Sunteți pe pagina 1din 19

UNIVERSITATEA DE STAT DE MEDICINĂ ȘI FARMACIE

,,NICOLAE TESTEMIȚANU,,
Departamentul medicina internă
Catedra Cardiologie

Foaie de observație clinică

Conducător: Samohvalov Elena


Elev: Prisacari Doina M1601

Chișinău, 2020
I. Date generale
 Numele și prenumele: Miliș Maria Dumitru
 Anul și data nașterii: 21.03.1938 (81 ani)
 Adresa de domiciliu: Cantemir, Taraclia.
 Profesia și locul de muncă: pensionară.
 Data și ora internării: 30.01.2020 ora 16:22
 Asigurat: da, asigurător CNAM
 Tipul internării: urgent
 Diagnostic de îndreptare: Cardiopatie ischemică, angină pectorală
agravată.
 Diagnostic la internare: Cardiopatie ischemică, angină pectorală
agravată. HTA grIII risc adițional înalt. Urgență hipertensivă.
Insuficiență cardiacă grII. Dislipidemie.
 Diagnosticul clinic: Cardiopatie ischemică. Angină pectorală
agravată cu stabilizarea în angină pectorală de efort CF II. HTA
gr III risc adițional foarte înalt, evoluție în salturi. Cardiopatie
hipertensivă. ICVC II (NYHA), st B ACC/AHA. Urgență hipertensivă
extremă (04.03.2019). Dislipidemie. Pielonefrită cronică bilaterală
în remisiune. BCVC. Encefalopatie hipertensivă.

II. Acuze
 Principale
- Durerea- intensă, precordială (9, după scara de 1-10), caracter
constrictiv, continuă. Iradierea durerii în regiunea umărului și
brațului stâng. Apare în timpul efortului fizic.
- Dispnee inspiratorie .
- Palpitații cardiace.
- Edeme cardiace.
 Secundare
- Cefalee, fronto-occipitală, cu tulburări vizuale.
- Slăbiciune
- Anxietate
- Apatie
- Vertij, amețeli.
III. Istoricul actualei boli (anamnesis morbi)
Pacienta se consideră bolnavă de 10 ani (2010) cînd au apărut primele
acuze: slăbiciune generală, cefalee, vertij și dureri retrosternale la efort
fizic moderat. A fost internată în spitalul din Cantemir pentru un
tratament corespunzător. În următorii ani se internează de 2 ori pe an
pentru un tratament profilactic. Pe data de 30.01.2020 face criză
hipertensivă 220/120 mmHg și acuzele sus numite. A fost solicitat AMU
și transferată la spitalul ,, Sfânta Treime,, în secția de Recuperare
cardiologică pentru precizarea diagnosticului și alegerea tacticii de
tratament.

Factorii de risc
-Vârsta 81 ani
-Dislipidemie
- HTA gr III
- Obezitatea grI
- Stres psihoemoțional intens.
-Istoricul familial de Boli Cardiovasculare: sora suferă de HTA
-FCC > 80/min

IV. Istoricul vieții bolnavului


Bolnavul s-a născut 21.03.1938 în raionul Cantemir , satul Sadic, într-o
familie de 6 copii, al treilea la număr. A muncit din anii 90 la deal. Este
căsătorită, are 6 copii. Acasă, după spusele bolnavului , are parte de o
alimentație diversificată, suficientă în plan cantitativ și calitativ. Alcool
nu consumă, nu fumează. Reacții alergice la preparate medicamentoase
și alți alergeni-neagă. Din anamneza heredocolaterală aflăm că rudele,
părinții de careva boli nu au fost bolnavi, dar totuși o soră la fel are
HTA.

V. Examenul obiectiv
1. Inspecția generală- gravitate medie, pacienta este depresivă, se
deplasează și își îndeplinește singură necesitățile fiziologice.
Răspunde clar la întrebările acordate de medic.
2. Conștiința- clară, reacționează și răspunde corespunzător
stimulilor mediului înconjurător. Se orientează în timp și spațiu.
3. Poziția bolnavului- pasivă, bolnavul este lipsit de forța fizică. Se
deplasează de sinestătător.
4. Expresia feței- obișnuită.
5. Tipul constituțional- normostenic.
6. Tegumente și mucosae vizibile- roz-pale, elasticitate este
diminuată, datorată vîrstei.
7. Fanere- parul este fragil, cu semne de cădere, forma unghiilor
obișnuită. Pulsul capilar normal.
8. Țesutul adipos- subcutanat dezvoltat suficient, starea de nutritive
satisfăcătoare.
9. Sistemul ganglionar limfatic:
Capul este proporțional cu corpul, ambele părți a capului sunt
proporționale
Gîtul este de dimensiuni normale, proporțional cu capul.
Mușchii slab dezvoltați, tonusul scăzut
Oasele-la percuția și palparea oaselor tubulare, nu s-au depistat
dureri
10.Sistemul articular- configurația articulației, vizual, nu este
modificată. S-au determinat dureri la apăsare și percuție. Efectuiază cu
greu mișcările active.

Sistemul cardiovascular
1. Acuze: durere intense retrosternală, dispnee, palpitații cardiace,
slăbiciune generală asociată cu vertij
2. Inspecția
La inspecția vaselor gîtului nu se determină pulsație patologică a
arterelor carotide , turgescența venelor jugulare sau puls venos pozitiv.
La inspecția regiunii precordiale nu se determină bombare sau
retractile.
Șocul apexian și pulsație în epigastru nu se determină.
3. Palpare
La palpaţie şocul apexian situat în spaţiul intercostal stîng 5, cu 0.5 cm
medial de linia medioclaviculară. Suprafaţa şocului apexian aproximativ
2 cm², înălţimea, puterea şi rezistenţa în normă.
Şocul cardiac nu se determină în epigastru.
Freamăt sistolic şi diastolic la palpaţie nu se determină.
Pulsul este present la toate arterele.
4. Percuția
Determinarea matităţii relative a cordului: limita dreaptă se află în
spaţiul intercostal 4 din dreapta cu 1,5 cm lateral de marginea
sternului; limita stîngă se află în spaţiul intercostal 5 stîng cu 1,5 cm
medial de linia medioclaviculară; limita superioară se află pe linia
parasternală stîngă, la nivelul coastei 2. Dimensiunile pediculului
vascular în spaţiul intercostal 2 constituie 6 cm. Dimensiunea
transversală a cordului constituie 12 cm. Configuraţia cordului este
dilatată în toate direcțiile.
5. Auscultația
Zgomotele cardiac ritmice, diminuate. FCC – 68/min. TA-180/90mmHg
Pulsul-68 bat/min.
6. Examinarea vaselor sangvine
La palpare se determină pulsul pe arterele radiale, femurale, poplitee,
dorsalis pedis și tibialis posterior. La palparea vaselor nu se determină
simptomul,, gîtului de gîscă,, Pe artera radial puls ritmic, plin, tensiunea
și amplitudinea în normă, identic la ambele mîini. Puls capilar lippsește.
Pe arterele femurale nu se auscultă zgomotul dublu Traube și suflu
dublu Vinogradov-Durosier.
Pe arterele carotide nu se auscultă sufluri.
La examinarea venelor inferioare nu se determină dilatarea varicoasă,
palpator segmente dure și/sau dureroase nu se determină.

Sistemul respirator
1. Acuze: dispnee, tuse.
2. Inspecția
Pacienta prezintă respirație liberă, nazală, aripile nasului nu participă în
actul de respirație. Secreții nazale, dereglări de respirație, puncte
dureroase în regiunea feței, herpes nazal nu au fost depistate.
Vocea este neschimbată.
Toracele de conformație normal, normostenică.
Scapulae alatae, retracții parietale nu sînt prezente.
Fosele supra- și infra- claviculare uniforme pe ambele hemitorace,
retracția sau proeminența lor nu se determină.
În actul de respirație participă ambele hemitorace.
Tipul respirației este costo-abdominală. Mișcările respiratorii sînt
ritmice, frecvența mișcărilor respiratorii este de 20/min.
3. Palparea
Participarea uniformă ,simetrică a ambelor hemitorace în actul de
respirație.
Cutia toracică se atestă a fi elastic, puncte dureroase la nivelul
articulațiilor condrosternale, spațiilor intercostale, foselor supraspinale
și infraspinală, paravertebral nu sunt prezente.
4. Percuția
Percuția comparative: Sunetul percutor pe regiunile simetrice ale cutiei
toracice, pe fețele anterioare, laterale și posterioare este clar
pulmonary, înalt și sonor. Sunete submate, mate, timpanice sau
hipersonoritate nu se atestă.
Percuția topografică:
1.Limitele pulmonare Dreapta Stînga
apexiene
a) anterioare 4 cm superior de 4 cm superior de
claviculă claviculă
b) posterioare Procesus spinosus C7 Procesus spinosus C7
2. Aria cîmpului Kronig 5 cm 5cm
Limitele pulmonare Dreapta Stînga
inferioare după liniile
topografice clasice
a)parasternală Spatial intercostal 6
b)medioclaviculară Marginea superioară a
coastei 6
c)axilară anterioară Marginea superioară a Margine inferioară a
coastei 7 coastei 7

d)axilară medie Marginea sup. a Marginea inf. a coastei


coastei 8 8
e)axilară posterioară Marginea sup. a Marginea inf. a coastei
coastei 9 9
f)scapulară Marginea sup. a Marginea inf. a coastei
coastei 10 10
g)paravertebrală La nivelul vertebrei Th La nivelul vertebrei Th
11 11
Mobilitatea bazei 4 cm 4 cm
pulmonare pe linia
axilară medie
Lățimea hilului 4 cm 4 cm
pulmonary

5. Auscultația
Frecvența respirației= 20/min. Pe toată aria pulmonară se determină
murmur vezicular diminuat bazal bilateral. Zgomote respiratorii
patologice- nu sunt prezente.
Bronhofonia în regiunele simetrice se propagă uniform.
Raluri nu sunt prezente.

Sistemul digestiv
1. Acuze
Dureri în regiunea epigastrică cît și în alte regiuni ale abdomenului nu
prezintă.
Apetitul este bun, cantitatea de lichide consumată nictemeral normală,
deglutiție liberă.
Scaunul este în medie o dată în 24h.
2. Inspecția
Cavitatea bucală fără miros fetid, mucoasa de culoare roz, fără ulceraţii.
Limba de culoare roz, umedă, curată, fără adipozităţi sau ulceraţii.
Gingiile de culoare roză, fără ulcerații sau porțiuni necrotizate,
hemoragii.
Vălul palatin de culoare roz, fără ulcerații.Tonsilele palatine- roz, nu
sunt hiperemiate, fără adipozități.
Abdomenul- simetric,forma simetrică, participă în actul de respiraţie.
Colaterale venoase ( capul meduzei ) şi cicatrici nu se determină.
Defecaţia – zilnică, indoloră, scaunul oformat.
3. Palparea
Palpaţia superficială
Abdomenul este suplu, indolor. Protecţie musculară şi hernii ( ale liniei
albe, ombilicale, inghinale ) nu se determină. Cicatrice după
herniotomie inghinală pe dreapta.
Palpaţia profundă după Obrazţov – Strajesco
Colonul sigmoid la palpare cilindric, moale, mobil, cu suprafaţa netedă,
dureros.
Cecul cilindric, indolor, moale, cu suprafaţă netedă.
Sectorul teminal al ileonului cilindric, indolor, moale, cu suprafaţă
netedă.
Colonul ascendent cilindric, indolor, moale, cu suprafaţă netedă, puţin
mobil.
Colonul descendent cilindric, indolor, moale, cu suprafaţă netedă,
puţin mobil.
4. Percuția
La percuţie se determină sunet timpanic în toate regiunile
abdomenului. În cavitatea abdominală nu se determină lichid liber sau
încapsulat.
5. Auscultația
La auscultaţie se determină garguimentul intestinal. Frotaţie
peritoneală nu se auscultă.

Pancreasul
Palpator nu se determină.

Splina
1. Inspecţia
La inspecţie nu se determină proeminenţă în hipocondrul stîng.
2. Percuţia
Dimensiunile splinei – longitudinală aproximativ 11 cm, transversală
aproximativ 6 cm.
3. Palpaţia
Palpator splina nedureroasă.
Ficatul şi vezica biliară
1. Inspecţia
Proeminenţă sau pulsaţie în rebordul costal drept şi hipocondrul drept
nu se determină.
2. Percuţia
Dimensiunile ficatului după Curlov: între punctul 1 şi 2 – 12 cm; între
punctul 3 şi 4 –10 cm; între punctul 3 şi 5 – 9 cm. Ficatul proemină de
sub rebordul costal cu 2 cm .
3. Palpaţia
Ficatul cu suprafaţa netedă, consistenţa moale, nedureros, fără
indurații.

Sistemul uro-genital
1. Acuze
Micţiunea liberă, indoloră. Dureri în regiunea lombară lipsesc. Edeme
ale feței și pleoapelor lipsesc.
2. Inspecţia
La inspecţia regiunii lombare eritem şi tumefiere nu se determină.
3. Palpaţia
La palpaţia bimanuală rinichii nu se determină, senzaţii dureroase
lipsesc.
4. Percuţia
Simptomul Jordani ( de topotament ) negativ bilateral.

Sistemul endocrin
1. Inspecţia
Inspecţia nu decelează modificări fizice şi psihice specifice patologiilor
endocrine.
Inspecţia glandei tiroide
La inspecţie nu se determină deformări ale laringelui, deglutiţia este
liberă.
2. Palpaţia
Glanda tiroidă are dimensiuni normale. Suprafața omogenă,
consistență elastică.
Palpator glanda tiroidă nu se determină.
3. Auscultația
Deasupra tiroidei sufluri nu se determină.

Starea neuro-psihică și organele de sensibilitate


Pacienta prezintă o stare de anxietate, neliniște, frică iminentă de
moarte. Pacienta este foarte sensibilă emoțional cu rapida destabilizare
a echilibrului neuro-psihic și cădere în stare de depresie. Conștiința este
clară. Pacienta se orientează liber în timp și spațiu. Răspunde adecvat la
întrebări.

VI. Diagnostic prezumtiv


În baza următoarelor date:
1. Acuze:
 Principale- Durerea- intense, precordiale (9, după scara de 1-
10), caracter constrictiv, continua. Iradierea durerii în regiunea
umărului și brațului stâng. Apare în timpul efortului fizic.
Dispnee inspiratorie .
Palpitații cardiac.
Edeme cardiac.
 Secundare
Cefalee, fronto-occipitală, cu tulburări vizuale.
Slăbiciune
Anxietate
Apatie
Vertij, amețeli.
2. Istoricul bolii
Pacienta se consideră bolnavă de 10 ani (2010) cînd au apărut primele
acuze: slăbiciune generală, cefalee, vertij și dureri retrosternale la efort
fizic moderat. A fost internată în spitalul din Cantemir pentru un
tratament corespunzător. În următorii ani se internează de 2 ori pe an
pentru un tratament profilactic. Pe data de 30.01.2020 face criză
hipertensivă 220/120 mmHg și acuzele sus numite. A fost solicitat AMU
și transferată la spitalul ,, Sfânta Treime,, în secția de Recuperare
cardiologică pentru precizarea diagnosticului și alegerea tacticii de
tratament.
3. Factorilor de risc
-Vârsta 81 ani
-Dislipidemie
- HTA gr III
- Obezitatea grI
- Stres psihoemoțional intens.
-Istoricul familial de Boli Cardiovasculare: sora suferă de HTA
-FCC > 80/min

4. Examenului clinic.
Starea generală a bolnavului este de gravitate medie, pacienta este
depresivă, se deplasează și își îndeplinește singură necesitățile
fiziologice. Răspunde clar la întrebările acordate de medic.
Conștiința clară, reacționează și răspunde corespunzător stimulilor
mediului înconjurător. Se orientează în timp și spațiu. Tegumentele și
mucoasele vizibile, roz pale. Elasticitatea pielii este diminuată datorată
vîrstei. Temperatura 36.8 grade C. Șocul apexian de putere, înălțime și
mobilitate slabă. T/A este 180/90 mmHg. Zgomotele cardiace ritmice,
diminuate.
În focarul mitral se auscultă- zgomotul I de tonalitate joasă, diminuat, a
fost auscultat în sistolă după pauză lungă și coincide cu șocul apexian și
cu pulsul sistolic al arterelor carotide.
Zgomotul II scurt, slab se auscultă în diastole.
Zgomotul III se aude clar, în prima parte a diastolei.
Pe toată aria pulmonară se determină respirația veziculară. La nivelul
bifurcației traheii, deasupra traheii și laringelui se auscultă respirație
tubară.
Zgomote respiratorii patologice-raluri, crepitații, frotație pleurală nu se
auscultă.

Se stabilește diagnosticul prezumtiv de: Cardiopatie ischemică. Angină


pectoral agravat cu stabilicarea în angina pectoral de effort CF II. HTA gr
III risc adițional foarte înalt, evoluție în salturi. Cardiopatie hipertensivă.
ICVC II (NYHA), st B ACC/AHA. Urgență hipertensivă extremă
(04.03.2019). Dislipidemie.
VII. Planul de investigații.
1. Analiza biochimică a sîngelui, în vederea stratificării riscului și a
inițierii terapiei de corecție a dislipidemiilor, diabetului zaharat și
a complicațiilor.
2. Analiza generală a urinei, pentru identificarea modificărilor în
urină, în vederea inițierii unei terapii de corelație a patologiilor și
a complicațiilor.
3. Hemoleucograma, pentru identificarea modificărilor și a iniția
terapia și tratamentul corect.
4. ECG
5. Ecografia organelor interne
6. Consultația oftalmologului.

ECG
Miliș Maria Dumitru
Voltaj 50 mm/sec
Ritm sinusal cu FCC 75/min
AEC deviată spre stînga.
Tulburări de repolarizare difuze a miocardului VS. Hipertrofie a VS.

Examenul biochimic 31.01.2020


 Ureea- 6.0 mmol/l
 Creatinina-104 mmol/l
 ALAT- 29u/l
 ASAT- 36u/l
 Colesterol total- 5.6 mmol/l
 Trigliceride 1.41 mmol.l
 HDL colesterol-1.12 mmol/l
 LDL colesterol- 3.97 mmol/l
 Protrombina 86%
 Fibrinogen 3.3 g/l
 INR- 1.2
 CK-MB- 10 u/l
 Alfa amilaza- 89 u/l
 LDH-402 u/l
Analiza generală de sînge 30.01.2020
 HB- 139 g/l
 Eritrocite- 4.67x 10*12
 IC- 0.90
 Trombocite- 152x 10*9
 Leucocite 8.87x10*9
 Formula leucocitară: Segmentate 52%, Monocite 10%, Eozinofile
11%, Limfocite 25%.
 VSH- 22 mm/oră.

Analiza generală de urină 31.01.2020


 Reacția acidă.
 Transparența- tulbure
 Proteine- neg. g/l
 Glucoza- neg.g/l
 Leucocite- 25-30, pe mucozități pînă la 80 c/v.
 Eritrocite 0-2 c/v
 Bacterii- +++
 Mucozități ++
 Săruri ++

MRS- negativ N100


Proba Neciporenco: Leuc 1.0x 106/l, eritr 0.1x 106/l
Urocultura- Candida spp 10000b/ml
Ecografia organelor interne 04.02.2020
Schimbări difuze moderate în panncreas. Colecistita
deformată.Deformare moderată a sistemului colector.
Consultația oftalmologului04.02.2020
Cataractă legată de vîrstă, nematură. Angiopatie retiniană hipertensivă.
VIII. Diagnostic clinic
În baza următoarelor date:
1. Acuzele
• Principale- Durerea- intense, precordiale (9, după scara de 1-10),
caracter constrictiv, continua. Iradierea durerii în regiunea umărului și
brațului stâng. Apare în timpul efortului fizic.
Dispnee inspiratorie .
Palpitații cardiac.
Edeme cardiac.
• Secundare
Cefalee, fronto-occipitală, cu tulburări vizuale.
Slăbiciune
Anxietate
Apatie
Vertij, amețeli.
2. Istoricul bolii
Pacienta se consideră bolnavă de 10 ani (2010) cînd au apărut primele
acuze: slăbiciune generală, cefalee, vertij și dureri retrosternale la efort
fizic moderat. A fost internată în spitalul din Cantemir pentru un
tratament corespunzător. În următorii ani se internează de 2 ori pe an
pentru un tratament profilactic. Pe data de 30.01.2020 face criză
hipertensivă 220/120 mmHg și acuzele sus numite. A fost solicitat AMU
și transferată la spitalul ,, Sfânta Treime,, în secția de Recuperare
cardiologică pentru precizarea diagnosticului și alegerea tacticii de
tratament.
3. Factorilor de risc
-Vârsta 81 ani
-Dislipidemie
- HTA gr III
- Obezitatea grI
- Stres psihoemoțional intens.
-Istoricul familial de Boli Cardiovasculare: sora suferă de HTA
-FCC > 80/min
4. Examenului clinic.
Starea generală a bolnavului este de gravitate medie, pacienta este
depresivă, se deplasează și își îndeplinește singură necesitățile
fiziologice. Răspunde clar la întrebările acordate de medic.
Conștiința clară, reacționează și răspunde corespunzător stimulilor
mediului înconjurător. Se orientează în timp și spațiu. Tegumentele și
mucoasele vizibile, roz pale. Elasticitatea pielii este diminuată datorată
vîrstei. Temperatura 36.8 grade C. Șocul apexian de putere, înălțime și
mobilitate slabă. T/A este 180/90 mmHg. Zgomotele cardiace ritmice,
diminuate.
În focarul mitral se auscultă- zgomotul I de tonalitate joasă, diminuat, a
fost auscultat în sistolă după pauză lungă și coincide cu șocul apexian și
cu pulsul sistolic al arterelor carotide.
Zgomotul II scurt, slab se auscultă în diastole.
Zgomotul III se aude clar, în prima parte a diastolei.
Pe toată aria pulmonară se determină respirația veziculară. La nivelul
bifurcației traheii, deasupra traheii și laringelui se auscultă respirație
tubară.
Zgomote respiratorii patologice-raluri, crepitații, frotație pleurală nu se
auscultă.
5. În baza datelor paraclinice
ECG, examenul biochimic, examenul sumar al urinei, hemoleucograma,
USG.
Se stabilește diagnosticul clinic de: Cardiopatie ischemică. Angină
pectoral agravat cu stabilicarea în angina pectoral de efort CF II. HTA
gr III risc adițional foarte înalt, evoluție în salturi. Cardiopatie
hipertensivă. ICVC II (NYHA), st B ACC/AHA. Urgență hipertensivă
extremă (04.03.2019). Dislipidemie. Pielonefrită cronică bilaterală în
remisiune. BCVC. Encefalopatie hipertensivă.

Diagnosticul diferențial:
- Angina pectorală instabilă
- IMA
- Disecția de aortă
- Pericardita
- Stenoza aortei
- Stenoză, prolaps de valvă mitral
IX. Tratamentul
Non- farmacologic
 Informarea pacientului și a persoanelor apropiate despre factorii
de risc și despre substratul morfologic al APS, implicațiile
diagnosticului și ale tratamentului. În cazul atacului acut, pacienții
vor fi informați să stopeze rapid activitatea care a declanșat
angina pectorală, să rămînă în repaus și, la necesitate , să
administreze NTG sublingual pentru remiterea acută a
simptomelor.
 Dacă în repaus angina pectorală persistă >15-20 min și/sau nu
răspunde la nitrații sublingual, pacienții vor apela urgent la
ajutorul medical calificat AMU.
 Pacienții vor fi încurajați să adopte dieta care include: vegetale,
legume, fructe, sucuri, cereale, lactate degresate, pește și
reducerea cantității de cărnuri bogate în grăsimi saturate.
 Alcoolul consumat în doze moderate.
 Activitatea fizică în limitele toleranței pacientului ( minim 30 min 3
sau 4 ori/săptămînă)
 Folosirea diferitor tehnnici de relaxare și a altor metode de
control al stresului cu scop de înlăturare a factorilor psihologici.
 Evitarea factorilor excitanți naturali, ca: frig, vînt etc.

Farmacologici.
 Antiagregante- tab. Cardiomagnil 75 mg, 1 comprimat/zi, ora
19:00, după mîncare. Inactivează ciclooxigenaza, se inhibă astfel
sinteza de tromboxan A2. Mai exercită și acțiune
antiinflamatoare, analgezică și antipiretică.
 Diuretice- tab. Indapamidă SR mg, 1 comprimat/zi, ora 7:00, pe
foame. Efect diuretic cu scăderea edemelor, utilizat în insuficiența
cardiacă.
 Beta-blocatori- tab. Nebilet ( nebivolol) 5 mg, ½ comprimat/zi, ora
8:00 ( sub controlul FCC). Face parte din grupa beta-blocatori
selective, previne creșterea frecvenței bătăilor inimii și
controlează forța de popare a inimii, de asemenea dilată vasele de
sînge, ceea ce contribuie la scăderea TA.
 Blocator a canalelor de Ca- tab. Lerkamen 10mg, ½ comprimat/zi,
ora 8:00. Efect relaxant direct asupra musculaturii netede
vasculare.
 Antagoniștii repectorilor de angiotensină II- tab. Valsacor 80 mg,
1comprimat/zi, ora 20:00. Este utilizat în tratamentul HTA,
insuficienței cardiace.
 Vestibo 24 mg, 1comprimat x2 ori/zi, 2 luni.
 Mertenil 10 mg, 1 comprimat/zi, seara.

X. Zilnic
04.02.2020
TA-140/78 mmHg
Pulsul-65b/min
Starea generală a pacientului de gravitate medie. Acuzele: slăbiciune
generală, discomfort retrosternal cu caracter constrictiv la efort fizic
moderat,vertij, cefalee.
Obiectiv:tegumente roz, pale, moi. Edeme periferice absente.
Zgomotele cardiace- ritmice, diminuate.
Auscultația în plămîni- murmur înăsprit, raluri unice uscate bilateral.
Abdomen moale, indolor la palpare.
Diureza este liberă.
Continuă tratamentul conform fișei de indicație.

05.02.2020
TA- 130/80 mmHg
Pulsul- 68b/min
Starea generală a pacientului este de gravitate medie, cu dinamică
pozitivă.
Acuzele: slăbiciune generală, vertij, cefalee, dureri retrosternale la efort
fizic moderat.
Obiectiv: tegumentele roz pale, moi. Edemele periferice absente.
Zgomotele cardiace- ritmice, diminuate.
Auscultația în plămîni- murmur înăsprit, raluri unice uscate bilateral.
Abdomen moale, indolor la palpare.
Diureza este liberă.
Continua tratamentul conform fișei de indicație.
XI. Epicriza
Pacienta Miliș Maria Dumitru, născută la data de 21.03.1938 (82 ani),
domiciliată în Cantemir, satul Sadic , a fost internată de urgență pe data
de 30.01.2020, ora 17:00, cu următoarele acuze: durere intensă,
retrosternală, caracter constrictiv, continuă și intensă. Iradierea durerii
în regiunea umărului și brațului stîng. Apare brusc, manifestare
continuă, apare frecvent, apare în timpul efortului fizic. Dispnee de tip
inspiratorie, persistentă, în repaus și care se accentuiază la efort fizic.
Palpitații cardiace, cefalee, fronto-occipitală constrictivă cu tulburări
vizuale, anxietate, apatie, vertij.
În baza acuzelor pacientei, istoricul bolii, examenului clinic și datelor de
laborator a fost stabilit următorul diagnostic clinic: Cardiopatie
ischemică. Angină pectoral agravat cu stabilicarea în angina pectoral de
efort CF II. HTA gr III risc adițional foarte înalt, evoluție în salturi.
Cardiopatie hipertensivă. ICVC II (NYHA), st B ACC/AHA. Urgență
hipertensivă extremă (04.03.2019). Dislipidemie. Pielonefrită cronică
bilaterală în remisiune. BCVC. Encefalopatie hipertensivă.
Pacienta a administrat următorul tratament:
 Tab. Nebilet
 Tab. Aspicor
 Tab Diocar
 Tab. Cinarizini
 Tab. Furaghin
 Tab. Almacor
 Sol. Vinpocetina
 Sol. Midronat
 Sol. Furosemid
 Sol. Heoarini
 Sol. Sibazon
În urma tratamentului aplicat starea pacientei s-a ameliorat, acuzele
prezentate la internare au cedat, dispneea, dureri intense retrosternale
și toracice au cedat. TA-130/80mmHg.
XII. Recomandări
 La apariția simptomelor deja cunoscute de angină pectorală
instabilă, întreruperea bruscă a efortului fizic sau orice activitate și
solicitarea AMU
 Consultul medicului cardiolog
 Regim rațional de muncă și odihnă cu evitarea strictă a factorilor
stresanți, ce pot agrava starea de sănătate.
 Respectarea dietei NR. 10
 Consumul a 1.5-2l apa pe zi și nu mai mult de 6 mg sare pe zi.
 Plimbări zilnice în aer liber cel puțin 30 inute
 Respectarea tratamentului și regimului prescris de medicul
curant.
 Monitorizarea TA, ECG în dinamică, lipidograma, glicemia, AGS.

S-ar putea să vă placă și