wed, ent "JANUARIE este Anul Nou | > sear! Am sArbitorit noul an in familie, acas&. Mama a pregitit o mancare delicioasd gi un desert de si-ti lingi degetele. |Apoi, tata a pus muzica si am lansat impreund hartie serpentina... Ls niezul noptii, bunica a aprins artificiile si bunicul Felix a chemat toti copiii. i ne-a dat pe ascuns vase... $i ghiciti ce am facut cu vascul: am venit in varful ‘Pvoarelor, ca indienii, si i-am oferit buchetul mamei. Am vazut in multe priviri lacrimi... $i pe mine ma incercau putin, '} sigur era doar din cauza fumului artificiilor. Ser sarbatoarea a continuat pana la ora trei dimineata! Ne-am distrat ca nebunii... dar eu m-am multumit mi strecor sub patura si si inchid ochii Dimineafa, ne-am trezit la ora unsprezece! Duepi toaleta de dimineata, vom merge 4 urim un an nou si fericit parintilor S prietenilor care nu au venit is noi aseara. Der cea mai mare dorint& este amenii si nu se mai gandeascai. 2 razboi. La multi ani tuturor! Louise.2 % Micul Poucet A fost odat& ca niciodata un taietor de lemne atat de sarac, inct nu stia cum sa-si hraneasca cei sapte copii. intr-o seari, el i-a spus nevestei: ~ Maine am sd-i pairiisesc in paidure. E singura solutie. Dar cel mai mic dintre cei gapte copii, zis Micul Poucet, a auzit totul. El s-a dus si-si umple buzunarele cu pietricele albe. A doua zi, copiii s-au trezit singuri in padure; dar Micul Poucet, care lasase pietricele pe cdrarile pe care trecusera, si-a dus fratii inapoi, acasi la parinti. Peste cAteva zile, nefericitul taietor de lemne i-a lasat iar padure, dar de data aceasta Micul Poucet nu a mai putut si-si ia pietricele, ca sa-gi insemnt calea. Oare s-au ratacit de tot? Ei s-au pus pe mers si au ajuns in fata unui castel mare, locuit de un + + caipedun care avea sapte fete. Capcdunul le-a permis biietilor si doarmé la el, zicindu-si c4 ii va man¢ dimineata, devreme. Cele sapte fete ale cipedunului dormeau cu toatele intr-un singur pat, avand fiecare 0 coroand de aur pe cap. Noaptea, Micul Poucet a luat coroanele fetelor si le-a pus pe capetele baietilor, care dormeau, de asemenea, intr-un pat mare. De ce a facut Poucet asta?88 c&peaunul a vrut si manance baietii, el a simtit iele si a mers in cealalt4 camera. Acolo nu a mai fit nici o coroana pe capete si si-a mancat fetele. ineata, cei sapte biiieti au reusit sii iasi din castel. > il Poucet i-a dus departe de capcaun, cale de sapte she. Astfel, ei si-au regisit repede pirintii. instircinat de i vecini s& duc rapid scrisori importante, cul Poucet s-a imbogatit repede. Multumit lui, hniniia este, in sfarsit, fericita. eI Botezul Domnului $ A trecut mult timp de atunci; fntr-o tara indepartati, numita Palestina, trei regi-magi mergeau urméarind Steaua Pastorului. Li se spusese ci s-a ntiscut un rege al evreilor si voiau sa-i ofere daruri la nastere: mir, taméie si aur. Steaua s-a oprit deasupra unei case umile. - Copilul trebuie sa fie aici! a declarat magul Balthazar. - Aici? Dar...655 - Pai, Asta este un grajd! s-a mirat Melchior. - Sa intram, a hotrat Gaspar. Acolo, intre un bou si un magar, ei au vazut copilul pe care fl c&utau. Iosif si Maria s-au mirat si vada niste oaspeti atat de bogati. - Fiul vostru este Mesia! le-a explicat Melchior. El este Mantuitorul poporului lui Israel. El este regele nostru... Si cei trei magi au ingenuncheat in fata leagnului lui lisus. ~ Azi e zi de sarbatoare! a declarat Gaspar. Aceasta sarbitoare se numeste Botezul Domnului. Atentie, % nu deranjati Pentru a scapa de iarna cea aspra, multe mamifere se ascund si dorm. Poti si le gisesti | in hambar sau in pod, intr-un loc uscat. Ariciului ii plag mult sa se faci ghem si si doarma in paie. Ai zice ci ¢ mort, dar de fapt el hiberneaz4! Nimic n-o sa-l trezease pana la primavara. Nu-i e nici sete, nici foame. Ce sansa, sa te poti odihni atat!Bs. Jssul doarme toata iamna. Cand s-a saturat de miere, el se ascunde fntr-un barlog. a lui gi la stratul de grasime de sub piele, nu risca sa raceasca! aina nu hiberneazi, dar este atat de cocheta! “era. ca este bruni, dar iarna igi pune cea mai ‘4 haind de bland alba. Numai varful ai rlimane negru. Asa, ea se poate confunda mai bine cu culoarea zapezii. O idee nefericita 9 Mathieu este un baietel ingenios, caruia nu-i place si se oboseasca. Ca sa-si fac viata usoard, ar face orice rau. La plimbare, el este primul care giseste o scurt&tura sau 0 idee ca si nu mai mearga atét. De pilda, azi, ca si-si plimbe surioara fara sa traga el de sanie, a legat o sfoara lunga de zgarda lui Mowgli, cainele vecinului. Sarah este incantata.10. Pentru ca Mowgli s4 stea cuminte, Mathieu a trebuit sa-i dea sa guste din pachetelul de mancare pe care i l-a dat lui mama, dimineata. - inainte, acum! ii spune el marelui cine, care incepe sa alerge repede pe carare. Totul e foarte bine, ct timp merg in linie dreapti. Dar la prima cotitura, dezastru! Sfoara se rupe si cei doi copii se trezesc in zpada. Nici o sansa pentru Mathieu: el va trebui sd o traga pe Sarah pnd acasa, in locul lui Mowgli! Freddy 11 cel cu inima buna Freddy implineste astiizi unsprezece ani. Parintii lui i-au dat bani ca sa-si cumpere un walkman si 0 case cu cAntaretul lui preferat. El ajunge in fata magazinului cu zambetul pe buze. - Salut, Freddy! se aude o voce subfirica in spatele 1 Prietenul nostru se intoarce si-l vede pe Manuel, colegul lui de clasa. - E ziua mea, ii spune Freddy, ariiténdu-i bani. Am si-mi cumpar un walkman si...Ss am facut alaltaieri doisprezece ani si nu am met nici un cadou. Freddy ii sare inima din piept. Se uita la colegul i nu stie ce sd spuni... ‘Becd vrei, impartim cadoul meu! Cu banii acestia, si cumparaim doua perechi de ghete de t. Ce zici? freddy, esti un prieten adevarat! suréde Manuel. ce vor spune piirintii tai? ul si doamna Leroi vor aprecia fapta buna a lor si vor fi mndri de el. Calul din ciorap Jarna e att de plicut cand este zapada. Pierre si Laura au profitat de z4pada. S-au dat cu saniuta gi cu patinele, au &% construit un om de zipada imens si un tobogan de gheata. Dar azi e frig si nu e zipada! Pierre si Laura au decis s& inventeze jocuri amuzante. Urmeaza sfaturile lor... Stiai c& niste ciorapi vechi de land su niste m&nusi vechi pot s& te ajute sA faci lucruri minunate? Uitte repede daca ai vreo soset pe care nu o mai folosesti...Ass ..umple-o cu bucati de carpi sau de vata, pana cand se tine drept. Apoi impinge pana la calc4i 0 coada de perie si fa un nod in jurul clcdiului, pe care il prinzi de ciorap. Nu {i se pare ca este un cap de cal pe care poti si galopezi? Mai ramane, desigur, de gisit putin& sfoara sau lana pentru un frau, si de cusut doi ochi din nasturi sau din fetru. Cu acelasi material, se pot fabrica si niste marionete. incearci! Tarna, protejeaza 15 & pasarile Tarna, pasarile sufera mult de frig. Ele nu mai au nimic de mancat si apa este inghetata Cum putem si le ajutim? Daca le-ai face o sala de mese? Ia o sticla de plastic, unge-o cu clei si rostogoleste-o prin scoarti de copac sau prin cetina Umple-o cu graunte si agat-o de o creanga, cu gatul jos. Sub gura sticlei, pune o placd mica de lemn.& & Vei vedea, pasirelele nu vor intérzia s& se trezeascd la viata. Dar ele nu manancé orice. ji sunt nebuni dupa graunte, dar nu le place deloc ina; vrabiile prefer de departe miez de paine. Pofi si le dai de baut, dar atentie la gheata. ca apa si nu inghete, toarna intr-o farfurioara cSieva picdturi de ulei. Poti s& le faci si un cuib. Un ghiveci de flori e de ajuns! Mareste gaura din fundul ghiveciului si agata-1 de un copac, dar nu prea aproape de casa, CAteva urme! intr-o frumoas% dupi-amiazi cu zipada, Jean-Pierre si Frangoise pleaci in padure. Ei merg pe urmele lisate de animale in zpada moale. - Tat, aici, pe aici a trecut un iepure de camp si pe aici, unul de padure, strigd _ Francoise. Jean-Pierre remarca prezenta pasarilor: - Aceste triunghiuri mici sunt urmele lasate de ratele cu degetele unite. lar pe aici a sarit o mierl4; uite, aceste mici urme egale.ww 1 8 Pe intuneric! & - Ura! 0 razii de soare! Marion este incantati. De mult n-a mai iesit raul asta de Soare, nici nasul nu si I-a aratat. Dar Marion este foarte distrata. Incdntati de vremea frumoasé, ea a ieg in gradina fara palton. Nu este bine in anotimpul acesta. Iat-o, chiar pleaca la plimbare, pana in padure| - Cucu, Baron! il striga ea pe cdinele doamnei Viroux} - Vii cu mine? CAinele a facut atita tariboi la trecered ei, incat nu a rezistat ispitei de a merge cu ea. Baron este un foarte bun tovariis de plimbare. El are intuitie si asta este bine, pentru ca Marion nu are deloc simful orientarii. Crezi ci Marion se va ritici? in pidure, unde se duce Marion, este un traseu unde poti sa te plimbi, pentru sdnatatea ta, si si faci tot felul de exercitii de & gimnastica. Lui Marion fi place foarte mult. Entuziastii, ea merge mai departe, fara sd-i pese de timpul care trece si de casa care e tot mai departe. La ultimul exercifiu, ea isi di seama ci s-a intunecat. - Acum, cum o sd ma mai intorc acasi? Din fericire, e si Baron cu ea. Fara el, Marion nu ar fi @isit niciodat drumul inapoi spre casi.~~ = 1 <3 Unzambetefrumos Batra Frangoise merge cu pasi mici. La nouazeci de ani, e firesc. in cartier i se spune Tar cand zémbeste, pometii obrajilor i se ridica si abia i se vad ochii. Dimineata asta, Zmeurica se s a intoarce de la piat& cu un cos de rachita intr-o @ = mana si cu o umbreld in cealalta. - Ce vreme! se gandeste batrana doamna. el sar pe trotuar portocale. ada lui Jojo tocmai trecea pe trotuarul celalalt si tinerii au izbucnit in ras vazénd rile batranei doamne. Ce crezi ci a facut Jojo? i-a sigetat cu privirea, a traversat strada si a prins ‘la. Apoi a strans portocalele si le-a pus inapoi in sesul Frangoisei. Maltumesc, micutule! spune ea. Ge plicere, doamna. ‘Tata lumea imi spune Zmeurica, stiai? gi ea, zambind. ge se altura prietenilor lui de pe celalalt & & ar. René il intreaba: ‘Te-a platit batrana? Malt mai mult decat crezi... ‘©&, il intreabi Marco. -“ii-a zambit, pur si simplu.Minouche, mica doamni-pitigoi, isi pune fularul si palaria ca si mearga s caute ceva de mancat. Mare pacat! Brusc izbucneste 0 furtundi de zApada. - Ce ma fac? murmura ea, clintanind din cioc. ~ Vezi ferma asta? ii spune mesteacinul. Intra in hambar, © si-ti fie mai cald. ~ Dar tu ce te faci? ~ Eu sunt obisnuit, raspunde copacul. Gribeste-te, altfel ingheti! Minouche intra in hambar, unde cAteva pisarele ciugulesc din troaca porcului. ~ Hai si tu, ii spune una dintre pasdrele. Salami, porcul, imparte cu placere mdncarea cu ele, Multumita lui, iamna asta o s4 mancim bin 2 3 & Portocalele La noi, este iarna; dar, de cealalti parte a Pimantului, e anotimpul portocalelor. Ce se poate face cu portocalele? Mai intai, o mica experienta. $tii cd o gimilie de ac, pusa la opt metri de o portocala, este, daca pastrezi proportiile, la fel cu Pamantul fat de Soare? Frumoasa forma rotunda a portocalelor ne sugereaz ci le putem utiliza ca mingi, pentru jonglerii, de pildi. Daci mindnci portocalele, taie-le cu grija exact in doua ; scoate coaja usurel. Cu ele, vei face niste lampioane pe cinste. Cateva picaturi de ulei in portocala golita vor fi combustibilul. lar tija din miezul portocalei va fi fitilul!& & Pentru mancaciosi, existd o retet’ delicioasa de acadele cu portocale. iti trebuie 12 betisoare, folie de aluminiu, 15 lingurite de zahar pudra si sucul unei ‘pertocale. Mai intai, se pregatesc betisoarele, pundndu-le pe ‘Ga de aluminiu pe care am uns-o usor cu ulei. Apoi topim in sucul de portocala la foc mic: daci o picitura varsat&é ‘© api cristalizeaza in doua secunde, este terminat si nu mai ramane decat sa versi putin sirop pe betisoare. PX : 2 5 aa si 26 {fn gridina sunt cel putin 15 centimetri de zipadi! Mulfumita aerului pe care fl prinde sub ea, ziipada este un foarte bun izolator. Eschimosii 0 folosesc ca si se apere de frig si construiesc astfel iglu-uri. Dar multe animale traiesc si ele la adipostul zpezii. In pamént, sub zipad, multe insecte = hiberneaza. Ele nu ar putea trii pe acest ger, daci nu ar fi (Sfeeda groasi de deasupra lor. [Seu a inghetat, putem merge la patinaj! Gheata este apa intriti de frig. Indati ce se fac (> erade, apa se transforma in gheata. Gheata este dusmanul cel mai mare al naturii. [tet ce simt frigul, ratele incep si se joace prin api, sperdind c& vor impiedica gheata si feopere elesteul. Dar eforturile lor sunt zadarnice. Atunci cénd apa se acopera cu o gheati r ele sunt obligate s& se mute la rau, care ingheati mai greu.Lupul, capra si cei ® sapte iezi Sapte iezi frumusei traiau cu mama lor. Ea pleca adesea de acasa pentru a face cumparaturi. - $i mai ales nu uitati: nu deschideti usa nici unui necunoscut cat timp eu sunt plecata! fn imprejurimi se afla un lup mare. {ntr-o zi, lupul cel rau bate la poarta casei, pe cand doamna Capra era in oras. Ce vor face iezii? Ascultatori, iezii nu au vrut deschida usa. Atunci, lupul s: dus la cofetarie si a cumparat ‘cutie mare cu praline, apoi intors ca sa le dea iezilor. Ei au strigat: - Daca tu esti, mami, vrei s& ne ardti labuta ta alba? Lupul, inselat inca o data, a plecat. Dar i-a venit alta idee. S-a dus la morar si i-a cerut s4-i albeas¢ piciorul drept cu faina. Apoi s-a intors la casa iezilor, care, vazand laba alba, au crezut ca s-a intors mama lor si i-au deschis usa. Lupul s aruncat pe ei si i-a mancat. Cand a sosit acasi, doamna Capri a gisit casa vraiste. Iedul ce] mai mic, mezinul, a iesit din pendula in care se ascunsese gi i-a povestit tot. Ce vor hotari¢au plecat imediat im cdutarea lupului cel rau, pe care Eau gisit dormind. -capra, care isi ‘edusese foarfecele cele mari, un ac mare si multa ata, eschis burta lupului = = scos cei sase iezi, Un pitigoi vesel sare pe peluza si cauta isori. SA mergem s& vedem mai de aproape! sjlocul arbustilor, la adpost de curiosi, aparat de un cuib rotund si foarte simpatic, confectionat samurele si pene! Mama pitigoi s-a speriat de jerea ta: ea cloceste patru oud superbe, cu pete Dar, atentie, nu trebuie si deranjim prea mult familia si, mai ales, si nu ludim oudle! peste cateva zile si vei admira spectacolul: patru "pitigoiasi", cu ciocul larg deschis, ti de parinti. Foarte curioase cuiburile! & Exist de toate felurile: & rotunde, agitate sus de tot sau pe pamént. De pilda, stiai c& gaina de apa isi construieste un cuib plutitor? Tar ciocanitoarea isi sap vizuina in trunchiurile copacilor! RAndunica isi face cuibul din pamant la stresinile caselor si uneori se instaleaza chiar in grajduri sau cocini! Primavara, toate pasarile isi construiesc sau isi repara cuiburile. Numeroase specii vin sa cuibareasca in acelasi loc si uneori chiar la acelasi cuib.1 3 © — Gradina de legume a lui Gilles Batranul Gilles si-a rupt piciorul saptamana trecuti... Asta l-a suparat mult: nu mai poate sa lucreze Tina, Rosalie si Samuel discuta exact despre asta. Sa ne apropiem si sa ascultam ce spun éi... - Mi-ar plicea sa-| ajut pe batranul Gilles! a inceput Tina. - E att de bun cu noi! adaugi si Samuel. Mi-a reparat bicicleta! - Suntem in vacant si de aceea am putea s4-i propunem sa-] ajutam sa-si curete gradin) ziceti? spune si Rosalie. - Ce-ati zice si-i facem o surpriza, mai degraba? se repede Samuel. - Buna idee! aprobé fetele, zambind. Mergem? Copiii se pun imediat pe lucru... Doua ore mai tarziu, treaba este terminata. Atunci, cei trei prieteni, murdari din ae pana-n picioare, sund la usa batranu Gemand de durere, Gilles se ridicd din fotoliul lui, ia carjele si se duce sA deschida usa. - Avem 0 surpriza pentru tine! spun copii. Vino si vea Nedumerit, batranul Gilles ii urmeazi. Cand isi vede gradina de legume, cuvintele i se opresc in gat. El ii strange langa el pe cei trei copii mandri de fapta |iwearbatoare 1 5 &. =2 aceasta, natura s-a facut asi. Ea se imbraca in culori, in flori, se smeaza... Ce-ar fi si ne inspiram si noi de la ea ne infrumusetim si noi? Privind atent in jurul putem gisi mii de idei de costume, de bijuterii si ii oferite de natura: o fusta de ferigi sau de salcie itoare, un colier de margarete, o peruca din ierburi €. 0 bratara de gilbioare, o coroana de iedera. ei vor prefera poate si fac arcuri cu sdgeti, dintr-o ramurii de alun si o bucatii de sau poate o lance, pornind de la un bat lung, pe care il pot ascuti. Putine obiecte sunt de bune ca cele pe care le faci tu insuti. 16.° Cand Soarele coloreaza florile, noi, la randul nostru, ne dorim sa ne inveselim figura. Exist mai multe moduri de a te machia. Dar, atentie, nu se folosesc niciodata pixuri sau markere si nici trusa de farduri a mamei, fara aprobarea ei! Daca nu ai la indemana farduri (de pilda, o trusi de machiaj de teatru), atunci te gandesti la natura. Folosind dou albusuri de ou bitute, aplicate pe figura, poti s& lipesti frunze sau petale si si-ti faci o fat foarte vesela si foarte colorata.Pisoiul Minou si cucul - Pasarica asta ma enerveaza! se gandeste pisoil Data viitoare, cand mai indrazneste sa-si scoata ciocul, 0 mananc! Dar Minou uit& un am&nunt foarte important: cucul este facut din lemn si nu iese din cuibul Ij decat pentru a canta Ia ora exact. Timpul trece si pisoiul asteapta. Tic, tac, tic, tac. Dintr-o data, mica usa a pendulei se deschide si apare pasarea: - Cucu! Cucu! Cucu! Minou se repede la ea si... dezastru! Pendulul se rupe si cade la podea. fn loc s& m&néni pasare, Minou primeste o binemeritati cearta. Piele-de-Magar 1 8 ? : A fost odata un rege tare trist, pentru c& tocmai igi 3 pierduse sofia pe care o iubea foarte mult. El avea o fat& care semana foarte mult cu mama ei moarta. intr-o zi, el s-a hotirat s& se insoare cu fiica lui, care fi amintea atét de mult de sotia raposatii. Dar printesa nu voia sa se marite cu el. Nici nu indraznea sa-i spunad "nu" tatalui ei. Ea a vorbit cu nasa ei, o zn, care a sfatuit-o sd-i ceara regelui o rochie de culoarea Lunii, inainte s& se cis&itoreascd. Peste cat zile, fata a primit o splendida rochie de culoarea Lunii. Tesitura era usoara si brodat& in intregime cu fir de argint. Costumul era completat de o mantie aseminitoare si de un voa Oare mai putea sa zici ceva?it tot de zi, nasa ei, dorind si @ i cat mai mult ziua casatoriei ei regele, printesa a cerut atunci o € ie de culoarea Soarelui. indata i-a adusa 0 rochie fantastica. Facuti din fir de aur, ia stralucea ca astrul de la care isi luase culoarea. mai micii migcare, festitura sclipea in mii de ‘i. Un numii nesfarsit de mici bilute de aur erau tiate pe rochie gi totul era intregit de o centura in ime din aur. Disperata, prinfesa a cerut atunci tatalui selea migarului care fi facea monede de aur. Din picate, regele nu a ezitat si, a doua zi, a primit pielea ceruta. era imposibil si se casdtoreasca cu regele: ce avea si se intample cu ea? juat hainele cele frumoase, s- lit in pielea de magar si a it palatul. A gasit de lucru ca me & la un han. intr-o zi, colo a trecut un print = = @ a zarit-o pe Piele-de-Magar. ce maini fine si frumoase are fata. el a vazut-o de la fereastra lui, fara pielea de . Era atat de draguta! Printul a revenit in fiecare zi And i-a cerut mana. Ea a acceptat. Printul s-a dus la regal, unde regele, bucuros sa-si revada fiica, ‘SScut 0 nunti ca-n povesti.O cutie... cu surprize Ca in fiecare zi, Elise iese din casa si merge la cutia postala. Dar, in dimineata asta o asteapt’ o surpriza. Sub plicuri, ea a simfit ceva neobisnuit. - Asta-i buna! a strigat ea. De unde vin aceste cinci oud mititele? Nue nici o indoiala: in mod sigur, o familie de pitigoi a gisit aici un loc ideal pentru a-si face cuibul. E foarte frumos, dar ce ar trebui si fac? Dac’ riman aici, riscd s& fie sparte de postas. Dar, pe de parte, nici nu am inima si le cer si se mute. Dupa cateva minute de gindire, Elise se hotaraste. ry & " 2 2 in sopronul din fundul gradinii s cutie veche, cateva scanduri si scule. - Este suficient pentru a construi o cutie postal, se gandeste Elise. Asta va fi suficient pent micii pitigoi si se nasca in pace. Prevazitoare, Elise blocheazii usita cutiei postale, lasand doar un spatiu prin care pot sa intre pasirile. "Domnule factor postal, atentie!” scrie in afigul pus de ea. "Aceasta este 0 casi de pitigoi!"® Cu o randunica nu se face primavara S-au intors randunelele! Ele sunt Sstitorii primaverii. Le-am viazut in dimineata asta, cu ele lor albastru-metal si cu frumosul lor gat alb. de curajoase sunt! $tiai ca ele au parasit Africa traversat marile? iecare an, ele revin sa cuibareasca in acelasi loc, chiar > fereastra camerei mele. Ele si-au construit un mic > din noroi uscat. Dar s4 nu confundam randunica cu lastunul. Lastunul il recunosti prin wile largi pe care le face pe cer. Se spune ca atunci cAnd zboara sus, 0 sa fie vreme moasa, iar cand zboara jos, va ploua. Cucu! Cucu! Cucu! Cine mi striga din depirtare? Este cucul in persoand, o pasare foarte singuratica si care locuieste in adancul padurii. Se zice c& atunci cfnd canta cucul, o sa fie vreme frumoasi... Dar cucul este foarte lenes. Stiati ca el nu-si construieste nici un cuib? El prefera si depuna ouile in cuiburile prietenilor. Cine pleacd la plimbare, pierde cuibul! fn plus, el nici micar nu-si cloceste ouiile proprii! El le incredinteaza altor pasdri, care fi vor creste puii. Oare de aceea isi petrece cea mai mare parte a timpului cAnténd?La gradina 5 - E timpul sa incepem sa facem ’ gradina de legume! a anuntat tatal. PaméAntul este moale gi putem sa-1 ‘intoarcem. Mathieu 71 ajuta pe tatiil lui si pregateasca uneltele gridin’. Sapiliga va servi la stiparea paimantului, i stringatorul de fan si grebla, la nivelarea lui. Dupa s-a terminat aceast munca grea, trebuie puse sem - Ce legume ai vrea si crestem, Mathieu? - Mazare si morcovi, asta mi-as dori, raspunde - Bine, dar trebuie s& plantim si laptuci si cartofi, a adaugat tatal lui. Sa mergem far’ intarziere la magazinul de seminte. Mathieu si tatl lui planteazd semintele pe care le-au cumpirat. Cum vor face? Ei fac in pamant brazde la distan egale, pun in pamant semintele 5 pun rasadurile de cartofi si salaté Papa ii explica lui Mathieu diver soiuri de legume: - Unele cresc sub p&méant iar alte cresc in aer. Cartofii sau morcoy care iti plac att de mult, sunt radacinoase. Laptuca, mazarea $ fructele cresc in aer. - Cand 0 s& putem face supi? intreabi Mathieu, nerabdator.Sa radem ® sisa lipim Taté o metoda foarte simpla si uzant& de a ne ocupa zilele de aprilie, cAnd este erabil s nu iesi din cas4. Procura hartie, lipici, fece si cAteva reviste sau pliante. Nu uita si i, mai inainte, voie. Cu aceste materiale, vei realiza colaje originale. Principiul este de a elementele decupate in niste locuri diferite de “normale”. Prin lipire, putem, de pilda, si punem 0 vaca pe un palmier, sau o cimila pe munte. Un cal ar putea primi un cap de leu, sau un leu un cap de biietel... Existé mai multe metode de a infrumuseta montajul, folosind cfteva mici elemente suplimentare. Astfel, pentru a-i face o rama dragufa si foarte personala, poti folosi graunte, tesaturi, orez, dantela, nasturi sau chiar buciiti mici de spaghete. Daca vrei sa pstrezi mai mult timp colajul, ai grij si il aplici pe un suport tare. Cu ct este mai incdrcat’ imaginea ta, cu atat trebuie sa fie mai tare suprafata suportului pe care il faci. Acum, este randul tau sa te joci, cu arta, cu indrazneal si umor!Iepurele si broasca testoasa 2 o ‘ Un tanar iepure traia la tari. Era framos si agil si igi bitea joc de cei pe care natura nu i-a rasfifat ca pe el. Se amuza glumind pe seama celorlalti si adesea le spunea acestora cuvinte urate. Foarte des, el se lega de o mica broasca festoasi. ~ Nu ai nimic elegant in tine, fi spunea el. Uitte ce labe scurte ai, ce cap mic si cat de inceati esti! intr-o zi, broasca {estoasd s-a siiturat si i-a reprosat permanenta batjocura. - Crezi ci alergi repede cu labele tale lungi? Ale mele, cAt sunt ele de scurte, mi due mai - Pariem ci te intrec in orice cursa? lepurele s-a pus pe ras. - De acord, i-a raspuns el, sigur pe viteza lui. ‘Vulpea a fost numita arbitrul concursului sicursa a inceput. Mica broasci testoasi nu a pierdut timpul si a pornit la drum, neincrezatoare in adversarul care adormise in iarbi. Iepurasul isi spunea cA oricum o si aiba timp sa ajunga primul. Dar cAnd s-a trezit, mica {estoasd ajunsese deja la linia de sosire. Nu-i mai servea Ja nimic s& alerge iepurasului. Ca sa ajungi primul, trebuie s& pornesti la timp...Se © OB. ce Cun unu mai, oamenii sarbatoresc munca, fari sa munceascii!" este $i Sarbatoarea Margaritarului, spune Sophie, iar eu stiu unde s& gasesc aceste ade? intreaba Laurent. pidurea parintelui Mathiou, la ad&post, in spatele sténcilor. Sa mergem si le culegem si i si le vindem, ca si cumparim bomboane! 14 idee, aproba cei doi frati ai ei. SA mergem! 4 trei prieteni ai nostri se indreapta spre pidure si ajung repede la locul descoperit de ie. Fara s4 mai astepte, ei incep s& culeaga lacramioare sau mirgaritirele, cu frunze i, verzi si lucioase. i in sat, ei merg din poarti in poartii, pentru a vinde florile. 0 ora, totul este vandut si copiii au primit 0 multime de bani! Eric, Sophie si Laurent spune domnul tor, sunt pline de ti! adauga Eric. 2 suspina Sophie. ci, si platim un bonament Ia piscina. E mult mai bine fntru sanditate, pund cei doi fritiori [ei zimbind.Trifoi cu patru foi! Micul Felix auzise cd trifoiul cu patru frunze poarta noroc. De atunci, baietelul ciuta fara ‘incetare asemenea trifoi prin jurul casei. - Ce faci, Felix? I-a intrebat int-o zi vaca cea brund. ~ Caut trifoi cu patru foi. Poarti noroc! - Eu manne adesea gi nu mi-a purtat niciodati noroc. in loc si-ti pierzi timpul, ai face mult mai bine si o ajuti pe mama, care are atat de mult de lucru la ferma. O si-i faci o mare bucuri Felix s-a gandit cateva clipe si apoi a urmat sfatul Brunetei. E o hot&rare pe care nu 0 va regreta niciodata. Cei trei purcelusi ‘Trei purcelusi aveau, fiecare dintre ei, cate o casuta. Primul o facuse din paie. Era foarte putin solida. A terminat-o repede, pentru ci nu-i plicea si munceasca. Al doilea a facut 0 casuta de lemn. Era putin mai solida, dar cum nici lui nu-i plicea munceasca, s-a multumit sa lipeasca cu clei scAndurile, fara macar sa le bata in cuie. Al treilea traia intr-o casi caramida. A lucrat multe zile la construirea ei. Zidurile erau groase si solide, ferestrele se inchideau bine gi usa de la intrare era int&rita. Casa de c&ramizi era foarte rezistenta. Primii doi purcelusi isi bateau adesea joc de cel de-al treileau nu te distrezi niciodat’? i-au spus ei. Noi dansim ‘c4ntim toata ziua, e mult mai placut decat sa esti. ~o zi, a sosit acolo un lup. Cei trei purcelusi s-au fiecare la ad&postul casei lui. Lupul s-a opiat mai inti de casa de paie si a inceput sa ie. Zidurile de paie au zburat imediat. smul porcusor a fugit si a cerut adapost in casa de . Oare lupul o va ataca si pe aceasta? Be We ip intr-adevair, asa s-a intmplat, iar cei doi purcelusi se temeau tare mult. Au reusit s fuga pani la casa de crimizi, unde s-au adapostit. Lupul, suparat, a inceput sa sufle si in a treia casa, dar degeaba. Proprietarul lucrase bine. Casa a rezistat si lupul a trebuit sa plece, ametit. Primii doi porculeti au recunoscut ca au gresit cAnd si-au batut joc de cel mai curajos dintre ei. Ei au inceput sa-si construiasc& © casi cu adevarat solidd. Lupul nu a mai revenit.De la omida s la fluture Vai! Am vazut o floare care zboard! A, nu, nu e floare, e un fluture! Acum cateva luni, fluturele era doar 0 omida, un animal ciudat, mic si foarte paros. Pentru a evita frigul, omida s-a transformat in crisalida si a petrecut toata iarna agatata de o creanga de copac. Azi a revenit vremea frumoasi, iar minunatul fluture isi desfasoara aripile si poate iesi din anvelopa lui. il vezi cum se hrineste cu nectarul florilor? La randul ei, mama-fluture va depune oud intre frunzele florilor. Oudile vor deven omizi, apoi crisalide si, in sfarsit, fluturi. ro Ce-ar fi si mergem la vanatoare de r fluturi? Pentru asta, ai nevoie de o plas) prinsa de un cadru gi de un borean cu capacul gaurit in mai multe locuri. Apropie-te ince de floarea pe care s-a asezat fluturele si hop! Ah, a zburat! E greu! Fluturele este foarte smeche: Daca, totusi, reusesti s4-] prinzi, admira-i aripile superbe, dar elibereaza-l imediat dupa aceea. Fluturii au nevoie de libertate gi de mult spatiu.Sarbatoarea mamei fiecare an, in luna mai, intr-o duminica, este sirbatoarea mamelor. Tata, Jessica si hanie fi ofera cadouri mamei $i o imbratiseaza din toata inima. i Gisele nu are nimic de oferit. Ea a cumparat ciocolata din banii ei de buzunar! un cuvant, fetita iese din casa si se gfndeste cum si facd sa fie iertat pentru ci a uitat... ‘ii o duc pe camp. Vacile rumega linistite; fermierul si cdinele lui conduc oile spre e. 0 idee! striga Gisele. incepe imediat si culeag’ un frumos buchet de flori de camp. aceea, prietena noastra se intoarce acasa in fuga si se incuie in camera ei. cateva minute, Gisele 0 giseste pE mama ei in bucitarie... Cu miinile la spate si cu ii lsati in jos si inima batand tare, fetita explica: Mi-am cumparat ciocolata din economiile mele si am uitat de sarbitoare... se apropie de mamé si fi pune in parPasarica Pirili Pirili este o pasarica de la tara. intr-o zi, s-a intlnit cu un pescarus pretentios, care i-a spus: - Vai de capul tau, Pirili! S& zbori toata viata din copac in copac, fara si vezi nimic altceva. Eu cunose marea, cunosc spatiile vaste. - E adevarat, spuse Pirili, suspinand. Ce daca mama si tata nu sunt de acord? Trebuie sa plec de aici, imediat. Nu mai suport viata asta monotona! Zis si facut. Mandri, Pirili porneste in josul raului, apoi al fluviului si, in sfargit, ajunge la ma - Ce minunatie! spuse pisarica, uimita si uitand cu totul de oboseala calatoriei. Pentru Pirili, primele momente la mare | sunt fantastice. Toate sunt mai frumoase decat la ea la tara. Dar cand, obosita, a . ‘inceput sa caute ceva de mancat, au inceput necazurile. Un pescarus de pe acolo a sfatuit-o s4 se aseze pe un catarg de vapor. - Ingrozitor! La mine acasi, copacii nu se mica asa! Apoi vrea sa guste dintr-un peste. - Puah! spune ea, dezgustata. in viata mea n-am si méanane aga ceva. La urma urmei, acasa nu era deloc rau!Luc si jokari-ul lui 11 ae Bunicii lui Luc s-au intors din vacanta. Ei i-au adus 0 jucarie noua: un jokari. Baietelul le multumeste si se decide si iasd sa le arate copiilor ce a primit. El se duce in parcul in care vin copii din cartier. - Ia uitati ce mi-au adus bunicii! Un jokari! - Formidabil! spune Alan. Ne jucim cu el? intreaba Sébastien. . nu! raspunde Lue, sec. E jokari-ul meu. Voi va uitati la mine. pune pe sol bucata de lemn si desface elasticul. Apoi, loveste mingea cu 0 racheta. Spectatorii se plictisesc repede. 1 7 Rie Unul dupa altul, ei pleaca si, in cele din urmi, Luc se trezeste singur. Atunci, el intelege... E| se apropie de prietenii lui si le propune un turneu de jokari. - Suntem exact opt. Putem incepe direct de la sferturile de finala! - De acord! accepta micul Pierre. - Tragem la sorti! adauga Serge. - Faceti loc! spune Robert. Juc&torii se plaseaza pe teren. Ce ambiant&! Ai zice c& esti Ja un tumeu oficial.Minunile 1 3 porumbului - Tata o reteta potrivita pentru luna mai, c4nd toata natura se deschide si se infloreste. Este vorba de reteta floricelelor de porumb, "pop corn". Este nevoie de ulei, de boabe de porumb si de zahr. Toarna uleiul intr-o tigaie, las&-] si se incdlzeasca, apoi pune boabele de porumb. Ca prin minune, sub efectul caldurii, vei vedea c& boabele se vor transforma, se vor umfla si vor incepe... si sara. Ca si nu zboare prin toata bucatiria, este absolut necesar sd pui un capac peste tigaie atunci cand boabele se umfl4. Cand s-au umflat toate boabele, se presara pe ele zahar. Floricelele de porumb sunt bune, nu sunt numai gustoase, si decorative. Vei intelege... 4’. * <@ Ta o tija verde de planta cam de 15 centimetri. Lipeste de ea floricele de porumb albe. Decupeaza din carton niste frunze verzi si lipeste-le la baza tijei verzi. Nu seaména foarte mult cu niste flori de margaritar? Colorate in roz (cu putin colorant alimentar), floricelele de porumb sunt de mare efect atunci cand | infigi intr-o ramurd cu spini. Daca iei 0 caserola de aluminiu, ea va fi de ajuns pentru a avea o frumoasa gradina, in care iti poti planta creatiile.: | = a e 2 aprilie, si nu te descoperi deloc, Cy J mai, f& ce vrei". Cunosti proverbul? inseamn4 c& in luna mai nu mai risti s& ricesti. Cerul este mai albastru XB soarele ffi va fine o companie calduroasa. SA mergem la padure, ie sa gasim acolo margaritar, este luna in care creste el! Cautati bine sub tufisuri, veti descoperi niste flori cu mici clopotei albi. argiritarul poart noroc. fn fiecare an se oferi mamei o tulpina cu clopotei. Dar orice oferiti face placere... in luna mai, nu ezita sd faci un minunat buchet din flori de ip. Culege-le cat mai lungi, avénd griji s& nu scoti si rdacinile. impreuni-le i in culori ivite intr-o vaza plina cu apa. Vei vedea cd micile pete multicolore vor aduce in casa selie si bucurie. Dar daca ai cultiva si tu primule? Ia cu 0 lopatica tot pamantul din jurul icinii florii. Planteaz-o int-un ghiveci umplut pe jumatate cu paméant, pe care il vei pune1 6 ap La pescuit Se intémpla ceva la malul iazului! Ce mai zarva! Aici este punctul de intalnire pentru toate animalele. Peste tot, forfot. Tepurii de padure si cei de cmp vin sa-si faci in timp ce capriorii beau insetati. Broastele sar din nufar in nufar de pe un mal pe altul. Pestii fac salt la suprafata apei. Dar, atentie, un cocor cenusiu se pregateste si treacd la un pescuit fermecat! Cu ciocul lui lung gi ingust, el poate sd stea o ora in asteptare, pan’ cand un pestigor iese refugiul lui, apoi hat, cocorul isi prinde dintr-o dat prada. - Si mergem la pescuit, ii spune tata- mare Yut Mathieu. - Ura! O sa ne intoarcem cu niste pastrivi frumosi! - Linisteste-te, puiule. Sa stii cd cea mai mare calitate a unmai pescar este tibdarea, S& merger ta az. Bunicul si-a instalat sculele de pescuit. El prinde bine o rama in cArligul undifei si o lanseazii in lac din toate puterile. Peste cfiteva minute, pestele mugcd momeala, iar bunicul il trage afari din apd. Ce surpriz’! - O stiuca! striga el, fericit.Uncurcubeu & 1 8 Ta te uita, ploua! Acum abia cinci minute, era senin. Dar Soarele nu a disparut: el se joaca de-a v-ati-ascunselea cu norii, De fapt, iat&-I! E vesel. Vai, ce curcubeu frumos se vede la orizont! indat& dupa ploaie, lumina Soarelui trece prin micile picdturi suspendate fn aer si formeazi un arc in sapte culori. invari numele acestor culori si coloreaza-le pe o aultime de culori se numeste spectrul luminii. Toate impreuna formeazi culoarea alba. oti sa faci tu insuti un curcubeu! ee 20 mic’ oglinds si scufund-o o ete = al intr-un pahar cu apa. atoarce-o astfel incat lumina Soarelui si cada exact pe mica oglinda. Apoi pune ub lumina reflectata o hartie alba. Vei vedea cele e culori ale curcubeului! Sau poti sa pregatesti a vas cu api cu spun. Adauga citeva picaturi de enzina. Fa balonase. Sunt mari si mult mai putin fragile. Ai observat c& pe fiecare dintre ele se vede trul culorilor, fiecare vazandu-se foarte clar?Nuferii % Julie ar fi dorit s&-i ofere nasei ei nuferi. Nuferi! Ce idee caraghioas, o si-mi spuneti... Dar fetita a iubit dintotdeauna aceste flori ciudate, care plutesc lenes pe suprafata iazului. Atunci, desi parintii i-au interzis, Julie se duce la cules de nuferi... Cu ajutorul unei crengi lungi, ea vrea sa traga unul dintre nuferi. Dar malul raului este lunecos gi, dezastru! fetita cade in api. Din fericire, Julie stie s& inoate bine... dar oricum, hainele ei sunt murdare gi ude fleasca. Prietena noastri porneste spre casi, fara sd fi reusit sd culeaga nici macar un nt Cu capul plecat, Julie se intoarce acasa si fi explicd rapid mamei mica ei aventura neplacuta. - Voiam doar si culeg nuferi pentru naga i... Dar mama nu asculta explicatiile copilului neascultitor si o cearta cu asprime. Apoi, baie calda, pentru a evita o bronsita si o cand mare cu lapte fierbinte, indulcit cu miere. - Data viitoare, se gandeste feti{a, am si mi duc s4 culeg clopotei sau margarete!a picnic ad 2 2 frumos. Este o zi numai buna tru un picnic. Pierre, Anne si Isabelle au decis si 4 sA guste ceva impreuni, in pidure. Eu am sa aduc briosele, spune Anne. Jar eu, laptele, spune Isabelle. Eu propun si aduc niste fructe, spune Pierre. -i plecati tustrei, cu proviziile adunate intr-un cos. inte de a ajunge in padure, ei ajung intr-o poiana mare, in care oitele tocmai au nascut miei. Vai, ce frumosi sunt! spune Isabelle. Dar mi se pare ci le e tare foame. Ce-ar fi s4 le dam briose? sugereazd Anne. placere s vezi niste miei delectndu-se cu deliciosul pranz al copiilor! Putin mai departe, niste pui de pasare se ceart pentru un mar vechi. Fara si ezite, rd rd Pierre scoate fructele din cos si le di pasarelelor, spunand: Asa nu se vor mai certa! liziera padurii, 0 ultima intlnire opreste grupul: Yai, bietul pisoi abandonat! Nu putem si-l lisim aga! pede, sa-i dim laptele care ne-a mai rimas! 0 si rimAna in cos loc pentru a duce pisoiul acasi. Ne vom intoarce cu burta goala, dar cu inima ind de prieteni!Norii 2 A Priveste cerul: este plin de nori. Un nor este format din o multime de picaturi de apa minuscule, suspendate in aer. Aceste piciituri de apa provin din evaporarea apei mirii, dar si a apei din cmpii si pSduri. Atunei cand picaturile devin prea multe, ele cad, cu o vitezi mai mica sau mai mare. Atunci, fie este ceata, fie ploud. Tar atunci cnd este ceati, stii ci de fapt te plimbi printr-un nor mare? Observa norii. Daca vezi un cumulus uriag, negru la baz si luminos sus, atunci va ploua. in schimb, dac& cerul are nori pufosi, se anunti o zi frumoasa. Z ) in luna mai, ca s& profiti de aerul curat, este bine sa faci alergari de sinatate. Dar daci nu exist pe aproape nici un stadion, ce faci? Ei bine, intotdeauna pofi s4 construiesti pe lang’ tine un traseu cu obstacole. Va dim cateva sugestii pentru a vd lua elan, a sari, a vi tari, a urca plini de veselie. De pilda, putefi va prefacefi cA sariti un rausor, marcnd "malurile" cu doua coarde de sarit puse la o anumita distanta. ‘Taratul pe sub un scaun sau printre doua bare ale unei scari puse intr-o rana ar fi un exercitiu foarte util. Cursa cu obstacole2 De asemenea, ati putea: = - sd treceti printr-un vad imaginar, at mergand pe niste ziare puse la distanta, fara si puneti piciorul pe paméant! sariti pe deasupra unei coarde de sarit intinse intre a scaune suficient de departate; heiati un circuit scurt cu un obiect pus pe cap; i. un proiectil (con de pin, de pilda) spre o tinta 1 intr-un recipient... multe posibilitati. Te veni amuza chiar in timp pregiatesti! al lee? 0CcO S intr-o zi, un cocor mergea la intamplare de-a lungul raului, pasind pe picioarele lui mari. Era foarte frumos. Mai inti, a vazut trecdnd un crap, apoi o stiuca. Putea sa o prinda cu usurinta, dar a crezut ca face mai bine sa astepte sa i se faci foame. EI m&n4nca doar atunci cfnd fi e foame. Apoi a vazut trec4nd niste pesti urati. Felul nu i-a plaicut. O sa astepte ceva mai bun.masa demni de un cocor! isi spune el, continuandu-si drumul. Dar ziua trecea si nu mai apirea nici un peste. Cocorului incepu si i se faci foame. Se lisa seara si pe cocor incepuse sa-1 doara stomacul. fi prea rau c& a lasat sa treaca pesti buni, cfnd i-ar fi putut prinde. A fost foarte bucuros cind a gasit o bucatd mare de paine mucegaita. Sa nu fim prea pretentiosi: riscim sa pierdem tot, daca vrem s& cAstigam tot. Ne : Pazitoarea gastelo ‘Tandrului print Andar ii plicea my s& se plimbe prin padure, singur. intr-o zi, el a intalnit o doamna bitrana asezat pe o piatra mare, cu doua cosuri mari la picioare. ~ Sunt obosit’, fi spune ea printului. Nu vreti sé ma ducefi pana acasi? TAnirul a facut ceea ce i-a cerut femeia gi au sosit la destinatie... Dispretuia fatele care treceau pe ~ Drept cine ma iau? Asta nue 0 P *&