Drept_4_CC_2

DREPT Contecios constitutional 2

MULTIPLE CHOICE

1. Curtea Constituţională a României este un organ

a.
politic
b.
jurisdicţional
c.
politico-jurisdicţional

ANS: C

2. Reguli specifice controlului exercitat printr-un organ jurisdicţional

a.
deciziile au efecte inter partes litaiganes
b.
deciziile sunt opozabile erga omens
c.
se realizează de către instanţe specializate

ANS: A

3. Reguli specifice controlului exercitat printr-un organ specializat

a.
autoritatea care efectuează controlul are o competenţă generală
b.
deciziile sale au efecte numai inter partes litigantes
c.
este independentă faţă de alte autorităţi

ANS: C

4. Modelul american
a.
a fost impus pe cale pretoriană
b.
este rezultatul evoluţiei modelului european
c.
este prevăzut în Constituţia S.U.A.

ANS: A

5. Reguli specifice modelului european

a.
a fost influenţat de concepţia şcolii normativiste a lui Hans Kelsen
b.
controlul este descentralizat
c.
efectele deciziilor nu sunt opozabile "erga omes";

ANS: A

6. Evoluţia controlului de constituţionalitate în România

a.
a fost impus pentru prima dat prin Constituţia din 1866
b.
autoritatea competentă sub Constituţia din 1923. era Curţii de Casaţie, în secţiuni reunite
c.
în perioada comunistă, controlul a fost realizat de Curtea Supremă

ANS: B

7. Curtea Constituţională
a.
este subordonată Parlamentului
b.
face parte din puterea judecătorească
c.
garantează supremaţia Constituţiei

ANS: C

8. Curtea Constituţională are o natură politică datorită

a.
modului de numire a judecătorilor
b.
atribuţiilor sale
c.
componenţei sale

ANS: B

9. Preşedintele Curţii Constituţionale

a.
nu poate fi reales
b.
este numit de Preşedintele României
c.
este ales de plenul Curţii

ANS: C

10. Preşedintele Curţii

a.
este ales prin vot secret
b.
poate fi judecător raportor
c.
este ordonator principal de credite

ANS: A

11. Magistraţii asistenţi

a.
sunt subordonaţi preşedintelui Curţii
b.
nu pot participa la deliberări
c.
sunt numiţi de către Parlament

ANS: A
12. Reguli specifice activităţii jurisdicţionale a Curţii
a.
cvorumul de lucru este de 6 judecători
b.
cuprinde o singură fază, cu carcter deliberativ
c.
deciziile se iau întotdeauna cu votul a 5 judecători

ANS: A

13. Reguli privind statutul Curţii Constituţionale

a.
organizare şi funcţionare sunt de natura legii organice a Curţii
b.
competenţa şi componenţa sunt de natura regulamentului Curţii
c.
statutul Curţii se defineşte prin raportare exclusiv la Constituţie

ANS: A

14. Reguli specifice numirii în funcţia de judecător la Curte

a.
minim 18 ani vechime în muncă
b.
numirea se poate face fără acordul prealabil al candidatului
c.
candidatul să nu fi îndeplinit un mandat de judecător constituţional

ANS: C

15. Reguli specifice procedurii de numire

a.
judecătorii depun jurământul în faţa preşedintelui Curţii
b.
numirea de către Preşedintele României se face după procedura prevăzută de lege
c.
candidaturile se depun de către grupurile parlamentare
ANS: C

16. Judecătorii
a.
sunt subordonaţi preşedintelui Curţii
b.
se supun numai Constituţiei şi legii
c.
se supun organelor politice care i-au numit

ANS: B

17. Reguli specifice independenţei judecătorilor

a.
judecătorii sunt reeligibili
b.
votul preşedintelui este decisiv
c.
caracterul de demnitate publică a funcţiei

ANS: C

18. Garanţii constituţionale ale independenţei judecătorilor

a.
incompatibilitatea cu orice altă funcţie publică sau privată, fără excepţii
b.
posibilitatea prelungirii mandatului pe durata stării de asediu sau de război
c.
interdicţia de a face parte din partide politice

ANS: C

19. Mandatul de judecător la Curte

a.
este reprezentativ
b.
este constituţional
c.
se bucură de legitimitate politică
ANS: B

20. Mandatul de judecător la Curte

a.
mandatul începe de la data numirii în funcţie
b.
este unic
c.
este de 7 ani

ANS: B

21. Încetarea mandatului de judecător la Curte

a.
poate fi colectivă sau individuală
b.
ca urmare a imposibilităţii exercitării funcţiei mai mult de 4 luni
c.
la data excluderii ca urmare a unei condamnări penale

ANS: C

22. Reguli specifice răspunderii judecătorilor

a.
sancţiunile disciplinare se aplică de către preşedintele Curţii
b.
răspunderea civilă este diferită de cea de drept comun
c.
judecătorii Curţii nu răspund penal pentru voturile şi opiniile exprimate în exerciţiul
mandatului

ANS: C

23. De câte feluri este în prezent controlul constituţionalităţii legii în România?

a.
potrivit modelului american
b.
potrivit modelului european
c.
potrivit modelului parlamentar

ANS: B

24. Excepţia de neconstituţionalitate poate privi şi o ordonanţă:

a.
înainte de a fi adoptată prin lege
b.
după adoptarea ei prin lege
c.
chiar dacă emană de la alt organ de stat decât Guvernul

ANS: A

25. În controlul de constituţionalitate a legii, instanţele judecătoreşti:

a.
sunt asociate exercitării controlului
b.
exercită exclusiv controlul
c.
nu au nici un rol în exercitarea controlului

ANS: A

26. Regulamentele Camerelor Parlamentului pot fi atacate de către:

a.
parlamentarii oricărei Camere
b.
Biroul permanent al Camerei unde se aplică regulamentul
c.
un grup parlamentar din Camera unde se aplică regulamentul

ANS: C

27. Care din următoarele afirmaţii este corectă?

a) controlul intern este subordonat celui extern
b) controlul tratatelor internaţionale este ulterior şi abstract
c) controlul ordonanţelor de urgenţă este ulterior şi concret
a.
a,b
b.
a,c
c.
b,c

ANS: B

28. Care din următoarele afirmaţii este corectă?

a) legile organice au un domeniu constituţional
b) ordonanţele de urgenţă pot fi emise în temeiul unei legi organice a Parlamentului
c) controlul de constituţionalitate a legilor poate fi în acelaşi timp preventiv şi abstract
a.
a,b
b.
a,c
c.
b,c

ANS: B

29. Decizia pronunţată cu privire la o excepţie de neconstituţionalitate:

a.
are efecte retroactive de la data emiterii legii declarată ca fiind neconstituţională
b.
este obligatorie în procesul în care a fost invocată
c.
poate fi înlăturată în condiţiile prevăzute de legea organică a Curţii

ANS: B

30. Controlul se exercită de către Curtea Constituţională numai prin:

a.
complete de judecată formate din c. judecători cu recurs la un complet format din 5
judecători
b.
complet de judecată format din minim 6 judecători
c.
judecător raportor, cu aprobarea Preşedintelui Curţii

ANS: B

31. Controlul de constituţionalitate se exercită din oficiu:

a.
în toate cazurile în care Curtea consideră necesar acest lucru
b.
numai asupra proiectelor sau propunerilor legislative referitoare la legile constituţionale
c.
şi asupra tratelor internaţionale

ANS: B

32. Sancţiunea deciziei pronunţată în controlul de constituţionalitate al legii este:

a.
nulitatea legii neconstituţionale
b.
inaplicabilitatea legii neconstituţionale
c.
abrogarea legii neconstituţionale

ANS: B

33. Procedura Curţii Constituţionale:

a) este de drept public
b) se completează cu regulile procedurii civile în măsura în care sunt compatibile cu
natura controlului
c) în domeniul penal se completează cu regulile procedurii penale.
a.
a,b
b.
a,c
c.
b,c

ANS: A
34. Controlul de constituţionalitate priveşte:
a) probleme de fapt şi de drept
b) presupune o procedură de drept public
c) se face, ca regulă, în limitele sesizării
a.
a,b
b.
a,c
c.
b,c

ANS: C

35. Controlul de constituţionalitate:

a) presupune o procedură gratuită
b) atunci când este anterior, poate fi şi concret
c) atunci când este ulterior, poate fi şi abstract
a.
a,b
b.
a,c
c.
b,c

ANS: B

36. O excepţie de neconstituţionalitate respinsă poate fi reiterată:

a.
de către alte părţi pentru alte motive
b.
de către aceleaşi părţi, dar pentru alte motive
c.
de către alte părţi, chiar şi pentru aceleaşi motive

ANS: A

37. O excepţie de neconstituţionalitate este inadmisibilă dacă:

a.
nu are caracter pertinent
b.
priveşte o dispoziţie legală adoptată cu încălcarea regulilor de tehnică legislativă
c.
priveşte o dispoziţie dintr-o lege ordinară contrară unei legi organice

ANS: A

38. Controlul de constituţionalitate realizat de Curtea Constituţională:

a.
priveşte probleme de fapt şi de drept
b.
poate privi şi hotărârile cu caracter normativ ale Guvernului
c.
se face, ca regulă, în limitele sesizării

ANS: C

39. Care din următoarele afirmaţii referitoare la judecătorii Curţii Constituţionale este
corectă?
a.
imunitatea judecătorilor priveşte şi răspunderea civilă
b.
în unele cazuri, o persoană ar putea fi judecător pentru o perioadă de 10 ani şi 7 luni
c.
judecătorii îşi pot prelungi mandatul în caz de război

ANS: B

40. Controlul preventiv:

a.
priveşte şi ordonanţele simple Guvernului
b.
se referă exclusiv la constituţionalitatea externă a legii
c.
este un mijloc de protecţie a opoziţiei parlamentare

ANS: C

41. Care din următoarele afirmaţii este adevărată:

a.
ca regulă, excepţia de neconstituţionalitate este ridicată de reclamantul dintr-un proces de
drept comun
b.
ordonanţele de urgenţă pot fi emise în domeniul legilor organice
c.
hotărârile Guvernului sunt atacate pentru neconstituţionalitate la Curtea Constituţională

ANS: B

42. Judecătorii Curţii Constituţionale:

a.
pot fi acţionari la o societate comercială cu capital de stat
b.
pot să se abţină de la vot atunci când nu cunosc suficient de bine domeniul în care Curtea
trebuie să se pronunţe
c.
pot fi realeşi o singură dată

ANS: A

43. Partenerii Curţii Constituţionale la controlul constituţionalităţii legii sunt:

a.
Preşedinţii Camerelor Parlamentului şi Guvernul
b.
Preşedintele României
c.
autorităţile administraţiei publice

ANS: A

44. Judecătorii Curţii Constituţionale sunt:

a.
aleşi de Parlament
b.
numiţi de Preşedintele României
c.
aleşi în mod egal de fiecare Cameră a Parlamentului şi de Preşedintele României
ANS: C

45. Judecătorii se bucură:

a) de imunitate
b) de inamovibilitate
c) de iresponsabilitate pentru voturile şi opiniile exprimate în exerciţiul mandatului
a.
a
b.
a,b
c.
a,b,c

ANS: C

46. Judecătorii
a) trebuie să fie jurişti
b) sunt independenţi faţă de autorităţile care i-au desemnat
c) pot fi revocaţi de plenul Curţii
a.
a,c
b.
a,b
c.
a,b,c

ANS: B

47. Preşedintele Curţii Constituţionale

a.
este ales pentru un mandat de 3 ani
b.
este ales pentru un mandat de 9 ani
c.
nu poate fi reales

ANS: A

48. Controlul constituţionalităţii legii:

a.
este numai a priori
b.
este a priori si a posteriori
c.
abstract poate fi invocat şi în cadrul unui proces

ANS: B

49. Care din următoarele informaţii este corectă:

a.
controlul extern prevalează asupra controlului intern (substanţial)
b.
controlul intern prevalează controlului extern
c.
controlul intern şi cel extern au aceeaşi valoare

ANS: A

50. Decizia prin care se declară neconstituţionalitatea în cadrul controlului anterior:

a.
este obligatorie pentru Parlament
b.
poate fi înlăturată cu o majoritate calificată de 2/3 din numărul total al parlamentarilor
c.
poate fi înlăturată de Preşedintele României

ANS: A

51. Excepţia de neconstituţionalitate:

a.
poate fi invocată numai de instanţa de judecată
b.
poate fi invocată de părţi, de instanţă, cât şi de procuror
c.
nu poate fi înlăturată în nici un caz de către instanţa judecătorească

ANS: B
52. Sesizarea anterioară de neconstituţionalitate poate privi:
a.
legile înainte de promulgare sau după promulgare
b.
ordonanţele de urgenţă
c.
numai legile după adoptare şi până la promulgare

ANS: C

53. Termenul de 5 zile cât legea este la Secretarul General al Camerei este un termen:
a.
de decădere pentru sesizarea Curţii
b.
de protecţie a dreptului de a sesiza Curtea
c.
înlăuntrul căruia şi Preşedintele României poate sesiza Curtea

ANS: B

54. Decizia pronunţată în excepţia de neconstituţionalitate:

a.
poate fi înlăturată de Parlament
b.
este obligatorie numai în procesul în care a fost invocată
c.
este obligatorie erga omnes

ANS: C

55. Deciziile de neconstituţionalitate:

a.
pot fi numai de neconstituţionalitate integrală
b.
pot fi şi de neconstituţionalitate parţială
c.
nu pot fi interpretative
ANS: B

56. Excepţia de neconstituţionalitate:

a) este de ordine publică
b) poate fi invocată în orice fază a unui proces
c) poate fi invocată pentru a se ataca o hotărâre de Guvern
a.
a
b.
a,b
c.
b,c

ANS: B

57. Curtea Constituţională:

a.
face parte din structura instanţelor judecătoreşti
b.
este în afara structurii celorlalte autorităţi publice
c.
este subordonată Parlamentului

ANS: B

58. Care din următoarele acte sunt supuse controlului de constituţionalitate la Curtea
Constituţională:
a.
legea, regulamentul parlamentar, iar prin excepţie de neconstituţionalitate şi ordonanţa
Guvernului
b.
legea, ordonanţa şi hotărârile normative ale Guvernului
c.
legea, hotărârile normative ale Guvernului şi celelalte acte ale administraţiei centrale cu
caracter normativ

ANS: A

59. Controlul se exercită de către Curtea Constituţională prin:

a.
plen
b.
completele de judecată formate din c. judecători, cu recurs la un complet format din 5
judecători
c.
judecătorul raportor, cu aprobarea Preşedintelui Curţii

ANS: A

60. Controlul de constituţionalitate:

a.
se exercită din oficiu în toate cazurile
b.
se exercită din oficiu numai asupra proiectelor de legi constituţionale
c.
se exercită din oficiu şi asupra regulamentelor parlamentare

ANS: B

61. Legile neconstituţionale

a.
sunt cele contrare unei prevederi constituţionale invocate în sesizare
b.
sunt cele contrare unei prevederi constituţionale, chiar dacă nu a fost invocată în sesizare
c.
sunt cele ce nu îşi află temeiul într-un text constituţional expres

ANS: A

62. Decizia Curţii Constituţionale în cadrul controlului anterior este:

a.
obligatorie
b.
de recomandare
c.
poate fi înlăturată
ANS: A

63. Sesizarea Curţii Constituţionale se face:

a.
de către Avocatul Poporului, atât în cadrul controlului anterior, cât şi a celui posterior
b.
de către părţile care au invocat excepţia în cazul controlului a priori
c.
de către orice persoană care justifică un interes legitim în cazul atât al obiecţiei cât şi al
excepţiei de neconstituţionalitate

ANS: A

64. Sesizarea Curţii Constituţională poate fi:

a.
orală
b.
numai scrisă şi motivată
c.
direct în faţa Curţii Constituţionale de către părţile dintr-un proces.

ANS: B

65. Punctele de vedere ale partenerilor Curţii Constituţionale în cadrul controlului

anterior şi al regulamentelor parlamentare sunt:
a) obligatorii de a fi cerute
b) au valoare unor probe
c) sunt consultative pentru decizia Curţii
a.
a,b
b.
a,c
c.
a,b,c

ANS: B

66. Prin invocarea excepţiei de neconstituţionalitate se naşte:

a.
un raport triunghiular între titularul excepţiei, instanţă şi judecătorul constituţional
b.
un raport între titularul excepţiei şi instanţă
c.
un raport între titularul excepţiei şi judecătorul constituţional

ANS: A

67. Cauzele de inadmisibilitate:

a.
pot fi constatate din oficiu sau la cerere de către instanţa de judecată
b.
se constată numai de către instanţa de judecată şi niciodată de Curtea Constituţională
c.
părţile pot renunţa expres la invocarea lor

ANS: A

68. Preşedintele Curţii

a) este ordonator de credite
b) poate fi revocat de judecători
c) este reeligibil
a.
a,b
b.
a,c
c.
b,c

ANS: C

69. Declararea neconstituţionalităţii unui tratat internaţional poate avea drept consecinţe:
a) modificarea Constituţiei pentru punerea ei în acord cu tratatul internaţional
b) renegocierea tratatului, dacă acest lucru este posibil
c) ratificarea cu rezerve, dacă tratatul permite acest lucru
a.
a,b,c
b.
a,c
c.
b,c
ANS: A

70. Care din următoarele afirmaţii este adevărată:

a) partea care a invocat excepţia de neconstituţionalitate poate oricând renunţa la aceasta
b) excepţia de neconstituţionalitate nu poate fi invocată de către martori, experţi,
interpreţi
c) excepţia de neconstituţionalitate poate fi invocată de reprezentanţii legali (tutorii,
curatorii) în numele şi în interesul reprezentaţilor
a.
a,b,c
b.
a,c
c.
b,c

ANS: C

71. Care din următoarele afirmaţii este adevărată:

a) cauzele de inadmisibilitate ale excepţiei de neconstituţionalitate au caracter imperativ
şi sunt de ordine publică
b) actul prin care Curtea îşi declanşează procedură de control este însăşi excepţia de
neconstituţionalitate
c) procesul de drept comun este suspendat pe perioada soluţionării excepţiei de către
Curte
a.
a,b,c
b.
a,c
c.
b,c

ANS: B

72. Care din următoarele situaţii reprezintă cauze de inadmisibilitate ale excepţiei de
neconstituţionalitate:
a.
invocarea excepţiei în faţa unei instanţe de arbitraj comercial
b.
neîndeplinirea obligaţiei de motivare a excepţiei de neconstituţionalitate
c.
invocarea excepţiei de neconstituţionalitate cu privire la o hotărâre de Guvern

ANS: B

73. Soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate presupune:

a) două faze procesuale, una scrisă şi una contencioasă
b) o procedură gratuită
c) suspendarea excepţiei de drept comun
a.
a,b
b.
a,b,c
c.
b,c

ANS: B

74. Verificarea constituţionalităţii legii de revizuire a Constituţiei presupune:

a) sesizarea din oficiu a Curţii
b) luarea deciziei cu majoritatea absolută a judecătorilor
c) se face şi cu privire la limitele revizuirii Constituţiei
a.
a,c
b.
a,b,c
c.
b,c

ANS: A

75. Care din următoarele afirmaţii este adevărată:

a.
contestaţia având ca obiect constituţionalitatea unui partid politic poate fi formulată de
către Guvern
b.
decizia prin care se declară neconstituţionalitatea unui partid politic poate fi atacată la
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie
c.
contestaţia având ca obiect constituţionalitatea unui partid politic poate fi formulată de
preşedintele uneia din Camerele Parlamentului, fără acordul plenului

ANS: A

76. Care din următoarele afirmaţii este adevărată:

a.
decizia Curţii cu privire la suspendarea din funcţie a Preşedintelui României este
obligatorie pentru Parlament
b.
Preşedintele României poate fi demis cu votul majorităţii absolute a parlamentarilor celor
două Camere
c.
contenciosul electoral privind alegerile prezidenţiale are loc numai în faţa Curţii
Constituţionale

ANS: C

77. Decizia de admiterii a sesizării în cadrul controlului anterior de constituţionalitate a

legii are ca efect:
a) întreruperea procedurii de promulgare
b) deschiderea procedurii complementare de reexaminare a legii
c) obligarea Parlamentului de a pune de acord prevederile legii cu cele ale Constituţiei în
termen de cel mult 10 zile de la publicarea deciziei
a.
a,b
b.
a,b,c
c.
b,c

ANS: A

78. Care din următoarele afirmaţii este adevărată:

a.
controlului de conformitate intervine în ipoteza în care norma legală preia, dezvoltă şi
concretizează conţinutul normei constituţionale
b.
interpretarea în funcţie de schimbarea condiţiilor social-economice existente este cea mai
des uzitată metodă de interpretare
c.
în situaţiile prevăzute de legea organică a Curţii, aceasta este legislator pozitiv

ANS: A

79. Care din următoarele afirmaţii este adevărată:

a.
Curtea nu poate modifica sau completa dispoziţia legală supusă controlului
b.
în situaţii expres prevăzute de lege, Curtea se poate pronunţa asupra modului de
interpretare sau de aplicare a legii
c.
în toate cazurile, controlul se exercită numai la sesizare

ANS: A

80. Care din următoarele afirmaţii privind controlul preventiv este adevărată:
a) reprezintă un mijloc de apărare a minorităţii politice parlamentare în disputa sa cu
majoritatea
b) este inadmisibil faţă de o lege, tratat sau acord internaţional în vigoare
c) poate fi declanşat ca urmare a unei excepţii de neconstituţionalitate
a.
a,b
b.
a,c
c.
b,c

ANS: A

81. Care din următoarele afirmaţii privind controlul ulterior este adevărată:
a.
poate avea ca obiect constituţionalitatea regulamentelor parlamentare
b.
este limitat în timp
c.
poate fi declanşat şi de către Avocatul Poporului

ANS: C
82. Care din următoarele afirmaţii este adevărată:
a) competenţa Curţii, ca unică autoritate de jurisdicţie, poate fi contestată la Înalta Curte
de Casaţie şi Justiţie
b) Preşedinţii Camerelor Parlamentului şi Guvernul sunt partenerii Curţii în toate
cazurile, fiind obligatoriu să li se ceară punctul de vedere
c) procedura jurisdicţională se completează cu regulile procedurii civile, în măsura în
care legea organică a Curţii nu prevede o altă regulă specială
a.
a,b
b.
a,c
c.
b,c

ANS: C

83. Care din următoarele afirmaţii este adevărată:

a.
cererile adresate Curţii sunt scutite de taxe de timbru
b.
în toate cazurile, decizia Curţii se ia cu majoritatea absolută
c.
deciziile Curţii sunt opozabile erga omnes

ANS: A

84. Care din următoarele afirmaţii este adevărată:

a.
controlul ordonanţelor simple ale Guvernului este un control concret
b.
controlul regulamentelor Parlamentului este un control preventiv
c.
controlul tratatelor internaţionale este un control concret

ANS: A

85. Care din următoarele afirmaţii este adevărată:

a.
Curtea Constituţională validează rezultatele referendumului local
b.
referendumul este o formă de exprimare a democraţiei semi-directe
c.
Preşedintele României este demis de popor prin referendum

ANS: B

86. Care din următoarele afirmaţii este adevărată:

a.
Curtea Constituţională validează rezultatele alegerilor parlamentare
b.
Curtea Constituţională realizează un control în fapt şi în drept
c.
natura juridică a Curţii este politico - jurisdicţională

ANS: C

87. Care din următoarele situaţii reprezintă cauze de inadmisibilitate ale excepţiei de
neconstituţionalitate:
a) atacarea unei ordonanţe după aprobarea ei prin lege
b) ridicare excepţiei cu privire la tratatele sau acordurile internaţionale controlate anterior
promulgării
c) excepţia admisă nu poate fi reiterată
a.
a,c
b.
a,b
c.
a,b,c

ANS: C

88. Care din următoarele trăsături caracterizează controlul de constituţionalitate pe calea

excepţiei de neconstituţionaliate:
a) control abstract
b) control ulterior
c) control concret
a.
a,c
b.
b,c
c.
b

ANS: B

89. Excepţia de neconstituţionalitate poate fi ridicată în mod direct de către:

a.
Avocatul Poporului
b.
Procurorul general al României
c.
Ministrul justiţiei

ANS: A

90. Excepţia de neconstituţionalitate într-un proces civil este ridicată cel mai des de către:
a.
pârât
b.
reclamant
c.
instanţă, din oficiu

ANS: A

91. Actul prin care este sesizată Curtea, ca urmare a ridicării unei excepţii de
neconstituţionalitate se numeşte:
a.
apel
b.
adresă
c.
încheiere

ANS: C

92. Controlul anterior de neconstituţionalitate este declanşat cel mai des de:
a.
50 de deputaţi sau b.5 de senatori
b.
Guvern
c.
Procurorul general al României

ANS: A