ŞCOALA CU CLASELE I-VIII

‚ROMAN MUŞAT’, ROMAN

JUDEŢUL NEAMŢ

ARIA CURICULARĂ EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT

JOCUL DE ŞAH
Autor: Profesor cu gradul - I – TOMA GHEORGHE
Unitatea de învăţământ: Şcoala cu clasele I-VIII „ROMAN MUŞAT’, municipiul ROMAN
Clasele: a V-a; a VI-a; a VII-a; a VIII-a.
Număr de ore: o oră pe săptămână, 36 de ore pe an.
Durata: un an

ARGUMENT

Jocul de şah este unul din jocurile cele mai vechi şi cele mai răspândite din lume. Totodată
este un joc foarte modern, care a câştigat tot mai mulţi adepţi, fiind cel mai desăvârşit joc de gândire
cunoscut. Întrunind atât elemente ale ştiinţei, cât şi al artei, având un caracter inepuizabil, îmbinând
o logică strictă cu un număr infinit de posibilităţi, de manifestare a fanteziei, jocul de şah este un
component al culturii mondiale. Şahul ca oricare activitate creatoare, va contribui la formarea
personalităţii elevilor, şi integrarea lor în activitatea socială. Denumit şi „Gimnastica minţii”, sau
„Jocul înţelepţilor”, şahul trebuie să facă parte din bagajul de cunoştinţe a fiecărui om, fiind un
mijloc de recreere, sau o activitate de pregătire pentru a participa la diferite competiţii organizate la
orice nivel . Şahul se poate învăţa încă din copilărie pe un drum de multe ori anevoios, prin
dificultăţile întâmpinate, dar încântător prin satisfacţiile spirituale şi intelectuale ce le sunt oferite o
dată cu fiecare pas spre înţelegerea superioară a acestui frumos joc. De aceea consider ca că este
necesar ca toţi copii să fie iniţiaţi în tainele jocului de şah în şcoală, sub îndrumarea unui profesor,
pentru a depăşi mai uşor dificultăţile întâmpinate în învăţarea principiilor, legilor şi regulilor care
guvernează şahul Pentru cei care se pregătesc pentru şahul de performanţă, este necesar ca iniţierea
în jocul de şah să înceapă încă de la clasa a I-ia, sau chiar de la grădiniţă, dar pentru cei care şahul
este doar un mijloc de recreere nu este niciodată prea târziu ca să înveţe acest joc. Fiind un joc de
gândire, va dezvolta la copii disciplina şi logica în gândire, spiritul de ordine, imaginaţia,
corectitudinea sportivă, voinţa, etc. De aceea consider ca este necesar pentru a completa pregătirea
sportivă a elevilor care sunt scutiţi de efort fizic la orele de educaţie fizică să fie iniţiaţi în jocul de
şah.. Şahul nu este un joc costisitor privind dotarea şcolilor, elevii putând să-şi confecţioneze
singuri tabla şi piesele de şah, din diferite materiale ce se găsesc la îndemâna lor (carton, hârtie,
lemn, etc.) fără să-i coste nimic, ci doar cu puţină muncă, imaginaţie, fantezie şi îndemânare, sub
îndrumarea unui profesor. Am elaborat această programă de şah pentru clasele V-VIII , împreună cu
un manual de şah pornind de la următoarele premise:
Introducerea în planul-cadru la nivelul ciclului gimnazial a unei ore de şah;
Formarea unor capacităţi şi atitudini la elevii scutiţi de efort fizic în cadrul ariei curriculare
educaţie fizică şi sport;
Pentru a veni în sprijinul profesorilor de educaţie fizică şi sport. .
 OBIECTIVE CADRU

1. Dezvoltarea unei gândiri structurate şi a competenţei de a aplica în

practică rezolvarea de probleme.

2. Învăţarea consolidarea şi perfecţionarea cunoştinţelor, priceperilor şi

deprinderilor tehnice, tactice, şi teoretice, necesare pentru jocul de şah

3. Favorizarea dezvoltării trăsăturilor de personalitate şi de integrare în

activitatea independentă, sau activitatea sportivă organizată.
 CLASA a V-a

OBIECTIVE DE REFRINŢĂ ŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE.

1. Dezvoltarea unei gândiri structurate şi a competenţei de aplica în practică

cunoştinţele acumulate..
Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare
La sfârşitul clasei a V-a elevul va fi capabil: Pe parcursul clasei a V-a se recomandă
următoarele activităţi:
1.1 Să identifice informaţiile esenţiale -Studierea literaturii de specialitate:
pentru învăţarea jocului de şah publicaţii, reviste, cărţi de şah.
1.2 Să manifeste curiozitate pentru -Să-şi noteze într-un caiet noţiunile care cred
achiziţionarea de noi cunoştinţe. că le sunt de folos ca să înveţe jocul de şah.
1.3 Să aibă preocupări pentru dezvoltarea -Să facă exerciţii de memorare, de imaginaţie
imaginaţiei şi a gândirii logice. şi de gândire logică.
2. Învăţarea şi consolidarea cunoştinţelor, priceperilor şi deprinderilor de bază , tehnice,
tactice, şi teoretice necesare pentru jocul de şah.
Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare
La sfârşitul casei a V-a elevul va fi capabil: Pe parcursul clasei a V-a se recomandă
următoarele activităţi:
2.1 Să cunoască şi să utilizeze limbajul - Exerciţii de memorare a terminologiei
specific domeniului. Să cunoască jocului de şah
notarea tablei de şah - Exerciţii de memorare a modului de notare
a câmpurilor de pe tabla de şah.
2.2 Să cunoască piesele de şah, şi - Exerciţii de aşezare a pieselor de şah pe
aşezarea lor pe tabla de şah eşichier,
2.2 Să cunoască cum se mişcă piesele de - Exerciţii de învăţare a importanţei pionilor
şah pe tablă, şi importanţa lor în şi figurilor pe tabla de şah,
timpul jocului. -Exerciţii de comparare a forţei figurilor pe
eşichier
2.4 Să cunoască cum se realizează - Exerciţii pentru finalurile simple în şah.
finalurile de „mat” - Exerciţii de dezvoltare corectă a pieselor pe
eşichier
3. Favorizarea dezvoltării trăsăturilor de personalitate şi de integrare în activitatea
independentă şi activitatea sportivă organizată la nivelul şcolii, municipiului, etc.
Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare
La sfârşitul clasei a V-a elevul va fi capabil: Pe parcursul clasei a V-a se recomandă
următoarele activităţi:
1.1 Să manifeste dorinţa de afirmare pe -Participarea la întrecerile organizate la
plan sportiv în condiţii de respect nivelul clasei, sau nivelul şcolii.
faţă de adversar, aplicând şi -Organizarea de întreceri la nivelul clasei şi
respectând regulamentul de joc şi de în timpul liber.
comportament. -Discutarea regulamentului de şah, atât la ore
cât şi în cadrul unor întreceri organizate.
1.2 Formarea deprinderilor de muncă, -Ţinerea unei evidenţe stricte a partidelor
disciplină şi punctualitate apreciere şi jucate şi a rezultatelor obţinute.
respect faţă de partenerii de întrecere. -Notarea cu atenţie a mutărilor efectuate, atât
cele proprii cât şi ale adversarului .
-Analizarea greşelilor care au dus la
câştigarea, sau pierderea partidei de şah
-Studierea unor partide jucate de „ Mari
Maeştri”
 Coţinuturi
A. ELEMENTE INTRODUCTIVE ÎN TEORIA ŞI PRACTICA JOCULUI DE ŞAH

1. Scurt istoric
-apariţia şahului;
-copilăria şahului;
-marile căutări;
-şahul modern;
-explozia şahistă
2. Şahul în România
-Cele mai vechi atestări;
-Federaţia Română de şah
-Jucători Români în competiţiile internaţionale.
3. Tabla şi piesele de şah
-Prezentare
-Posibilităţi de confecţionare
2. Regulamentul jocului de şah. Noţiuni de bază
-tabla de şah;
-piesele de şah;
-deplasarea pieselor;
-efectuarea mutării, prima mutare;
-poziţii neregulamentare;
-„şah la rege”
-partidă câştigată;
-partidă remiză
3. Partida de şah
-notarea partidei;
-citirea unei partide de şah
-scrierea partidei;
-necesitatea notării propriilor partide;
-comportarea jucătorilor.
4. Noţiuni de terminologie
-centru;
-flanc;
-figuri;
-transformarea pionului;
5. Forţa figurilor şi mobilitatea lor
-valoarea pieselor
6. Scopul final al partidei de şah
7. Finaluri elementare de bază
-Rege şi două Ture contra Rege;
-Rege , Damă şi Tură contra Rege;
-Rege şi Tură contra Rege;
-Rege şi Damă contra Rege.
10. Greşeli în faza deschiderii sancţionate cu mat
11. Despre deschideri
-deschideri cu pionul e;
-deschideri cu pionul d
12. Dezvoltarea partidei
13. realizarea avantajului final
14. joc bilateral
 Sistemul de evaluare

Semestrul I
1. Realizarea din carton (hârtie) a unei table de şah şi a pieselor de şah
Pentru nota 5 realizarea tablei de şah fără numerotare
Pentru nota 7 realizarea tablei de şah cu sistemul de notare
Pentru nota 9 realizarea tablei de şah plus piesele de şah pe bucăţele de carton
Pentru nota 10 realizarea tablei şi pieselor de şah în mod estetic
2. Să cunoască noţiuni de regulament
Pentru nota 5 să ştie cum se deplasează piesele pe tabla de şah, şi cum se aşează piesele la
începutul jocului.
Pentru nota 7 să ştie cum se aşează piesele la începutul jocului, să ştie cum se deplasează
piesele, cine face prima mutare , şi regula piesei atinse, ce înseamnă „şah la rege”
Pentru nota 9 să ştie cum se aşează piesele la începutul jocului, să ştie cum se deplasează
piesele, cine face prima mutare , şi regula piesei atinse, ce înseamnă „şah la rege”şi să ştie în plus
cum se face rocada mica şi mare
Pentru nota 10 să ştie în plus ce înseamnă „şah mat”, partidă câştigată, partidă remiză, poziţii
neregulamentare
3. Sa cunoască realizarea finalurilor elementare de bază
Pentru nota 5, rege şi doua ture contra rege
Pentru nota 7, în plus, rege şi tură contra rege
Pentru nota 9, în plus, rege, damă şi tură contra rege
Pentru nota 10, în plus, rege şi damă contra rege

Semestrul II
1. Să cunoască valoarea pieselor şi mobilitatea lor
Pentru nota 5 să cunoască valoarea pieselor: pioni şi figuri
Pentru nota 7 să cunoască în plus valorile pieselor în funcţie de poziţia pe care o ocupă în
timpul jocului
Pentru nota 9 să cunoască în plus ce înseamnă „pionii dublaţi”, „pioni atârnaţi”, „lanţ de
pioni”.
Pentru nota 10 să cunoască în plus „transformarea pionului”
2. Să cunoască notarea „notarea unei partide”
Pentru nota 5 să cunoască cum se notează o partidă de şah, ( notarea mutării, a pieselor si a
câmpurilor )
Pentru nota 7 să cunoască în plus şi alte semne necesare pentru notarea unei partide
Pentru nota 9 să cunoască în plus să citească şi să pună pe tabla de şah partidele consemnate în
diferite cărţi
Pentru nota 10 să poată să-şi noteze propria partidă jucată( să aibă 5 partide jucate scrise în
caiet, sau pe fişe)
3. Sa cunoască greşelile care pot fi făcute în deschidere şi sunt sancţionate cu „şah mat”
Pentru nota 5, greşeli prin descoperirea diagonalei d8-h5 (di-h4) de pe flancul regelui
Pentru nota 7, în plus, greşeli în deschidere cauzate de neatenţia adversarului (atacuri directe
cu dama asupra câmpului f7 (f2)
Pentru nota 9 , în plus greşeli în deschidere cauzate de capturarea unor piese adverse , nefiind
atenţi la posibilitatea de a primi mat,
Pentru nota 10 sa cunoască cel puţin 3 deschideri cu greşeli din fiecare situaţie prezentată
pentru notele 5,7 şi 9
 CLASA a VI-a

OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE

1. Dezvoltarea unei gândiri structurate şi a competenţei de a aplica în practică cunoştinţele

acumulate.
Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare
La sfârşitul clasei a VI-a elevul va fi capabil: Pe parcursul clasei a VI-a se recomandă
următoarele activităţi:
1.1 Să folosească eficient exerciţiile pentru - Să facă exerciţii de memorare a numerotării
dezvoltarea memoriei câmpurilor de pe tabla de şah
- Exersarea memorării logice a deschiderilor în
jocul de şah

1.2 Să aibă preocupări pentru dezvoltarea - Să exerseze găsirea câtor mai multe variante
gândirii creatoare şi critice viabile de mutare dintr-o poziţie dată într-un timp
prestabilit
- Să exerseze în stabilirea celei mai bune mutări
în cel mai scurt timp
1.3 Să folosească exerciţiile pentru Să exerseze posibilităţi de continuare a unei
dezvoltarea imaginaţiei şi gândirii logice deschideri în vederea unui final de mat
Să exerseze crearea de noi variante de combinaţii
pornind de la o combinaţie cunoscută
2. Învăţarea şi consolidarea cunoştinţelor, priceperilor şi deprinderilor de bază, tehnice,
tactice şi teoretice pentru atac şi apărare necesare pentru jocul de şah.
2.1 Să cunoască şi să folosească limbajul Aplicarea terminologiei jocului de şah în timpul
specific domeniului. desfăşurării unei partide
citirea şi scrierea unei partide de şah Exersarea pe tabla de şah a unor partide jucate de
marii maeştri
Scrierea partidelor proprii jucate cu alţi parteneri
2.2 Să cunoască şi să realizeze finalurile de Exersarea finalurilor de şah
şah mat Studierea greşelilor posibile din deschidere
2.4 Să cunoască clasificarea deschiderilor, şi Exersarea diferitelor deschideri şi conceperea unui
dezvoltarea partide plan de dezvoltare a partidei
2.5 Să cunoască tehnica realizării unei Exersarea diferitelor combinaţii ale marilor
combinaţii maeştri. Analizarea acestor combinaţii
Realizarea de noi variante de combinaţii
Rezolvarea de probleme de şah de tipul albul mută
şi câştigă
3. Favorizarea dezvoltării trăsăturilor de personalitate şi de integrare în activitatea
independentă şi activitatea sportivă organizată
Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare
La sfârşitul clasei a VI-a elevul va fi capabil: Pe parcursul clasei a VI-a se recomandă
3,1 Să manifeste dorinţa de afirmare pe plan următoarele activităţi:
sportiv în condiţii de respect faţă de adversar Discuţii asupra conduitei jucătorului de şah
aplicând şi respectând regulamentul de joc şi Participarea la întrecerile organizate
de comportament Organizarea de întreceri la nivelul clasei, sau şcolii
3.2 Formarea deprinderilor de muncă, Studierea unor partide jucate de „Mari Maeştri”
disciplină şi punctualitate, apreciere şi Notarea partidelor jucate şi studierea greşelilor
respect faţă de partenerii de întrecere făcute
Analizarea asupra deschiderilor, dezvoltării partidei
şi combinaţiilor
 Conţinuturi

Scurt istoric
Şahul în România
Confecţionarea tablei de şah
Confecţionarea pieselor de şah
Regulamentul jocului de şah
Citirea partidei de şah
Scrierea partidei de şah
Comportarea jucătorilor
Organizarea competiţiilor, sisteme de organizare, notarea rezultatelor
Noţiuni de terminologie
Forţa pionilor, figurilor şi mobilitatea lor
Forţa comparativa a pieselor
Finaluri elementare de bază
a. Rege + 2 ture contra rege
b. Rege +damă + tură contra rege
c. Rege + tură contra rege
d. Rege şi pion contra rege
e. Rege şi 2 pioni contra rege
f. Greşeli sancţionate cu mat în faza deschiderii
Atacuri de mat şi combinaţii în faza deschiderii
a. Atacuri pe flancul regelui
b. Atacuri directe la „f7” („f2”)
c. Atacuri directe
Deschiderile
a. Clasificarea după mutarea albului
b. Deschideri cu pionul „e”
c. Deschideri cu pionul „d”
d. Jocuri de flanc
e. Clasificarea după mutarea negrului
Dezvoltarea partidei
a. Evaluarea poziţiei
b. Analiza poziţiei
c. Calculul variantelor de mutare
d. Realizarea avantajului
Combinaţiile
definiţie
clasificare
combinaţii ale marilor maeştri
posibilităţi de realizare
Joc bilateral
 SISTEMUL DE EVALUARE
Semestrul I
1. Realizarea unei table de şah şi a pieselor de şah
- Pentru nota 5 realizarea unei table de şah şi a pieselor din carton sau hârtie fără desen
- Pentru nota 7 realizarea unei table de şah şi a pieselor desenate, din carton sau hârtie
- Pentru nota 9 realizarea unei table de şah şi a pieselor artizanal din carton sau hârtie
- Pentru nota 10 realizarea unei table de şah şi a pieselor, artizanal, din orice material.
2. Să cunoască realizarea avantajului în final şi finalurile simple de şah
- pentru nota 5 să cunoască şi să realizeze un final de mat
- pentru nota 7 să cunoască şi să realizeze două finaluri de mat
- pentru nota 9 să cunoască şi să realizeze trei finaluri de mat
- pentru nota 10 să cunoască şi să realizeze cinci finaluri de mat
3. Să cunoască forţa figurilor, pionilor, şi influenţa poziţiei asupra raportului de forţe
- pentru nota 5 să cunoască valoarea pieselor, cum se face schimbul de piese
- pentru nota 7 să cunoască valoarea pieselor, cum se face schimbul de piese şi să cunoască
forţa figurilor grele în funcţie de amplasarea lor
- pentru nota 9 să cunoască valoarea pieselor, cum se face schimbul de piese, să cunoască
forţa figurilor grele în funcţie de amplasarea lor şi să cunoască forţa figurilor uşoare în
funcţie de amplasarea lor
- pentru nota 10 să cunoască valoarea pieselor, cum se face schimbul de piese, să cunoască
forţa figurilor grele în funcţie de amplasarea lor, să cunoască forţa figurilor uşoare în
funcţie de amplasarea lor şi să cunoască forţa comparativă a pieselor
Semestrul II
1. Să înţeleagă şi să abordeze just deschiderile
- pentru nota 5 să cunoască principiile de bază ale deschiderilor şi să-şi alcătuiască un
repertoriu personal al deschiderilor - minimum 2
- pentru nota 7 să cunoască principiile de bază a deschiderilor şi să-şi alcătuiască un repertoriu
personal de deschideri – minimum 2 din fiecare deschidere ( cu pionul e , cu pionul d şi de flanc)
- pentru nota 9 să cunoască principiile de bază a deschiderilor şi să-şi alcătuiască un repertoriu
personal de deschideri – minimum 4 din fiecare deschidere ( cu pionul e , cu pionul d şi de flanc)
- pentru nota 10 să cunoască cunoştinţele pentru nota 9 şi în plus greşeli în faza deschiderilor
2. Să cunoască principiile după care se dezvoltă o partidă de şah
- Pentru nota 5 să dezvolte o partidă de şah, după o deschidere cu pionul e, respectând
principiile de dezvoltare a partidei.
- Pentru nota 7 să dezvolte o partidă de şah, după o deschidere cu pionul e, respectând
principiile de dezvoltare a partidei, şi să facă un plan al jocului de mijloc.
- Pentru nota 9 să dezvolte o partidă de şah, după o deschidere cu pionul e, respectând
principiile de dezvoltare a partidei, să facă un plan al jocului de mijloc şi să realizeze o
analiză a situaţiei de pe tabla de şah
- Pentru nota 10 să dezvolte o partidă de şah, după o deschidere cu pionul e, respectând
principiile de dezvoltare a partidei, să facă un plan al jocului de mijloc şi să realizeze o
analiză a situaţiei de pe tabla de şah, şi să realizeze calculul corect al variantelor concrete.
3. Să participe şi să organizeze competiţii la nivelul şcolii
- pentru nota 5 să participe la o competiţie la nivelul clasei, să asigure participarea,
arbitrajul,
- pentru nota 7 să participe la o competiţie şi să organizeze 2 competiţii la nivelul clasei să
asigure participarea, arbitrajul, să fixeze sistemul de desfăşurare, să ţină evidenţa
- pentru nota 9 să participe la 2 competiţii la nivelul clasei şi să organizeze o competiţie la
nivelul şcolii, să asigure participarea, arbitrajul, să fixeze sistemul de desfăşurare, să ţină
evidenţa
- pentru nota 10 să participe la 4 competiţii şi să organizeze o competiţie la nivelul clasei şi o
competiţie la nivelul şcolii, să asigure participarea, arbitrajul, să fixeze sistemul de
desfăşurare, să ţină evidenţa
 STANDARDE DE PERFORMANŢĂ
OBIECTIVE CADRU
1. Dezvoltarea unei gândiri structurate şi a
competenţei de a aplica în practică
rezolvarea de probleme
2. Învăţarea, consolidarea şi perfecţionarea
cunoştinţelor, priceperilor şi
deprinderilor tehnice, tactice şi teoretice
necesare pentru jocul de şah
3. Favorizarea dezvoltării trăsăturilor de
personalitate şi de integrare în activitatea
independentă, sau activitatea sportivă
organizată
STANDARDE
S1. Utilizarea în cadrul partidelor de şah a
creativităţii, imaginaţiei, gândirii flexibile,
mobile, creatoare şi logice
S2. Folosirea corectă şi logică a cunoştinţelor de
bază în practicarea jocului de şah
S3. Aplicarea eficientă a cunoştinţelor şi
tehnicilor în jocul de şah
S4. Respectarea regulilor de joc pe parcursiul
desfăşurării activităţilor sportive
 Repartizarea unităţilor de învăţare pe număr de ore

Nr. Număr de ore

Unitatea de învăţare OBS.
crt. Clasa a V-a Clasa a VI-a
1 Scurt istoric 1 1
2 Şahul în Romania 1 1
3 Tabla şi piesele de şah 3 2
4 Regulamentul Jocului de şah 2 1
5 Partida de şah 2 1
6 Noţiuni de terminologie 2 1
7 Forţa figurilor şi mobilitatea lor 1 1
8 Finaluri elementare de bază 4 3
9 Atacuri de mat în faza deschiderii 1 2
10 Despre deschideri 3 3
11 Greşeli în faza deschiderii 1 1
12 Dezvoltarea partidei 2 3
13 Combinaţiile 0 2
14 Joc bilateral 4 3
15 Evaluare 6 6

Fiecare profesor poate să facă o altă repartizare a orelor pe unitate de învăţare ,sau să găsească alte
unităţi de învăţare