Alcatuirea corpului uman

Fig 1
o Cavitatea pleurala (sau cavitatea pericardiala) este spatiul dintre foite
 Fig. 2.
Hipocondrul drept: o parte din
lobul hepatic drept;
Epigastru: O parte din colonul
transvers, portiunea de mijloc a
ficatului ( intre lobul hepatic
drept si lobul hepatic stang se
poate observa acel segment mic
si alb... care este ligamentul
rotund, ce provine din obliterarea venei ombilicale ) colecist, stomac;
Hipocondrul stang: stomac, splina, flexura colica stanga, o mica parte din
lobul hepatic stang;
Abdomen lateral drept (flancul drept): colon ascendent si o parte din intestinul
subtire, dar si o mica parte din ficat;
Periombilical (mezogastru): colon transvers si o mare parte din intestinul
subtire;
Abdomen lateral stang (flancul stang): colon descendent si o mica parte din
intestinul subtire;
Inghinal drept (fosa iliaca dreapta): prima portiune a colonului ascendent;
Hipogastru: intestin subtire;
Inghinal stang (fosa iliaca stanga): o parte din intestinul subtire
Fig. 4.
1. Ficatul are raport de inferioritate cu esofagul
2. Duodenul are raport de inferioritate cu canalul coledoc.
3. Mitrocondria contine ADN ( Acest organit este un depozit de material
genetic extranuclear, ADN-ul, care contine un numar de gene responsabile
de sinteza enzimelor oxido-reducatoare). Prin urmare, mitocondria are lor in
metabolismul celular!
Celula

Fig. 5. , Fig. 6.
1. Colesterolul se gaseste doar la interiorul stratului hidrofob al fosfolipidelor;
2. Proteinele de pe fata externa si interna au structura filiforma;
3. Glicolipidele sunt atasate si de proteinele transmembranare si de cele externe;
4. Mitocondriile se afla si in zona activa a citoplasmei.
 Fig 7/pag 8
o In mediul extracelular sunt mai multe particule dizolvate; particulele trec pasiv conform
gradientului
 Fig 8/pag 9
o Ca2+ este scos in afara celulei
o Loc de conexiune in mijlocul celulei
o Pompa = consum de ATP -> ATP-aza Ca
o Proteina transportatoare
o Proteina transmembranara

Fig. 9.
1. Durata PA neuron = Durata PA
fibra musculara neteda de la
nivelul antrului piloric (5 ms).
2. Amplitudinea PA neuron este
pozitiva (+40mV)
3. Amplitudinea PA celulei
miocardice ventriculare este
usor pozitiva.
4. Amplitudinea PA fibrei
musculare netede de la nivelul
antrului piloric este negativa.
5. Timpul de actiune al PA in celula miocardica ventriculara este mai mare sau
egal cu 200 ms (intr-o grila am gasit si mai mic de 200 ms).
6. Diferenta dintre potentialiul de repaus minim si amplitudinea potentialului
de actiune de la nivelul neuronului este de 120 mV. (80mV+40mV=120)

Fig 9/pag 10
1. Neuron
1. Durata < 5ms
2. PA-PR=+40-(-80)=120mV
2. Celula miocardica ventriculara
1. PA e usor pozitiv
2. Durata > 200ms
3. Fibra musculara neteda de la nivelul antrului piloric
1. Valoarea PA e negativa
2. Durata aproximativ = 5ms
Sistemul nervos
Fig. 11.
Neuronii care pornesc din ganglionii spinali sunt pseudounipolari.
Aici se observa:
1. Atat axonul, cat si dendrita sunt mielinizate;
2. Colaterala axonica este mielinizata și poate sa faca sinapsa (acest lucru se
pate observa la desenul de la pagina 16)

 Fig 11/pag14
o b) neuron senzitiv –in desen este reprezentat un neuron pseudounipolar, dar deoarece
ei mentioneaza ca este senzitiv, asta inseamna ca si un neuron bipolar (ex din ggl Corti)
va avea aceeasi structura (si axonul si dendrita sunt MIELINIZATE)
o 5 – substanta cromatofila este o denumire mai veche pentru corpii Nissl
o In detaliul marit se
observa ca teaca de
mielina este
concentrica; De fapt,
teaca de mielina este
o prelungire a
membranei celulei
Schwann care se
rasuceste si
incolaceste in jurul
axonului; asadar,
teaca de mielina are
structura
lipoproteica, la fel ca
orice citomembrana
 o In portiunea terminala (ramificatie) axonul isi pierde teaca de mielina

Axonul emite colaterale perpendiculare, MIELINIZATE

Fig. 15.
1. Mediatorul chimic trece in fanta sinaptica prin exocitoza;
2. Mediatorul chimic poate sa ajunga din fanta sinaptica la membrana
postsinaptica unde se leaga de un receptor din structura acesteia
determinand un raspuns celular.
Fig. 16.
1. Se observa teaca de mielina prezenta la nivelul dendritelor si a axonului
(desenata cu albastru);
2. Neuronul intercalar este multipolar avand o forma stelata!

 Fig 16/pag 17
Si dendrita are mielina (neuron pseudounipolar)
In coarnele posterioase se afla neuronul intercalar, MULTIPOLAR, STELAT
Fig. 18.
1. Corpul vertebral are la interior tesut osos spongios.
2. Si la nivelul arcului vertebral se gaseste tesut osos spongios.
3. Trunchiul nervului spinal este invelit de dura mater si de arahnoida.
4. Trunchiul nervului spinal trece anterior de pediculul vetrebral.
5. In canalul rahidian exista tesut adipos cu rol in protejarea maduvei.

 Fig 18/pag19
In interiorul corpului vertebral si in arcul vertebral se gaseste tesut osos
spongios/trabecular
Trunchiul nervului este acoperit de meninge (este normal ca si el sa fie protejat avand in
vedere ca trece prin spatiul delimitat de pediculii vertebrali, doua fragmete osoase)
si radacinile sunt acoperite de meninge => sunt „scaldate” in lichid cefalorahidical (LCR)
maduva nu ocupa in totalitate canalul rahidian (se observa spatiul epidural care contine
tesut adipos)

ELEMENTELE PREZENTE IN CANALUL VERTEBRAL/RAHIDIAN

o Maduva spinarii
o Meningele (+vase arteriale)
o „spatiul epidural” cu grasime
o Ramura meningeala - fibre viscerosenzitive + vasomotorii (pt vasele arteriale din pia
mater de ex)
  Fig 19/pag19
7.comisura alba se gaseste ANTERIOR de comisura cenusie

Fig. 20.
1. Sensibilitatea epicritica si kinestezica de la picior (fasciculul gracilis,
fiindca cuneatul nu ajunge acolo) se proiecteaza medial la nivelul
emisferelor cerebrale.
2. Sensibilitatea epicritica si kinestezica de la mana (fasciculul cuneat) se
proiecteaza lateral la nivelul emisferelor cerebrale.
3. Sensibilitatea termica si dureroasa de la picior (STL) se proiecteaza medial
la nivelul emisferelor cerebrale.
 4. Sensibilitatea termica si dureroasa de la mana (STL) se proiecteaza lateral
la nivelul emisferelor cerebrale.

Fig 20/pag 20

1. 13. Receptor articular de intindere = CORPUSCUL NEUROTENDINOS GOLGI

2. Pe desenul din dreapta(se vede mai clar), la nivelul bulbului se observa ca nucleul
Burdach este situat lateral fata de nucleul Gracilis (de altfel, si fasciculele omonime au
acelasi raport in maduva)

Fig. 21.
1. Fasciculul piramidal incrucisat are decusatia la nivelul bulbului (decusatie
piramidala).
2. Fasciculul piramidal direct are decusatia la nivelul maduvei spinarii.
3. Fasciculul rubrospinal se incruciseaza la nivelul mezencefalului.

Fig 21/pag 22

1. 17. Fascicul rubrospinal; este posterior fata de fasciculele corticospinale

2. (Desenul din dreapta) pe calea piramidala se observa un INTERNEURON/NEURON DE
ASOCIATIE; (chiar daca in text spune ca este o cale bineuronala, poate exista si acest
interneuron, din nou, atentie la cum este formulata grila)

 Fig 22/pag 23
Fascicului Goll are raport cu santul median posterior si este situat medial fata de
fasciculul Cuneat
Flechisg este dorsal, direct (posterior)
Gowers este ventral, incrucisat (ca sa tin minte am asociat litera W cu incrucisat)
Singurul fascicul extrapiramidal situat periferic in cordonul lateral este fasciculul
olivospinal
 Substanta cenusie se afla in contact direct cu fasciculele fundamentale (ce leaga maduva
in AMBELE SENSURI)
Fasciculul spinotalamic ANTERIOR este lateral fata de fasc. tectospinal
Dinspre POSTERIOR spre ANTERIOR, in cordonul lateral sunt fasciculele : 1)Piramidal
incrucisat,2) rubrospinal si 3)vestibulospinal lateral (deci 1 este posterior fata de 2; 3
este anterior fata de 2, etc)
Singurul fascicul ascendent din cordonul anterior este spinotalamicul anterior
Fasciculul piramidal incrucisat/lateral este mai voluminos decat fasc. piramidal direct (el
contine 75% din fibre fata de cel direct ce contine 25%)
Fasciculul piramidal direct se alfa in contact direct cu fisura mediana anterioara

Fig. 23.
Observam aici urmatoarele:
1. Doar tibia se articuleaza cu rotula, nu si fibula.
 2. Reflexul miotatic se manifesta printr-o extensie.
3. Ligamentul rotulian se insera pe tibie.

Fig. 24.
1. Bicepsul are insertia pe radius si doua origini pe procesul coracoid al
omoplatului si pe un tubercul situat deasupra cavitatii glenoidale a
scapulei.
2. Tricepsul are insertia pe ulna si trei origini, dintre care una se prinde pe
omoplat.
3. Reflexele nociceptive se manifesta prin flexarea membrului respectiv.
Aici se observa care este procesul coracoid
si care este cavitatea glenoida .

Fig. 25.

1. Fibrele motorii ale

trigemenului sunt
mai subtiri decat
cele senzitive
(logic, avem 2
ramuri senzitive si
una mixta, normal
ca fibrele senzitive
sunt mai
numeroase decat
cele motorii); de
asemenea, fibrele
motorii sunt
 dispuse medial fata de cele senzitive (deci au raport de lateralitate cu
acestea).
2. Trigemenii sunt delimitati lateral de catre pedunculii cerebelosi mijlocii.
3. La nivelul santului bulbopontin, dinspre medial spre lateral avem originile
aparente ale nervilor abducens, nervilor faciali si nervilor
vestibulocohleari (acusticovestibulari).
4. Nervii abuducens au raport de inferioritate cu piramidele pontine.
5. La nivelul santului retroolivar, dinspre superior spre inferior se gasesc
originile aparente ale nervilor glosofaringieni, vagi si accesori. (Retine
raporturile dintre acestia; spre exemplu: Nervul vag are raport de
superioritate cu nervul glosofaringian si raport de inferioritate cu nervul
accesor). Acesti nervi delimiteaza lateral olivele bulbare.
6. OBSERVATIE: Daca in grile se vorbeste despre nervii cranieni, nu
uitati ca nervul spinal este accesorul!!!
7. La nivelul santului preolivar se dispune originea aparenta a nervului
hipoglos (care are fibre numeroase si delimiteaza lateral piramidele
bulbare).

Fig 25/pag 26

1. 6. Pendunculi cerebelosi inferiori

2. 10.Peduncului cerebelosi superiori
3. Fibrele motorii ale nervului V sunt mai putine si situate medial fata de cele senzitive
4. In santul bulbopontin, dinspre medial spre lateral au originea aparenta nervii: abducens
(VI), faciali (VII) si vestibulocohleari (VIII)
5. Deasupra piramidelor bulbare, in santul bulbopontin, este originea aparenta a nervilor
abducens
6. In dreptul olivei bulbare nu are origine niciun nerv
7. In santul retroolivar (retro-in spatele olivei, posterior fata de oliva) au originea aparenta
nervii 9, 10, 11; in aceasta ordine de sus in jos ( originea nervului 11 este inferioara fata
de originra lui 10)
8. Singurul nerv cu originea in santul preolivar (pre=in fata olivei) este hipoglosul (12)
Fig. 26.
Se observa:
1. O cavitate pneumatica in osul frontal (sinusul frontal).
2. O formatiune inelara cartilaginoasa prinsa de osul frontal - aici muschiul
oblic superior isi schimba directia; acesta se insera pe sclerotica profund
fata de muschiul drept superior.
3. Muschiul oblic inferior se insera superficial fata de muschiul drept
inferior.
4. Nervul optic este ”infasurat” in muschi care prezinta la nivelul
foramenului optic o formatiune tendinoasa circulara (inelul tendinos al
lui Zinn).
5. Muschiul drept intern se insera pe fata mediala a scleroticii, iar cel
extern pe fata laterala.

Fig 26/pag 27

1. Nervul 4 este „agatat” de tavanul orbitei printr-un ligament numit trohlee (de aici si
denumirea nervului trohlear)
2. Muschiul drept superior trece peste tendonul de insertie al muschiului oblic superior
3. Muschiul oblic inferior trece peste muschiul drept inferior
 Fig. 28
Observam urmatoarele:
1. Se gaseste tesut
adipos la nivelul
zonelor temporale
si frontale.
2. Nervul facial se
distribuie la
muschiul
orbicular (acesta
inchide pleoapa, in
timp ce ridicatorul
pleoapei - inervat
de oculomotor - o
deschide ).
3. Facialul se
distribuie si in
partea anterioara a
zonei cervicale.
4. Se observa aponevroza epicraniala (galea aponeurotica) care acopera
oasele parietale (acestea nu au muschi).
5. Se observa insertia sternocleidomastoidianului pe mastoida (fata laterala
a acesteia).

Fig 28/27
o Nervul 7 inerveaza si mucoasa nazala (cf. fig 41)
o Inchisul ochiului, clipirea este realizata de f. Motorii ale nervului 7
o 4.regiunea cervicala – pielosul gatului
o NU se distribuie in regiunea parietala sau occipitala
 Fig. 27
1. In primul rand, aici
observam localizarea
ganglionului trigeminal
(Gasser) la baza craniului,
deasupra articulatiei
temporo-mandibulare.
2. Articulatia temporo-
mandibulara se afla
anterior de conductul
auditiv extern.
3. Se observa un orificiu in
dreptul celui de-al doilea
premolar inferior - fosa
mentoniera (prin care trece
o ramificatie din ramura
mandibulara trigeminala).
Acum despre ramurile nervului:
 Ramura oftalmica (senzitiva) se distribuie la: muschiul frontal, glanda
lacrimala, 1/2 sclerotica superioara, musculatura din partea superioara a
fetei, regiunea anterioara a mucoasei nazale;
 Ramura maxilara (senzitiva) se distribuie la: musculatura extrinseca a
ochiului, 1/2 inferioara a scleroticii, musculatura din partea mijlocie a fetei,
dintii superiori, regiunea posterioara a mucoasei nazale;
 Ramura mandibulara (mixta) se distribuie la musculatura din partea
inferioara a fetei, limba, dintii inferiori (Asupra musculaturii se ramifica atat
ramurile senzitive, cat si ramurile motorii care intervin in reflexul
masticator - asa se deduce din acest manual, in realitate, este foarte probabil
ca doar ramura mandibulara sa prezinte fibre propioceptive pentru muschii
masticatori).
Fig 27/pag 27

o
o Ce e colorat cu verde este nervul trigemen, pana sa se imparta in cele 3 ramuri; el
contine DOAR axoni; in ganglion este corpul neuronilor pseudounipolari, deci spre punte
vor fi axoni;
o In ganglionul nervului trigemen (Gasser) sunt tot neuroni pseudounipolari; nervul
trigemen preia sensibilitatea generala a fetei
Fig. 30
1. Nervul vag se distribuie si la tegumentul pavilionului urechii.
2. Vagul trece lateral de carotida dreapta si medial de carotida si jugulara
stanga.
3. Vagul trece deasupra carjei aortice.
4. Vagul inerveaza doar lobul superior și pe cel mijlociu al plamanului
stang si lobul superior al plamanului drept. (cel putin, asa se vede in
acest desen)

Fig 30/pag 28 – nervul vag

1. inerveaza corpii aortici

2. este lateral de carotida si arcul aortic;
3. strabate DESCENDENT diafragma
4. trece pe langa curbura mica a stomacului
Fig. 29
1. Nervul glosofaringian se distribuie la nivelul arterei carotide (aici se
gasesc chemoreceptorii care intervin in reglarea respiratiei).
2. Treimea superioara a esofagului are musculatura striata.

Fig 29/pag 28

o Nervul 9 inerveaza corpii carotici

Fig. 31
 Ramurile accesorului care se distribuie la muschiul trapez trec profund de
sternocleidomastoidian.

Nervul 11/accesor/spinal

o Are 2 radacini (bulbara+spinala)

o Are 2 ramuri
 Interna – patrunde in nervii vagi
 Externa – ajunge la muschii sternocleidomastoidieni si trapez
Fig. 32
1. Lobii floculonodulari sunt situati anterior fata de neocerebel;
2. Lobii anteriori (paleocerebelul) sunt situati superior fata de arhicerebel.

Fig 32/pag 29

1. Nu exista vermis mijlociu

2. Lobul floculonodulare are raport cu bulbul rahidian
3. Pedunculii cerebelosi apartin cerebelului
Fig.33
1. Anterior de hipofiza si de puntea lui Varolio se gaseste sinusul sfenoidal.
2. Hipotalamusul se afla inferior si anterior de talamus.
3. Corpul calos se afla superior de talamus si epifiza.
4. Intre cerebel si emisferele cerebrale se observa sinusul drept (acel triunghi
albastru).

Fig 33/ pag 29

1. Hipotalamusul este in fata mezencefalului, inferior si anterior fata de talamus

2. Epitalamusul este inferior de talamus
3. Talamusul are forma ovala
4. Sfenoidul se articuleaza cu occipitalul

Cortul cerebelului nu are raport cu lobul floculonodular

Fig. 36
1. Prin intermediul orificiului interventricular (Monro) ventriculul cerebral (1
sau 2) se deschide la nivelul ventriculului 3.
2. La nivelul ventriculului 3 se deschid trei orificii (cele interventriculare) si
apeductul mezencefalic (Sylvius).
3. Ventriculul 4 (delimitat de bulb, punte si cerebel) se continua la nivel
medular cu canalul ependimar.
4. Ventriculele contin lichid cefalorahidian.
Fig. 37
1. Se observa conexiunea dintre tracturile olfactive si hipocamp.
2. Corpul calos este dispus superior de fornix.

Fig 37/pag 31

1. Sistemul limbic se afla intre diencefal si cortex

2. 4.comunica si cu emisfera de partea opusa

Paleocortexul

 Are conexiuni cu analizatorul olfactic, hipotalamusul, talamusul, epitalamusul, mai putin cu

neocortexul (NU SI METATALAMUSUL)
 Este inclus in sistemul limbic

Sistemul limbic

 Calea olfactiva ( nervul, calea, hipocampul)

Fig. 39
Foarte important in aceasta imagine este sesizarea faptului ca la nivelul
contactului nervilor cu medulosuprarenala (MSR) se elibereaza acetilcolina ,
MSR fiind considerata un ganglion fara prelungiri.
 Despre tabelul de la
pagina 35 trebuie sa va
spun ca pentru
admiterea la UMFCD
trebuie sa faceti
diferenta dintre
”creste” si
”stimuleaza”; dintre
”scade” si ”inhiba”!!!
De asemenea, chiar
daca in text ni se spune
ca unele organe nu
prezinta inervatie PS, in
grile trebuie sa luati
efectele din tabel ca si
corecte!

Tabel / pag 35
o Simpaticul pregateste organismul pentru situatii de stress (de ex: te urmareste un
caine); organismul se va adapta corespunzaor: reduce cantitatea de sange distribuita
organelor, mucoaselor, pielii pentru a fi mai mult sange disponibil pentru muschi; pentru
a respira mai eficient se face bronhodilatatie; cum organismul e in starea de stress, de
„fight or flight”, o calatorie la toaleta nu este chiar necesara ( se reduce debitul urinar si
secretia de renina, se contracta sfincerul vezical intern); se face midriaza (sa vezi mai
bine pe unde alergi), s.a.m.d.
o Parasimpaticul aduce organismul din starea de stress la cea de repaus; in literatura de
specialitate, exista imaginea unui batranel care sta pe fotoliu si citeste: vederea este
adaptata pentru aproape, bronhoconstrictie,etc; la un moment dat batranelul adoarme
si incepe sa-i curga o secretie apoasa salivara (invers fata de cea groasa, vascoasa de la
simpatic; de aceea cand avem emotii ni „se usuca gura”)
o De retinut unde NU au efecte cele doua sisteme
o Parasimpaticul NU are efect pe :
 Muschiul dilatator al irisului
 Medulosuprarenala
 Forta de contractie miocardica
 Ficat (pe metabolism)
  Splina
o Simpaticul NU are efect pe :
 Muschiul constrictor pupilar
 Glandele intestinale (Brunner, celule mucoase intestinale, etc)
 Forta contractiei este crescuta si de TIROXINA SI GLUCAGON
 Cresterea frecventei respiratorii este crescuta de TIROXINA nu si de simpatic

SISTEMUL NERVOS VEGETATIV SIMPATIC

 M.S. T1-T4 = fibre pregg. - ggl. laterovertebral - fibre postggl. :
-m. intrinseci ochi;
-gl. lacrimala;
-mucoasa nazala;
-gl. salivare;
-plamani;
-inima.
 M.S. T5-T9 = fibe preggl. - ggl. laterovertebrali - fibre preggl. - ggl. celiac -
fibre postggl. :
-ficat;
-vezica biliara;
-splina;
-stomac;
-pancreas;
-intestin subtire.
EXCEPTIE: M.S. T5-T9 = fibre preggl. - ggl. laterovertebrali - fibre preggl. - ggl.
celiac - fibre preggl. - MSR (ggl. intramural);

 M.S. T10-T11 = fibre preggl - ggl. laterovertebrali - ggl. celiac (pentru

rinichi) sau ggl. mezenteric superior - fibre postggl. :
-rinichi;
-intestin subtire;
-intestin gros.

Observatie! Fibrele care inerveaza rinichiul fac sinapsa in ggl. celiac, dar apartin
micului nerv splahnic.

 M.S. L1-L2 = fibre preggl. - ggl, laterovertebrali - fibre preggl. - ggl.

mezenteric inferior - fibre postggl. :
-rect;
-colon;
-vezica urinara;
-organe genitale.

SISTEMUL NERVOS VEGETATIV PARASIMPATIC

 Nucleii vegetativi ai oculomotorului, facialului, glosofaringianului =
fibre preggl. - ggl. juxtavisceral - fibre postggl. :

-m. intrinseci ochi;

-gl. lacrimala;
-mucoasa nazala;
-gl. salivare.
 Nucleul vegetativ al vagului = fibre preggl. - ggl intramurali:
-inima;
-plamani;
-ficat;
-vezica biliara;
-splina;
-stomac;
-pancreas;
-intestin subtire;
-intestin gros;
-rinichi.

 M.S. S2-S4 = fibre preggl. - ggl. intramurali:

-rect;
-colon sigmoid;
-vezia urinara;
-organe genitale.
 Fig 40/pag 34
o Arcul reflex vegetativ prezinta interneuron in coarnele posterioare
Analizatorii

Fig. 42
Un desen destul de ambiguu, din care nu stii ce sa mai interpretezi fiindca
este in contradictie cu unele grile care considera ca hipodermul nu are
terminatii nervoase libere, desi acestea trec prin el. Cred ca in grile se ia asa
fiindca dupa textul incomplet din manual, aceste TNL doar trec prin stratul de
adipocite, dar nu se si distribuie la nivelul lor.
De aici observam urmatoarele:
1. Muschiul erector al firului de par nu se insera perpendicular pe stratul
papilar al dermului, ci oblic.
2. Corpusculii Ruffini sunt distribuiti pe langa glomerulii glandelor
sudoripare.
3. Glandele sebacee se distribuie in jurul firului de par, nu la baza acestuia, ci
inspre dermul papilar.
4. Corpusculii Vater-Pacini au un aspect ovalar cu discuri concentice la
interior.

!! In epiderm exista capilare limfatice !!

Fig. 43
Din acest desen este foarte important sa stiti cum se distribuie fibrele
nervoase la nivelul fusului muscular, asadar:
 FIbrele senzitive in floare se distribuie la periferia fibrelor cu lant nuclear
(sau spre periferia, in portiunea intermediara a acestora - asa am gasit in
unele grile, iarasi, o intreaga controversa);
 Fibrele senzitive anulospirale se distribuie la nivelul sacului fibrelor cu sac
nuclear;
 Fibrele motorii gamma se distribuie la nivelul fibrelor intrafusale cu lant
nuclear, la periferia acestora.
De asemenea, putem observa ca nucleii fibrelor cu lant nuclear sunt ovalari,
alungiti, iar cei din fibrele cu sac nuclear sunt rotunzi.

Fig 43/pag 41

 Fibrele musculare cu nuclei

 In lant – fibre senzitive „in floare”/”in buchet”
 In sac – fibre senzitive anulospirale
 Fibrele cu nuclei in sac se gasesc central in fus, iar cele in lant periferic
 Fig. 44
1. STL si STA se unesc inainte
sa ajunga la nivelul bulbului,
sensibilitatea condusa de
acestea se proiecteaza
lateral pe cortex.
2. Lemniscul medial este mai
gros decat STL si STA.
3. Lemniscul medial se
proiecteaza tot lateral pe
scoarta cerebrala.

o Fig 44/pag 41
 Fasciculele spinotalamic anterior si lateral se unesc
 Se observa lemniscul medial (structura mai voluminoasa cu rosu); da impresia ca
se „ingroasa”; de fapt, numarul de fibre este acelasi; pare astfel deoarece el are
o forma usor turtita care se „rasuceste”
 7.proprioceptor (din muschi); fusurile sunt singurii proprioreceptori din muschi
 Fig. 45
1. Celulele mitrale sunt
multipolare si au forma
stelata;
2. La interiorul etmoidului
se gaseste tesut osos
spongios;
3. Neuronii bipolari sunt
fusiformi;
4. Epitelilul columnar este
pseudostratificat (nucleii
celulelor sunt dispusi la
inaltimi diferite, dand
impresia de mai multe
straturi).
5. Nu confundati mucoasa
nazala cu cea
olfactiva!!! Mucoasa
nazala este reprezentata
strict de stratul de mucus,
in timp ce cea olfactiva
este alcatuita si din
epiteliul columnar si
celulele bipolare.
6. Dendrita neuronului
bipolar prezinta cili la
capatul terminal.

Fig 45/pag 42
o 4.epiteliu columnar, pseudostratificat!
o Epiteliul nu este lipit de osul etmoid; intre cele doua se interpune tesut conjunctiv (care
hraneste epiteliul)
o 1. Celulele mitrale, neuroni multipolari, stelati
o Contactul sinaptic dintre protoneuron si deutoneuron are loc in bulbul OLFACTIV (nu
rahidian!)
o In cazul analizatorului olfactiv, protoneuronul joaca si rolul de receptor
o Cilii protoneuronului se gasesc la polul APICAL
 Calea olfactiva nu are legaturi directe cu talamusul
 Calea se proiecteaza in girul hipocampic (apartine lobului temporal) de ACEEASI PARTE
Fig. 48
 Tendoanele muschiului drept superior si muschiului drept inferior se
insera pe sclerotica in dreptul orei serrata.

Fig 48/pag 44
o 1.conjunctiva
o Pata oarba este inferior (si medial) fata de macula luteea
o Retina este mai groasa spre pata oarba (se ingroasa stratul fibrelor nervului optic)
o Corpul vitros este transparent; vasele de sange nu apartin lui, ele sunt vizibile prin
transparenta; niciun mediu reftingent nu are vase de sange
Fig. 49
Aici este foarte important sa stiti ordinea straturilor si conexiunile sinaptice dintre acestea,
precum si tipul sinapselor.
1. Celulele multipolare fac sinapsa cu celulele amacrine - celule unipolare (sianpsa
axosomatica);
2. Celulele multipolare fac sinapsa cu celulele bipolare (sinapsa axodendritica)
3. Celulele orizontale fac sinapsa cu celulele cu conuri si bastonase (sinapsa
axodendritica);
4. Membrana limitanta interna, fibrele nervului optic, membrana limitanta externa si
stratul pigmentar sunt straturi acelulare!!! (4 la numar).
5. Lumina strabate toate straturile retinei pana ajunge la celulele receptoare, unde
este transformata in potential receptor si este transmis succesiv celorlalte
straturi retiniene in ordinea: bastonase-conuri-orizontale-bipolare-amacrine-
multipolare-fibrele nervului optic.
Sinapsa celulelor orizontale cu celulele receptoare este o sinapsa chimica neuroneuronala.
Fig 49/pag 45
o Lumina strabate straturile de la 1 spre 10 conform desenului, apoi se reflecta in stratul
pigmentar si intalneste celulele fotoreceptoare, care transfoma radiatiile
electromagnetice in impuls nervos; impulsul nervos merge in sens invers fata de lumina
(celule fotoreceptoare – bipolare – multipolare)
o Celulele multipolare strabat retina dinspre membrana limitanta interna spre membrana
limitanta extrerna in PATA OARBA
o Membranele limitante interna si externa nu sunt straturi celulare (retina are 10 straturi,
dar nu toate sunt celulare)
o Sunt mai multi fotoreceptori decat cel bipolare; mai multe bipolare decat multipolare
o Celulele cu conuri sunt mai scurte si nu ajung pana la membrana limitanta externa
precum celulele cu bastonas
o O celula orizontala face sinapsa cu axonul celulelor fotoreceptoare (o orizontala cu mai
multe celule receptoare)
o Celulele amacrine fac sinapsa cu pericarionul celulelor multipolare/ganglionare
o Se observa, in stratul fibrelor nervului optic cum retina se ingroasa dinspre periferie spre
pata oarba
 In retina sunt 3 tipuri de celule functionale
o Celule fotoreceptoare
o Celule de sustinere (celule gliale; retina este o structura nervoasa)
o Celule de asociatie (amacrine, orizontale)
Fig. 51
Observam urmatoarele:
1. Din tracturile optice se desprind niste colaterale care ajung la coliculul
superior din mezencefal, dar acest nivel nu reprezinta o statie sinaptica
pentru calea optica.
2. Radiatiile optice sunt eferentele care pornesc din corpii geniculati laterali
si ajung la lobul occipital! Radiatiile optice nu sunt razele de lumina!!!

Fig 51/pag47

o 8.radiatii/striuri optice (nu electromagnetice!!)

o Campul vixual monocular este pe retina nazala
o Campul vizual binocular este pe retina temporala

Asadar, potentialul receptor care provine din lumina receptionata din:

 campul vizual drept va se va transmite atat prin tractul optic stang, cat si
prin cel drept;
 campul vizual stang se va transmite atat prin tractul optic drept, cat si prin
cel stang;
 campul monocular stang al ochiului stang se va transmite prin tractul optic
drept;
 campul monocular drept al ochiului stang se va transmite prin tractul optic
stang;
 campul monocular stang al ochiului drept se va transmite prin tractul optic
drept;
 campul monocular drept al ochiului drept se va transmite prin tractul optic
stang.
Fig. 53
1. Se gasete tesut adipos la interiorul pavilionului urechii.
2. Vestibularul este situat superior de cohlear, deci are raport de inferioritate
cu acesta.
3. Nervul cohlear este mai gros decat vestibularul.
4. Fereastra ovala este situata superior de cea rotunda.

Fig 53/pag 50
1. 9.casa timpanului = urechea medie (comunica prin trompa lui Eustachio cu
nazofaringele; trompa lui Eustachio se deschide la nivelul peretelui anterior al urechii
medii)
2. Fibrele nervului vestibular sunt superioare (sau au raport de inferioritate) fata de fibrele
nervului acustic
3. Scarita este in raport cu fereastra ovala
Fig. 54

1. Dendritele protoneuronului strabat lama osoasa ca sa ajunga la celulele

receptoare.
2. Ganglionul Corti se afla in columela.
3. Se gaseste tesut pavimentos la nivelul rampei timpanice, vestibulare dar si la
nivelul canalului cohlear.
4. Celulele ciliate (receptoare) sunt piriforme.
5. Celulele de sustinere sunt cubice.

Fig 54/pag 50

1. Celulele auditive intrerne sunt pe un strat

2. Celulele auditive externe sunt pe trei straturi
3. Celulele senzoriale nu sunt in raport direct cu membrana bazilara; ele sunt „asezate” pe
niste celule epiteliale de sustinere, care secreta membrana reticulata (in care patrund
cilii celulelor auditive)
4. Prin tunelul Corti trec dendrite ale fibrelor care se distribuie celulelor auditive externe
 Fig. 55
Esential din aceasta imagine este sa
realizatii faptul ca auzul este un simt
care se proiecteaza bilateral la
nivelul emisferelor.
Incerc sa va explic putin traseul
acestor neuroni:
1. Protoneuronii fac sinapsa la
nivelul nucleilor cohleari
ventral si dorsal din punte.
2. Deutoneuroii care pornesc din
nucleul cohlear ventral se
incruciseaza si ajung la nivelul
nucleului corpului trapezoidal
(acela de langa linia unde scrie
6) si fac sinapsa acolo. Al
treilea neuron care porneste de
la nivelul acesta, ajunge la
coliculul inferior unde face
sinapsa. Ulterior sinapsand la
nivelul corpului geniculat
medial si proiectandu-se
lateral pe emisfere.
3. Deutoneuronii care pornesc din nucleul cohlear dorsal: unul se incruciseaza
si strabate nucleul corpului trapezoidal fara sa faca sinapsa, ulterior avand
acelasi traseu precum cel descris mai sus; iar celalalt ajunge direct la
coliculul inferior si apoi la corpul geniculat medial de aceeasi parte,
proiectandu-se lateral pe emisfera. Desi pe desen apare, in grile nu se
considera neuronul de la nivelul nucleului corpului trapezoidal! Deci al
treilea neuron al caii acustice este cel de la nivelul coliculului inferior.

Fig 55/pag 51
1. O parte din din deutoneuroni NU se incruciseaza
Glande endocrine

Fig 57/pag 54

 Timusul este localizat retrosternal, in mediastin

 Pancreasul (corpul+coada) este anterior fata de rinichiul stang
Fig 58/pag55

 Neuronii secretori se gasesc in hipotalamulul anterior si au forma stelata; sunt multipolari.

 Artera hipofizara superioara se despinde dintr-o ramura a arterei carotida interna
 Chiasma optica este anterior fata de hipofiza
 In neurohipofiza se gasesc celule gliale
Fig 59/pag. 56

 Zona reticulara este in contact cu MSR

 Dinspre exterior spre interior zonele sunt Glomerulara-Fasciculata-Reticulata
Schema/pag 57

 Stress-ul influenteaza activitatea hipotalamusului

 Este reprezentata o bucla de feedback negativ
Fig 60/pag 58

 istmul este anterior de trahee

 lobii sunt lateral de trahee si laringe
 daca am face o sectiune printr-un plan medio-sagital, am sectiona istmul, nu lobii (intrucat ei
sunt lateral fata de acest plan)
 localizata intr-o capsula fibroasa, in loja tiroidei
Fig 61/pag. 59

 vena cava inferioara si aorta abdominala sunt posterior de pancreas

 originea trunchiului celiac este imediat deasupra prancreasului
 din trunchiul celiac se desprinde artera splenica, care iriga si pancreasul
 canalul principal Wirsung se varsa impreuna cu canalul coledoc la nivelul sfincterului Oddi
 canalul accesor Santorini este superior fata de cel principal si se intalneste doar la nivelul capului
pancreasului
 acel „Y verde”; cele doua ramuri de sus sunt canalele hepatice principale (drept+stang); dupa ce
s-au unit, au format canalul hepatic comun; canalul cistic este cel al vezicii biliare; cand canalul
cistic s-a varsat in canalul hepatic comun, au format canalul coledoc
 Canalul coledoc este anterior de canalul pancreatic accesor Santorini
Locomotie

 Fig 63/ pag 63

o 3.capilare epifizare!
o 5. Cavitatea medulara este cea din diafiza; a nu se confunda cu canalul vertebral.
 Pana la 20 de ani se osifica epifizele; ramane cartilaginos cartilajul metafizar pana in jurul varstei
de 20-25 ani, cand si acesta se osifica si epifizele se sudeaza cu diafiza
 Fig 64/ pag63
o Frontalul nu se articuleaza cu temporalul (se interpune sfenoidul)
o Maxilarul nu se articuleaza cu mandibula

Fig 65/ pag64

o Perechile I si II de coaste se articuleaza cu manubriul sternal (cea de-a II-a pereche nu

complet)
o Clavicula se articuleaza cu scapula
o Scapula/omoplatul se articuleaza cu humerus si clavicula
o Radius si ulna se articuleaza intre ele
o Rotula se articuleaza cu epifiza distala a
femurului, nu si cu oasele gambei
(tibia+fibula)
o Femurul se articuleaza cu tibia, nu si cu
peroneul
o Peroneul se articuleaza cu tibia
o Osul coxal este irigat de artera iliaca
interna (coxalul face parte din peretii
bazinului)

 Fig 66/ pag 64

o Orficiul vertebral este triunghiular la
nivel lombar
o Din moment ce exista 2 apofize
articulare superioare inseamna ca
extisa si doua inferioare; ele se
articuleaza cu vertebrele supra- si
subiacente; in total o vertebra toracica
va avea 8 (4+2+2) articulatii (4 prin
apofizele articulare, 2 intre corpul
vertebral si discurile intervertebrale, 2
cu cele doua coaste)
o Corpul vertebral este anterior fata de arcul vertebral; apofiza spinoasa este cea pe care
o putem simti pe spate, deci, este orientata spre posterior;
 Parghia de ordin I : este pe modelul de “balansoar”; forta activa este exercitata de muschii
trapezi; rezistenta este greutatea craniului
 Parghia de ordin II : forta exercitata de muschii posteriori ai gambei se exercita la tendon (am
translatat forta si am reprezentat-o cu sageata neagra); greutatea se resimte la pingea (cam
unde este si punctul de sprijin); se observa cum bratul fortei este mai lung decat bratul
rezistentei
 Parghia de ordin III : asemanator ca la parghia de ordin II, am translatat forta activa, exercitata
de biceps; se observa ca in acest caz bratul rezistentei este mai mare decat bratul fortei active
 Intotdeauna rezistenta este greutatea
 Fig.68
o Punctul de sprijin pentru articulatia de ordin I este prima vertebra cervicala, atlas
o Bicepsul se insera pe radius
o Radius se articuleaza cu humerus
 Articulatiile sunt organe de legatura
 Sinartrozele – fixe, imobile, miscari foarte reduse
 Diartrozele – grad variabil de mobilitate
o Amfiartrozele – suprafete plane sau usor concave
o Artrodiile – miscarile depind de forma suprafetelor articulare
 Fig 71/pag69
o Muschiul trapez este vizibil si pe fata anterioara (vizibil bine la halterofili)
o Sunt 2 muschi trapezi
o De clavicula (parte din centura scapulara) se prind:
 Muschii pectorali
 Muschii deltoizi
 Muschii sternocleidomastoidieni (SCM)
 Muschii trapezi
o De aponevroza lombara se prind (pe o jumatate) :
 Muschiul trapez
 Muschiul mare dorsal
 Muschiul oblic extern
 Muschiul fesier
 Fig 72/pag 70
o 2.nucleul este periferic, imediat sub sarcolema
o Membrana H luminoasa = spatiul dintre fibrele de actina; h de la cuvantul german
“heller”-brighter, mai “luminoasa”
o Membrana Z = din cuvantul german “Zwischenscheibe”, discul dintre benzile I; soli
o Banda I (isotropic – contine o singura substanta, actina)
o Banda A (anisotropic – contine si actina si miozina)
o In timpul contractiei, miofilamentele (subtiri) de actina gliseaza printre cele de miozina
 Fig 74/pag71
o In detaliu se observa ca sarcolema este plicaturata, se mareste suprafata de contact,
insa in acest caz nu pentru a favoriza contactul cu substantele (cum este la absorbtia
intestinala de ex.)
Digestie

 Cavitatea bucala este un visceer

 Fig 75/pag 74
o Mucoasa bucala este un epiteliu pluristratificat pavimentos nekeratiniza
o Buzele sunt conectate cu gingia prin frenuri (2.frenul buzei superioare, frenul buzei
inferioare nu este notat pe desen, dar se poate observa)
o Pe fata ventrala, limba se leaga prin frenul lingual (fata dorsala este cea care prezinta
papile gustative)
o Pe fata ventrala a limbii se pot observa vase de sange
o Palatul tare se gaseste anterior fata de palatal moale
o Fiecare jumatate a unei arcade dentare are : 2 incisivi, 1 canin, 2 premolari si 3 molari;
deci 8 dinti;
o Cele doua amigdale palatine se gasesc lateral de lueta (“omulet”)
o Lueta este situata menian
 Rolurile masticatiei
o Fragmenteaza alimentele
o Formeaza, lubrifieaza si inmoaie bolul alimentar
o Asigura contactul cu receptorii gustativi
o Substantele odorante eliberate vor stumula receptorii olfactivi =>initieaza secretia
gastrica
 Rolurile salivei
o Lubrifieaza alimentele (nu bolul alimentar)
o Elaborarea senzatiei gustative; doar substantele sapide (solubile in saliva stimuleaza
receptorii gustativi)
o Echilibru hidroelectrolitic (apa+saruri); diferit de echilibrul acido-bazic; (au rol in
mentinerea echilibrului acido-bazic hematiile, aldosteronul)
 Fig 76/pag 74
o Stomacul are 2 regiuni:
 Verticala – fundul si corpul stomacului
 Orizontala – antrul piloric si canalul piloric
o Stomacul prezinta 2 curburi: mica (in dreapta, spre medial) si mare (in stanga, spre
lateral)
o Peretele are 4 teci dinspre exterior spre interior: adventice, patura musculara (3 tipuri
de fibre: longitudinale, circulare, oblice*), submucoasa, mucoasa;
o Fibrele oblice*sunt specific stomacului; restul tubului digestiv are fibre longitudinale
si/sau circulare
o Mucoasa gastrica este plicaturata; in regiunea antrala (10.antru piloric) plicile sunt
paralele;
 Fig 77/pag74
o 2. Flexura duodeno-jejunala este imediat sub pancreas
o Ileonul este inferior fata de jejun
o Intestinele sunt legate de peretele abdominal prin mezenter
 Fig 78/pag74
o Apendicele vermiform este primul segment al intestinului gros
o Intestinul gros are muschi circulari; cei longitudinali sunt in tenii (benzile musculare)
o Apendicele epiploice sunt adipoase! (a nu se confunda cu apendicele vermiform)
o Intestinul gros prezinta mezocolon
 Fig 79/pag74
o Canalul coledoc este posterior de duoden
o Canalul principal Wirsung este in tot pancreasul; Canalul accessor Santorini este doar la
nivelul capului
o La nivelul ficatului se unesc canalele hepatice drept si stang si formeaza canalul hepatic
comun; in canalul heaptic comun se varsa bila din canalul cistic si formeaza canalul
coledoc
o Canalul coledoc este posterior de duoden

o Timpul bucal
 Voluntar
 De acum procesul deglutitiei
devine IN INTREGIME sau
APROAPE un act automat
o Timpul faringian
  Bolul ajunge in faringe; la intrare stimuleaza ariile receptoare; „impulsurile
primite de aici [...] o serie de contractii faringiene automate care previn ...”;
odata ajuns faringe bolul ar putea sa 1)se intoarca in cavitea bucala (putin
probabil deoarece deglutitia l-a impins deja spre faringe); 2)sa ajunga in nari
prin nazofaringe (lucru ce nu se intampla deoarece se ridica valul palatin/palatul
moale si impiedica accesul); 3)sa ajunga pe trahee (nu se intampla deoarece
epiglota acopera glota si accesul este restrictionat); 4)sa isi continue drumul
spre esofag, singura cale ramasa libera
 Toate aceste modificari (valul palatin, epiglota) sunt realizate de „o serie de
contractii faringiene musculare automate”
 Tot ce este descris (receptionarea stimulilor, contractiile farngiene automate)
dureaza 1-2 secunde
o Timpul esofagian
 Peristaltismul primar
 Declansat de deglutitie/patrunderea alimentelor in esofag
 Coordonat vagal
 Peristaltismul secundar
 Declansat de prezenta alimenterlor in esofag
 Coordonat de sistemul nervos enteric al esofagului
o Pe masura ce unda peristaltica se deplaseaza spre stomac, o unde de relaxare e
transmisa prin neuroni mienterici inhibitori si precede contractia; (in traducere, mai intai
esofagul se „relaxeaza” putin pentru a permite alimentelor sa-si urmeze traiectul; in
urma acestei unde de relaxare, este contractia esofagului care propulseaza bolul)
o Cand unda de relaxare ajunge la nivelul esofagului inferior, stomacul si o parte din
duoden se relaxeaza pentru a primi alimentele

Sfincterul cardia (musculatura ingrosata a esofagului pe o portiune de 2-5 cm deasupra jonctiunii cu

stomacul) este mereu inchis (pt a preveni refluxul gastric); el se deschide doar prin relaxare receptiva (in
momentul cand vine mancarea, se deschide si el; persoanele care au probleme cu refluxul gastro-
esofagian au acest muschi slabit)
STOMACUL

 Motilitatea gastrica include si contractiile de foame

 Motilitatea gastrica realizeaza STOCAREA (prin relaxare receptiva)
 Hormoni ce controleaza forta contractiilor peristaltice
o Acetilcolina
o Gastrina
 Substante care stimuleaza secretie de HCl
o Acetilcolina
o Secretina
o Gastrina
 Inhibarea secretiei de HCl
o Somatostatina (eliberata de neuroni ai sistemului nervis enteric al stomacului)
o Glucagonul (nu se precizeaza ca ar scadea/inhiba secretia de HCl, dar reduce secretia de
suc gastric care contine HCl)
o ADH (reduce secretia tutoror glandelor exocrine; stomacul face parte din aceasta
categorie; din nou, nu are efect DIRECT pe secretia de HCl, dar poate fi considerat ca o
influenteaza)
o Sistemul nervos simpatic reduce secretiile digestive
 Fig 82/pag 78
o Reprezinta o „felie” dintr-un lobul hepatic
o Se observa cele doua surse de sange : vena porta (care aduce produsi ai
digestiei/substante nutritive) si artera hepatica (aduce sange oxigenat)
o 5.canalicul biliar (intralobular) – nu are pereti propriu-zisi; canaliculul este marginit de
hepatocite
o 3.canalicul biliar (interlobulare) (hepato-coledoc) – are pereti proprii
o Hepatocitele sunt dispuse radiar, in 2 siruri
o Sangele din vena porta si din artera hepatica „se aduna” in capilarele sinusoide (este
reprezentat la 4, dar se observa mai bine pe desen unde este sageata mov); sangele din
capilarele sinusoide contine „tot ce e mai bun”(oxigen + substante absorbite la nivelul
intestinelor)
o Sangele din capilarele sinusoide se varsa in 7.vena centrolobulara (cum ii spune si
numele, se gaseste in centrul lobulului)
o Mai multe vene centrolobulare se undesc si dau nastere venelor hepatice care se vor
varsa in vena cava inferioara
 Fig 83/pag 79
o Sarurile biliare ajung in intestinul subtire si sunt absorbite la nivelul ileonului
o Se observa ca vena porta se formeaza prin confluenta a 3 vene (vena mezenterica
inferioara, vena mezenterica superioara si vena splenica)
o Canalul hepatic comun se formeaza prin confluenta canalelor hepatice drept si stang
 Fig 84/ pag 79
o 1.lumen intestinal (lumen=interiorul)
o se observa marginea in perie a enterocitelor
o enterocitele sunt celule epiteliale cu microvili (pentru a mari suprafata de contact)
o enzimele intestinului subtire sunt
 asociate marginii in perie (5.enzime ale marginii in perie)
 in enterocit (7.tripeptidaza)
 NICIODATA IN LUMEN (3.peptidaza; pentru ca este in lumen, probabil este o
peptidaza pancreatica)
Circulatie

 Fig 87/pag 84
o Se obserba ca hematiile sunt mai numeroase decat celulele albe
o Hematiile au forma de disc biconcav (nu isi pastreaza forma globuloasa)
o Leucocitele au un singur nucleu lobat
o Leucocite
  Hemostaza fiziologica = totalitatea mecanismelor care intervin in oprirea sangerarii la nivelul
vaselor MICI
 Are 2 timpi
o Timpul vasculo-plachetar / hemostaza primara
 1. Vasoconstrictia peretelui lezat (pentru a opri sangerarea, trebuie “oprit
robinetul”)
 Se realizeaza reflex (simpatic) si umoral (ADH)
 2. Aderarea tormbocitelor la nivelul plagii (punem un “dop”)
 3.Metamorfoza vascoasa a trombocitelor (ne asiguram ca “dopul nu zboara”
cand incepe sa circule sange”)
o Timpul plasmatic = coagulare (toate cele 3 faze se desfasoara in prezenta Ca2+)
 Faza I
 Formarea trombopastinei
 Unele fosfolipide sunt implicate in prima faza a coagularii
 Faza II
 Formarea trombinei
 Protrombina se afla deja in plasma
 Tromboplastina catalizeaza reactia de transformare a protrombinei in
trombina
 Faza III
 Formarea retelei de fibrina insolubila
 Fibrinogenul este prezent in plasma
 Din fibrinogen, trombina desface niste MONOMERI DE FIBRINA care
polimerizeaza SPONTAN
 In ochiurile retelei de fibrina se fixeaza ELEMENTE FIGURATE (hematii,
celule albe, trombocite)

Hemostaza ≠ coagulare
  Fig 88/pag 87
o Vena jugulara este lateral
de artea carotida
o Vena subclaviculara este
anterior de artera
subclaviculara
o Vena cava inferioara este la
dreapta arterei aorte
descendente
o Artera splenica are un
traseu sinuos
o Vena renala stanga este
anterior de aorda
descedenta abdominala
o Locul de terminare al
arterei aorte este superior
fata de locul de formare al
venei cave superioare
o Trunchiul celiac si arterele
mezenterice au originea pe
partea anterioara a arterei
aorte abdominale
o Artera iliaca comuna
dreapta se incruciseaza in
prima parte a venei cave
inferioare
o Initial, arterele iliace
externe merg lateral fata
de venele omoloage, dupa
se incruciseaza si ajung
medial fata de vene
o 16.Vena suprahepatica = vena hepatica
o 14.Vena mezenterica inferioara se varsa superior fata de locul de unde se
desprinde 9.artera mezenterica inferioara
o 18. Vena pulmonara (este de fapt artera pulmonara deoarece are sange cu CO2)
o 5. Artera pulmonara (este de fapt vena pulmonara, cu sange oxigenat)
  Vascularizeaza peretii toracelui:
o Artera toracica interna – arterele intercostale anterioare
o Artera axilara (PERETELE ANTEROLATERAL al toracelui)
o Ramuri parietale ale aortei toracice

 Diferente fata de sistemul ciuculator

o St. limfatic e adaptat pentru drenarea tesuturilor
 Capilarele limfatice nu mai au o pozitie intermediara intre sistemul arterial si cel
venos, ci sunt terminale (arata ca o “manusa”)
o Peretii VASELOR limfatice sunt mai subtiri decat cei ai vaselor de sange
 Asemanari cu sistemul circulator
o CAPILARELE limfatice au ACEEASI structura cu capilarele sangvine
 Capilarele limfatice sunt in TOATE tesuturile si organele
 Limfa trece prin gangilioni OBLIGATORIU
 Fig 89/pag89
o Vena limfatica dreapta colecteaza limfa din jumatatea supradiafragmatica dreapta
o Canalul toracic colecteaza limfa din jumatatea supradiafragmatica stanga si restul
corpului
o Ganglionii axilari (+ cei mamari) primesc limfa de la glanda mamara
 Fig 90/pag89
o 3.trabeculele sunt septuri conjunctive
o Vasele aferente sunt mai numeroase decat cele eferente
o Zona corticala este spre exterior, iar zona medulara in centru
 Fig 91/pag 90
o 1. Valvele sigmoide (la baza arterelor sunt 3 cuspide)
o In ventriculul drept sunt 3 muschi papilari, iar in ventricul stang sunt 2
o Aorta ascendenta este intre vena cava superioara (la dreapta) si trunchiul pulmonar (la
stanga)
o Originea arterei aorte este inferior si posterior fata de originea trunchiului pulmonar
o Prima parte a aortei ascendente este posterior fata de trunchiul pulmonar
o Crosa aortica/arcul aortic trece dinspre anterior spre posterior, dinspre dreapta spre
stanga
o Artera pulmonara dreapta merge posterior de aorta ascendenta
o Peretii atriilor sunt subtiri
o Peretii ventriculelor sunt grosi si prezinta trabecule si muschi papilari (care prin
cordajele tendinoase se insera pe cuspele valvulelor atrioventriculare)
o Ventriculul drept are si o portiune neteda
o Ventriculul stang este mai gros decat ventriculul drept
 Fig 92/ pag 91
 Nodul sinoatrial este in peretele artiului drept, aproape de locul de
varsare a venei cave superioare
 Nodul atrioventricular este in peretele atriului drept, deasupra orificiului
atrioventricular drept
 Fasciculul Hiss se imparte in doua ramuri : stanga si dreapta
 Fasciculul Hiss si cele doua ramuri sunt in septul interventricular
 Fibrele Purkinje sunt subendocardic si se distribuie si muschilor papilari
 In fasciculul Hiss, impulsul electric se transmite dispre baza inimii spre
apex
 In reteaua Purkinje, impulsul se transmite dinspre apex spre baza
CICLUL CARDIAC

 Durata unui ciclu cardiac = 60 secunde/ frecventa cardiaca (in bpm)

o 60/75= 0,8 secunde
 Asincronismul de 0,1 secunde intre sistola atriala si cea ventriculara este datorat intarzierii
propagarii stimulului prin nodul atrioventricular
 MANIFESTARI CE INSOTESC CICLUL CARDIAC
o Manifesteri electrice
 Insumarea vectoriala a biocurentilor
 Electrocardiograma (ECG sau EKG)
o Manifestari mecanice
 Socul apexian
 Pulsul arterial
 Sfigmograma = inregistrarea grafica a pulsului
o Manifestarile acustice
 Zgomotele cardiace
 Zgomotul I, sistolic
 Zgomotul II, diastolic
 Fonocardiograma = inregistrarea grafica a zgomotelor cardiace
Respiratie
 Sistemul respirator
o Cai respiratorii
 Cavitatea nazala (fose, SUB baza craniului)
 Faringe (raspantie)
 Laringe (respirator+fonator)
 Trahee (10-12cm)
 Bronhii (T4 se imparte traheea in bronhii)
o Plamani -> cavitatea pleurala = VIRTUALA
 Intrapulmonar - arborele bronsic
o Bronhia principala
o Bronhii
o Bronhiole
o Bronhiola lobulara
o Bronhiole terminale
o Bronhiole respiratorii (pot prezenta alveole) = ultimele ramificatii ale arborelui bronsic,
din care deriva:
 Ducte/canale alveolare
 Saci alveolari
 Alveole
Rosu=spatiu mort Verde=acin
 Acin = unitatea morfofunctionala a plamanului

Mai multi acini = lobul

Fig 94/ pag 97

o Plamanul drept are 3 lobi

o Plamanul stang are 2 lobi
o Din figura 1/ pag 4=>
 Fata bazala a
plamanilor este
“mulata” de
diafragma si ii ia
forma
 Cum
diafragma este
mai ridicata in
partea dreapta
=> plamanul
drept este mai
scurt decat cel stang
o Plamanul :
  Arbore bronsic = capilare bronsice

Alveolele = capilare pulmonare

 Fig 95/ pag 97

o 1. Venula pulmonara are sange oxigenat, deci e din circulatia mica
o 2. Arteriola pulmonara are sange “cu dioxid”, deci este din circulatia mica
 Membrana alveolo-capilara/respiratorie
 1.endoteliu capilar
 2.interstitiu pulmonar
 3.epiteliu alveolar
 4.surfactant (lichid tensioactiv)
o Grosimea de aproximativ 0,6 microni (µ)
o Suprafata 50-100 m2
Excretia
Metabolism
Reproducere

 Fig 101
o Simfiza pubiana vine in contact cu vezica urinara (nu are raport cu uterul)
o Uretra are raport cu simfiza pubiana
o Vaginul se afla intre uretra si rect
o Se observa in profunzime cum ovarul este “acaparat”, “luat in brate” de pavilionul
trompei; de aici putem deduce ca fata MEDIALA este cea acoperita
de pavilionul trompei (eu vizualizam cum era in poza pe care am atasat-o unde
pare ca pavilionul acopera cumva fata laterala, dar NU trebuie gandit asa)
Fig 102

 10. Se elimina un OVOCIT SECUNDAR!! (Nu ovul)

 Reteaua capilara se gaseste INTRE trompa uterina si ovar; inferior de trompe
 Fig 103
o Glandele bulbo-uretrale sunt pe fata posterioara a uretrei
o Glandele bulbo-uretrale sunt deasuprea radacinii penisului
o Veziculele seminale sunt intre vezica si rect
o Canalul deferent este dilatat inaite de a se uni cu canalul veziculei seminale si de
a forma canalul ejaculator
o Se observa prin transparenta canalul deferent de pe partea opusa (reprezentat
ca o “umbra” pe desen)
 Fig 105 – “ciclul follicular”
o Celulele foliculului primordial sunt disspuse intr-un singur strat. Ele incep sa
prolifereze si sa se aseze pe mai multe straturi, devenind folicul primar.
o Celulele foliculare prolifereaza pana la un punct cand nu mai au loc sa
prolifereze si formeaza o cavitate (adica ele delamineaza). Astfel se formeaza
foliculul secundar. Cavitatea formata se numeste antru follicular si contine lichid
follicular.
o In foliculul tertiat, antrul follicular devine mai voluminos
 Nu cred ca poate intreba la admitere de antru folicular, e suficient sa stiti
ca se formeaza o cavitate umpluta cu lichid folicular.
o Zona pellucida se numeste astfel pentru ca “straluceste” la microscopul optic; pe
figura, este inelul de un roz mai deschis care inconjoata 4-ovocitul II
o 4.ovocit secundar, in folicul tertiar/matur/de Graaf
o In ovulatie, ovocitul II se elimina inconjurat de zona pellucida si coroana radiata
si LICHID FOLICULAR (sageata de la 8-ovulatie este indreptata spre o substanta
care iese din folicul)
 Fig 106 – ovogeneza
o Ovogonia si ovocitele primare se formeaza in viata intrauterine a femeii
o Ovogonia diploida prin mitoza (etapa ecuationala/ecvationala) da ovocite
primare, DIPLOIDE
o Intrauterin, ovocitul primar intra in diviziune meiotica
 La pubertate, in fiecare luna 1 ovocit II isi definitiveaza profaza, numai
daca/dupa ce a fost FECUNDAT
 Daca o femeie va avea ovluatie la 38 de ani, acel ovocit II este in
profaza meiozei I inca de pe vremea intrauterina. Adica varsta
acelui ovocit este de 38 de ani.

 Meioza 2 seamana cu o mitoza. De fapt, ovocitul secundar parcurge o
meioza, cu cele doua etape. In manual, etapa a doua a meiozei este
numita “III.a doua diviziune mitotica”.
o Se observa ca ovocitul secundar este cel EXPULZAT din ovar (dupa prezenta
spermatozoidului)
o Ovocitul secundar si ovulul sunt inconjurate de ZONA PELLUCIDA (stratul care
“imbraca” ovocitul)
o Ovulul se formeaza DOAR DACA este ovocitul II este fecundat.
 Ovocitul II aflat in metafaza meiozei II este expulzat din ovar. In
momentul cand spermatozoidul patrunde in ovocit si isi lasa materialul
genetic (pronucleul masculine). Acum gasim pronucleul feminin si
pronucleul masculin, iar celula se numeste OVUL.
 Fecundare = unirea materialului genetic femeiesc+barbatesc.
 Dupa ce s-au reintregit cei 46 de cromozomi, putem numi zigot
 fig 107, 109
o reglareaa secretiei ovariene are
 o cale “scurta” – bucla de feedback pe FSH si LH
 o cale “lunga” – bucla de feedback pe GRH
 Fig 108
o Spermatogoniile NU se divid toata viata – functia spermatogenetica incepe odata
cu pubertatea
o Spermatida trece in spermie/spermatozoid prin MATURARE (NU diviziune)
Organismul – un tot unitar