Sunteți pe pagina 1din 15

EVALUAREA ȘI SFÂRȘITUL LECȚIEI

Evaluarea elevilor la clasă.


Urmează o parte a lecției foarte interesantă dar și foarte dificilă. Spre exemplu, la
evaluarea pe care o realizăm în clasă la lecția despre clorura de sodiu (sarea de
bucătărie) nu o să îi întreb pe elevi care sunt caracteristicile clorurii de sodiu ci o
să îi întreb ce consecințe decurg din proprietățile fizico-chimie ale clorurii de sodiu
și cum se manifestă în viața de toate zilele.
Și atunci:
În loc să spună că sarea este higroscopică vor spune că ținem sarea de bucătărie
la loc uscat pentru a nu se umezi.
În loc să spună că sarea de bucătărie (Na+) reține 3 molecule de apă vor spune
că dacă e consumată în exces sarea de bucătărie reține apă în organism și crește
tensiunea arterială.
În acest mod nu vor mai memora doar niște proprietăți ale unei substanțe, pe
care, în timp, probabil că le vor mai și uita, ci vor ști ce să facă cu informațiile noi
primite, vor crea asocieri și își vor crea deprinderi care le vor fi de folos în viață.
După evaluarea formativă realizată prin diferite metode voi oferi feedback
pentru fiecare dintre elevii clasei.
Aprecierea fiecăruia dintre elevi o voi face dintr-o perspectivă pozitivă, folosind
cuvinte potrivite pentru fiecare. În nici un caz nu voi jigni, certa, admonesta pe
cineva în fața clasei.
Feedback-ul trebuie să îi facă pe elevi să înțeleagă unde sunt cu procesul de
învățare, ce progrese au făcut, cum știu să utilizeze noțiunile învățate și, mai ales,
să le dea încredere că pot mai mult și mai bine pe viitor.
Pe tot parcursul orei voi asigura managementul clasei astfel încât să se poată
îndeplini obiective stabilite. Voi ști în permanență ce se întâmplă cu fiecare dintre
elevi în clasă, chiar și atunci când scriu ceva la tablă.
Voi gestiona cu calm, blândețe dar și cu fermitate orice tentativă de a deranja
clasa, folosind diferite metode: mersul prin clasă, priviri sau gesturi semnificative,
cuvinte spuse în șoaptă etc.
În situația în care vreunul dintre elevi nu a fost monitorizat cum trebuie și are o
izbucnire violentă sau un acces de furie, iau o distanță de siguranță față de el și
aplic mai întâi ”regula celor 5 secunde”. În acest timp scurt nu spun nimic, trag aer
în piept și încerc la rândul meu să-mi reglez emoțiile și să mă calmez (și profesorii
sunt oameni). Abia apoi, printr-o metodă adecvată, învățată din experiență sau
sugerată la întâlnirile pe care noi, profesorii, le avem cu psihologul școlii, cu mult
calm voi aplana / rezolva situația, discutând ulterior cu dirigintele clasei și, după
caz, cu conducerea școlii sau cu părinții.
Este posibil să le dau sau nu teme pentru acasă.
Decizia va fi luată în funcție de colectivul de elevi precum și de politica școlii în
legătură cu această problemă.
De-a lungul timpului experții în educație au avut păreri diferite, uneori
exacerbând importanța temelor pentru acasă, alteori minimalizând-o.
Se apreciază unanim că eficiența temelor pentru acasă este mai mică la ciclul
primar.  Se estimează că durata temelor pentru acasă la clasa a I-a nu trebuie să
depășească 5 minute, putând crește apoi, an de an, cu câte 5 – 10 minute.
Având în vedere și conținutul programului after-school din școala noastră voi
discuta și cu ceilalți colegi și cu conducerea liceului pentru a stabili o conduită
unitară în această problemă.
Și în legătură cu conținutul temelor pentru acasă optica va fi schimbată față de
tradiție. Spre exemplu, la lecția despre iod, dacă le-aș da temă pentru acasă nu i-
aș pune să scrie proprietățile acestei substanțe nici să rezolve câteva probleme
sau reacții chimice.
Le-aș da următoarea temă. Elevii să roage pe cineva din familie să le povestească
ce s-a întâmplat în anul 1986 la Cernobîl (fosta URSS actualmente UCRAINA). Iar
elevii vor trebui să vă explice de ce a trebuit și a fost bine să se folosească atunci
pastile de iod sau sare iodată. Și apoi aș vorbi și cu elevii și cu dumneavoastră,
părinții să vedem cum a fost.
Pe tot parcursul orei voi încerca să am față de toți elevii aceeași atitudine
emoțională, tratându-i cu aceeași atenție, cu același respect.
Știm că și profesorii au stări emoționale diferite. Am văzut în cariera mea
profesori care aveau sentimente diferite față de elevi și, în consecință, așteptări
diferite.
Cu alte cuvinte unii elevi le erau simpatici, alții, antipatici. Pe cei simpatici îi
antrenau mai mult la lecții, îi lăsau un timp mai mare să vorbească, îi încurajau
prin vorbe și gesturi.  Cu cei antipatici se purtau exact pe dos.  Este una din marile
greșeli pe care le pot face profesorii. Indiferent de starea lor emoțională
profesorii trebuie să aibă același tip de așteptări de la elevi cu care trebuie să se
poarte la fel.
La un moment dat, pe parcursul anului școlar aș proceda la ”umanizarea lecției și
a profesorului”.
Profesorii nu sunt nici eroi, nici superumani. Sunt oameni obișnuiți pregătiți să
contribuie la cea mai grea misiune – educarea elevilor pentru viață.
Teoriile moderne și realitățile lumii în care trăim arată că între profesori și elevi
trebuie să se instaureze o relație în care să primeze dialogul, încrederea,
sinceritatea.
Profesorii trebuie uneori să se demitizeze, să se prezinte așa cum sunt ca oameni
ceea ce va face ca respectul reciproc să crească. Când voi aprecia că relațiile mele,
ca profesor, cu elevii, tind către o stare de normalitate, de dialog și de început de
respect reciproc, le-aș povesti câte ceva din viața și activitatea mea.  Le-aș spune
că indiferent ce responsabilități sociale și profesionale am avut nu am renunțat
niciodată la activitatea de la clasă, cu elevii.
Ca profesor am avut și am mari satisfacții profesionale. Am lucrat cu mii de elevi.
Toți mi-au fost dragi, pe toți i-am respectat, toți s-au realizat în viață. O să le spun
că le-am dat aceste exemple pentru că sunt sigură că peste ani, o să le vorbesc
elevilor de atunci, în cuvinte elogioase, despre performanțele pe care o să le
obțină ei, elevii de astăzi.
Multă lume mă întreabă dacă în activitatea mea am avut emoții. DA, am avut de
multe ori emoții. Și atunci când am intrat pentru prima dată într-o școală ca
profesor dar și la începutul și sfârșitul fiecărui an școlar.
Dar niciodată nu mi-a fost frică.
În sfârșit a sunat clopoțelul.
În cele 50 de minute am trăit o viață de om. Și pe ziua de azi mai trebuie să repet
o astfel de experiență, cu alte conținuturi, de încă 4-5 ori.
Dar pentru mine ora nu s-a terminat. Mai am de făcut cel puțin trei lucruri.
Să completez datele, la zi, ale orei în catalogul electronic
Să reevaluez critic ora, analizând ce cred că a fost bine și ce mai puțin bine. 
Pentru aceasta pot să cer ajutor conducerii școlii sau altor profesori cu experiență.
Pot, de asemenea, să filmez ora și apoi să analizez înregistrarea.
Să corespondez cu unii dintre părinții elevilor mei, chiar dacă nu le sunt diriginte.
Voi folosi în acest scop infrastructura IT a liceului nostru și voi respecta
procedurile interne stabilite.
Abia acum, în mod formal, ora s-a terminat. Multe întrebări vor persista însă.
Probabil că numai în timp vom ști dacă eu, împreună cu ceilalți colegi, cadre
didactice, ne-am făcut datoria și anume atunci când elevii noștri vor fi pregătiți
pentru viață, nu doar pentru o meserie sau o profesie. Abia atunci ei se vor putea
integra în societate, vor face performanță în plan familial și profesional.

Primul lucru pe care elevul îl învață la ora de chimie este acela că greșeala poate fi
o sursă de învățare, spune profesoara Rodica Răcășanu, care predă această materie
la Colegiul Național „I.L. Caragiale” din Moreni. Iar atunci când nu se mai tem de
greșeală, copiii devin extrem de activi și creativi, lucrează bine unul cu celălalt,
raționează, argumentează.  
Rodica Răcășanu este unul dintre profesorii formați în cadrul proiectului „Chimia
Altfel”, derulat de Centrul de Evaluare și Analize Educaționale, astfel încât să
folosească la clasă metodele inductive, care stimulează curiozitatea copiilor și îi
încurajează să găsească explicații. În momentul în care a început să își schimbe
abordarea, rezultatele s-au văzut imediat. O spun chiar elevii ei.  „La ora de
chimie, fiecare dintre noi este propriul său profesor. Investigăm, descoperim și ne
explicăm singuri utilizând multe metode captivante, inovative,ce te fac să te simți
ca un mic Sherlock Holmes ce încearcă să descopere cheia misterului”, este de
părere Mario Pican, elev în clasa a VII-a.  
Sunteți profesor de chimie de 29 de ani.  Cum a evoluat modul dvs

de predare, cum s-a schimbat el mai ales în ultimul an?


Şi  în viaţa de profesor intervine rutina, apare momentul în care, după nişte ani,
vrei să schimbi ceva. Cu toate că am participat la multe cursuri de perfecţionare,
am constatat că totul este pe hârtie, teoretic, puţin aplicabil sau poate nimic nu mi
se potrivea mie. Balonul cu oxigen a venit din implicarea mea în proiecte diverse şi
multe, din colaborarea cu câteva fundaţii. Am început să observ calitatea
activităţilor acestora, seriozitatea şi profesionalismul celor implicaţi. Și permanent
eram atentă la feedback-ul fiului meu, al elevilor mei. În aprilie 2017, am participat
la cursul “Învăţarea ştiinţelor – abordări metodologice moderne”, pe scurt Chimia
Altfel, curs realizat de Centrul de Evaluare şi Analize Educationale (CEAE). A fost
un  curs extraordinar! În sfârşit e ceva nou, ce mi se potriveşte, care mi-a schimbat
modul de a lucra cu elevii și mi-a schimbat modul de predare în beneficiul elevilor.
 

Cum arata o lecție de chimie „altfel” predată cu ajutorul

metodelor inductive?
Anul acesta  utilizez metodele inductive la clasa a VII-a şi secvenţial la clasele de
liceu. Folosesc învăţarea prin investigaţie şi modelarea, astfel  crescând nivelului
de înțelegere și  interesul elevilor mei  pentru chimie. Primul lucru pe care elevul îl
învață la ora de chimie este acela că greșeala poate fi o sursă de învățare. Când
elevilor nu le mai este teamă de greșeli, devin extrem de activi și creativi. Lucrând
împreună, elevii învață să se asculte unii pe alții, să-și susțină punctele de vedere.
Când găsesc împreună răspunsul corect, fiecare știe că  a avut o contribuție.
Profesorul trebuie să găsească sarcini de învățare care să valorizeze fiecare elev.
Elevii îmi dau permanent feedback. Elevii mei din clasa a VII-a au înţeles că sunt
partenerii mei, că profesoara lor de chimie este în echipa lor. Ce încerc să schimb
în predarea chimiei la liceu? Odată intrat “microbul” chimiei altfel, nu mai există
scăpare, vrei să schimbi demersul didactic permanent prin dezvoltarea gândirii
critice, stimularea curiozităţii,  dobândirea cunoștințelor prin cercetare proprie și în
echipă, autonomie în învățare, formarea unor abilități practice și de aplicare a
cunoașterii dobândite în viața de zi cu zi și, ulterior, în viața profesională. La
începutul unităţii de învăţare formulez întrebarea declanşatoare. S-a întâmplat să
nu fac acest lucru şi am fost atenţionată de elevi, ei au vrut să formulez întrebări la
care să găsească răspunsuri pe parcursul lecţiilor. S-au implicat, s-au
responsabilizat.
 

Ce s-a schimbat în atitudinea copiilor față de știință? Dar în

atitudinea lor față de școală în general?


La această întrebare vor răspunde elevii mei de clasa a VII-a, pe care i-am invitat
să își exprime opinia:  
„Pentru mine clasa a șaptea a început cu o nouă provocare: chimia.Toată lumea,
părinții și alte persoane din familie, prieteni mai mari mă avertizaseră că nu e
glumit. Aveam deja experiența fizicii, o disciplină care presupune efort de
concentrare, lucru continuu și învățare serioasă a formulelor. Dar nimeni nu a
putut să mă pregătească cu adevărat pentru ceea ce avea să urmeze. Chimia Altfel
este pentru mine o ușă deschisă către o lume pe care o descoperi singur în
laboratorul de chimie, ghidat de o doamnă profesoară entuziastă, înseamnă lucrul
în echipă, bucuria succesului și curiozitatea a ce se va  întâmpla în
viitor.” (Cosmin Florea)
„La ora de chimie, fiecare dintre noi este propriul său profesor. Investigăm,
descoperim și ne explicăm singuri utilizând multe metode captivante, inovative,ce
te fac să te simți (cel puţin pe mine) ca un mic Sherlock Holmes ce încearcă să
descopere cheia misterului. Ne folosim mintea mult mai mult decât atunci când
profesorul ne-ar oferi „pe tavă”  explicaţia, consolidându-ne capacitatea de a
pune sub semnul întrebării ceea ce vedem în viata de zi cu zi. Metodele pe care le
folosim, ne captează atenția, ne stârnesc curiozitatea  mult mai mult decât atunci
când memoram ceea ce a fost mai întâi pe tablă, apoi în caietele noastre. Vin cu
mare drag la ora de chimie, și nu doar eu, toţi colegii mei, pe care îi fascinează
metodele de lucru şi ceea ce facem noi la oră. Şcoala din România ar deveni mult
atrăgătoare şi, de ce nu, fascinantă, dacă s-ar aplica aceste metode de lucru şi la
alte materii, nu doar la ştiințe.” (Mario Pican)
“În chimie, am văzut un nou mod de lucru, ceva nou, ceva care a început, încet,
încet, să ne fascineze pe noi toţi. Totul a început anul acesta, anul în care este
posibil un nou mod de predare a chimiei, un nou mod de a fascina elevii. Este o
materie cu totul deosebită, începând de la modul de predare al doamnei
profesoare, pana la exercițiile pe care le facem. Ora de chimie este una din orele
la care simt că îmi pot exprima părerea şi ştiu că este luată în
considerare.” (Ciunguleţ Amalia)
“Mi-ar plăcea să cred că aceste prime ore de chimie reprezintă începutul unui
frumos drum personal în domeniul chimiei.” (Patricia Bratu)
“Pentru unii dintre colegi, ora de chimie este specială  deoarece se şi relaxează,
dar şi învaţă ceva nou şi util.  Pentru noi este o oră normală.” (Alex Paise)
“Ora de chimie se desfăşoară diferit: comunicăm, experimentăm, lucrăm
individual şi în echipă, ne jucăm uneori. Eu sunt una din elevii care merg de drag
la ora de chimie.” (Cosmina Pupezescu)
„Chimia? O materie  atât de interesantă şi de uimitoare, cu fiecare lecţie îmi
îmbogăţesc cunoştinţele despre tot ce ne înconjoară!” (Iustin Tiţa)

Câțiva dintre elevii dvs. au luat parte recent la conferința

„Științele exacte: direcții strategice, bune practici și soluții”, unde

au avut ocazia să facă o serie de experimente.


Mi s-au întâmplat lucruri minunate de când am cunoscut echipa CEAE, unul dintre
ele fiind invitaţia de a participa  la conferinţa „Științele exacte: direcții strategice,
bune practici și soluții”. Am selectat câteva experimente care puteau fi realizate
uşor,  împreuna cu colega mea, laborant Dana Georgescu, am început să iniţiem
copii. Elevii care au participat la conferinţă au fost:  Manole Medeea,  Pupezescu
Cosmina,  Pican Mario,  Paise Alexandru, toţi elevi în clasa a VII-a.
 

Au fost și alți profesori interesați de acest mod de predare? Ce

feedback aveți din partea colegilor dvs?


Da, sunt și alţi colegi interesaţi de acest mod de predare, sunt colegi de cancelarie
sau din alte şcoli. Totul este ca informaţiile corecte să ajungă la ei. Profesorii de
ştiinţe trebuie să ştie ce înseamnă aceste strategii de învăţare, trebuie să ştie că au
acces la unităţi de învăţare care folosesc metode inductive.
 

Pornind din acest punct, ce v-ar plăcea să faceți pe viitor?


Aş vrea ca ora de chimie să fie o oră la care elevii mei să vină cu plăcere, uşa
laboratorului să fie deschisă permanent învăţării şi ei să simtă asta. Mi-am întrebat
elevii de clasa a VII-a cum vor să arate ora de chimie pe viitor? Un răspuns mi s-a
părut că este concluzia tuturor, răspunsul lui Mario: “Ce vreau pe viitor de la ora
de chimie? Simplu: multe experimente pe care, realizându-le să descoperim lucruri
noi și captivante pe care să le trecem apoi într-un „jurnal” propriu de experimente
şi descoperiri. În acest „jurnal”, să scriem rezultatele pe care noi le-am făcut pe
parcursul unui an/semestru, fie că le-am realizat în clasă cu colegii sau acasă,
singuri.  „Jurnalul chimic” ar putea fi pus în practică și vara, când timpul ne
permite să analizăm în detaliu fenomenul sau substanța. Așadar, prin acest jurnal
creat de noi, devenim din simpli elevi…cercetători!”
Cred că este răspunsul pe care orice profesor și-l doreşte, ca elevul să vrea chimie
şi în vacanţă! Îmi doresc realizarea unei Şcoli de vară – “Laboratorul cunoaşterii”.
Le mulțumesc elevilor mei pentru tot ce fac la ora de chimie!
 

Ce lecție ați învățat dvs. ca urmare a acestei experiențe?


Munca în echipă, rigurozitatea poate să schimbe multe lucruri! Datorită echipei
CEAE, a calității cursurilor inițiate, a profesionalismului lor, încerc emoția și
bucuria de a preda din nou chimia.

TIC și chimia – clarificări și exemplificări


 DE MARINELA HUDISTEANU  10 MARTIE 2017
A absolvit Facultatea de Chimie a Universității ”Al. I Cuza” din Iași, în 1997, și
un program de conversie profesională TIC al Facultății de Inginerie Electrică și
Știința Calculatoarelor din cadrul Universității ”Ștefan cel Mare” Suceava, în
2016. Este profesor de chimie la Liceul Tehnologic Bucecea din 2003, iar din
2015 director adjunct. Preocupările sale profesionale vizează ameliorarea actului
educațional.
 Liceul Tehnologic Bucecea ()

Articolul încearcă realizarea unei radiografii a resurselor software disponibile


pentru studiul disciplinei chimie în învăţământul preuniversitar. În prima parte, s-a
realizat o clarificare a termenilor și stabilirea tipologiilor, iar în partea a doua, s-a
încercat elaborarea unui algoritm de proiectare pedagogică a unui soft educaţional
de concepţie proprie pentru studiul unei teme de sinteză din chimia organică.

Educaţia şi sistemul de învăţământ românesc trebuie să satisfacă cerinţele şi


necesităţile “generaţiei digitale”. Utilizarea noilor tehnologii informaţionale
contribuie la realizarea acestui rol prin: autenticitatea contextului învăţării,
interactivitate, individualizare, percepţia diferită timpului de lucru şi a efortului
depus, dezvoltarea strategilor metacognitive la elevi, evaluarea autentică şi
autoevaluare.
Chimia este o disciplină pentru a cărei învăţare este mare nevoie de noile
tehnologii. Ca ştiinţă experimentală, uneori experimentele practice sunt periculoase
pentru elevi sau costisitoare şi pot fi înlocuite cu experimente virtulale. Disciplina
utilizează și un “limbaj specific” cel al simbolurilor şi formulelor chimice, multe
dinte ele (mai ales cele din chimia organică) fiind imposibil de editat cu programe
uzuale ci doar cu “editoare chimice” -software-uri specializate. O serie de concepte
întâlnite în studiul disciplinei sunt abstracte şi operarea cu ele greu de ilustrat fără
modelarea dinamică şi colorată posibilă cu tehnologiile informaţionale. Un
profesor de chimie poate transforma o oră monotonă în una atractivă pentru elevi
folosind softuri educaţionale cu lecţii interactive bazate pe experimente virtuale,
simulări, modelări 2D/ 3D, programe de tip multimedia, jocuri didactice prin care
elevii au asigurată înţelegerea logică şi de profunzime a conceptelor chimice şi o
învăţare eficientă şi temeinică.
Prin tehnologia informației și comunicației (TIC) se înțelege ansamblul resurselor
tehnologice utilizate pentru a elabora, distribui, stoca, gestiona şi comunica
informaţia destinată procesului de învăţământ.
Softul educaţional este un produs special proiectat şi realizat pentru a fi utilizat în
procesul de învăţare. Poate fi program sau lecţie în format electronic, realizată cu
respectarea unor coordonate pedagogice (conţinut ştiinţific, obiective, caracteristici
ale elevilor, metode, feedback, evaluare). În funcţie de sarcinile asumate, softurile
cunosc o mare diversitate. Se poate face o distincţie între softul folosit ca resursă
(sau suport) pentru activităţile didactice şi softul educaţional care vizează direct
învăţarea (O. Istrate, 2003).
Softuri suport:
aplicaţii online pentru educaţie la distanţă – soluţii/ sisteme e-learning (Platforma
AeL, edu.moodle.ro);
materiale (educaţionale) în format electronic: enciclopedii, dicţionare, cărţi
electronice, baze de date, editoare chimice (Editorul ChemMedia integrat în
platforma AeL, surse ca http://mslp.ac-dijon.fr/spip.php?article93  de unde pot fi
descărcate gratuit softuri de prezentarea unor procese chimice şi pot fi încorporate
în pagini web sau prezentări).
Softuri educaţionale ce vizează învăţarea prin:
înţelegere – softuri  cu dialog tutorial sau de investigare (portalul eScoala un
laborator virtual disponibil la adresa http://escoala.edu.ro/labs/index.php#chimie);
exersare (întărirea retenţiei) – softuri de exersare, de simulare;
învăţare (produsă ca rezultat al interacţiunii utilizator-program) – softuri care
înglobează o strategie didactică (soft educaţional INTUITEXT);
evaluare şi ameliorarea învăţării (platforma INSAM, alicatii de tip Hot Potatoes)
-aplicaţii capabile să cuantifice gradul de atingere a obiectivelor prin aprecierea
răspunsurilor la seturi de itemi.
Se pot adăuga:
softurile concepute sub formă de jocuri didactice sau instrumente ludice permit
atingerea unor obiective prin aplicarea creativă a unor reguli şi stabilirea unui
climat favorabil printr-o serie de elemente caracteristice ca: surpriza, întrecerea,
bucuria.
softul de administrare şi management educaţional poate include: cataloage
electronice, baze de date, documente de planificare şi administrare a activităţilor
educaţionale cum ar fi programul pentru realizarea orarului şcolar spre exemplu.
Pentru adaptarea lecțiilor la clasă, ideal ar fi ca fiecare profesor să-și realizeze
softul educațional propriu. Spre exemplificare, se propune un soft educaţional
pentru învăţarea nomenclaturii la hidrocarburi.

Fig.1 Meniul aplicației


Algoritmul proiectării a urmat paşii:
stabilirea competenţelor vizate;
elaborarea modalităţilor de evaluare a competenţelor;
organizarea şi structurarea conţinutului;
elaborarea aplicaţiei sub forma textului, a schemelor grafice, simbolice,
materialelor audio/ video.
Din punct de vedere a mecanismelor de învăţare, sunt vizate strategii cognitive
care favorizează învăţarea de concepte şi reguli. Comportamentele aşteptate sunt
atât din domeniu cognitiv (înţelegere, aplicare, analiză, evaluare, creare, apreciere
critică, sinteză, rezolvare de probleme) cât şi din domeniul afectiv (receptare/
participare, răspuns/ reacţie, valorizare/ apreciere, conceptualizare, caracterizare/
interiorizare).
Pentru asigurare eficacităţii softului educaţional s-au avut în vedere:
definirea clară a obiectivelor pedagogice;
alegerea activităţilor de învăţare care să determine schimbările de comportament
aşteptate;
asigurarea individualizării învăţării atât prin parcurgerea conţinuturilor în ritmul
propriu al elevului, dar şi prin adecvarea activităţilor la stilul propriu de învăţare.
Aplicaţia a fost concepută pentru a fi utilizată în cadrul orei de chimie, de către
elevi de liceu (15-18 ani). Informaţia este structurată de o manieră logică, dar care
corespunde strategiei de învăţare proiectată. Limbajul folosit corespunde nivelului
de pregătire a elevului şi este adecvat conţinutului. Elementele multimedia au rolul
să susţină şi să sporească înţelegerea temei. Cele şase pagini sunt proiectate după
acelaşi şablon simplu pe principiul că ecranul trebuie să fie un suport al învăţării,
nu un element de distragere a atenţiei.

Fig.2 Pagina Hidrocarburi


Softul mizează pe valenţele educative şi atractivitatea jocului didactic integrat în
pagina de aplicații. “Hidrocarburi” este un joc didactic de tip Spânzurătoarea, ce
presupune găsirea denumirii unui compus chimic întâlnit  în studiul hidrocarburilor
pe baza unor indicaţii.
Evaluarea se face prin intermediul unor itemi cu alegere multiplă.
Fig. 3 Fragment din pagina Evaluare
Aplicaţia se remarcă prin concizia prezentării informaţiilor, motivantă prin joc şi
posibilităţile de evaluare formative, și oferă oportunităţi de învăţare şi elevilor cu
un ritm mai lent prin intermediul materialelor video. Prin combinarea mai multor
obiecte media (text, video, imagini, audio) se poate asigura un grad sporit de
învăţare conştientă.
Se pare că înstruirea asistată de calculator poate înlocui cu succes didactica clasică.
Profesorul va renunţa treptat să mai definească concepte, să realizeze scheme pe
tablă cu creta, dar sarcinile sale se modifică. Va fi nevoit să realizeze aplicaţii sau
măcar proiecte adaptate la necesităţile elevilor săi dar, oricât de bine realizate ar fi
softurile, profesorul rămâne cea mai bună ”maşină educațională”.
Bibliografie
[1] Noveanu, G.N., Nenciulescu S.C. (2005). Chimie. Didactica chimiei
1.Bucureşti: Ministerul Educaţiei şi Cercetării. Proiectul pentru Învăţământul
Rural.
[2] Noveanu, G.N. , Noveanu, D. (2007). Chimie. Didactica chimiei 2.Bucureşti:
Ministerul Educaţiei şi Cercetării. Proiectul pentru Învăţământul Rural.
[3] Vlădescu, L., Docin, L.I.,Tăbăruşanu-Mihăilă, C.Chimie pentru clasa a X-a.
Culegere de teste, probleme teoretice, probleme  practice, Grup Editorial Art,
Bucureşti, 2009.
[4] Vlada,M., Jugureanu, R., Istrate, O, E-learning and educational software.
Educational projects and experience of implementation in Romania, Proceedings
of ICVL, 2009.
[5] *** https://www.moodle.ro/preparandia/index.php/liceal7/item/469-softul-
educational