Sunteți pe pagina 1din 7

NOUTATI DIN ARIA ACHIZITIILOR PUBLICE

1. Odată cu decretarea stării de urgență, s-a legiferat posibilitatea Oficiului Național pentru
Achiziții Centralizate (ONAC) de a atribui, în regim de urgență, prin negociere fără
publicare, acordurile-cadru pentru acoperirea unor necesități de produse de urgență
medicală.

Prin crearea acestui mecanism, se consideră că achiziția centralizată creează premisele


obținerii unor produse de calitate la prețuri inferioare comparativ cu situația în care aceleași
produse sunt achiziționate necentralizat. Oficiul Național pentru Achiziții Centralizate face
achiziții pentru stocurile de rezervă necesare situațiilor de urgență precum cea în care ne
aflăm în prezent. Achizițiile ONAC sunt monitorizate de Departamentul pentru Situaţii de
Urgenţă din cadrul Ministerului de Interne.

Achizitii directe: Decretele prin care s-a declarat (și ulterior prelungit starea de urgență) au
reglementat și posibilitatea ca autoritățile contractante să achiziționeze în mod direct
materiale și echipamente necesare pentru combaterea epidemiei cauzate de COVID-19.

Dat fiind faptul că procedura achizițiilor directe este deja o procedură care derogă de la
procedura obișnuită, aceasta trebuie cu atât mai mult să se respecte cazurile expres și limitativ
reglementate prin Decret.

Astfel, conform decretului de prelungire a stării de urgență, posibilitatea realizării achizițiilor


directe pe perioada stării de urgență este:

➔ o măsură temporară;

➔ are ca obiect achiziționarea de materiale și echipamente necesare prevenirii și combaterii


COVID-19;

➔ toate autoritățile contractante (la nivel central, local, inclusiv entitățile juridice în care
statul este acționar majoritar) beneficiază de procedură;

➔ ele pot face aceste achiziții în limita fondurilor bugetare repartizate cu această destinație

Astfel, decretul de prelungire a stării de urgență a oferit o libertate mai mare autorităților
contractante în a apela la achizițiile directe, incluzând astfel în decret toate autoritățile
contractante, și nu doar unitățile medicale sau direcțiile de sănătate publică.

Obiectul achizițiilor directe:

A) MATERIALE = combinezoane, viziere de protecție, mănuși, măști de protecție,


dezinfectanți
B) ECHIPAMENTE = scannere termice, camere de izolare, izolete, ventilatoare
medicale, monitoare medicale, injectomate;
 Directiile de sanatate publica (DSP) pot achizitiona direct materiale si echipamente
necesare in perioada pandemiei. Ministerul Sanatatii aloca sume de bani cu aceasta
destinatie in bugetul DSP-urilor.
 Unitatile sanitare aflate in afara Ministerului Sanatatii pot achizitiona direct
materiale si echipamente necesare in perioada pandemiei. Ordonatorul principal de
credite aloca sume cu aceasta destinatie in bugetul acestor unitati.
 Ministerele cu sistem de sanatate propriu pot achizitiona direct produse si servicii
pentru unitatile sanitare proprii. Pot folosi bugetul ministerului de resort sau cel al
unitatii sanitare.
 Unitatile subordonate Administratiei Nationale a Penitenciarelor pot achizitiona
direct alimente, articole de curatenie si igiena individuala destinate persoanelor
private de libertate. Achizitiile se realizeaza cu autorizarea prealabila a directorului
general al ANP.
 Penitenciarele Spital pot achizitiona direct materiale si echipamente necesare
prevenirii si combaterii COVID-19. Achizitia se realizeaza din fondurile incasate in
baza contractelor de prestari servicii medicale, cu autorizarea prealabila a directorului
general al ANP.

Cu privire la valoarea achizitiilor publice:

 În timpul stării de urgență, potrivit art. 15 din Decretul nr. 240 din 14 aprilie 2020
privind prelungirea starii de urgenta pe teritoriul României, există dreptul autorităților
contractante să depășească pragul valoric aplicabil în mod normal, în limita fondurilor
bugetare repartizate cu această destinație.
 În mod normal, pragul prevăzut de lege pentru realizarea achizițiilor directe este de
135.060 lei, fără TVA, conform art. 7 din Legea Achizițiilor Publice (98/2016)

De reținut:

Decretul de prelungire a oferit tuturor autorităților contractante dreptul de a face achiziții


publice directe;

➔ Autoritățile contractante trebuie să justifice achizițiile directe pe care le atribuie și trebuie,


în continuare, să răspundă la condițiile din decret legate de achizițiile directe;

➔ O proastă planificare a achizițiilor nu poate justifica recurgerea la achiziții directe;

➔ Apar dificultăți în a ne da seama ce e urgent și ce nu, după o lună întreagă de urgență

➔ Lipsa personalului sau lipsa unor alte resurse ar putea să nu fie o justificare suficientă
pentru a apela la această procedură

NEGOCIEREA FĂRĂ PUBLICAREA PREALABILĂ A UNUI ANUNȚ

Procedura de negociere fără publicare prealabilă a unui anunț este reglementată de legislația
achizițiilor publice expres pentru situații de urgență precum actuala pandemie. Este o
procedură rapidă, care se poate derula și în 1-2 zile. La ea pot apela autoritățile contractante
în cazul în care achiziția nu se încadrează în tipurile de achiziții directe permise de decret
(adică echipamente și materiale).

Pentru a recurge la această procedură, autoritatea contractantă trebuie să țină cont de


următoarele condiții:

➔ măsura să fie strict necesară;

➔ se aplică doar în cazul în care perioadele de aplicare a procedurilor clasice (e.g. licitație
deschisă, licitație restrânsă, negociere competitivă sau procedura simplificată) nu pot fi
respectate din motive de extremă urgență;

➔ motivele care determină extremă urgență sunt determinate de evenimente imprevizibile și


care nu se datorează sub nicio formă unei acțiuni sau inacțiuni a autorității contractante;

Cu toate că contextul actual poate fi apreciat ca unul de extremă urgență, autoritatea


contractantă poate recurgă la această procedură doar pentru achiziția de produse strict
necesare pentru combaterea pandemiei. În situația de urgență legată de Covid-19, Comisia
Europeană recomandă cu precădere folosirea procedurii negocierii fără publicarea prealabilă
a unui anunț, oferind o serie de detalii și clarificări legate de interpretarea situațiilor diverse.
Pentru a aplica această procedură, Curtea de Justiție a Uniunii Europene enumeră patru
condiții cumulative și restrictive pe care autoritatea contractantă trebuie să le aibă în vedere:

1. Existența unor evenimente care nu puteau fi prevăzute de autoritatea contractantă în


cauză. Evenimentele legate de COVID-19 au fost catalogate de Comisie drept
evenimente imprevizibile pentru orice autoritate contractantă, întrucât nevoile
spitalelor și ale altor instituții sanitare nu puteau fi prevăzute și planificate în
prealabil.
2. Legătura de cauzalitate dintre evenimentul neprevăzut și extrema urgență. Comisia
subliniază că achizițiile realizate trebuie să dovedească existența unei legături de
cauzalitate cu pandemia de COVID-19, cauzalitate ce nu poate fi pusă la îndoială.
3. Existența situației de extremă urgență face imposibilă respectarea termenelor
generale. Cu privire la această condiție, Comisia subliniază că achizițiile trebuie să fie
efectuate fără întârziere. În cazul în care această procedură durează mai mult decât
dacă ar fi fost utilizată o procedură transparentă, deschisă sau restrânsă, inclusiv
procedurile accelerate, autoritatea contractantă nu se mai poate folosi de procedura
negocierii fără publicare
4. Utilizare exclusivă pentru a acoperi lipsurile până la găsirea unor soluții mai stabile.
Se referă la faptul că această procedură oferă posibilitatea de a răspunde unei
necesități imediate, acoperind lacune doar până la găsirea unor soluții mai stabile,
cum sunt procedurile obișnuite existente.

Important:

 Experții recomandă ca această procedură să se aplice atunci când achizițiile


realizate nu se încadrează (sau nu este clar dacă se încadrează) în dispozițiile din
Decret pentru realizarea achizițiilor directe (fie ca obiect al achiziției, fie ca
valoare estimată).
 Negocierile fără publicare prealabilă a unui anunț generate de necesități ivite în
circumstanțe imprevizibile (art. 104, lit. c) din L. 98/2016) sunt expres exceptate
de la realizarea unui control ex-ante de către Agenția Națională pentru Achiziții
Publice (ANAP) (control care se efectuează în circumstanțe normale)

2. Zeci de mii de achiziții directe au făcut instituțiie de stat pentru a cumpăra echipamente
de protecție anti-coronavirus.
Pandemia de coronavirus a prins aproape toate instituțiile de stat, de la spitale la primării sau
școli, nepregătite cu echipamente de protecție de bază. Dacă suma nu pare imensă, în
contextul unei pandemii, trebuie ținut cont că aceste achiziții privesc materiale de unică
folosință, fără o valoare adăugată în timp. Cererea este atât de mare, încât instituțiile cumpără
tot ce scot la vânzare firmele furnizoare, de la contracte de câteva zeci de lei la sute de mii de
lei, inclusiv de la retaileri online precum Emag sau Kitchen Shop. Cei mai mulți bani au
cheltuit instituțiile de stat pe măști de protecție, fie de unică folosință, fie cu standard FFP 2
sau FFP 3 – cele mai eficiente în filtrarea aerosolilor care conțin viruși sau bacterii.
Campionul detașat al vânzărilor de echipamente de protecție contra coronavirusului către
instituțiile de stat este o firmă de birotică și papetărie, care importă masiv din China. DNS
Birotica, a reușit să vândă statului măști, halate și mănuși de protecție în valoare de peste 12
milioane de lei cu TVA (peste 2,5 milioane euro), de la începutul anului până în aprilie.
Valul nu a fost ratat nici de firme care nu aveau nicio legătură cu astfel de echipamente.Spre
exemplu, producătorul de încălțăminte Benvenuti și-a închis magazinele din țară, din cauza
restricțiilor stării de urgență, însă a vândut măști chirurgicale și FFP2 în valoare de peste
600.000 de lei (în jur de 125.000 de euro, cu tot cu TVA), către instituțiile de stat, de la
spitale la școli, unități militare sau primării.
Sursa: https://romania.europalibera.org/a/coronavirus-marii-castigatori-stat-achizitii-masti-
echipamente-protec%C8%9Bie/30544592.html

3. Anul acesta bugetul MNAC a fost suplimentat de Ministerul Culturii cu 2.000.000 de


lei pentru achiziția publică de lucrări de artă contemporană. Procedura se va derula în
două faze distincte: 1. selecția competitivă, urmată de 2. negocierea fără publicarea
prealabilă a unui anunț de participare (procedură distinctă de atribuire) cu fiecare
dintre câștigătorii selecționați de Juriu.
Noua sesiune de achiziții de artă contemporană, lansată în contextul de stres economic al
pandemiei COVID-19, vizează creația artiștilor vizuali în viață, originari din România, activi
pe scena de artă în țară și / sau în străinătate, indiferent de mediul în care lucrează, și este
menită să crească patrimoniul cultural gestionat prin colecția MNAC. Achizițiile vor constitui
un stimulent pentru producția artistică actuală, iar procedurile vor viza operele de artă
originale, din toate mediile, inedite, relevante pentru constituirea canonului artei
contemporane, opere aparținând atât artiștilor de referință ai istoriei recente, din România sau
diaspora, cât și tinerelor generații.
Juriul, alcătuit conform principiilor deontologice ICOM, este format din 11 membri titulari și
doi supleanți, iar în structura sa se vor regăsi reprezentanți ai Consiliului Științific al MNAC,
ai universităților de profil din București și din țară, ai sectorului independent, precum și
specialiști desemnați de către Uniunea Artiștilor Plastici.
Sursa: https://www.mnac.ro/event/815/Apel%20achizi%C8%9Bii%20de%20opere%20de
%20art%C4%83%202020
4. Achiziții în pandemie: Cum a rămas România și fără ventilatoare, și cu banii luați /
„Clauzele nerealiste” sesizate de Curtea de Conturi

Pe 8 aprilie, ministrul Sănătății, Nelu Tătaru, anunța că se fac licitații pentru 400 de
ventilatoare mecanice necesare la Terapie Intensivă pentru cazurile grave de COVID-19.
Două zile mai târziu, Oficiul National pentru Achizitii Centralizate (ONAC) semna un acord
cadru cu o firmă din Coreea de Sud care urmau să facă livrarea până pe 8 mai. Potrivit unui
contract subsecvent însă, primele 200 de bucăți trebuiau să ajungă până la finalul lui mai. N-
au mai ajuns deloc, iar statul român nu și-a recuperat nici avansul de 2.451.000 plătit firmei
sud-coreene. Și asta pentru că s-au acceptat „clauze nerealiste” amânându-se termenele de
livrare. În aceste condiții, până la 15 iunie, când contractul a fost denunțat, partea română,
prin IGSU, a fost obligată să nu încheie cu alt operator economic un alt acord cadru cu același
obiect.
Datele apar într-un raport al Curții de Conturi privind Gestionarea resurselor publice în
perioada stării de urgență, document întocmit la cererea Parlamentului
Întreaga situație a fost posibilă deoarece firma s-a folosit de clauza de „forță majoră”, pentru
a cere amânarea termenelor de livrare, invocând starea de urgență din România, situație însă
care a determinat încheierea contractelor în condiții speciale, respectiv prin procedura de
negociere fără publicare prealabilă.
„Astfel, operatorii economici au solicitat încheierea unor acte adiționale prin care să fie
prelungit termenul de livrare al produselor contractate, fără perceperea de penalități, deși
condițiile de participare la procedurile de achiziție publică organizate de ONAC în perioada
stării de urgență, precum și criteriile de evaluare impuse de autoritatea contractantă au fost
adaptate contextului în care se afla România în acea perioadă. Un criteriu important luat în
considerare în cadrul procedurii de atribuire l-a constituit tocmai termenul de livrare al
produselor, acesta având un punctaj de 40 de puncte din 100, criteriu dat de necesitatea
urgentă de realizare a stocurilor de produse medicale”, se arată în raportul Curții de Conturi.
În document se precizează că prețurile de achiziție ale produselor au fost influențate
semnificativ de cererea imensă de pe piața mondială, în contextul unei oferte limitate a
producătorilor.
Termenele de livrare convenite au fost prelungite în mai multe situații până la data de 15
iunie 2020, moment la care prețurile produselor pe piața mondială s-au redus treptat la valori
apropiate de cele anterioare epidemiei de COVID-19. Însă prețurile plătite pentru produsele
livrate au rămas cele stabilite inițial prin procedura de achiziție publică, la un nivel
semnificativ majorat față de situația de dinaintea izbucnirii epidemiei de COVID-19.
Sursa: https://www.hotnews.ro/stiri-esential-24226473-achizitii-pandemie-cum-ramas-
romania-fara-ventilatoare-banii-luati-clauzele-nerealiste-sesizate-curtea-conturi.htm
5. România pregătește noi achiziții militare de miliarde de euro

Statul român pregătește noi achiziții militare, în valoare de mai multe miliarde de euro,
Ministerul Apărării Naționale (MApN) obținând deja aprobarea Comisiilor de Apărare ale
celor două camere ale Parlamentului pentru inițierea procedurilor de atribuire a contractelor
aferente unui număr de cinci programe de înzestrare a Armatei. Valoarea totală estimată a
acestor programe este estimată la peste 3,5 miliarde euro. OUG nr. 114/2011 privind
atribuirea anumitor contracte de achiziții publice în domeniile apărării și securității prevede
că "Autoritatea contractantă are obligația de a solicita aprobarea prealabilă a Parlamentului
României pentru inițierea procedurii de atribuire, în cazul în care valoarea estimată a
contractului, fără TVA, este egală sau mai mare decât echivalentul în lei a 100.000.000 euro"
și că legislativul, "prin comisiile reunite de apărare, ordine publică și siguranță națională, se
pronunță cu privire la respectiva solicitare în termen de 30 zile de la primirea acesteia".

Cel mai costisitor dintre programele de înzestrare pregătite pentru lansare de către MApN
este cel care vizează achiziția a 27 de sisteme integrate de arme SHORAD-VSHORAD, a
căror principală misiune este apărarea aeriană la înălțimi și distanțe foarte mici, mici și medii.
Programul a fost supus inițial aprobării parlamentare în 2017, fiind vorba atunci despre 21 de
sisteme, estimate la 2,1 miliarde euro plus TVA, prima etapă de achiziție a componentelor
având costuri estimate de 1,37 miliarde euro plus TVA.

sursa: https://www.profit.ro/stiri/politic/document-romania-pregateste-noi-achizitii-militare-
de-miliarde-de-euro-19452202

6. Hidroelectrica, cel mare mare producator de energie din Romania, vrea sa


achizitioneze pana la 10.000 de teste real-time PCR pentru toti angajatii sai, pentru
urmatorii trei ani.
Prin intermediul Sistemului Electronic de Achizitii Publice, Hidroelectrica a lansat un anunt
pentru achizitie de servicii medicale de testare RT-PCR in vederea diagnosticarii COVID-19.
Compania va plati pentru aceste teste peste 3,2 milioane de lei. La finalul anului trecut,
Hidroelectrica avea circa 3.400 de salariati in cele 208 centre.

https://www.mediafax.ro/coronavirus/hidroelectrica-cumpara-pana-la-10-000-de-teste-pcr-
pentru-angajati-19518747