua masurile
corespunzatoare pentru respectarea urmatoarelor obligatii principale:

               -respectarea disciplinei tehnologice stabilite prin documentatia data de


proectant privind exploatarea mijloacelor fixe in conditii normale de lucru si de
securitate;

               -respectarea disciplinei tehnice stabilite prin documentatia data de


proectant privind exploatarea mijloacelor fixe in conditii normale de lucru si de
securitate;

               -respectarea instructiunilor de protectie a muncii date de furnizor;

               -aplicarea normativelor tehnice care reglementeaza perialicitatea,


termenele, conditiile tehnice sau alte date care privesc modul corect de efectuare,
verificare si mentinere a aparaturii de stare de securitate in functionare;

               -stabilirea de instructiuni tehnice proprii fiecarui mijloc privind


exploatarea acestuia in conditii normale de lucru la care se vor mentiona prin
atentionarea pericolelor posibile de accidente;

               -instruirea personalului in acest sens si afisarea dupa caz a instructiunilor


sau a masurilor de securitate a muncii;

               -exploatarea tuturor mijloacelor numai cu aparatura de masura, control si


automatizare prevazuta;

               -prevenirea unor accidente posibile prin urmarirea comportarii si


sesizarea oricarei defectiuni sau anomalii, precum fisuri,  pori, coroziuni sau alte
defectiuni;

               -mentinerea masinilor in stare perfecta de functionare pentru care este


necesara curatenia:degresarea cu apa calda si detergenti, stergerea pana la uscat a
cutitelor, discurilor si a altor organe functionale precum si a pieselor fixe, ca palnii,
interioarele corpurilor de masini dar si suprafetele exterioare ale masinilor si
utilajelor;

                -curatenia locului de munca in toate situatiile cand se constata necesara


prevenirea alunecarii persoanei, in zona de lucru, precum si curatenia la sfarsitul
programului de lucru, respectiv al schimbului;

Pag.
I.P. CEEE AT 4. 116. 001 NE
Mod. Pag. Nr.document. Semnăt. Data 21
                -protectia alimentelor in procesele de prelucrare, in scopul prevenirii
impurificarii sau insalubrizarii acestora din partea lubrifiantilor ce ar putea
patrunde prin garnituri netanje dinspre lagare spre lucru;

                -asigurarea conditiilor normale de lucru legate de ventilatie, iluminat si


alti factori exteriori ce influenteaza desfasurarea procesului de munca.

La proiectarea, construirea şi exploatarea clădirilor de producţie şi a


construcţiilor trebuie să fie respectate regulamentul şi normele cu privire la
protecţia muncii.
Proiectele de maşini, maşini-unelte şi alte utilaje de producţie trebuie să
corespundă regulilor cu privire la tehnica securităţii şi igienei în producţie.
Articolul 2 Interzicerea darii în exploatare a întreprinderilor, care nu
corespund regulilor cu privire la protecţia muncii.
Nici o întreprindere, secţie, sector ori altă unitate de producţie nu pot fi
recepţionate şi date în exploatare, dacă la ele nu sunt asigurate condiţii de muncă
sănătoase şi fără pericol.
Nici o întreprindere, secţie, sector ori altă unitate de producţie nu pot fi
recepţionate şi date în exploatare, dacă la ele nu sunt asigurate condiţii de muncă
sănătoase şi fără pericol.
Darea în exploatare a unor obiective de producţie noi sau reconstruite nu se
admite fāră autorizaţia organelor, care exercită controlul sanitar şi tehnic de stat, a
organelor şi inspectoratelor de stat care exercită supravegherea şi controlul asupra
respectării regulilor de protecţie a muncii (articolul 254).
Articolul 3 Interzicerea lansării în producţie în serie a modelelor de noi
maşini şi de alt utilaj, care corespund regulilor cu privire la protecţia muncii Nici
un model de maşină nouă, de mecanism şi de alt utilaj de producţie nou nu poate fi
lansat în producţia în serie, dacă el nu corespunde regulilor cu privire la protecţia
muncii.
Articolul 4 Regulamentul cu privire la protecţia muncii, obligator pentru
administraţie

Pag.
I.P. CEEE AT 4. 116. 001 NE
Mod. Pag. Nr.document. Semnăt. Data 21
Administraţia este obligată să asigure utilarea tehnică corespunzătoare a
tuturor locurilor de muncă şi să creeze la ele condiţii de lucru care să corespundă
regulilor de protecţie a muncii (normelor de tehnică a securităţii normelor şi
regulilor sanitare etc).
Regulile de protecţie a muncii (unice pentru toate ramurile economiei
naţional) se aprobă de Guvern sau, din însărcinarea acestuia, de alte organe de stat
de comun acord cu organele sindicale.
Normele, standardele, regulile şi funcţiunile privind protecţia muncii se
elaborează şi se aprobă în modul stabilit de Guvern şi sunt executorii pentru toţi
salariaţii întreprinderilor.
Dacă regulamentul nu cuprinde dispoziţii, a căror respectare la efectuarea
lucrărilor este necesară pentru asigurarea securităţii mâncii administraţia, de
comun acord cu comitetul sindical al întreprinderii, instituţiei, organizaţiei ia
măsuri, care să asigure securitatea muncii.
Articolul 5 Instructajul salariaţilor cu privire la tehnica securităţii şi igienă în
producţie. Controlul asupra respectării instrucţiilor cu privire la protecţia muncii
În sarcina administraţiei se pune înfăptuirea instructajului salariaţilor cu
privire la tehnica securităţii, igiena în producţie, paza contra incendiilor şi alte
reguli de protecţie a muncii, precum şi controlul permanent asupra respectării de
către lucrători a tuturor dispoziţiilor instrucţiunii cu privire la protecţia muncii.
Articolul 6 Instrucţiile cu privire la protecţia muncii, obligatoare pentru
salariaţi
Salariaţii sunt obligaţi să respecte instrucţiunile cu privire la protecţia muncii,
care stabilesc regulile de executare a lucrărilor şi de comportare în clădirile de
producţie şi pe şantierele de construcţie.
Aceste instrucţii se elaborează şi se aprobă de către administraţie împreună cu
comitetul sindical al întreprinderi, instituţiei, organizaţiei, Ministerele şi
departamentele de comun acord cu organele sindicale respective, iar în cazurile
necesare şi cu organele respective ale inspecţiei de stat (articolul 254), pot să

Pag.
I.P. CEEE AT 4. 116. 001 NE
Mod. Pag. Nr.document. Semnăt. Data 21
aprobe instrucţiunile cu privire la protecţia muncii pentru muncitorii de profesiile
principale.
Salariaţii sânt obligaţi de asemenea, să respecte regulile stabilite de
comportare cu maşinile şi mecanismele, să folosească mijloacele de protecţie
individuală, care le-au fost eliberate.
Colectivele de muncă controlează respectarea de către toţi lucrătorii a regulilor
şi instrucţiunilor în ce priveşte protecţia muncii la întreprinderi, instituţii,
organizaţii.
Articolul 7 Mijloacele pentru măsurile de protecţie a muncii şi modul de
folosire a lor
Pentru înfăptuirea măsurilor de protecţie a muncii se repartizează în ordine
stabilită mijloacele şi materialele necesare. Este interzisă cheltuirea acestor
mijloace şi materiale pentru alte ţeluri.
Modul folosirii mijloacelor şi materialelor sus arătate este prevăzut în
contractele colective de muncă sau în acordurile cu privire la protecţia muncii,
încheiate între administraţie şi comitetul sindical al întreprinderii, instituţiei,
organizaţiei.
Colectivele de muncă controlează folosirea mijloacelor destinate protecţiei
muncii.
Articolul 8 Eliberarea îmbrăcămintei speciale şi a altor mijloace de protecţie
individuală
La lucrările cu condiţii de muncă vătămătoare, precum și la lucrările, care se
efectuează în condiţii de temperatură deosebite sau care sânt legate de murdărire,
salariaţilor li se eliberează gratuit, pe baza unor norme stabilite, îmbrăcăminte
specială, încălţăminte specială şi alte mijloace de protecţie individuală.
Administraţia este obligată să asigure păstrarea, spălatul, uscarea,
dezinfectarea, degazarea, dezactivarea şi reparaţia îmbrăcămintei speciale,
încălţămintei speciale şi altor mijloace de protecţie individuală, eliberate
salariaţilor.
Articolul 9 Eliberarea săpunului şi substanţelor dezinfectante

Pag.
I.P. CEEE AT 4. 116. 001 NE
Mod. Pag. Nr.document. Semnăt. Data 21
La lucrările, legate de murdărire, se eliberează gratuit, după normele stabilite,
săpun. la lucrările, unde este posibilă acţiunea asupra pielii a unor substanţe
dăunătoare, se eliberează gratuit, după normele stabilite, mijloace de spălare şi
dezinfectante.
Articolul 10 Eliberarea laptelui şi a alimentaţiei dietice - de protecţie.
La lucrările cu condiţii de muncă vătămătoare se eliberează salariaţilor
gratuit, după normele stabilite, lapte sau alte produse alimentare de aceeaşi valoare.
La lucrările cu condiţii de muncă deosebit de vătămătoare se eliberează
gratuit, după normele stabilite, alimentaţia dietică - de protecţie.
Articolul 11 Asigurarea lucrătorilor din secţiile de prelucrare la cald cu apă
gazoasă sărată
Administraţia este obligată să aprovizioneze gratuit pe lucrătorii secţiilor de
prelucrare la cald cu apă gazoasă sărată.
Secţiile şi sectoarele de producţie, în care se organizează aprovizionarea cu
apă gazoasă sărată se stabilesc de către organele instituţiei sanitaro epidemiologice
de comun acord cu administraţia.
Secţiile şi sectoarele de producţie, în care se organizează aprovizionarea cu
apă gazoasă sărată se stabilesc de către organele instituţiei sanitaro epidemiologice
de comun acord cu administraţia.
Articolul 12 Pauzele, care se includ în timpul de munca Salariaţilor, care
lucrează în timpul friguros al anului la aer liber sau în clădiri închise neîncălzite,
hamalilor, ocupaţi la lucrările de încărcare - descărcare, precum şi altor categorii
de muncitori în cazurile prevăzute de lege li se acordă pauze speciale pentru
încălzire şi odihnă, care se includ în timpul de muncă.
Administraţia este obligată să amenajeze încăperi pentru încălzirea şi odihna
lucrătorilor.
Articolul 12 Examenele medicale pentru salariaţii de unele categorii
Salariaţii, care lucrează la munci grele şi la munci cu condiţii de lucru
vătămătoare sau primejdioase (inclusiv la munci subterane), precum şi la munci
legate de circulaţia transportului, trec în mod obligator examenele medicale înainte

Pag.
I.P. CEEE AT 4. 116. 001 NE
Mod. Pag. Nr.document. Semnăt. Data 21
de angajarea la lucru şi periodice (persoanele în vârstă de până la 21 de ani anuală),
pentru a se stabili, dacă sânt în stare să efectueze munca încredinţată, şi pentru a
preveni bolile profesionale.
Lucrătorii întreprinderilor industriei alimentare, alimentaţiei publice şi
comerţului, al construcţiilor pentru distribuţia apei, ai instituţiilor profilactice
curative şi ai instituţiilor pentru copii, precum şi ai altor câteva întreprinderi,
instituţii şi organizaţii trec examenele medicale sus arătate. În scopul ocrotirii
sănătăţii populaţiei prevenirii apariţiei şi răspândirii bolilor.
Lista factorilor de producţie nocivi şi a lucrărilor, la executarea cărora se
efectuează examene medicale preliminare şi periodice, şi modul efectuării lor le
stabileşte Ministerul Sănătății.
După caz, conform hotărârii organelor de autoadministrare locală, în anumite
întreprinderi, instituţii şi organizaţii pot fi introduse condiţii şi indicaţii
suplimentare referitor la efectuarea examenelor medicale.
Articolul 13 Trecerea la o muncă mai uşoară
Dacă salariaţii au nevoie, în legătura cu starea sănătăţii lor, să li se acorde o
munca mai uşoară, administraţia este obligată să-i treacă cu consimţământul lor, la
o astfel de muncă, în conformitate cu avizul medical în mod temporar sau fară
limitarea termenului.
Articolul 14 Retribuirea muncii lucrătorilor, trecuţi la o muncă mai uşoară
Salariaţii, care, în legătură cu starea sănătăţii, au fost trecuţi la o muncă mai
uşoară cu o retribuţie mai mică, îşi păstrează câştigul lor mediu de mai înainte în
curs de două săptămâni din ziua trecerii lor iar în cazurile prevăzute de legislaţie, ei
îşi păstrează câştigul lor mediu de mai înainte în tot timpul prestării muncii cu o
retribuţie mai mică sau primesc un ajutor pe linia asigurărilor sociale de stat.
Salariaţii, trecuţi temporar la o altă muncă cu o retribuţie mai mică din cauza
îmbolnăvirii lor de tuberculoză sau de o boală profesională, primesc pentru tot
timpul trecerii lor, dar nu mai mult decât pentru două luni, un ajutor pe baza.
certificatului de incapacitate de muncă. Acest ajutor împreună cu câştigul la nouă

Pag.
I.P. CEEE AT 4. 116. 001 NE
Mod. Pag. Nr.document. Semnăt. Data 21
muncă nu trebuie să depăşească câştigul electiv integral, primit la munca de mai
înainte.
Dacă administraţia n-a acordat o altă muncă în termenul arătat în certificatul
de incapacitate de muncă, atunci pentru zilele nelucrate din această cauză ajutorul
se plăteşte pe baza temeiurilor generale.
Salariaţilor trecuţi temporar la o muncă cu o retribuţie mai mică în legătură cu
schilodirea sau cu o alta vătămare a sănătăţii, legată de muncă, întreprinderea,
instituţia, organizaţia, care răspunde pentru vătămarea sănătăţii, le plăteşte
diferenţa între câştigul primit înainte şi câştigul la munca nouă. Această diferenţă
se plăteşte până la restabilirea capacităţii de muncă son până la stabilirea pierderii
constante a capacităţii de muncă sau a invalidităţii.
Articolul 15 Folosirea muncii invalizilor
În cazurile, prevăzute de lege, administraţia este obligată să angajeze la lucru
invalizi, în cadrul aranjării lor la muncă, şi să le stabilească, în conformitate cu
recomandările medicale, un timp de muncă incomplet, precum şi alte condiţii
avantajoase de muncă.
Invalizii pot fi folosiţi la muncă suplimentară, la muncă în zilele de repaus şi
în timp de noapte numai cu consimţământul lor şi cu condiţia dacă aceasta muncă
nu este interzisă prin recomandările medicale.
Articolul 16 Transportul salariaţilor, care s-au îmbolnăvit la locul de muncă
Transportul la instituţiile profilactice curative a salariaţilor, care s-au
îmbolnăvit la locul de muncă să face în cazurile necesare cu mijloacele de transport
şi din contul întreprinderilor, instituţiilor sau organizaţiilor, în care lucrează
salariatul, care s-a îmbolnăvit.
Articolul 17 Îndatoririle administraţiei cu privire la cercetarea şi evidentă
accidentelor de muncă Administraţia cu participarea reprezentaţilor
comitetului sindical al întreprinderilor, instituţiilor, organizaţiilor, iar în căzurăţi,
prevăzute de lege, şi cu participarea reprezentanţilor altor organe este obligată să
efectueze la timp şi just cercetarea şi evidentă accidentelor de muncă.

Pag.
I.P. CEEE AT 4. 116. 001 NE
Mod. Pag. Nr.document. Semnăt. Data 21
La cererea accidentatului administraţia este obligată să-i elibereze o copie
certificata de pe actul de accident cel mult în termen de trei zile după terminarea
cercetării cazului.
Dacă administraţia refuză să întocmească actul de accident sau dacă
accidentatul nu este de acord cu felul cum au fost expuse în act împrejurările
accidentului, accidentatul are dreptul să se adreseze comitetului sindical al
întreprinderii, instituţiei, organizaţiei, a cărui hotărâre cu privire la întocmirea sau
conţinutul actului este obligatoare pentru administraţie.
Pe baza materialelor de cercetare şi de evidenta a accidentelor administraţia
este obligată să ia la vreme măsurile necesare pentru înlăturarea cauzelor, care
provoacă accidentele.
Articolul 18 Răspunderea materială a întreprinderilor, instituţiilor,
organizaţiilor pentru dauna pricinuită salariaţilor prin vătămarea sănătăţii lor
Întreprinderile, instituţiile, organizaţiile, în conformitate cu legislaţia, poartă
răspundere materială pentru dăuna, pricinuită salariaţilor prin schilodare sau altă
vătămare a sănătăţii, legată de îndeplinirea îndatoririlor de muncă.

Pag.
I.P. CEEE AT 4. 116. 001 NE
Mod. Pag. Nr.document. Semnăt. Data 21
Concluzie:
Dupa efectuarea stagiului de practica la intreprinderea SC „Service CNC” SRL
am capatat noi experiente si deprinderi de a lucra cu utilajele electrice,de a
repara si depista diferite probleme a unor circuite electrice. Am intarit cunostintele
teoretice prin ajutorul experientei reale fizice.

Pag.
I.P. CEEE AT 4. 116. 001 NE
Mod. Pag. Nr.document. Semnăt. Data 21

S-ar putea să vă placă și