Dezvoltarea durabilă - cerinţa

majoră a protecţiei mediului

înconjurător
• Conceptul de • Raportul din 1972 al Clubului
dezvoltare durabilă de la Roma intitulat Limitele
creșterii (Raportul Meadows).
(sustenabilă) s-a
• Documentul sintetiza datele
cristalizat în timp, pe privind evoluŃia a 5 parametri :
parcursul mai multor
- creşterea populaŃiei,
decenii, în cadrul unor - impactul industrializării,
dezbateri ştiinŃifice - efectele poluării,
aprofundate pe plan - producŃia de alimente
internaŃional şi a - tendinŃele de epuizare a resurselor
naturale
căpătat valenŃe politice
precise în contextul
globalizării.
 Definiții ale Dezvoltării Durabile
"Prin urmare, pot spune că pământul aparține fiecărei generații pe
durata existenței sale, care i se cuvine pe deplin și în întregime, nici o
generație nu poate face datorii mai mari decât pot fi plătite pe durata
propriei existențe"- Thomas Jefferson, 6 Septembrie , 1789

"Dezvoltarea durabilă corespunde cerințelor prezentului fără

să compromită posibilitățile generațiilor viitoare de a-și
satisface propriile necesități " - Comisia Națiunilor Unite pentru Mediul
Înconjurător și Dezvoltare (CNUED), 1972

"Durabilitatea se referă la capacitatea unei societăți, ecosistem, sau

orice asemenea sistem existent de a funcționa continuu într-un viitor
nedefinit fără a ajunge la epuizarea resurselor cheie"- Robert Gilman,
autorul cărții " Eco-Villages and Sustainable Communities / Raport al Institutului Pamantului",
publicat în limba rusă la Centrul pentru Inițiative Civice, Sankt-Petersburg, 1991. Vezi Global
Ecovillage Network
Durabilitatea pleacă de la ideea că
• Activităţile umane sunt dependente de
mediul înconjurător și de resurse.
• Sănătatea, siguranţa socială și
stabilitatea economică a societăţii sunt
esenţiale în definirea calităţii vieţii.
Dezvoltarea durabilă la nivel mondial

• "Dezvoltarea durabilă este dezvoltarea

care urmăreşte satisfacerea nevoilor
prezentului, fără a compromite
posibilitățile generațiilor viitoare de a-şi
satisface propriile nevoi".
• World Commission on Environment and Development (WCED), 1986, în raportul
"Viitorul nostru comun", cunoscut şi sub numele de "Raportul Bruntdland":
• Report of the World Commission on Environment and Development: Our Common
Future
 Raportul Bruntdland
• a subliniat două aspecte majore:
• dezvoltarea nu înseamnă doar profituri mai mari
si standarde mai înalte de trai pentru un mic
procent din populație, ci creşterea nivelului de
trai al tuturor;
• dezvoltarea nu ar trebui să determine
degradarea sau folosirea fără măsură a
resurselor naturale şi nici poluarea mediului
ambiant.
 CONFERINŢE MONDIALE ÎNDOMENIUL
PROTECŢIEI MEDIULUI ŞI AL DEZVOLTĂRII DURABILE
• Sub egida UNESCO, în 1971, se constituie Programul MAB-
Omul şi Biosfera
• Conferinţa Naţiunilor Unite privind Mediul Înconjurător,
Stockholm, 5-16 iunie 1972;
• ConferinŃa Mondială a ONU pentru Mediu şi
Dezvoltare, Rio de Janeiro, 3-14 iunie 1992;
• Summit-ul mondial pentru dezvoltare durabilă,
Johannesburg (Africa de Sud), 2002
• În Europa, Dezvoltarea durabilă a devenit un obiectiv al
Uniunii Europene, începând cu 1997, când a fost inclus în
Tratatul de la Maastricht, iar în 2001, la Summit-ul de la
Götheborg, a fost adoptată Strategia de Dezvoltare
Durabilă a Uniunii Europene.
 Rezultate 1
Conferinţa • „Un singur Pământ”.
Naţiunilor Unite • Programul UNEP ( United Nations
privind Mediul Environmental Programme)
• Ziua de 5 iunie a fost proclamată
Înconjurător, Ziua Mondială a Mediului.
Stockholm, • Planul de acţiune privind mediul
5-16 iunie 1972; (109 recomandări)
• Carta mărilor (ProtecŃia M. Baltice,
M.Negre, Protecția Antarcticii etc.
• DeclaraŃia finală asupra mediului :
114 state – omul este, în acelaşi timp,
creatorul şi distrugătorul
ambianţei naturale
 Rezultate 2
• ConferinŃa Mondială a
ONU pentru Mediu şi
Dezvoltare(CNUED),
• Rio de Janeiro,3-14 iunie 1992
181 de state
• “Resursele naturale ale globului, inclusiv
aerul, apa, pământul, flora şi fauna şi, în
mod deosebit eşantioanele reprezentative
ale ecosistemelor naturale trebuie
protejate în interesul generațiilor prezente
şi viitoare printr-o planificare sau o
gestionare atentă, după nevoi”.
• "Oamenii au dreptul la o viață sănătoasă
şi productivă în armonie cu natura;
națiunile au dreptul suveran de a exploata
resursele proprii, fără însă a cauza
distrugeri ale mediului în afara granițelor
proprii."
• DeclaraŃia de principii (27) numită
şi „Carta Pământului”.
• Agenda 21(planul de susţinere a
dezvoltării durabile)
• „sa gândim global si sa
acţionam local”.
• ConvenŃia privind schimbările
climatice (până în anul 2000, emisiile de dioxid
de carbon în atmosferă să se reducă la nivelul anului
1990).
• ConvenŃia privind diversitatea
biologică (zone protejate care să
integreze problemele biologice în
sisteme de dezvoltare pe plan
național)
• Declarația de principii privind
conservarea şi exploatarea pădurilor
(nu s-a finalizat nimic)
 Rezultate 3
• Summit-ul mondial
pentru dezvoltare
durabilă,
Johannesburg, 26 august -
4 septembrie 2002
• peste 100 de şefi de state
şi de guverne
• măsuri cu privire la :
apa, sănătatea,
energia, agricultura şi
diversitatea biologică.
• DeclaraŃia politică şi
Planul de
implementare a
dispoziŃiilor adoptate
 La Summit-ul de la Johannesburg
• Se recunoaşte, astfel, că Terra are o capacitate limitată
– de a satisface cererea crescândă de resurse naturale din partea sistemului
socio-economic şi
– de a absorbi efectele distructive ale folosirii lor.
• Schimbările climatice,
• fenomenele de eroziune şi deşertificare,
• poluarea solului, apei şi aerului,
• reducerea suprafeţei sistemelor forestiere tropicale şi a zonelor
umede,
• dispariţia sau periclitarea existenţei unui număr mare de specii de
plante şi animale terestre sau acvatice,
• epuizarea accelerată a resurselor naturale neregenerabile
• au început să aibă efecte negative, măsurabile, asupra
dezvoltării socio-economice şi calităŃii vieŃii oamenilor în
zone vaste ale planetei.
 Strategia DD pentru o Uniune
Europeană extinsă
• În iunie 2006
• scopul schimbării comportamentului în societatea europeană şi implicării
active a factorilor decizionali, publici şi privați, precum şi a cetățenilor în
elaborarea, implementarea şi monitorizarea obiectivelor dezvoltării
durabile.
• Strategia UE stabileşte, de asemenea, proceduri precise de implementare,
monitorizare şi urmărire,cu obligaţii de raportare la fiecare doi ani, din
partea Comisiei Europene şi a statelor membre, asupra angajamentelor
asumate.
• Pentru România, ca stat membru al Uniunii Europene, dezvoltarea
durabilă este singura perspectivă raţională a devenirii naţionale,
având ca rezultat statornicirea unei noi paradigme de dezvoltare prin
confluenţa factorilor economici, sociali şi de mediu.
• Iunie 2011 este termenul de raportare
 Obiectivul general al SDD din UE

• îmbunătăţirea continuă a calităţii vieții

pentru generațiile prezente şi viitoare prin
crearea unor comunități sustenabile
 STRATEGIA U.E. ÎN FAVOAREA
DEZVOLTĂRII DURABILE
• “Spre o dezvoltare durabilă” : protecŃia
mediului este fundamentală pentru
dezvoltarea viitoare a UE
• Această strategie comunitară este parte
integrantă a celui de-al 6-lea Program de
acțiune pentru mediu, “Viitorul nostru,
alegerea noastră”, care a stabilit acțiunile
prioritare pentru perioada 2001-2010
 SDD a UE
patru obiective-cheie:
• ProtecŃia mediului, prin măsuri care să permită disocierea
creşterii economice de impactul negativ asupra mediului;
• Echitatea şi coeziunea socială, prin respectarea drepturilor
fundamentale, diversităŃii culturale, egalităŃii de şanse şi prin
combaterea discriminării de orice fel;
• Prosperitatea economică, prin promovarea cunoaşterii,
inovării şi competitivităŃii pentru asigurarea unor standarde de
viaŃă ridicate şi unor locuri de muncă abundente şi bine
plătite;
• Promovarea instituŃiilor democratice în slujba păcii,
securităŃii şi libertăŃii, a principiilor şi practicilor dezvoltării
durabile pretutindeni în lume.
Organismele EU de implementare :

– Oficiul de Statistică al Comunităților Europene

(Eurostat),
– Comisia Economice ONU pentru Europa (UNECE)
– Organizația pentru Colaborare şi Dezvoltare
Economică (OCDE)
 O nuanțare între
Dezvoltare durabilă-durabilitate…
• „Durabilitatea" este proprietatea unui sistem,
de a-şi păstra o stare anumită cât mai mult
timp. (Building to last)
• Conceptul de „dezvoltare durabila" se referă
la un proces dinamic care subliniază ideea de
schimbare sau de dezvoltare. (Building to change)
Protecţia mediului, pilon al dezvoltării
durabile
• Pentru că :
– Cererea de resurse naturale a cunoscut o creştere
rapidă, depăşind capacitățile Terrei pe termen lung.
– Biodiversitatea se degradează in toata lumea, iar
principalele ecosisteme sunt supuse unei presiuni din
ce în ce mai mari.
– Consumul de energie creşte în continuare.
– Sărăcia continuă să afecteze categorii semnificative ale
populației.
•
 Scopul final al DD
• „ îmbunătățirea continuă a calității vieții",
prin urmare, accentul se pune pe menținerea
procesului de îmbunătățire a bunăstării
oamenilor.
• Dezvoltarea durabila reprezintă mai puțin o
căutare a unui echilibru stabil, fiind un
concept dinamic, care recunoaşte că
schimbările sunt inerente în societățile
umane.
 Protecția mediului înseamnă :
• protejarea capacității Pământului de a menține
viața în toata diversitatea ei,
• respectarea limitelor resurselor naturale ale
planetei
• asigurarea unui înalt nivel de protecție şi
îmbunătățire a calității mediului prin prevenirea si
reducerea poluării mediului
• promovarea producției si consumului durabile,
pentru a determina distrugerea legăturii dintre
creșterea economică si degradarea mediului.
 patru indicatori cheie( Comisia Europeana)
care exprimă in termeni cuantificabili viziunea despre ce trebuie să însemne
practic dezvoltarea durabilă si implicit protecția mediului
Ultimul raport al Eurostat
 STRATEGIA ROMÂNIEI ÎN DOMENIUL
PROTECŢIEI MEDIULUI ŞI A DEZVOLTĂRI DURABILE

Principiile generale de protecŃie a mediului :

– conservarea şi îmbunătăŃirea condiŃiilor de sănătate
ale oamenilor;
– dezvoltarea durabilă;
– evitarea poluării prin măsuri preventive;
– conservarea diversităŃii biologice şi reconstrucŃia
ecologică a sistemelor deteriorate;
– conservarea moştenirii valorilor culturale şi istorice;
– principiul “poluatorul plăteşte”;
– stimularea activităŃii de redresare a mediului.
Strategia Naţională pentru Dezvoltare
Durabilă
• Hotărârea de Guvern nr. 1216/2007.
• Documentul SNDD, aprobat de către Guvernul
României în data de 12 noiembrie 2008, reprezintă un
proiect comun al Guvernului României, prin Ministerul
Mediului şi Dezvoltării Durabile şi al Programului
Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD), prin
Centrul Național pentru Dezvoltare Durabilă
• Strategia Națională pentru Dezvoltare Durabilă este o
orientare de perspectivă, pe termen mediu şi lung şi
conține obiective țintă, măsuri de implementare şi
evaluarea surselor de finanțare realiste pentru
orizontul anilor 2013, 2020 şi 2030.
 Obiectivele strategice
pe termen scurt, mediu şi lung:
• Orizont 2013: Încorporarea organică a
principiilor şi practicilor dezvoltării durabile în
ansamblul programelor şi politicilor publice ale
României ca stat membru al UE.
• Orizont 2020: Atingerea nivelului mediu actual
al țărilor Uniunii Europene privind principalii
indicatori ai dezvoltării durabile.
• Orizont 2030: Apropierea semnificativă a
României de nivelul mediu al țărilor membre ale
UE din punctul de vedere al indicatorilor
dezvoltării durabile.
 Ce aşteptări avem ?
• Îndeplinirea acestor obiective strategice va
asigura, pe termen mediu şi lung, o creştere
economică ridicată şi, în consecință, o
reducere semnificativă a decalajelor
economico-sociale dintre România şi celelalte
state membre ale UE.
 Capitalul natural
• 238.391 kilometri pătraŃi
• Teritoriul României se suprapune peste 5 din cele 11
regiuni bio-geografice ale Europei:
• alpină,
• continentală,
• panonică,
• pontică
• stepică
• se află, de asemenea, la joncțiunea dintre sub-
zonele floristice şi faunistice palearctice:
• mediteraneană,
• pontică
• eurasiatică.
 BogăŃia, distribuŃia şi nivelul de reprezentare
ale tipurilor de habitate naturale pe teritoriul
României
(după SNDD, 2006)

• Din cele 198 habitate inventariate pe continentul

european (d.c. 65 prioritare),
– în România se regăsesc 94 (23 prioritare),
• Din cele 14 biomuri identifi cate la nivel mondial,
– în România se află 5 :
• păduri temperate de conifere,
• păduri temperate de foioase,
• păşuni,
• sisteme montane mixte şi
• Lacuri
 Varietatea şi proporŃionalitatea relativă a
formelor de relief
• prezintă • 28% masive muntoase (altitudine
peste 1.000metri),
caracteris • 42% dealuri şi podişuri (altitudine
tici unice între 300 şi
în Europa 1.000 m)
şi rare pe • 30% câmpii (altitudine sub 300 m).
• Delta Dunării, cea mai extinsă zonă
glob: umedă din Europa cu o suprafaŃă de 5.050
km2 (din care 4.340 pe teritoriul României),
RB
a căpătat statutul de de interes
mondial şi se bucură de atenŃie şi
monitorizare specială din partea UNESCO
şi ConvenŃiei Ramsar
 Principalele resurse naturale
• Resursele de apă,
– Din total, doar 45,5% sunt tehnic utilizabile,în special
din cauza contaminării resurselor.
– Ca urmare, resursa de apă utilizabilă este în
România de 2.660 metri cubi pe locuitor pe an (față
de potențialul de 5.930 metri cubi/an/locuitor) în
comparaŃie cu media Europeană de peste 4.000
metri cubi/an/locuitor, ceea ce plaseazăRomânia
printre statele cu resurse utilizabile de apă relativ
scăzute.
• Resursa funciară
• 61,7% din total reprezintă terenuri destinate activităților cu
specific agricol (circa 14,7 milioane hectare),
• 27% din suprafață este ocupată de fondul forestier (circa
6,43 milioane hectare),
• 3,56% (841,8 mii ha) din total este reprezentat de corpuri de
apă de suprafață (râuri, lacuri, bălți),
• 1,9% (463,0 mii ha) îl constituie terenurile degradate sau cu
potențial productiv foarte scăzut
• 5,77% (circa 1,06 milioane ha) reprezintă terenuri folosite
pentru infrastructura fi zică (capitalul fi zic construit) a
componentelor sistemului socio-economic.
Resursa agricolă = 14,7 milioane ha
• din care:
– 64,1% terenuri arabile,
– 1,5% vii şi pepiniere viticole,
– 1,4% livezi şi pepiniere pomicole,
– 22,6% păşuni şi
– 10,4% fâneŃe.
 Realitatea funciară
• Ca rezultat al unor intervenŃii neraŃionale (poluare prin
activităŃi industriale, în special miniere, petroliere şi chimice,
depozitarea de deşeuri sau efectuarea necorespunzătoare a
lucrărilor agricole, slaba reacŃie faŃă de fenomenele de
eroziune) se constată :
– compactări,
– distrugeri ale structurii solului,
– epuizări ale substanŃelor nutritive,
– Deci diminuarea fertilităŃii solurilor folosite în agricultură.
• solurile din România au, la nivelul anului 2007,
– 52% o fertilitate redusă sau foarte redusă,
– 20,7% o fertilitate moderată şi doar
– 27% posedă o fertilitate ridicată şi foarte ridicată.
 Structura ecologică a României
• 55% ecosisteme naturale şi semi-naturale
• 45% ecosisteme agricole
 Biodivdersitatea
• 3.630 specii de plante şi 688 specii de alge;
• 105 specii de mamifere, inclusiv carnivore mari;
• 25 specii de reptile;
• 19 specii de amfibieni;
• 216 specii de peşti;
• 30.000 specii de insecte;
• 860 specii de crustacee;
• 688 specii de moluşte
 Capacitatea bio-productivă a
capitalului natural( sursa: SNDD)
• Echivalent de suprafață productivă globală per
individ (g ha/individ)
• Potenţial : 3,5 – 4 g ha/individ.
• Realizat în 2007 : 2,17 g ha/individ

• MenŃine sănătos ceea ce te

menŃine sănătos !
 Obiective-Ńintă
şi modalităŃi de acŃiune
• Provocarea crucială
• 1.1. Schimbările climatice şi energia curată
• Obiectiv general SDD/UE: Prevenirea schimbărilor climatice
• prin limitarea emisiilor de gaze cu efect de seră,
• precum și a efectelor negative ale acestora asupra societății Și
mediului

– reducerea, până în anul 2020, cu 20% a emisiilor de GES la nivelul UE,

comparativ cu nivelul anului 1990,
– creşterea, până în anul 2020, cu până la 20% a ponderii energiei din
surse regenerabile în totalul consumului energetic,
– creşterea eficienţei energetice cu 20%,
– Din consumul total de carburant utilizat în transporturilor. cel puţin
10% să fie de tip bio
 Orizont 2013
• Obiectiv naţional: • Securitatea energetică
• Satisfacerea necesarului de
• Dezvoltarea durabilă
energie pe termen scurt și
mediu și crearea premiselor
pentru securitatea energetică a • Competitivitatea economică
Ńării pe termen lung conform
cerinŃelor unei economii • Creșșterea eficienŃei energetice
moderne de piaŃă, în condiŃii de
siguranŃă și competitivitate; • Modernizarea sistemelor de
• îndeplinirea obligaŃiilor asumate cogenerare și încălzire
în baza Protocolului de la Kyoto urbană
privind reducerea cu 8% a
emisiilor de GES
• Tehnologii curate
• promovarea și aplicarea unor
măsuri de adaptare la efectele
schimbărilor climatice și
respectarea principiilor
dezvoltării durabile
 Orizont 2020
•
•
Obiectiv național:
Asigurarea funcŃionării eficiente și în
• reducere unilaterală în
condiŃii de siguranŃă a sistemului anul 2020 a emisiilor de
energetic naŃional, atingerea nivelului
mediu actual al UE în privinŃa
GES cu 20%
intensităŃii și efi cienŃei energetice;
îndeplinirea obligaŃiilor asumate de • ponderea energiei
•
România în
cadrul pachetului legislativ „Schimbări
electrice produsă din
climatice și energie din surse
regenerabile” și la nivel internaŃional
surse regenerabile să
în urma adoptării unui nou acord ajungă la 24%.
global în domeniu; promovarea și
aplicarea unor măsuri de adaptare la
efectele schimbărilor climatice și
respectarea principiilor dezvoltării
durabile.
 Orizont 2030.
• Obiectiv naŃional:
• Alinierea la performanŃele
medii ale UE privind
indicatorii energetici și de
schimbări climatice;
• îndeplinirea
angajamentelor în
domeniul reducerii
emisiilor de GES în
concordanŃă cu
acordurile internaŃionale
și comunitare existente și
implementarea unor
măsuri de adaptare la
efectele schimbărilor
climatice
• Prin creşterea efi cienței
energetice consumul de
energie primară se va reduce
cu 30%, iar consumul de
energie finală cu 26%
comparativ cu media
consumului din perioada 2001-
2005.
• Se va generaliza iluminatul cu
lămpi eficiente.
• Se va extinde utilizarea
tehnologiilor curate
• reabilitarea termică a circa
40% din fondul existent de
clădiri multietajate
 In domeniul agriculturii
• Până în 2013 • Până în 2030
• Introducerea tehnologiilor • accelerarea dezvoltării în
ecologice și stimularea eco- ansamblu a sectorului de
inovaţiei servicii şi a contribuŃiei
• Etichetarea produselor în acestuia la creşterea
funcţie de performanţele lor produsului intern brut astfel
ecologice încât să se atingă pondere
• indicatorului „productivitatea de circa 60%.
resurselor”, măsurat prin
raportul dintre valoarea
adăugată brută şi
• consumul intermediar +
valoarea consumurilor
materiale
 Indicatorii de dezvoltare durabilă cu
referire la mediu

• Începând cu luna martie 2010, în România, s-a

constituit Grupul de lucru pentru stabilirea
indicatorilor de dezvoltare durabilă cu referire la
mediu, alcătuit din experți nominalizați din cadrul
Ministerului Mediului şi Pădurilor, Agenției Naționale
pentru Protecția Mediului şi Institutului Național de
Statistică, în cadrul unui Proiect de grant privind
stabilirea setului naţional de indicatori pentru
monitorizarea implementării Strategiei
Naţionale de Dezvoltare Durabilă.
Conservarea şi gestionarea resurselor
naturale
• Până în 2013
• (a) ÎmbunătăŃirea calităŃii şi accesului la infrastructura de
apă și apă uzată prin asigurarea serviciilor de alimentare
cu apă şi canalizare în majoritatea zonelor urbane
• Dezvoltarea sistemelor de management integrat al deșșeurilor
prin îmbunătăŃirea gestionării deşeurilor şi reducerea
numărului de zone poluate istoric în minimum 30 de judeŃe până
în 2015.
• Reducerea impactului negativ asupra mediului şi diminuarea
schimbărilor climatice cauzate de sistemele de încălzire
urbană
• Conservarea biodiversităţii şi a patrimoniului natural prin
sprijinirea managementului ariilor protejate,
 Scorurile ISD–Romania–2008
1. ViaŃă Sănătoasă 7,2
2 . Hrană Suficientă 10,0
3. Apă Potabilă Suficientă 5,7
4 . Servicii de Salubritate
corespunzătoare 9,4
5. OportunităŃi de EducaŃie 7,7
6. Egalitatea între Sexe 8,1
7. Calitatea Aerului 6 ,0
8. Calitatea Apelor de SuprafaŃă
2,9
9. Calitatea Solului 3,9
10. Buna Guvernare 5,2
11. Şomajul 5,4
12. Creşterea PopulaŃiei 8,3
13. DistribuŃia Veniturilor 7,4
14. Datoria Publică 8,3
15. Reciclarea Deşeurilor 2,1
16. Utilizarea Resurselor
Regenerabile de Apă 8,9
17. Consumul de Energie din
Surse Regenerabile 1,3
18. Starea Pădurilor 7,0
19. Conservarea BiodiversităŃii
4,2
20. Emisii de Gaze cu Efect de
Seră 5,5
21. Amprenta Ecologică 6,0
22. Cooperare InternaŃională 8,3
 Concluzii
• Dezvoltarea durabilă include protecŃia mediului, iar
protecŃia mediului condiŃionează dezvoltarea
durabilă. – așa ar trebui
• "Durabilitatea este doctrina de urgență prin care
dezvoltarea și progresul economic trebuie să aibă loc și
să se mențină de-a lungul timpului în limitele stabilite
de ecologie în sensul cel mai larg care să permită
interdependența ființelor umane și slujbelor lor, a
biosferei și legilor fizicii și chimiei care o guvernează...
Rezultă că protecţia mediului și dezvoltarea
economică sunt într-adevăr procese antagonice" -
William D. Ruckelshaus, "Toward a Sustainable World,"
Scientific American, September, 1989
 Dezvoltarea durabila si mediul
• In teorie
Dezvoltarea durabilă înseamnă empatie pentru resursele naturale

Resursele naturale ale Pământului pot exista si in viitor dacă acceptam că suntem cu toŃii
responsabili si dacă folosim doar cât si ce avem nevoie.

Folosirea responsabilă si durabilă a resurselor naturale

Să folosim resursele naturale responsabil si durabil înseamnă să decidem ce resurse

folosim si sub ce formă. In primul rând, trebuie sa ne întrebăm dacă avem intr-adevăr
nevoie să le folosim.
• Folosirea durabila a resurselor înseamnă că rata de consum e infinita si nu provoacă
daune mediului înconjurător, deci nici oamenilor. Pentru a reuşi acest lucru, trebuie sa
încercăm să :
– folosim resurse regenerabile, cum sunt energia eoliana sau cea solara, in locul resurselor neregenerabile –
combustibilii.

– folosim resursele care afectează cel mai putin mediul

– reducem cantitatea de resurse pe care o folosim, in special a celor neregenerabile; acest lucru se traduce prin
consum moderat, refolosire si reciclare
 Dezvoltarea durabila si mediul
• In realitate
In mod repetat, oamenii distrug habitatele naturale, prin folosirea
acestora in scopuri personale sau economice. Peste 50 % din
pădurile planetei s-au pierdut si o treime din ce a ramas va
disparea in urmatorii 20 de ani, avand in vedere ratele curente de
despădurire.

Africa a pierdut peste 9% din păduri, intre anii 1990 si 2005;

Pamantul a pierdut inca 3% din padurile sale. O suprafata chiar mai
mare de mlastini a fost distrusa si peste o treime din recifurile de
corali au fost distruse sau au fost afectate grav.
http://www.lumeaeducatiei.ro
• Peste 30% din speciile de plante si animale sunt expuse riscului de
disparitie daca temperaturile globale cresc cu peste 2oC. (sursa IPCC - Panoul
Interguvernamental asupra Schimbarii Climei)
In privinta managementului ecosistemelor, putine imbunatatiri pot fi observate in
ultimul timp. Eroziunea solului reprezinta o problema majora in multe parti
ale lumii, cot la cot cu salinizarea, adesea provocata de sisteme de irigare prost
concepute. Una dintre institutiile Natiunilor Unite estimeaza ca cel putin 20%
din totalul suprafetelor cultivate sunt astazi distruse grav.
Mai recent, preocuparile specialistilor de mediu sunt concentrate asupra calitatii si
cantitatii apei potabile. In unele tari exista lipsuri, iar multe rauri si ape subterane
sunt afectate din ce in ce mai mult de poluare, sub diverse forme. Este adevarat ca,
datorita imbunatatirilor tehnologice si aplicarii unor legi mai severe pentru
companiile care folosesc apa, in multe tari calitatea apei s-a imbunatatit. Insa,
in tarile aflate in curs de dezvoltare, situatia se inrautateste. Aceleasi
probleme se aplica si pentru calitatea aerului.
 Cum se comportă membrii unei
societăţi durabile?
Numai daca intelegem cum functioneaza lumea din jurul nostru, putem sa administram eficient sistemele umane,
astfel incat sa nu depaseasca limitele naturale ale lumii biofizice.

Societatea durabila este axata pe sustinere biofizica, pe dreptate si echitate redistributiva;

ce inseamna toti acesti termeni? Ecosistemele sunt capabile sa asigure serviciile ce sustin viata pe planeta (apa
curata, sol fertil, reglarea climei, etc.), iar societatea este organizata astfel incat oamenii sa aiba posibilitatea de a
trai asa cum isi doresc.

Intr-o societate durabila, oamenii respecta limitele impuse de planeta, ale naturii, ale resurselor
si ale biodiversitatii; ei doresc sa imbunatateasca mediul si sa se asigure ca resursele naturale necesare vietii nu
sunt afectate si ca vor fi suficiente si pentru viitor.

O societate durabila este una puternica, sanatoasa si justa. Indeplineste nevoile tuturor
oamenilor, precum si pe cele ale comunitatilor viitoare, promovand bunastarea personala,
coeziunea si incluziunea sociala si facilitand oportunitati egale pentru toata lumea.
O societate durabila construieste o economie puternica, stabila si sustinuta, care asigura prosperitate si
oportunitate pentru toata lumea, in care costurile sociale si de mediu sunt suportate de cei care le creeaza, iar
consumul eficient de resurse este incurajat.
O societate durabila pomoveaza in mod activ sistemele de guvernanta eficiente si participative, la toate nivelurile
societatii, antrenand creativitatea, energia si diversitatea culturala.
http://www.lumeaeducatiei.ro