MINISTERUL EDUCAŢIEI, CULTURII ȘI CERCETĂRII AL REPUBLICII MOLDOVA

Direcţia Învăţămînt, Tineret și Sport Călărași

Liceul Teoretic ,,V.Alecsandri’’, or. Călăraşi

Comisia metodica,, Matematică și științe’’

„COORDONAT”
„APROBAT” Director adjunct ____________
Director _____________ Tulbu Zinaida
Tihon Ina

PROIECT DIDACTIC DE LUNGĂ DURATĂ

La Chimie pentru clasa a IX-a
Anul de studii 2020-2021
Profesor Mihailov Cristina grad didactic II
Semestrul I Semestrul II Anual
Recuperare/Consolidare 8 - 8
Numărul de ore conform 23 35 66
Curriculumului 2010
Total ore 31 35 66
Evaluări 3 3 6
Bibliografia:
Manualul de Biologie cl.IX a – Svetlana Kudrițkaia, ghidul profesorului cl. IX-a , ediția 2010
Repere metodologice privind organizarea procesului educațional la disciplina școlară chimie în anul de studii 2020-2021
Ghidul metodologic de implementare a Curriculumului Național la disciplina Chimie, clasele a VI-a a IX-a, ediția 2010
Curriculumul la disciplina Chimie ediția 2010 
Planul - cadru pentru învăţământul primar, gimnazial şi liceal, anul de studii 2020-2021 (ordinul MECC nr. 396 din 06 aprilie 2020).

Discutat la ședința comisiei metodice

Proces – verbal nr. ___ din ________ 2020

Șeful CM ____________________________

Chimia Clasa a IX – a 2 ore pe săptămână 66 ore anual

 Repartizarea orelor pe module
Nr. Denumirea Total (ore) Recuperar Numărul orelor în anul de studii 2020-2021
modu modulului conform e pentru conținuturile din clasa a IX-a
lului Curriculu- consoldare
din ele
mului Total
modernizat, ore Predare- Lucrări Evaluări şi
2010 învățarea practice analize
1. Legea periodicităţii şi Sistemul Periodic 10 2 8 7 1
2. Metalele în viaţa noastră 16 3 13 10 2 1
3. Starea gazoasă a substanţelor. 35 2 33 30 1 2
Nemetalele şi compuşii lor.
4. Chimia pentru mediu. Importanţa 5 1 4 4
substanţelor chimice pentru viaţa omului.
Total 66 8 58 51 3 4

Competenţe specifice ale disciplinei Chimie

1. Competenţa de a dobîndi cunoştinţe fundamentale, abilităţi şi valori din domeniul chimiei.

2. Competenţa de a comunica în limbaj specific chimiei.
3. Competenţa de a rezolva probleme / situaţii-problemă.
4. Competenţa de a investiga experimental substanţele şi procesele chimice.
5. Competenţa de a utiliza inofensiv substanţele chimice.

PLAN DE RECUPERARE/DE CONSOLIDARE 

 la chimie pentru anul de studii 2019-2020 clasa a VIII-a, perioada martie-mai, (9 săptămâmi -  8 ore) 

 
Unităţi  de  competenţă  Unități de  conţinut  a unităților de conținut și produse de Finalitățile unității de conținut subordonate  Note
 
Să definească noţiunile: solvent,
substanţă dizolvată, soluţie,
partea de masă a substanţei
dizolvate.
Să caracterizeze compoziţia
soluţiilor prin noţiunea de parte
de masă a substanţei dizolvate.
Să efectueze calcule în baza
corelaţiei dintre partea de masă a
substanţei dizolvate în soluţie –
masa substanţei dizolvate – masa
soluţiei – masa apei – volumul
apei.
 
 
1. Apa ca solvent. Soluțiile. ore    Activitate de consolidare:  situații de comunicare, manifestând
Solubilitatea.  
2.Compoziţia soluţiilor.
Partea de masă a substanţei   soluție saturată,nesaturată,
dizolvate în soluţie.
Calcule în baza părții de
masa a soluțiilor.
Eşalonare  în
Activități de recuperare și consolidare
timp 
Nr. 
învățare recomandate  competențelor specifice disciplinei 
de Data 
ore 
8     CS 1. Operarea cu limbajul chimic în diverse  
1   Completarea  vocabularului cu
    termenii-cheie:soluție, amestec
corectitudine și deschidere. 
  omogen, substanță dizolvată, solvent, Elevii vor putea: 
 să stabilească corelații între: 
1 concentrată, diluată, solubilitate, parte  clasele de compuși anorganici
  de masă a substanței dizolvate să argumenteze: 
Activitate de consolidare:   rolul substanțelor anorganice în
Elaborarea unui conspect de reper cu natură și în viața omului 
 importanța utilizării raționale a
formulele de lucru necesare la
substanțelor chimice pentru
rezolvarea problemelor. protcția organismelor și a mediului
Produs: 
Conspect completat

3.Evaluare inițială 1   Activitate de consolidare:  CS 2. Caracterizarea substanțelor și

Electroconductibilitatea   Rezolvarea problemelor: proceselor chimice, manifestând curiozitate
Să definească noţiunile:
electrolit, neelectrolit, disociere soluțiilor. Disociația   • Determinarea părții de masă a și creativitate.
electrolitică, electrolit tare şi electrolitică. Electroliți tari și   substanței dizolvate în soluție. Elevii vor putea: 
slab, reacţii ionice.. slabi.Scrietea ecuațiilor • Determinarea masei să identifice și caracterizeze  
Să utilizeze Tabelul solubilităţii disocierii.   substanței/volumului apei pentru  substanțele chimice utilizate în viațța
ca suport informativ despre   prepararea soluției cu o anumită cotidiană
solubilitatea substanţelor în apă  să scrie și explice reacții diferite(de
  masă/parte de masă de substanță
şi disocieriea lor. ardere,neutralizare,combinare,
Să scrie şi să citească ecuaţiile   dizolvată.
Produs:Probleme rezolvate schimb…)
de disociere electrolitică pentru
acizi tari, baze alcaline, săruri Activitate de consolidare:  Exerciții:  să evalueze: 
  • Formularea întrebărilor cauzale,  acțiunea substanțelor asupra
4.Analiza evaluarii   enunțurilor argumentate utilizând organismelor în natură. 
Să argumenteze cerinţele faţă de
Duritatea apei.   noțiunile noi.
apa potabilă, calitatea apei şi
necesitatea purificării ei.
Să estimeze problemele
resurselor de apă şi calităţii apei
potabile în Republica Moldova
Să manifeste responsabilitate şi
grijă faţă de protecţia apelor
naturale, apei potabile şi a
sănătăţii personale.
Să alcătuiască ecuaţiile reacţiilor
de schimb ionic în formă
moleculară, ionică completă,
ionică redusă
Să exemplifice substanţele ce se
conţin în mediu în corelaţie cu
clasa de compuşi, reacţiile
posibile şi utilizarea lor.
Să argumenteze importanţa unor
substanţe utilizate frecvent în
viaţa cotidiană.
Să estimeze importanţa studierii
substanţelor şi transformărilor
lor; avantajele pe care le oferă
chimia pentru viaţa cotidianăîn
rezolvarea problemelor de
 
mediu.
Unități de competență
1 2
Scrierea ecuțiilor reacțiilor de 1  • Alcătuirea ecuațiilor de disociere
schimb ionic
5. Reprezentanţii claselor de
compuşi anorganici şi
substanţelor simple utilizaţi
fracvent în viaţa cotidiană.
Denumirile, compoziţia,
proprietăţile, utilizarea
6. Reacţii chimice în viața
cotidiană: clasificarea,
utilizarea, impactul lor pentru
mediu şi viaţa omului
 
Nr Unități de conținut
d/o
pentru acizi tari (ecuații sumare), baze
alcaline, săruri neutre.
  CS 3. Rezolvarea problemelor prin aplicarea
. Produs:  
metodelor specifice chimiei, demonstrând
Fișa cu ecuațiile completate
perseverență și responsabilitate în luarea
deciziilor.
Activitate de consolidare: 
Elevii vor putea: 
1 Descrierea tipurilor de apă, surselor de
să identifice:corect datele problemelor și să
poluare, cerințelor faţă de apa
le scrie prescurtat
potabilă.
să planifice: 
Elaborarea unei fișe cu cerințele faţă
algoritmul rezolvării problemelor. 
de apa potabilă.
să evalueze:
Produs:  
 corectitudinea rezolvării și să argumenteze
Fișa completată 
Activitate de recuperare: 
calea parcursă
Elaborarea  unei fișe de observație
1   referitor la condițiile decurgerii
CS 5. Utilizarea inofensivă a substanțelor în
reacțiilor de schimb ionic, argumentată
activitatea cotidiană, cu responsabilitate față
prin ecuațiile reacțiilor de schimb
de sănătatea personală și grijă față de mediu.
ionic . 
Elevii vor putea: 
Produs:  
să identifice: substanțele ofensive după
Fișa de observație completată de elev. 
semnele distinctive pe ambalaj
Activitate de consolidare: 
să planifice și respecte: 
 Alcătuirea ecuațiilor reacțiilor de
comportamentul în caz de necesitatea
schimb ionic în formă moleculară,
utilizării produselor ofensive în combaterea
ionică completă, ionică redusă.
bolilor, dăunătorilor etc. 
• Exemplificarea reacțiilor de schimb
să evalueze:
ionic cu utilizare practică în activitatea
cotidiană
Produsul: 
Ecuațiile scrise 
Nr Dat Activităţi de învăţare şi evaluare Obser
ore a vaţii
3 4 5 6 7
 Modulul I. Legea periodicităţii şi Sistemul Periodic. (8ore)
 Să definească noţiunile: 1/1 Legea periodicităţii și sistemul periodic. 1 Exerciţii: Să elucideze aportul lui D.
grad de oxidare, oxidant, Structura atomului. Electronegativitatea. Mendeleev la elaborarea SP al elementelor
reducător. Schimbarea periodică a proprietăţilor chimice
 Să explice legea metalice şi nemetalice. Cauzele Exerciţii: Compararea variaţiei periodice a
periodicităţi; cauzele periodicităţii proprietăţilor metalice/nemetalice ale
periodicităţii în baza structurii elementelor chimice
atomului. 2/2 Determinarea tipului legăturii chimice pe 1 Exerciţii: Determinarea tipului legăturii
 Să caracterizeze elementul baza formulelor substanţelor simple şi chimice pe baza formulelor substanţelor
chimic după poziţia lui în compuse (binare). Alcătuirea şi compararea simple şi compuse (binare). Alcătuirea şi
Sistemul periodic. formulelor electronice şi grafice a compararea formulelor electronice şi grafice
 Să stabilească gradele de substanţelor cu diferite tipuri de legături ale substanţelor cu diferite tipuri de legături
oxidare ale elementelor pe baza chimice. chimice.
formulei chimice şi invers. 3/3 Caracteristica elementului chimic: a) 1 Exerciţii:
 Să compare schimbarea poziţia în Sistemul periodic; b) structura Caracterizarea elementelor chimice după
proprietăţilor nemetalice / atomului, electronii de valenţa şi valentele poziţia în Sistemul periodic (conform
metalice ale elementelor chimice posibile; c) caracterul (metalic/nemetalic); algoritmului).
în perioadele şi subgrupele d)substanţa simplă (formula, denumirea,
principale ale Sistemului caracterul (metal/ nemetal); e) oxidul
periodic. superior (formula, denumirea şi caracterul
 Să efectueze calcule în baza bazic sau acid); f) hidroxidul superior
ecu-aţiilor chimice: determinarea (formula, denumirea); g) compusul
masei unei substanţedupă masa hidrogenat pentru nemetale (formula şi
altei substanţe participante. denumirea).
 Să elucideze aportul lui D. 4/4 Gradul de oxidare. Determinarea gradului 1 Exerciţii: Determinarea gradelor de oxidare
Mendeleev la elaborarea de oxidare în baza formulei chimice. pe baza poziţiei elementelor în Sistemul
Sistemului periodic al Alcătuirea formulelor pe baza gradului de periodic şi după formula chimică (şi invers).
elementelor chimice. oxidare Aplicarea şi utilizarea noţiunilor de oxidant şi
 Să argumenteze importanţa Noţiuni despre oxidant, reducător. reducător.
descoperirii Legii periodicităţii şi 5/5 Calcule în baza ecuaţiei chimice, a 1 Rezolvarea problemelor: Determinarea
Sistemului periodic al cantităţii şi masei unei substanţe, cunoscînd masei unei substanţe după masa altei substanţe
elementelor chimice. cantitatea/ masa altei substanţe participante participante în baza ecuaţiei chimice.
6/6 Rezolvarea problemelor. Determinarea 1 Rezolvarea problemelor: Determinarea
masei unei substanţe după masa altei masei unei substanţe după masa altei substanţe
substanţe participante în baza ecuaţiei participante în baza ecuaţiei chimice.
chimice.
7/7 Generalizarea şi sistematizarea materiei 1 Activitate creativă (individuală/în grup):
de studiu pe modulul I Prezentarea şi compararea diferitor variante de
SP.

 Să explice noţiunile: metal,
metal alcalin, proprietăţi
amfotere, aliaj, coroziune,
duritatea apei.
 Să descrie poziţia metalelor
în Sistemul periodic, importanţa
şi rolul lor; metodele de obţinere
a aluminiului, fierului.
 Să caracterizeze metalele
(Na, K, Ca, Al, Fe) după
algoritmul: răspîndirea în mediu,
poziţia în Sistemul periodic,
structura atomului, valenţa,
gradul de oxidare, rolul biologic,
proprietăţile fizice şi chimice,
utilizarea; compoziţia şi
utilizarea celor mai importanţi
compuşi.
Să coreleze legătura chimică
metalică сu proprietăţile fizice şi
utilizarea metalelor; conţinutul
8/8 Evaluare formativă
Modulul II. Metalele în viaţa noastră. (13ore)
1/9
Importanţa metalelor în tehnică, în viaţa
de toate zilele, rolul lor biologic.
Caracteristica generală a metalelor
conform poziţiei în SP. Legătura metalică.
Structura metalelor. Propri-etăţile fizice şi
utilizarea metalelor. Aliajele.
. Metalele alcaline: sodiul, potasiul
2/10 Caracteristica generală după poziţia în SP.
Proprietăţile fizice şi chimice a metalelor
alcaline: interacţiunea cu clorul, sulful, apa.
Compoziţia, rolul vital al celor mai
importanţi compuşi: baze alcaline, cloruri,
nitraţi, carbonaţi, soda alimentară.
Răspîndirea în mediu.
3/11 Rezolvarea problemelor şi exerciţiilor
Calciul şi compuşii lui.
4/12 Compuşii calciului în viaţa noastră. Rolul
biologic. Răspîndirea în mediu, în apa
naturală. Duritatea apei. Caracteristica
1
1
Exerciţii: Caracterizarea metalelor conform
poziţiei în SP. Dscrierea legăturii metalice şi
structurii metalelor. Explicarea proprietăţilor
fizice ale metalelor în baza structurii lor,
evidenţierea proprietăţilor comune.
1 Exerciţii: Prezentarea metodelor de obţinere şi
proprietă-ţilor chimice ale metalelor Na şi K şi
a compuşilor lor prin ecuaţiile reacţiilor
chimice (în forma moleculară şi ionică).
Elaborarea şi realiza-rea transformărilor
chimice în baza proprietăţilor, obţinerii,
utilizării Na şi a K şi compuşilor lor (prin
ecuaţii chimice în forma moleculară/ionică).
Activitate creativă (individuală sau în
1 grup): Elaborarea schemelor de reper privind
importanţa, proprietăţile, utilizarea, obţinerea
Na şi K, şi a compuşilor lor.
Experienţa de laborator nr. 1 Familiarizarea
cu colecţia de minerale şi săruri de sodiu şi
potasiu.
Rezolvarea problemelor: Calcule în baza
corelaţiilor dintre cantitatea de substanţă, masa
molară, masa substanţei; Calcule după ecuaţiile
chimice în baza noţiunii de cantitatea de
substanţă
1 Exerciţii: Prezentarea metodelor de obţinere
şi propri-etăţilor chimice ale calciului şi a
compuşilor lui prin ecu-aţiile reacţiilor chimice
compuşilor calciului cu calitatea
apei şi metodele de dedurizare a
ei.
 Cl2, S, apa.
 Să stabilească corelaţia
dintre activitatea chimică a
metalelor, răspîndirea lor în
mediu sub formă de substanţă
simplă /substanţe compuse.
 Să argumenteze importanţa
metalelor şi aliajelor pentru
activitatea cotidiană; proprietăţile
chimice ale oxizilor şi
hidroxizilor metalelor prin
ecuaţiile chimice (în forma
moleculară şi ionică); importanţa
metodelor de combatere a
coroziunii.
 Să compare proprietăţile
chimice
 ale metalelor pe baza Seriei
de substituire a metalelor;
poziţiei metalelor în Sistemul
periodic.
 Să exemplifice utilizarea
compuşilor calciului în procesul
de construcţie şi renovare în
corelaţie cu proprietăţile lor.

 Să rezolve exerciţii şi
probleme teoretice şi
experimentale în baza
proprietăţilor, obţinerii, utilizării
generală a calciului conform poziţiei în
Sistemul periodic. Proprietăţile fizice şi
chimice a calciului: interacţiunea cu O2,
5/13 Oxidul şi hidroxidul de calciu: obţinerea,
proprietăţile chimice. Utilizarea. Compuşii
calciului în costrucţie şi renovare. Utilizarea
eficientă şi inofensivă.
Aluminiul.
6/14
Importanţa aluminiului şi a compuşilor
lui, rolul biologic. Răspîndirea în mediu.
Caracteristica generală conform poziţiei în
Sistemul periodic. Proprietăţile fizice şi
chimicea aluminiului: interacţiunea cu
oxigenul, clorul, sulful, oxizii metalelor,
acizii (clorhidric, sulfuric diluat).
Obţinerea.
7/15 Oxidul şi hidroxidul de aluminiu:
obţinerea, proprietăţile chimice
generale. Proprietăţile amfotere ale
hidroxidului de aluminiu. Utilizarea
aluminiului şi a compuşilor lui.
Rezolvarea problemelor şi exerciţiilor
Fierul şi compuşii lui.
8/16 Fierul şi compuşii lui în viaţa omului.
Rolul biologic. Răspîndirea în mediu.
(în forma moleculară şi ionică). Elaborarea şi
realizarea transformărilor chimice în baza
proprietăţilor, obţinerii, utilizării calciului şi
compuşilor lui (prin ecuaţii chimice în forma
moleculară/ionică).
1 Activitate creativă (individuală sau în
grup):
Elaborarea schemelor de reper privind
importanţa, proprietăţile, utilizarea, obţinerea
Ca şi a compuşilor lui.
Experienţa de laborator nr. 2
Familiarizarea cu colecţia de minerale şi săruri
de calciu. Reacţia calitativă la ionul de calciu.
1 Exerciţii: Prezentarea metodelor de obţinere
şi proprietăţilor chimice ale aluminiului şi a
compuşilor lor prin ecuaţiile reacţiilor chimice
(în forma moleculară şi ionică). Elaborarea şi
realizarea transformărilor chimice în baza
proprietăţilor, obţinerii, utilizării aluminiului şi
compuşilor lor (prin ecuaţii chimice în forma
moleculară/ionică).
Activitate creativă (individuală sau în
1 grup):
Elaborarea schemelor de reper privind
importanţa, pro-prietăţile, utilizarea, obţinerea
aluminiului, compuşilor lui şi aliajelor.
Activitate experimentală:
Experienţa de laborator nr. 3 Familiarizarea
cu colecţia de minerale şi săruri de Al.
Rezolvarea problemelor: Calcule în baza
corelaţi-ilor dintre ν, M, m; Calcule după
ecuaţiile chimice în baza noţiunii de cantitatea
de substanţă
1 Exerciţii: Prezentarea metodelor de obţinere
şi proprietăţilor chimice ale fierului şi a
metalelor şi compuşilor lor.
 Să investigeze experimental
proprietăţile metalelor şi
compuşilor lor.
 Să deducă metodele de
obţinere şi proprietăţile chimice 9/17
ale oxizilor, hidroxizilor
metalelor, sărurilor pe baza
schemei legăturii genetice
substanţelor anorganice.
 Să elaboreze rapoarte despre
activitatea experimentală.
10/18
 Să utilizeze adecvat 11/19
limbajul specific chimiei în
diverse situaţii de comunicare, în
scris şi oral; diverse surse 12/20
didactice pentru elaborarea şi
prezentarea unei lucrări creative.
 Să formuleze opinii
personale despre importanţa
metalelor şi compuşilor lor.
13/21
Modulul III. Starea gazoasă a substanţelor. Nemetalele şi compuşii lor.(36ore)
Caracteristica generală conform poziţiei în
Sistemul periodic. Рroprietăţile fizice şi
chimice: interacţiunea cu oxigenul, clorul,
sulful, apa, soluţiile de acizi şi săruri.
Obţinerea. Aliajele (fonta, oţelul).
Utilizarea. Noţiunea de coroziune,
metodele de combatere a ei (pe exemplul
fierului).
Cei mai importanţi compuşi ai fierului (II)
şi (III): oxizi, hidroxizi, săruri. Proprietăţile
chimice generale, obţinerea, utilizarea.
Lucrare practcă nr.1 „Proprietăţile
metalelor şi copusilor lor.”
Lucrarea practică nr. 2. Rezolvarea
problemelor experimentale la tema
„Metalele”.
Generalizarea cunoştinţelor despre
metale.
Seria de substituire a metalelor. Metodele
de obţinere (din oxizi, săruri). Proprietăţile
chimice ale metalelor: interacţiunea cu
nemetalele (halogenii, oxigenul, sulful);
apa, soluţiile de acizii şi săruri. Compuşii
metalelor. Legătura genetică a metalelor şi a
compuşilor lor.
Evaluare sumativa
compuşilor lor prin ecuaţiile reacţiilor chimice
(în forma moleculară şi ionică). Elaborarea şi
realizarea transformărilor chimice în baza
proprietăţilor, obţinerii, utilizării fierului şi a
compuşilor lor (prin ecuaţii chimice în forma
moleculară/ionică).
Activitate creativă (individuală sau în
grup):
1 Elaborarea schemelor de reper privind
importanţa, proprietăţile, utilizarea, obţinerea
metalelor, compuşilor lor şi aliajelor.
Experienţa de laborator nr. 4
Familiarizarea cu mostre de oţel şi fontă,
minerale de fier. Reacţia calitativă la ionul fier
(3+). Oxidarea hidroxidului de fier (II) în aer.
1 Elaborarea şi prezentarea unei lucrări
creative
1 Elaborarea şi prezentarea unei lucrări
creative
Exerciţii: Compararea: metodelor de obţinere
şi pro-prietăţilor metalelor şi compuşilor a
metalelor; propri-etăţilor chimice ale metalelor
pe baza Seriei de substituire a metalelor,
poziţiei metalelor în SP. Realizarea
transformărilor în baza legăturii genetice prin
ecuaţiile chimice.
Activitate creativă (individuală sau în
grup):
Elaborarea şi prezentarea unei lucrări creative,
ex:
* Coroziunea metalelor şi metodele de
combatere a ei. *Metalele vieţii. *Rolul
metalelor în dezvoltarea civilizaţiei
1 Aplicarea cunoştinţelelor în situaţii noi

 Să explice
noţiunile: volum molar, condiţii
normale, alotropie, îngrăşă-minte
minerale.
 Să caracterizeze
nemetalele: clorul, sulful, azotul,
fosforul, siliciul, carbonul
conform algoritmului: poziţia în
Sistemul periodic, structura
atomului, valenţele şi gradele de
oxidare posibile, tipul legăturii
chimice; răspîndirea în mediu,
formele alotropice, rolul biologic,
proprietăţile fizice şi chimice,
compoziţia celor mai importanţi
compuşi, utilizarea.
 Să compare nemetalele
unei perioade/ grupe ale
Sistemului periodic după
structura atomului şi proprietăţile
nemetalice.
 Să
diferenţieze caracterul acido-
bazic al clorurii de hidrogen şi al
amoniacului prin ecuaţii chimice.
 Să
determine volumul gazului în
condiţii normale după
cantitatea/ masa substanţei şi
invers.
1/22 Analiza evaluării
Starea gazoasă a substanţelor. Volumul
molar al gazelor. Noţiunea de condiţii
normale.
2/23 Rezolvarea problemelor la tema: Starea
gazoasă a substanţelor
3/24 Caracteristica generală a nemetalelor
conform
poziţiei în Sistemul periodic. Importanţa şi
rolul
nemetalelor în viaţa omului.
Clorul
4/25
Clorul. Element chimic şi substanţă simplă,
rolul biologic, răspîndirea în mediu,
proprietăţile fizice. Acţiunea asupra
organismului uman. Proprietăţile chimice:
interacţiunea cu metalele, hidrogenul, apa.
5/26 Clorura de hidrogen. Acidul clorhidric:
obţinerea, proprietăţile chimice (generale
ale acizilor). Utilizarea clorului şi
compuşilor lui.
6/27 Rezolvarea problemelor: determinare
parţii de masă a substantei în soluţie,
volumul molar
1 Rezolvarea problemelor: Determinarea
volumul gazului (c.n.) după cantitatea de
substanţă/masa. Determinrea cantităţii de
substanţă/masei a unui gaz (c.n.), cunoscînd
volumul gazului. Determinarea, în baza
ecuaţiei chimice, a cantităţii/masei/ volumului
unei substanţe, cunoscînd
cantitatea/masa/volumul altei substanţe
participante.
1 Rezolvarea problemelor: Detrminarea
volumului gazului în condiţii normale după
cantitatea/ masa substanţei şi invers.
1 Exerciţii: Caracterizarea nemetalelor conform
poziţiei în Sistemul periodic. Descrierea şi
compararea legăturii chimice în substanţele:
N2, Cl2, HCl, H2O, NH3, CH4 prin scheme
electronice şi grafice. Descrierea şi explicarea
proprietăţilor fizice ale nemetalelor.
1 Exerciţii: Prezentarea proprietăţilor chimice
ale clorului prin ecuaţii chimice. Caracterizarea
metodelor de obţinere, proprietăţilor chimice
ale compuşilor clorului (prin ecuaţii chimice în
forma moleculară şi ionică).
Elaborarea schemelor, tabelelor,
1 prezentărilor: argumentarea importanţei
nemetalelor şi compuşilor lor; Demonstrarea:
Examinarea mostrelor de nemetale şi compuşi
ai nemetalelor.
Experienţa de laborator nr. 5.
Reacţia calitativă pentru ionul de clor Cl-.
1 Rezolvarea problemelor:
 Determinarea ,în baza ecuaţiei
chimice, a cantității/masei/volumului unei

 Să rezolve probleme
de calcul pe baza ecuaţiilor
chimice utilizînd noţiunea de
volumul molar al gazelor.
 Să exemplifice rolul
biologic al nemetalelor, circuitul
nemetalelor în mediu: oxigen,
azot, carbon; acţiunea fiziologică
a nemetalelor şi compuşilor lor.
 Să rezolve exerciţii şi
probleme teoretice şi
experimentale în baza
proprietăţilor, obţinerii, utilizării
nemetalelor şi compuşilor lor. Să
elaboreze schema/planul
caracteristicii generale a
nemetalelor şi a compuşilor lor.
 Să elucideze impacul
nemetalelor şi a compuşilor lor
asupra mediului.
 Să estimeze importanţa
şi rolul nemetalelor şi a
compuşilor lor în viaţa omului,
importanţa îngrăşăminte-lor
minerale.
Sulful
7/28 Sulful. Element chimic şi substanţă simplă.
Importanţa, rolul biologic, utilizarea.
Răspîndirea în mediu, proprietăţile fizice
şi chimice: interacţiunea cu metalele şi
nemetalele (hidrogen, oxigen). Sulfura de
hidrogen. Proprietăţile fizice, răspîndirea în
natură. Acţiunea fiziologică.
8/29 Oxidul de sulf (IV). Obţinerea din sulf, prin
arderea sulfurii de hidrogen, prin
descompunerea acidului sulfuros. Oxidul de
sulf (VI). Obţinerea din oxid de sulf (VI).
Oxizii sulfului: proprietăţile fizice şi 1
chimice (ca oxizi acizi). Oxizii sulfului –
surse de poluare a aerului.
Rezolvarea problemelor Determinarea
volumului gazului într-o reacție
9/30 Acidul sulfuric: utilizarea, obţinerea,
propri-etăţile fizice şi chimice generale.
Proprietăţile specifice ale acidului sulfuric
concentrat: dizolvarea în apă, acţiunea
asupra substanţelor organice. Cele mai
importante săruri ale acidului sulfuric,
utilizarea lor.
Azotul
substanțe,cunoscând cantitatea/masa/volumul
altei substanțe reactante.
Exerciţii:
Prezentarea proprietăţilor chimice ale sulfului
1 prin ecuaţii chimice. Caracterizarea metodelor
de obţinere, proprietăţilor chimice ale sulfului
şi a compuşilor sulfului (prin ecuaţii chimice în
forma moleculară şi ionică). Elaborarea şi
realizarea transformărilor chimice în baza
proprietăţilor, obţinerii, utilizării sulfului şi
compuşilor lui (prin ecuaţii chimice în forma
moleculară/ionică)
Rezolvarea problemelor:
Determinarea volumului unei substanţe
gazoase necesare sau obținute într-o reacție
cunoscând masa/cantitatea altei substanțe
reactante
Exerciţii:
Caracterizarea metodelor de obţinere,
proprietăţilor chimice ale sulfului şi a
1 compuşilor sulfului (prin ecuaţii chimice în
forma moleculară şi ionică). Elaborarea şi
realizarea transformărilor chimice în baza
proprietăţilor, obţinerii, utilizării sulfului şi
compuşilor lui (prin ecuaţii chimice în forma
moleculară/ionică)
Experienţa de laborator nr. 6.
Reacţia calitativă pentru ionul sulfat SO42-.
  Să investigheze
experimental proprietăţile fizice
ale unor îngrăşăminte minerale.
 Să identifice oxid de
carbon (IV), ionii de clorură,
sulfat, carbonat, amoniu.
 Să elaboreze rapoarte
despre activitatea experimentală
conform algoritmului: obiectiv,
mod de lucru, observaţii,
interpretarea rezultatelor,
concluzii.
 Să utilizeze adecvat
limbajul specific chimiei în
diverse situaţii de comunicare, în
scris şi oral.
 Să ilustreze prin
ecuaţiile chimice lanţul genetic:
nemetal - oxid acid – acid – sare.
 Să compare oxizii
nemetalelor şi acizii conform
algoritmului: compoziţia,
obţinerea, proprietăţile fizice şi
chimice, utilizarea.
 Să modeleze
proprietăţile chimice ale oxizilor
acizi şi acizilor prin ecuaţiile
chimice (în forma moleculară şi
ionică).
1 2
10/31 Azotul. Rolul biologic, importanţa. Element
chimic, substanţă simplă, răspîndirea în Exerciţii:
mediu, proprietăţile fizice, utilizarea. Prezentarea proprietăţilor chimice ale azotului
Obţinerea din aer. Proprietăţile chimice: prin ecuaţii chimice. Caracterizarea metodelor
interacţiunea cu oxigenul şi hidrogenul. de obţinere, proprietăţilor chimice ale
11/32
compuşilor azotului (prin ecu-aţii chimice în
Amoniacul.Sărurile de amoniu.
forma moleculară şi ionică). Elaborarea şi
Amoniacul: compoziţia, legătura chimică.
realizarea transformărilor chimice în baza
Utili-zarea. Acţiunea asupra organismului
proprietăţilor, obţinerii, utilizării azotului şi
uman. Proprietăţile fizice şi chimice:
compuşilor lor (prin ecuaţii chimice în forma
interacţiunea cu apa, acizii (HCl, HNO3,
moleculară/ionică)
H2SO4). Obţinerea NH3 din N2, din săruri
Elaborarea schemelor, tabelelor,
de amoniu. Identificarea NH3. NH4OH –
prezentărilor:
bază slabă. Proprietăţile fizice. Des-
compunerea. Utilizarea. Săruri de amoniu:
Clasificarea şi utilizarea îngrăşămintelor
propr. fizice şi chimice (interacţiunea cu
minerale; Experienţa de laborator nr. 7.
baze alcaline, descompunerea la
Reacţia calitativă pentru ionul de amoniu NH4+
încălzire).Utilizarea.
12/33 Compușii oxigenați ai azotului.
Experienţa de laborator nr. 9. Familiarizarea
Oxid de azot (II), obţinerea din azot,
cu mostre de îngrăşăminte minerale.
oxidarea în oxid de azot (IV). Oxizii de
Activitate creativă (individuală/ în grup):
azot – agenţi polu-anţi ai aerului. Acidul
Elaborarea schemelor circuitului în mediu a
azotic. Obţinerea din oxid de azot (IV), din
azotului.
NaNO3. Proprietăţile fizice. Acţiunea asupra
organismului uman. Proprietă-ţile chimice
generale ale acizilor (fără interac-ţiunea cu
metalele) şi descompunerea la lumi-
nă/încălzire. Utilizarea. Nitraţii. NaNO3,
KNO3, Ca(NO3)2, NH4NO3, utilizarea lor.
Circuitul azotului în natura.
Fosforul
13/34 Fosforul. Element chimic şi substanţă Exerciţii:
simplă, răspîn-direa în mediu, alotropia, Prezentarea proprietăţilor chimice ale
proprietăţile fizice. Proprietăţile chimice fosforului prin ecuaţii chimice. Caracterizarea
(arderea). Importanţa, rolul biologic, metodelor de obţinere, proprietăţilor chimice
(utilizarea. Oxidul de fosfor (V), ale compuşilor fosforului (prin ecuaţii chimice
proprietăţile fizice şi chimice generale.
3 4 5 6 7
  Să deducă obţinerea şi 14/35
propri-etăţile chimice ale oxizilor
acizi şi acizilor pe baza seriei
genetice.
 Să argumenteze
legătura genetică dintre clasele 15/36
de compuşi anorganici în baza
proprietatilor lor chimice.
 Să propună situaţii de
utilizare a nemetalelor şi a
compuşilor lor.
 Să prezinte cele mai 16/37
importante săruri în corelare cu
utilizarea lor.
 Să explice legătura
cauză-efect: nemetale - oxizi
acizi - acizi –ploi acide –
protecţia mediului şi sănătatea.
17/38
 Să utilizeze diverse surse
didactice pentru elaborarea şi
prezentarea unei lucrări creative.
 Să formuleze opinii
personale despre importanţa
nemetalelor şi compuşilor lor.
18/39
 Să deducă obţinerea şi
propri-etăţile chimice ale oxizilor
acizi şi acizilor pe baza seriei
genetice.
 Să argumenteze legătura
genetică dintre clasele de compuşi
anorganici în baza proprietatilor lor
chimice.
1 2
Acidul fosforic (ortofosforic): obţinerea,
proprietăţile chimice. Sărurile acidului
fosforic, rolul biologic, utilizarea lor în
calitate de îngrăşăminte minerale.
Carbonul
Carbonul - element chimic şi substanţă simplă:
răspîndirea în mediu, alotropia, proprietăţile
fizice, importanţa, rolul biologic şi utilizarea.
Noţiunea de adsorbţie (cărbune activat).
Interacţiunea cu oxigenul, hidrogenul, metalele
(calciu, aluminiu), oxizii metalelor /reducerea
(CuO, Fe2O3).
Oxizii carbonului.Oxidul de carbon (II) și
Oxidul de carbon (IV). Obţinerea CO.
Proprietăţile fizice. Oxidarea în oxid de carbon
(IV), proprietăţile reducătoare (CuO, Fe2O3).
Caracterul nociv, acţiunea asupra organismului
uman. Evitarea formării CO în procesul de
ardere.
Obţinerea CO2 prin arderea carbonului,
metanului; din carbonaţi.
Acidul carbonic, sărurile lui (carbonaţi,
hidrocarbonaţi de calciu, sodiu). Răspîndirea în
natură. Reacţii de descompunere. Reacţia
sărurilor cu acizii. Circuitul carbonului în
natura.
Rezolvarea exerciţiilor şi problemelor
Siliciul. Element chimic şi substanţă simplă:
răspîndirea în mediu, proprietăţile fizice,
utilizarea. Interacţiunea cu oxigenul. Oxidul
de siliciu: proprietăţile fizice, interacţiunea
cu oxizii bazici, bazele alcaline, carbonaţii.
Acidul silicic, obţinerea, descompunerea.
Utilizarea silicaţilor. Sticla. Ceramica.
Cimentul.
3 4
în forma moleculară şi ionică).Elaborarea şi
realizarea transformărilor chimice în baza
proprie-tăţilor, obţinerii, utilizării fosforului şi
compuşilor lor (prin ecuaţii chimice în forma
moleculară/ionică)
Exerciţii:
Prezentarea proprietăţilor chimice ale carbonului
prin ecuaţii chimice. Caracterizarea metodelor de
obţinere, proprietăţilor chimice ale compuşilor
carbonului (prin ecuaţii chimice în forma
moleculară şi ionică). Elaborarea şi realizarea
transformărilor chimice în baza proprietăţilor,
obţinerii, utilizării carbonului şi compuşilor lor
(prin ecuaţii chimice în forma moleculară/ionică)
Activitate creativă
„Domeniile de utilizare a carbunelui activat,
investigaţia caracterului mediului a apei
carbogazoase, apei de ploaie, etc”
Experienţa de laborator nr. 8.
Reacţia calitativă pentru ionul de carbonat CO32-.
Identificarea oxidului de carbon (IV).
Activitate creativă (individuală/în grup):
Elaborarea schemelor circuitului în mediu a
carbonului şi a oxigenului.
Rezolvarea problemelor:
Determinarea maselor substanţelor necesare pentru
prepararea soluţiei cu o anumită masă sau parte de
masă de substanţă dizolvată. Determinarea părţii de
masă a substanţei dizolvate în soluţie.
Exerciţii:
Prezentarea proprietăţilor chimice ale siliciului
prin ecuaţii chimice. Caracterizarea metodelor
de obţinere, proprietăţilor chimice ale
compuşilor siliciului (prin ecuaţii chimice în forma
moleculară şi ionică). Elaborarea şi realizarea
transformărilor chimice în baza proprie-tăţilor,
obţinerii, utilizării siliciului şi compuşilor lor (prin
ecuaţii chimice în forma moleculară/ionică)
5 6 7
 19/40
 Să propună situaţii de
utilizare a nemetalelor şi a
compuşilor lor.
 Să prezinte cele mai
importante săruri în corelare cu
utilizarea lor.
 Să explice legătura
cauză-efect: nemetale - oxizi
acizi - acizi –ploi acide –
protecţia mediului şi sănătatea.
 Să utilizeze diverse surse 20/41
didactice pentru elaborarea şi
prezentarea unei lucrări creative.
 Să formuleze opinii 21/42
personale despre importanţa
nemetalelor şi compuşilor lor.
 Să explice noţiunea de
substanţă organică, deosebirile
22/43
dintre substanţele organice şi
anorganice.
 Să descrie compoziţia,
23/44
proprietăţile fizice, rolul şi
importanţa substanţelor organice:
metan, etan, propan, butan,
etanol, metanol, acid acetic,
substanţe organice cuimportanţa
biologică, polietilenă.
 Să coreleze domeniile
de utilizare ale substanţelor
organice studiate cu proprietăţile
lor.
Generalizarea şi sistematizarea
cunoştinţelor
Lucrarea practică nr. 3. Rezolvarea
problemelor experimentale la tema
„Nemetalele”
Evaluare formativă
Compuşii organici ai carbonului.
Substanţe organice: compoziţia,
importanţa şi utilizarea lor. Deosebirile
dintre substanţele organice şi anorganice,
dintre chimia anorgani-că şi organică.
Hidrocarburi. Metan, etan, propan,
butan: compoziţia (formula moleculară),
proprietăţile fizice, reacţia de ardere şi
utilizarea ei. Regulile de securitate la
utilizarea gazului natural şi gazului din
butelii. Influenţa produşilor de ardere asupra
mediului, efectul de seră
Rezolvarea problemelor.
Exerciţii:
Compararea proprietăţilor generale şi specifice
a nemetalelor, oxizilor, acizilor, sărurilor.
Realizarea transformărilor în baza legăturii
genetice prin ecuaţiile chimice.
Activitate creativă (individuală/ în grup):
Elaborarea unui proiect despre importanţa şi
rolul nemetalelor în viaţa omului.
Elaborarea schemelor, tabelelor,
prezentărilor:
- Sistematizarea informaţiilor la nemetale şi
compuşii lor prin întocmirea de referate,
elaborarea de proiecte, pliante etc.
Instructaj:Respectarea tehnicii securităţii în
laboratorul şcolar de chimie.
-
Exerciţii: Caracterizarea substanţelor
organice: compoziţia, importanţa şi utilizarea.
Demonstrări: Mostre de compuşi organici.
Exerciţii:
Scrierea ecuaţiilor reacţiilor: de ardere a
compuşilor organici: metanul şi etanul,
propanul şi butanul
Demonstrări:
Arderea compuşilor organici.
Rezolvarea problemelor:
Determinarea formulei moleculare dacă se
cunoaște formula general șimasa molară.
Activitate creativă (individuală/în grup):
Elaborarea şi prezentarea unei lucrări creative:
“Influenţa produşilor de ardere asupra
mediului, efectul de seră”.
24/45 Hidrocarburi nesaturate(etilena și
acetilena). Polietilena: proprietăți fizice şi
utilizare, protecţia mediului de deşeuri.
Rezolvarea problemelor
25/46 Alcooli.Metanolul şi etanolul: compoziţia,
proprietăţile fizice, acţiunea asupra
organismului, adoptarea modului sănătos de
viaţă. Reacţia de ardere a etanolului.
26/47 Acizii.Acidul acetic: compoziţia,
proprietăţile fizice, fiziologice, interacţiunea
cu bazele, sărurile acidului carbonic,
utilizarea cotidiană.
. Modelarea proprietăţilor chimice generale ale
Exerciţii: Alcătuirea și numirea
hidrocarburilor în baza formulei generale.
Scrierea ecuaţiilor reacţiilor: de ardere a
compuşilor organici:
etilenă,acetilenă.propilenă.
Activitate creativă (individuală/în grup):
Elaborarea şi prezentarea unei lucrări creative:
“Utilizarea polietilenei şi protecţia mediului.”
Rezolvarea problemelor:
Determinarea volumului oxigenului(aerului)
necesar pentru arderea unei cantități de
hidrocarbură.
Exerciţii: Scrierea ecuaţiilor reacţiei de ardere
a etanolului. Descrierea etanolului,
metanolului, acidului acetic: compoziţie,
proprietăţi fizice, acţiunea asupra
organismului, importanţa.
Activitate creativă (individuală/în grup):
Elaborarea şi prezentarea unei lucrări creative:
“Metanolul şi etanolul: acţiunea asupra
organismului.”
Exerciţii:
Descrierea acidului acetic: compoziţie,
proprietăţi fizice, acţiunea asupra
organismului, importanţa.
acidului acetic în comparare cu acidul
clorhidric prin ecuaţii chimice.
Demonstrări:
Proprietăţile chimice ale acidului acetic.
  Să
stabilească legătura dintre
reacţia de ardere a alcoolului
etilic şi posibilitatea de utilizare
în calitate de combustibil.
 Să estimeze
importanţa procesului de
fotosinteză, rolul vitaminelor,
medicamentelor pentru sănătatea
omului.
 Să manifeste 29/50 Hidrații de carbon.Amidonul.Celuloza.
responsabilitate şi grijă faţă de
protecţia mediului şi a sănătăţii în
utilizarea produselor chimice de
uz casnic şi de igienă personala.
 Să
formuleze reguli de utilizare
inofensivă a gazului natural,
gazului din butelii, etanolului,
acidului acetic în baza
proprietăţilor lor.
Capitolul IV. Chimia pentru mediu. Importanţa substanţelor chimice pentru viaţa omului. (4ore)
 Să descrie
principalele surse de poluare a
mediului şi măsurile de protecţie.
 Să
exemplifice importanţa sub-
stanţelor chimice în viaţa omului.
27/49 Grăsimile.Substanţe organice cu importanţa
biologică.
28/49 Hidrații de carbon.Glucoza .
Fructoza.Zaharoza
Aminoacizi, proteine: răspîndirea în
30/51 natură rolul lor biologic (ca componente ale
produselor alimentare).
31/52 Vitaminele şi medicamentele Produsele
chimice de uz casnic şi de igienă personala
(săpun, detergenţi, agenţi de curăţare, pastă
de dinţi, parfumuri); medicamente,
vitamine. Măsuri de utilizare inofensivă.
32/53 Generalizarea şi sistematizarea materiei
de studiu pe modulul I,II,III
33/54 Evaluare sumativă
1/55 Chimia în activitatea cotidiană.
2/56 Chimia pentru protecţia mediului.
Exerciţii:Exemplificarea rolului biologic şi
domeniilor de utilizate a grăsimilor, hidraţilor
de carbon (glucoză, zaharoză, amidon,
celuloză), aminoacizilor, proteinelor.Activitate
creativă (individuală/în grup):Elaborarea şi
prezentarea unei lucrări creative:“Componente
ale produselor alimentare. Valoarea energetică
a produselor alimentare.”
Exerciţii:Exemplificarea rolului biologic şi
domeniilor de utilizate a hidraţilor de carbon
(glucoză, zaharoză, amidon, celuloză).
Activitate creativă (individuală/în
grup):Elaborarea şi prezentarea unei lucrări
creative:“Componente ale produselor
alimentare. Valoarea energetică a produselor
alimentare.”
Exerciţii:
Exemplificarea rolului biologic şi domeniilor
de utilizate aminoacizilor, proteinelor.
Activitate creativă (individuală/în grup):
Elaborarea şi prezentarea unei lucrări
creative:“Chimia şi sănătatea: medicamente,
vitamine.”;“Produsele chimice de uz casnic şi
de igienă personala. Compararea produselor
din sticlă, ceramică,polietilenă”
Comunicare: Procelele vitale-procese chimice
Dezbateri : Chimia prieten sau dușman
alomului?
  Să utilizeze
diverse surse didactice pentru
elaborarea şi prezentarea unui
proiect ecologic.
 Să
argumenteze avantajele pe care
le oferă chimia în soluţiona-rea
problemelor de mediu şi pentru
îmbunătăţirea calităţii vieţii.
 Să aprecieze
activitatea savanţilor chmişti din
RM
 Ore de rezerva
3/57 Chimia şi sănătatea. Asigurarea Activităţi creative:
securităţii personale şi sociale Exemplificarea importanţei substanţelor
chimice în viaţa omului.
Elaborarea măsurilor pentru asigurarea
securităţii personale şi sociale.
4/58 Realizările savanţilor chimiştidin RM. Comunicări:
Realizările savanţilor chimişti din RM.
Activităţi creative: Prezentarea portofoliului.
2