ARTA si OMUL

www.dacoromanica.ro
ARTA SI OMULREVISTA PENTRU RASPANDIREA FRUMOSULUI
Apare la 1 ale fiecárei luni sub îngrijirea lui Aug. Clonda
redactarea lui Borgo Prund Chencinski
AN Ul. I, Nr. 1-2 JULIEAUGUST 1933

CUPRINSUL:
Cuvinte prime
Opera sculptorului Fekete Iosif
Expozitia de picturà G. Petrascu
de Borgo Prund
Muzeul Simu de Borgo Prund
Expozilia de ceramici I. Istrati si Z. Ciovica
Arta §i omul de Venus

REDACTIA $1 ADMINISTRATIA : BUCURE$TI, BUL. DACIA Nr. 38

www.dacoromanica.ro
Vulpe Anatole Compozitie

2 ARTA 1 OMUL

www.dacoromanica.ro
 Cuvinfe prime.
In om exista un puternic dor de frutnos, o sensibilitate artistica, care
se manifestä in toatä viata conduce la alegerea obiectelor si a
persoanelor care-I inconjoard. Viata fard frumos, ar fi färd Iuminä. E un
bun al naturii intregi, care va trai vesnic ca dovadd cä e necesar. Omul
se ridica la el, devine mai frumos, mai bun mai nobil, îi pierde pornirile
egoiste i devine mai putin agresiv. Aici e rolul educativ al frumosului,
aici e marele lui merit.
Toti avern un drept initial la frumos i totusi prea multi sunt pri-
vati de acest dar divin. Sunt milioanele, cari n'au päine, n'au soare.
Situatia ornului in societatea primitivd, era mai fericitd. Mecanizarea,
materializarea, societätii, complicarea vietii milioaneler, cari s'au strâns pe
fäsii relativ mici de pämânt, au rezultat o organizare logicä i rationala,
dar care a nesocotit complect sufletul uman. Avem sute de mii de doctori
pentru sandtatea corpului, câti insd pentru suflet ?
Cu revista noasträ vorn arunca o mica pietricica in imensul gol, vom
recuceri societatii, un mic colt al frumosului.
In fiecare ninnär vorn aduce i un pictor sau sculptor cu opera §i
gândirea lui, rämânând vorbeasca lucrarile, cäci orice comentar e un
abuz, orice incercare de a sugera bune sau rele, e o stirbire a dreptului
public si o actiune necinstitä.
Pe paginile noastre va gäsi loc orice gandire nobild in legaturd eu
plastica si arta in genere. Vom lupta pentru toate nevoile plasticii, susti-
nând orice actiune, unde cinstea si onoarea se intellnesc cu frumosul.
Vrem ca omul sa-si aibä din nou partea lui din arta i frumosul
sä gäseascä din nou deschise sufletele milioanelor.

REV. ARTA $1 OMUL

ARTA 51 OMUL 3

www.dacoromanica.ro
Fekete losif Sf. Francisc de Assisi

4 ARTA $1 OMUL

www.dacoromanica.ro
 Fekete losif Copitel de bronz

Opera sculpforului Fekefe

Dacd cuvântul, e mijlocul de exprimare a unui scriitor, nu e mai
putin adevdrat cd a unui sculptor, nu poate fi decât forma si volumul in
spatiu, sculptura însài. Astfel, ca sä putem aprecia un sculptor, e
suficient prezentdm opera. Nu'l vom läuda, nu'l vom judeca, vor vorbi
lucrdrile lui.
Pentru o mai build intelegere insd a operei lui Fekete losif, e ne-
cesar ca cunoastem i pdrerile despre câteva próbleme actuale in le-
gAturd cu sculptura.
In privinta aceasta, ne spune urnidtoarele :
Sculptura modernd e sculptura de astdzi, rezultatd din toate impre-
siile zilnice si filtrate prin sensibilitatea artistului. E un rezultant al me-
diului, e o creatie a omului imbiat de progresul secolului. Deoarece
sculptura nu se incadreazd In preocupdrile materialismului de astäzi, un
ARTA $1 OMUL 5

www.dacoromanica.ro
Fekete losif Lampd decorativil

6 ARTA $1 OMUL

www.dacoromanica.ro
stil unitar, nu caracterizeazd de
fapt timpurile noastre. Bazati pe
instinctul dinamic al frumosului,
artistii infdptuesc o operd de cu-
loare individualä, având preocu-
pdri diferite : de monurnentalitate,
de stilizare, de constructivizm,
deseori arnestecat cu elemente de
realizrn, sau sprijinindu-se pe tra-
ditia scolilor vechi, de exemplu
cea hethitd, elend, gothicd sau
chiar pe arta din Dahomei Benin
in genere preocupari de a reda
materia si de a fi sculptural.
Din cauza materialismului tot
mai accentuat, sculptura devine,
un slab reflex al vietii spirituale".
In privinta preocupdrilor perso-
nale de sculpturd cu rolul lor spi-
ritual in viata lui de orn, ne dà
urmdtoarele :
Caut, ca sä redau vibratiile
meu, fiind preocupat de Fekete losif Bustul pict. Alex. Ciucurencu

abstractizare, de asezare i echi-

librarea volumelor. In preocupdrile
mele zilnice de sculpturd, in
r

credrii, mà bucur de cris-

talizarea, inchegarea gândurilor, a
judeatii in forma plasticr.
ARTA l OMUL 7

www.dacoromanica.ro
 Ne spune pe urmd In ce im-
prejurdri a ajuns prima datd in
contact cu sculpturd.
Aveam seasä ani când am VA-
zut la bunicul meu prima sculp-
turd, era un portelan ce reprezenta
un mo§ in papuci si halat. Servea
ca cutie de tigäri. Eram in clasa
II-a primard când am vdzut la
un amic o bucatd de lut din care
incerca sà facd un cal si atunci
am inteles pentru prima data cd
se poate face sculpturd".
Ca incheiere sculptorul Fekete
losif, ne dä câteva date biogra-
fice :
M'am näscut la Hunedoara 15
Iunie 1903. Cele câteva clase de
liceu le-am fäcut In mai multe
licee.-Inscriindu-md la coala de
Belle-Arte din Bucuresti, am avut
ca profesori intre altii pe maestrui
Paciurea §i O. Han. Expun la
salonul oficial din anul 1925".
Fekete lostf Dansatoare Actualmente md ocup mult cu
studiul animalelor, având o misi-
une ca sculptor animaleur la ser-
viciul zootehnic.

8 ARTA $1 OMUL

www.dacoromanica.ro
Fekete :osif Taur

ARTA $1 OMUL 9

www.dacoromanica.ro
G. Petragu Paraclis domnesc

Expozifia de picturä G. PETRASCU

FUNDATIA DALLES 21 MAI 1 IULIE 1933

Cea mai vastd expozitie personalh a ultimilor ani, o adeväratä scoald pentru
tineretul artistic si public. Privesc i primesc o adeväratä eruptie, o bucurie de cu-
loare, unde subiectele, nu mai intereseazd, totul serveste numai scopului, de a primi
podoaba de culori. Ma gândesc unde le-am mai intâlnit? Pe cristale scoase din noap-
tea pdmântului, s'au la oxide arse in foc, pe luciri de pietre pretioase ?
Dacd privim opera intreagd esalonatd pe cloud decenii, ne uimeste fermitatea
de convingere, pasul drept al evolutiei, desvoltarea i rafinarea permanenth, a unui
frumos, care apartine numai D-lui Petrascu. E taina unei munci cinstite, unei perse-
verente fdrd pereche i esteticei persoanele cu preocupdri pm de culoare.
Simt o därnicie rand a omului bun, cinstit i larg in toatd opera sa atât de
unitard; pare:A vezi o scard, care urcd i urcd....
D-1 Petrascu, pentru noi tinerii, e un exemplu i o incurajare, cAci i D-sa
a avut zile grele de incercare, si a invins.

10 ARTA $1 OMUL

www.dacoromanica.ro
G. Petragu Autoportret

ARTA 1 OMUL 11

www.dacoromanica.ro
Antoine Bourdelle Bustul D-lui A. Simu

MUZEUL SIMU
E munca i roada unui singur om, Anastase Simu. Astäzi î.i vede
opera in intregirne, o opera fericita. E omul, care privind ceeace a facut,
îi poate zice : E bine si daca asi trai dela inceput, acelas lucru
face" Un caz rar. Mai avem oameni mari, operile lor asvärle fum i urlete
spre cer, in uzinele lor se sfarmä atâtea sänätäti, se macinä atâtea idealuri.
Contrastul e prea mare, sa ne intoarcem la muzeu.
In fiecare Duminecd se deschid portile muzeului i infra oamenii cu
povara saptamânii, umiliti In lupta pentru paine. E singurul loc pentru ei,
unde i sufletul lor se incarca cu cateva raze ale creatiei ornenesti, unde
ochii lor recapätä lucire. Pentru plastici Muzeul Simu, e o cetate i toti
stim de câte-ori ne-am retras intre zidurile ei.
12 ARTA 51 OMUL

www.dacoromanica.ro
Altizeul Simu Interior Sala I

Singur in 1in4tea muzeului.

Mä inconjoarä o multime de sculpturi, depe pereti mä urmäresc
priviri, sunt captivii muzeului.
In sala I la intrare sus pe perete o inscriptie : Nu nurnai pentru
noi, dar §i pentru altii" Deodatä inteleg dece D-I Simu, acest indrägostit
de frumos a fäcut muzeul. II privesc lung, e alaturi de mine, tdiat in mar-
E poate cel mai bun bust al sculptorului francez, Antoine Bourdelle.
Un realizm legat de-o respiratie larga §i monumentald. Marmora
are o patina caldd §i intima.
Toti sculptorii pe cari-ii iubesc, s'au adunat in juru-mi. Bätrânul Mi-
chel-Anghelo, imi arata masca lui Christ (70) depe Pieta" din Sf. Pietru.
Un cap, care doarme, probabil are un vis pläcut ; bundtatea-i inunda fata.
Lângd el stä elevul lui, Benvenuto Cellini, e robust §i cinic. Imi intinde
mâna patata de sânge. Sângele tâ§nete din capul meduzei tdiat de Perseu
(72). E groaznic §i frumos. M impresioneaza puritatea formei, curätenia,
ARTA $1 OMUL 13

www.dacoromanica.ro
I. F. Raffaelli Antibes

constructiei, siguranta de meserie. E mai sculptor ca Michel-Anghelo, e

insa inferior ca suflet.
Pe un raft std un cap larg tratat, capul Dianei de Jean Goujon
(76). Restul 11 vdd din Luvru. E cea mai frumoasd creatie a sculpturii me-
dievale franceze. PerfectO §i curatd ca stil, nobild ca sentiment cu finete
de executie, cum nu mai gdsim decât la originalele elene. Intr'un curat
realizm se prezintO Donate llo cu Nicolo Da Uzzano (51). E realizmul pur,
cu ageritatea scribului egiptean. Torsul de femee (11) ne vorbe§te de
conventionalizm §i etichetä, de mäestrie in cioplitul granitului. Mu Rd finetd.
Dealtfel o lucrare de serie a geniului egiptean.
Victoria de Samotrace (14) cam din anul 300 In. de Chr. e pe
lângd Hermes de Praxiteles, cel mai frumos original elen. Nu indrOznesc
sä vorsesc de ea In acest mic spatiu.
Trec In sala II-a a mae§trilor români. Aici md simt acasä. Il rog pe
Luchian sd-mi vorbeascA. Ne privim... nu rdspunde! Stà cu capul sprijinit In
mânä, e profund suferind. In catalog scrie: Cap de cobzar batran (161).
14 ARTA $1 OMUL

www.dacoromanica.ro
 In schimb la Anemone" (164) o bucurie de viatd a marelui
nostru colorist in rosul purificat de foc. La locul D-lui Petrascu, gdsesc
un afis: Se zice cd e la expozitia D-sale". Theodor Pallady imi aratd
un nud de femee pe un fotoliu. 0 simfonie de discrete si totus foarte co-
lorate game. Mä atrage o picturd e Marginea de oras" (din Constanta)
de Marius Bunescu. 0 pânzä numai din culori calde cu preocupdri pur de
culoare, o rarä viziune de ansamblu, e un rafinament desdvârsit a mdtd-
surilor japoneze. Si autoportretul in verde, mai vechiu, se impune prin
culoare. Camil Ressu par'ca turnat in luntrea cu tdranii toatd forta crudd
de creatie a unui popor, Cecilia Cutescu-Storck, are opere superioare
celor din muzeu. La pescuit" dä mari calitäti de culoare. Peisagiul de
toamnd al lui loan Andreescu, ne aratd pe autor asa cum a fost : lipsit de
senzational, sincer cu o modestie umild. Mare intelegdtor al culorii.
Cea ce se afld de N. Grigorescu la muzeu, sunt sfärâmdturi de titan;
putin ca sd-mi formez o pdrere. Dintre sculptori Il vdd pe Fr. Storck
Cornel Medrea cu capul D-lui Marius Bunescu, prea frumos ca sd fie
bine ascuns dupd usd.
Sala III-a, rnd primeste cu zgomot i vacarrn. Maestrii streini, se
ceartd intre ei. Toti vor sd-mi vorbeascd. Ce multi sunt si nu se impacd,
fiecare cere drepturi de dominatie. Ii linistesc i mä opresc in fata celor
mai mari. Vdd de August Renoir o grddina, care md inveseleste, de Alfred
Sisley, biserica din Moret (307) cu culori calde. Courbet, Imi aratd Dru-
mul" complect inegrit. Nici Honore Daumier in compartimentul de clasa
III-a nu mai prezintd culoare.
In schimb Claude Monet dd in Camille" o rochie de mdtasd,
cu dungi verzi, cari mi s'au imprimat pentru viatd. Pissaro Camille, are
o pânzd cu o grddind, primdvara. Verde curat, pe pomi flori modeste. Acest
tablou, meritd spatiu si mai multd lumind. Vdd de Victor Vignon niste
case, un drum cu o femee in culori tot atât de curate, verde fdrd pretentii
si färä brutalitate. Tabloul de Jean Fr. Raffaëlli 0 stradd din Antibes"
md face, ca sä mä opresc mult. Vdd ca e un conglomerat de preocupdri
de desen, perspectivd, valorizare, si culoare. Are un aspect de profund
ldmurit, ca o fata proaspdt spdlatd. C.i o bucurie de a colora, face iarba
cu negru i peretii cu roz. In fund se desfdsoard piata in culori mai tari,
deasupra lor, copacii neinverziti cu griuri calde i usoare. Mi-se impune
Martin Henri cu un copil in plin soare, realizat insd in atelier. Caro
Delvaille (528) o realizare pe principiile colii vechi olandeze, un realizm
cumpätat. Pata mare neagrd frumos sustinutd de griuri i un maro cald.
Bustul D-nei Simu de Bourdelle, e un portret de sintezd, un simbol in mar-
moil a unei persoane, care trdeste intre noi, o stilizare foarte chibzuitd.
Inainte de a pleca, mai arunc o privire la cei cu patina imprumu-
tatd dela secole, la cei cu soarele pe fatd, la cei ce pun culoare in pic-
turd, la altii cu desen. Sunt câti-va cari evocd plumbul, cerneala aurul
ARTA 51 OMUL 15

www.dacoromanica.ro
cristalele. Vad o femee pe perete in carne i oase... Unii, rnd urindresc cu furie.
In sala IV-a rnd pomenesc fatd în fata cu o doamna, zâmbind iro-
nic, imi oferd trei mere. Am inteles! Nu pot sa-ti iau merele. 0 mângdi
binevoitor, suntem prieteni. Imi vorbeste de creatorul ei Antoine Bourdelle
care lucrând i-a soptit: Vei fi femee, fructele tale le oferi cu simplicitate
nobletd, sd nu ititi cà qti din bronz! Lânga usd portretul unui
tdran (441) de Ernest Bieler. Imi place, e cinstit, masiv prin echilibrul lui
coloristic, dozat din inaro curat alb si negru. Pe un perete, artd bise-
riceasca. Ma prinde un sfânt Gheorghe, compus din calul alb, cavalerul
rosu i cetatea rozd. Cele trei femei Dintr'un Circ" (319) ne povestesc
de culori de altadatd. Caput de calugaritd pare a apartine scoalei ger-
mane dupa Holbein. Are un zâmbet de donatoare depe un tablou religios.
In sala V. familia de tarani de Laermans Eugen, md impresioneazd
cu patosul ei. Culoarea inspira simplicitate spirituald, respira muncd grea,
ne dä tdranul amorf.
Privesc spre u-A, bate soarele, sälile deodatd par parasite, operile
tdcute. Simt cä i ele, au nevoe de dragoste, de-un suflet intelegator, un
pdrinte in bune i rele. Ma linistesc insa stiindu-le in mâinele conserva-
torului Marius Bunescu.
BORGO PRUND

Tureatal loan Arhanghel

16 ARTA I OMUL

www.dacoromanica.ro
Marius Bunescu Peisaj bucurestean

Reproducem picturi a marelui nostru colorist Marius Bunescu, cari

n'il aratà a§a cum e : sever §i precis in desen, perfect echilibrat §i sobru
in compozitie, cu tin colorit rezultat din cea mai rafinatä esteticd.

ARTA 51 OMUL 17

www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
 Tureatcä Ion ( viadona

DI. TureatcA e preocupat de probleme de constructie cu care a obtinut o puternicA mo-

numentalitate. Vede in mare 5i ca rezolvire plasticA i ca dimensiune. Opera Dlui are deseori
o notd de stilizare misticA, de provenientA asiaticA, ca o tainA cioplitA in piatrA.

ARTA 51 OMUL 19

www.dacoromanica.ro
 Vase de I. Istrati Vas de Z. Ciovica

Expozitia de ceramicá a Doamnei I. Istrati §i Z. Ciovica

Absolvente ale Academiei de Arte-Frumoase din Bucure§ti, eleve a Dloarei
Petrescu, dela care au primit traditiile artei din Sèvres §i s'au familiarizat cu tainele
oxidelor pdmântului §i smaltului fermecat In foc.
Doamna Istrati, e preocupatd de stilizdri de animale, motive cu tdrani §i or-
namente române§ti.
Dloara Ciovica, ne aduce motive §i ornamente abstracte, flori §i compo-
zitii cu nuduri §i pdsdri. E o rard §i nobild manifestare de acest gen de plastica,
unde o forma curatd de vas, se imbogdteste cu un desen, intr'un ansamblu de co-
lorit, care cld nota particulard a fiecdrui vas.
20 ARTA 51 OMUL

www.dacoromanica.ro
Alex. Ciucurencu Compozitie religloasli

ARTA $1 OMUL 21

www.dacoromanica.ro
Borgo Prund Danae

22 ARTA 1 OMUL

www.dacoromanica.ro
Alex. Ciucurencu Autoportret

ARTA SI OMUL
Dacd privim omul primitiv, manifestärile lui plastice §i artistice §i
cornpararn ceeace consumä astäzi individul din acest dar de creatie, vedem
starea dezastruoasa a omului modern.
Primim cu entuziasm cele mai noi inventii deseori dispensabile omu-
lui, ne inconjuram cu perfectiunile tehnice, arta e Insä in totalä lipsä. Uzi-
nele, pun peceta rigida §i rece pe produsele bor.
Ce dornic e sufletul omenesc de frumos, de cäldura cu câtä avi-
ditate colectiondm prin satele noastre lucruri simple, dar cari au e§it dintr'o
mând vibrantd. Cu câtä bucurie barbard inghesuim obiectele artisanului
medieval in muzee, §i cata recuno§tinta sincerd Ii datoreazd chiar un artist
täranului negru din pädurile africane, pentru gustul lui, pentru estetica lui
superioard, cu care §tie impodobeascd cu cloud trei culori sau câteva
increstäturi obiectele lui de uz zilnic.
ARTA $1 OMUL 23

www.dacoromanica.ro
 G. Patra.gu Flori dalii

Bilantul e jalnic. Deseori avem impresia cá industria, va ddrâma corn-

plet arta, va acoperi acest cdmin de adurd a sufletului uman. Civilizatia
secolului a adus roade nefericite pe acest teren. Omul, are nevoie de mai
mult frumos, mai mult suflet. Zgomotul masinelor, e numai un cântec
ametitor pentru omul grdbit, care n'are timp sä trdiascd. Cel mai pretios pro-
dus al lor, n'a contribuit cu nimica la fericirea lui. In timp ce masina,
monstrul, are singur drept la viatd, pentru sdrmanul om, n'a mai Minas
loc pe pämânt ; s'a dernodat.
Acest orn chinuit, trebuie sd invingd! Va esi din robia masinii, a
mecanicei, se va intoarce spre el insusi. Ii va descoperi zdcdmintele
pretioase, le va recunoaste. Se va mira ce bogat e si va pierde groaza In
contactul cu fericirea.
VENUS

24 ARTA $1 OMUL

www.dacoromanica.ro
 Num5rul pentru parficiparea la iragerea
premiulul Revisiei Arta i Omul"

Revista Arta qi Omul" In dorinta de-a apropia cititorii de frumos,

le va oferi la fiecare nurnär, ca premiu, o opera de artä prin tragere
publica la sorti a numerilor fiecarei reviste.
Lucrarea oferitä ca premiu, va fi reprodusä 'ntotdeauna pe coperta
revistei. Premiul de data aceasta este Sf. Gheorghe de losif Fekete.
Rezultatul se va publica In numärul viitor.
ABONAMENTE :

Pentru particulari . pe an 250 lei

scoli §i societäti culturale . 77
300
Abonament de sprijin . 77
1000

NIV EA" De ce plecati in

sträinatate, dacä la

Crema sau uleiul coniribuie

la bronzarea Bäîle BORSEC
pericolul arsurilor solare. grin gara TOPLITA sau PIATRA NEAMT
va puteti face cura mult mai
convenabil si tot atAt eficace
Crema $i uleiul ca i In cele mai renumite
statiuni strdine.

NIVEA" Bdi de acid carbonic si nà-

moi, curd de apd minerale,
sunt recomandate contra
nu se poale artritismului, boalelor de
nici numai inimd, obezitate,
sciaticA,
boalelor de stomac, intestine,
ele con fin Enceriia". rinichi si ficat, bronsite etc.

www.dacoromanica.ro
 BUCUREST I
TIP. »VREMEA"
1 9 3 3

www.dacoromanica.ro