Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
• conţinut normativ
• prezenţa clişeelor
• are un număr mai mare de formule fixe decât stilul juridic (cerere, telegramă etc.)
• obiectiv şi impersonal
• conform relaţiei E-R beneficiar. Emiţător - specializat adică organul legislativ. Receptorul este
de obicei specializat - cel care trebuie să aplice legea.
Notă! în cazul cererii, scrisorii oficiale, telegramei, efectul mesajului vizează acordul/
dezacordul/ aprobare/ dezaprobare/ respingere/ informare.
Lexicale:Terminologie
specifică:
adeverinţă,
adresă, cerere,
certificat,
domiciliu, dosar
indemnizaţie
Morfologice:substantive provenite din infinitive lungi; -Verbul "a trebui", verbul "a putea";
-Folosirea infinitivului cu valoare de imperativ; -Verbe la diateza reflexiv-pasiva, preferinta
pentru anumite verbe, locutiuni si expresii; -Forme impersonale; -Expresii verbale
impersonale.
Sintactice: - constructii infinitivale; -fraze coordonate;
Stilistice -fara figuri de stil
STILUL ARTISTIC (BELETRISTIC)
Stilul beletristic are drept caracteristica fundamentala functia poetica a limbajului (expresiva,
sugestiva); (artistic) se foloseste in operele literare.
CUPRINDE: operele literare în proză, versuri şi operele dramatice; tot aici pot fi incluse
eseurile, jurnalele, memoriile, amintirile.
CARACTERISTICI:
1. libertatea pe care autorul şi-o poate lua în raport cu normele limbii literare;
2. contrastul dintre sensul denotativ şi sensul conotativ al cuvintelor (în special în
poezie, prin modul neobişnuit în care se folosesc cuvintele);
3. caracterul individualizat al stilului;
4. unicitate şi inovarea expresiei;
5. bogăţie lexicală - din punct de vedere statistic;
6. sensuri multiple ale aceluiaşi cuvânt;
7. înglobează elemente din toate stilurile funcţionale, dar şi din afara limbii literare
(arhaisme, regionalisme, elemente de argou, elemente de jargon);
8. mesajul are funcţie poetică, centrată asupra lui însuşi, asigurându-i acestuia o
structură care îl face perceptibil la nivelul formei şi adesea uşor de fixat în memorie. Prin
funcţia poetică, un mesaj nu mai e un simplu instrument, un vehicul pentru informaţie, ci
un text interesant în sine: plăcut, frumos, obsedant, amuzant etc. Pregnanţa mesajului e
produsă de simetrii, repetiţii, rime, ritm, sensuri figurate etc. Funcţia poetică se manifestă
desigur în poezie, dar nu numai în ea; e prezentă în vorbirea curentă, în expresii şi
locuţiuni populare, în sloganuri, proverbe etc.
9. folosirea termenilor cu sens figurat ca si a celora care, prin anumite calitati, trezesc in
constiinta cititorilor imagini plastice, emotii, sentimente;
10. o mare complexitate, data fiind diversitatea operelor literare cat si faptul ca fiecare
autor isi are propriul stil;
11. bogatia elementelor lexicale (cuvinte din fondul principal lexical, termeni regionali,
arhaici, neologisme, termeni de jargon sau argou etc);
12. extinderea semantica prin utilizarea sinonimiei si a polisemiei unor termeni;
13. cuvintele sunt utilizate cu functia lor conotativa;
14. relieful enuntului poate fi intarit chiar si prin abaterea de la uzul curent al limbii.
PARTICULARITĂŢI LINGVISTICE
Lexicale: Polisemantism; Sensul conotativ; Varietate lexicală
Morfologice: Valori expresive ale părţilor de vorbire; Mărcile subiectivităţii
Sintactice: Diversitatea raporturilor de subordonare; Inversiuni, dislocări topice
Stilistice: Prezenţa procedeelor artistice