Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Aparate de Comutatie de Inalta Tensiune PDF
Aparate de Comutatie de Inalta Tensiune PDF
ÎNALTĂ TENSIUNE
1
Referitor la rolul aparatelor de comutaţie în schemele electrice de conexiuni
Întreruptorul de înaltă tensiune (Um > 1000 V) este un aparat de comutaţie capabil
să închidă (să întrerupă sau să deconecteze)
să deschidă (să stabilească sau să conecteze)
un circuit, în condiţiile în care acesta este parcurs
de curentul normal de lucru
de curenţi anormali (suprasarcină sau scurtcircuit)
Are deci rol de C-comutaţie şi P-protecţie.
Cu ele se realizează toate operaţiile de închidere, deschidere în regim de mers în gol,
de mers la sarcină normală sau la scurtcircuite. Întreruptorul prezintă două stări stabile:
"anclanşat" - când are o impedanţă echivalentă teoretic nulă practic foarte mică şi
"declanşat" - când impedanţă echivalentă este teoretic infinită, practic are o valoare
extrem de mare. Pentru contactul principal al întreruptorului, termenii ce trebuie folosiţi
sunt "închis" şi respectiv "deschis", evitându-se confundarea stării echipamentului cu
poziţia contactului său principal.
Întreruptoarele sunt elementele importante cele mai solicitate, mai complexe şi mai
scumpe din instalaţii. Ele trebuie montate în schemă astfel încât să poată fi uşor
revizuite, reparate sau înlocuite.
Separatorul poate fi totuși utilizat pentru a deschide sau închide un circuit dacă
a. curentul care trebuie întrerupt sau stabilit este un curent de intensitate neglijabilă, de
exemplu curenţi de mers în gol la transformatoare de forţă de putere mică sau la LEA
(linii electrice aeriene) scurte;
b. deschiderea sau închiderea separatorului se face dacă tensiunea pe fiecare dintre cele
2 borne ale polului de separator este aceeași înainte de efectuarea manevrei și nu se
schimbă ca urmare a manevrei
6
Principalele subansambluri din structura unui pol de separator
Pe cadrul metalic (1) se montează coloanele izolante (3)
(1) – cadru metalic
care se pot roti prin intermediul axelor de acționare și
(2) - dispozitiv de acționare
(3) - coloane izolante (izolatoare suport nestrăpungibile) suporților lagăr (5). Fiecare suport lagăr conține câte doi
(4) - calea de curent rulmenți cu bile care, la variantele moderne, sunt cu
(5) - suporți lagăr autoungere și nu necesită mentenanță. Separatorul se
deschide prin rotirea cu 90O a coloanelor izolante ceea ce
determină deschiderea căii de curent la mijloc și formarea
distanței de separare în aer
Calea de curent
pentru curent
nominal 2500 A,
cu legături
flexibile din cupru
în interiorul
capului de
acționare
Calea de curent conține cele două semicuțite portcontact 9a și b - din țeavă de aluminiu, cu un diametru exterior suficient pentru
a evita apariția descărcării corona în regim normal de funcționare (diametrul crește o dată cu creșterea tensiunii nominale) și o
arie a secțiunii transversale care depinde de curentul nominal al aparatului.
Semicuțitele sunt asamblate prin contacte fixe nedemontabile cu capetele de acționare 6. În interiorul fiecăruia dintre cele două
capete de acționare există contacte glisante pentru menținerea legăturii electrice dintre capul de acționare (care se rotește în
timpul manevrei de închidere sau deschidere) și borna aparatului (8) care rămâne fixă fiind solidară cu calea principală de
curent. În exemplul prezentat contactul glisant este asigurat cu rulmenți iar transferul curentului între borna aparatului (8) și
semicuțitul 9a se face cu conexiunile flexibile (7), pentru a proteja lagărul care în acest fel are numai funcție mecanică.
Se folosesc și alte soluții (a se vedea slide-ul următor).
Contactul principal este format din două piese mobile de contact 10a (contact tip deget cu 4 elemente) și 10b (cuțit trapezoidal).
Piesele de contact sunt acoperite cu AgC pentru micșorarea rezistenței de contact și asigurarea, în același timp, a lubrifierii
uscate a suprafeței pieselor. Degetele 10a sunt dintr-un material auto-elastic și nu necesită prezența resoartelor pentru
asigurarea forței de apăsare pe contact. La scurtcircuit, divizarea curentului prin cele patru degete creează o forță suplimentară
de apăsare care se adaugă celei existente în mod normal, împiedicând deschiderea intempestivă a polului (a se revedea cap.
Contact electric) La manevrarea separatorului în prezența depunerilor de gheață pe aparat, cuțitul 10b poate să spargă un strat
de până la 20mm grosime până la deschiderea contactului sau înainte de închiderea contactului.
8
Detalii constructive pentru separator rotativ ABB cu
două coloane și deschidere în plan orizontal 9
Detaliul 1 (slide 9) - Deoarece coloanele se rotesc atunci când separatorul este acționat, contactul
dintre borna aparatului (prin care acesta este racordat la circuitul primar) și subansamblul semicuțit
portcontact (dreapta și stânga) este un contact glisant (contact pentru care una dintre piesele de contact
se mișcă în raport cu cealaltă). În cazul separatorului analizat, contactul din interiorul capului de
acționare utilizează o piesă de contact de tip tulipă (solidară cu brațul separatorului) și o piesă de contact
tip tijă (solidară cu borna aparatului). Tija este vizibilă în interiorul capacului de protecție.
10
1
Armătură anticorona
(reduce și uniformizează
câmpul electric
3
4
În figurile 1 la 4 una dintre piesele de contact este formată din perechi de contacte deget. Forța de apăsare pe interfața de contact
este asigurată cu resoarte din oțel de arc (vizibile în fig. 3). Numărul de perechi de contacte deget depinde de curentul nominal al
aparatului
Cuțitul (a II-a piesă de contact) poate avea diferite forme pentru tensiuni nominale până la 72 kV (fig. 1 și 3) dar devine obligatoriu
tubular pentru tensiuni mai mari (fig. 2 și 4). În figura 4 câmpul electric din zona contactului este redus și uniformizat cu ajutorul
armăturii anti-corona. Există și alte geometrii folosite pentru acest tip de armătură 11
Separatoarele de înaltă tensiune sunt fabricate în construcție monopolară (pol de separator). Pentru a forma
construcții tripolare, fazele se amplasează la o distanță de separare care asigură un nivel de izolație
corespunzător solicitărilor electrice care apar între faze.
Polii sunt cuplați mecanic prin tije de legătură care transmit mișcarea fazei motoare către fazele pasive
asigurând deschiderea simultană a celor trei faze.
Fiecare pol de separator este prevăzut cu un cuțit de legare la pământ. Acesta execută o mișcare de rotație în
plan vertical simultan cu mișcarea cuțitelor principale în plan orizontal; la sfârșitul operației de deschidere, cuțitul
de legare la pământ scurtcircuitează coloana izolantă asigurând legarea la pământ a uneia dintre cele două
borne ale separatorului
Cuțitele de legare la pământ sunt de asemenea cuplate între ele astfel încât mișcarea fazei motoare să fie
transmisă fazelor pasive.
Faza se numește motoare Izolația între faze este asigurată
deoarece dispozitivul de de distanța menținută între doi
acționare este cuplat la poli consecutivi. Această
această fază. distanță crește cu creșterea
tensiunii nominale a aparatului
12
Cotele de gabarit pentru un separator rotativ cu două coloane
(explicații în slide-ul care urmează)
13
a c
b
Dispunerea paralelă a polilor (b). Deoarece în timpul rotaţiei
izolatoarelor unui pol cuţitele port contact se apropie de polii
vecini, se poate utiliza dispoziţia în linie (c)
În tabel sunt date cotele de gabarit ale aparatului pentru tenisuni nominale până la 550 kV.
Cota D (înălțimea coloanei izolante) asigură izolația fază- pământ
Cota F (distanță minimă de separație în aer între cuțite în poziția deschis ) asigură izolația longitudinală
Cota (Pmin – E) asigură izolația între faze la dispunere tip (b)
Cota (Pmin – A) asigură izolația între faze la dispunere tip (c)
Se observă creșterea tuturor cotelor de gabarit o dată cu creșterea tensiunii nominale
In primele doua imagini se poate observa arcul electric in aer care apare la inceputul manevrei datorita
circulatiei unui curent capacitiv de intensitate foarte mica (1...50 mA) care se stinge o data cu cresterea
distantei dintre contacte.
Principalele condiţii pe care trebuie să le îndeplinească toate tipurile de separatoare sunt:
1. - poziţiile închis şi deschis ale separatorului să fie uşor vizibile;
2. - în poziţia deschis să asigure izolaţia necesară între polii săi; nivelul de izolație corespunzător
distanței de separație în aer în poziția deschis, trabuie să fie cu 15 – 20 % mai mare decât nivelul de
izolație asigurat de aparat între fază și pământ;
3. - în poziţia închis să suporte curentul nominal fără încălzirea zonei de contact (corespunzător,
rezistența de contact în regim de lungă durată trebuie să fie de valoare mică ceea ce se obține prin
valori mari ale presiunii cu care se face contactul);
4. - în poziţia închis să suporte curentul de scurtcircuit fără a se deteriora, deci să aibă o stabilitate
termică (în regim de scurtă durată) şi o stabilitate electrodinamică mare; piesele de contact trebuie
realizate astfel încât presiunea pe contact să crească în condiții de scurtcircuit pentru a evita
deschiderea accidentală a aparatului sub acțiunea forțelor electrodinamice;
5. - separatoarele de exterior trebuie să reziste bine la acţiunea agenţilor atmosferici (chiciură, ploaie,
vânt, frig, căldură);
6. - dispozitivul său de acţionare să fie inter-blocat cu întreruptorul, astfel încât numai dacă acesta este
deschis să se poată face manevra;
7. - separatoarele cu cuţite de punere la pământ trebuie asigurate cu blocaj care să evite punerea fazei
la pământ;
8. construcţia să fie simplă, comodă pentru transport, montaj şi exploatare.
Variația în timp a
curentului de scurtciruit
care stă la baza definirii
curentului de rupere
19
Puterea de rupere la declanşarea trifazată, Sr
S r = 3 ⋅ I r ⋅U n
20
Curentul nominal de rupere Ir,n este parametrul cel mai important al întreruptorului de înaltă tensiune, reprezentând cel
mai mare curent pe care îl poate întrerupe în mod sigur, într-un circuit în care :
- tensiunea de frecvenţă industrială corespunde tensiunii nominale a întreruptorului,
- Tensiunea Tranzitorie de Restabilire (TTR) corespunde valorilor nominale standardizate
- respectând un anumit ciclu de funcţionare
- fără nici o avarie care să-i afecteze funcţionarea ulterioară
În situaţia în care tensiunea reţelei diferă de cea nominală a întreruptorului, cel mai mare curent pe care poate să-l
întrerupă în mod sigur şi în aceleaşi condiţii se numeşte curent de rupere Ir .
Valoarea curentului nominal de rupere influenţează direct construcţia camerei de stingere.
Curentul nominal de anclanşare pe defect este un parametru definit pentru situațiile în care anclanşarea se produce în
prezenţa unui defect (scurtcircuit). Este cel mai mare curent de scurtcircuit pe care întreruptorul îl poate stabili fără să se
avarieze şi să îşi afecteze funcţionarea ulterioară. Valoarea curentului nominal de anclanșare pe defect determină
construcţia contactelor si puterea mecanismului de acţionare
Diferenţa dintre curentul de rupere şi curentul de anclanşare
La închiderea circuitului, piesa de contact mobilă, acţionată de dispozitivul de acţionare, se apropie de contactul fix. Cele
două piese de contact se află la potenţiale diferite iar diferenţa de potenţial se aplică distanţei de separaţie dintre ele. Prin
apropierea piesei de contact mobile, distanţa de separaţie scade; atunci când distanţa de separaţie devine mai mică
decât distanţa de izolaţie corespunzătoare tensiunii aplicate la bornele ei, intervalul inter-contacte este străpuns, apare un
arc electric prin care se stabileşte circulaţia de curent din circuit. Lungimea acestui arc electric scade rapid, până la
anulare, prin apropierea piesei de contact mobile de piesa fixă; prezenţa arcului la închiderea circuitului nu reprezintă o
solicitare termică deosebită pentru piesele de contact.
22
(B) Soluții constructive pentru întreruptoare de înaltă tensiune
Există două soluții constructive principial diferite: 1 - cu anvelopă izolantă (din porţelan sau materiale
compozite) Live Tank (LT) – camera de stingere se află în
interiorul unei anvelope izolante umplută cu agent de stingere
(care are și funcție de mediu izolant în poziția deschis a
întreruptorului). Anvelopa poate fi în poziție verticală sau
orizontală. În ambele situații, anvelopa este susținută de un
suport izolant care asigură izolația fază-pământ (atât în
exteriorul suportului (prin înălțimea izolatorului și lungimea
liniei de fugă) cât și în interior (prin umplerea izolatorului
suport cu un mediu izolant (gaz, ulei, nisip, etc.)
Izolația între faze este asigurată de distanțele în aer care
separă polii întreruptorului
Izolația longitudinală (distanța între piesele de
contact în poziția deschis a întreruptorului)
este asigurată de agentul de stingere a arcului
care este și mediu izolant.
(d) (e)
Deși în componența întreruptoarelor live-tank și dead-tank sunt prezente aceleași subansambluri, soluțiile constructive adoptate pentru realizarea lor
diferă substanțial (în special în ceea ce privesc subansamblurile cale de curent și izolație (fază-pământ și între faze).
a) Intreruptor LT cu o singură cameră de stingere montată vertical; are un singur dispozitiv de acționare (acționare tripolară), izolația fază pământ
este asigurată de un singur suport izolant
b) Intreruptor LT cu o singură cameră de stingere montată vertical; are trei dispozitive de acționare (acționare monopolară), izolația fază pământ
este asigurată de un suport izolant format din două elemente înseriate
c) Intreruptor LT cu două camere de stingere montate vertical; are trei dispozitive de acționare (acționare monopolară), izolația fază pământ este
asigurată de un suport izolant format din trei elemente înseriate
d) Intreruptor DT (fiecare dintre cei trei poli sunt amplasați în câte o cuvă metalică), acționare tripolară (cu un singur dispozitiv de acționare)
e) Intreruptor DT (fiecare dintre cei trei poli sunt amplasați în câte o cuvă metalică), acționare unipolară (fiecare pol este acționat independent de
propriul său dispozitiv de acționare)
Variantele constructive pentru ambele tipuri de întreruptoare (live-tank și dead-tank) depind de tensiunea nominală pentru care este realizat aparatul
(subansamblul izolație depinzând de această caracteristică). La LV crește înălțimea suportului izolant, la DT crește înălțimea trecerilor izolante
(partea situată în aer)
24
Secțiune printr-un pol de întreruptor cu Secțiune printr-un pol de întreruptor
SF6 de tip dead tank cu SF6 de tip live tank
Schema electrică
Zona TC în detaliu
Dispozitivul de acționare
rotește tija (6) . Mișcarea de
rotație este convertită în
mișcare de translație a
pieselor mobile de contact cu
ajutorul mecanismului (4)
1 – calea de curent; 2 – trecere izolantă (umplută cu SF6); 3 – înfășurări 1 – calea de curent; 2 – camera de stingere; 3 – anvelopă de
secundare ale transformatorului de curent (TC) înfășurarea primară fiind chiar porțelan (izolantă); 4 – mecanism de acționare a pieselor de
calea de curent; 4 – camera de stingere (CS); 5 – anvelopa metalică la contact mobile (mecanism cu pârghie cotită); 5 – izolator suport
potențialul pământului, umplută cu SF6 pentru asigurarea izolației fază-pământ a (porțelan umplut cu SF6); 6 – tija de legătură cu dispozitivului de
camerei de stingere. acționare (din material izolant).
Comparație între soluțiile constructive dead-tank și live-tank pentru întreruptoare care folosesc ca mediu de stingere SF6
Pentru soluția dead-tank calea de curent este adusă în interiorul anvelopei metalice prin trecerile izolante (2) iar în zona de
pătrundere în anvelopa metalică este creat un spațiu în care să poată fi montate transformatoare de curent. Zona de amplasare a
TC este reluată în detaliu în stânga.
Pentru soluția live-tank camera/camerele de stingere sunt conținute în anvelopele izolante (3). Varianta din desen este cu două
camere de stingere înseriate (conform schemei electrice); piesele mobile de contact se mișcă simultan cu ajutorul mecanismului
(4) cuplat printr-un lanț cinematic din material electroizolant (6) cu dispozitivul de acționare al polului de întreruptor.
25
Referitor la trecerile izolante din structura unui întreruptor dead-tank
Izolatorul de trecere are o formă şi o distanţă minimă adecvată performaneloe dielectrice ale fiecăruia dintre cele două medii
izolante (aer respectiv mediu izolant intern - ulei sau SF6). Distanţa minimă de izolaţie şi linia de fugă sunt mai mari în aer
decât în mediul izolant de ulei sau SF6 deoarece performanţele aerului pentru solicitări dielectrice sunt mult inferioare
celorlalte medii izolante.
26
Întreruptoare cu anvelopă izolantă (live tank)
Agent de stingere a arcului și mediu izolant
hexafluorură (SF6) la diferite presiuni
27
Întreruptor cu SF6 monopolar Întreruptoare cu anvelopă metalică (dead tank)
Agent de stingere a arcului și mediu izolant
hexafluorură (SF6) la diferite presiuni
30
AMPLASARE instalații cu funcționare în interior
instalații cu funcționare în exterior (expuse acțiunii factorilor de mediu)
1 2
32
cu izolație normală
GRADUL de IZOLARE cu izolație întărită
cu izolație pentru medii intens poluate
soluţii pentru creşterea liniei de fugă a izolaţiei externe pentru suporți izolanți și anvelope izolante
Distanță disruptivă exterioară
RENURI
Menținând distanța disruptivă exterioară constantă creșterea liniei de fugă se poate obține prin
creșterea numărului de fuste,
alternarea fustelor cu diametru mare cu fuste cu diametru mic (acestea din urmă vor fi protejate de
ploaie datorită ecranului oferit de fustele de diametru mare)
adoptarea unui profil cu renuri pentru partea interioară a fustei
33
MODUL de RACORDARE în cu racordare fixă demontabilă (prin bulonare)
CIRCUITUL PRIMAR debroșabile
35
CARACTERISTICILE SUBANSAMBLULUI de ACȚIONARE
MR – cu electromotor si resort, MRL – cu motor si resort cu libera deschidere, MRI – cu motor si resort pentru interior
36
37
NUMĂRUL CAMERELOR DE STINGERE DE PE FIECARE FAZĂ
39de rupere
RATED VOLTAGE=tensiune nominală, RATED CURRENT=curent nominal; CIRCUIT BREAKING CAPACITY=capacitate
Principiul modularizării aplicat la întreruptoare ortojectoare (IO) de înaltă tensiune.
Întreruptorul este din categoria -cu ulei puțin-
Un = 110 kV Subansambluri tipice
1-şasiu
2-coloană izolantă
3-carter (*)
4-cameră de stingere
(*) la acest tip de întreruptor subansamblul dispozitiv de
acționare are două părți:
- mecanismul de acționare amplasat la bază (anvelopa
metalică care îl protejează este legată la pământ)
- carterul (reperul 3), conține lanțul cinematic care
acționează piesele mobile de contact din interiorul
camerelor de stingere, funcționează la potențialul căii de
curent
Cele 2 părți al dispozitivului de acționare sunt legate
printr-un sistem de tije din material electroizolant
amplasate în interiorul coloanei izolante
distanța disruptivă
exterioară
Acest tip de întreruptor a fost produs la Electroputere Craiova și echipează multe
dintre stațiile sistemului electroenergetic național.
Sunt întreruptoare cu comandă unipolară (se realizează cu poli independenţi cu
un dispozitiv de acţionare pe pol) sau tripolară (un singur dispozitiv de acţionare
pentru cei trei poli – la 110 kV)
Se realizează pentru Um - 123 (145) kV, 245 kV , 420 kV; In - 1600 şi 2000 A
Constructiv, asigură un înalt grad de tipizare, avînd la bază o cameră de stingere
modul cu parametrii nominali : tensiune = 85 kV ; curent nominal = 1600 A;
curent de rupere simetric =31,5 kA
Camerele de stingere modul se înseriază într-un montaj V, cuplându-se astfel
electric şi mecanic între ele şi, împreună, se cuplează mecanic cu dispozitivul de
acţionare Fiecare ansamblu V este montat pe o coloană-suport izolantă proprie
40
Un = 220 kV La creșterea tensiunii nominale
- se înseriază două camere de stingere la
220kV și 6 camere de stingere la 400kV,
- prin înseriere se urmărește divizarea TTR
astfel încât fiecărei camere de stingere să îi
revină numai o fracțiune din tensiunea totală;
- crește înălțimea coloanei-suport izolante;
distanța disruptivă exterioară a coloanei este
de 1511mm la 110 kV, 2842mm la 220kV și
3523mm la 400kV; creșterea este necesară
pentru asigurarea izolației fază-pământ
- crește distanța dintre poli de la minim
2000mm pentru 110kV la 4500mm pentru
220kV și 6000mm la 400kV; creșterea este
necesară pentru asigurarea izolației între faze
Sunt prezente aceleași subansambluri indicate în
schița variantei pentru 110 kV a întreruptorului
distanța disruptivă
exterioară
Un = 400 kV
OBSERVAȚIE
Creșterea numărului de camere de
stingere înseriate NU MODIFICĂ
curentul de rupere al întreruptorului.
Se modifică însă puterea de rupere prin
creșterea tensiunii la care este distanța disruptivă
întreruptă circulația de curent exterioară
41