Sunteți pe pagina 1din 132

Zaharia Virgil-Mihail Mic memorator matematic

CUPRINS
ALGEBRÃ
ALGEBRÃ ................
........................
.................
.................
.................
.................
.................
.................
................
.................
.................
.................
............
... 5
I. Elemente de logicã matematicã...........................................................................5
I.1. Noiunea de propoziie .................
..........................
.................
.................
.................
................
.................
.................
.............
..... 5
I.2. Operatori logici............................................................................................5
I.3. Expresii în calculul propoziiilor iilor ................
.........................
.................
.................
.................
................
................
........77
I.4. Noiunea
iunea de predic
predicat at ................
.........................
.................
................
.................
.................
.................
.................
................
.......... 7
I.5. Cuantifica
Cuantificatori tori .......................................
.................. ..........................................
..........................................
...................................
.............. 7
I.6. Metoda de demonstraie prin reducere la absurd...........................................7
I.7. Proprietãi fundamentale ale operatorilor logici............................................8
II. Mulimi..............................................................................................................8
II.1. Egalitatea mulimlor A şi B: ........................................................................8
II.2. Incluziunea mulimii A în mulimea B: ................. .........................
................
.................
.................
.............
..... 8
II.3. Reuniunea mulimilor A şi B: ......................................................................9
II.4. Intersecia mulimilor A şi B: ......................................................................9
II.5. Diferena mulimilor A şi B: ........................................................................9
II.6. Diferena simetricã a mulimilor A şi B: ................. .........................
.................
.................
.................
............
... 9
II.7. Complementara unei mulimi A în raport cu mulimea E: ................. .........................
........ 10
II.8. Formulele lui de Morgan (∀A, B⊂E).................. E)...........................
.................
................
.................
.............
.... 10
II.9. Produsul cartezian a douã mulimile A şi B: ................. .........................
................
.................
.............
.... 10
III. Relaii binare
binare .........................................
.................... .........................................
.........................................
.....................................
................ 11
IV. Funcii...................
ii ........................................
..........................................
..........................................
..........................................
............................... 12
IV.1. Noiunea de funcie ................
.........................
.................
.................
.................
.................
.................
................
..............
...... 12
IV.2. Funcii injective,
injective, surjective,
surjective, bijective
bijective ..........................................
..................... .................................
............ 12
IV.3. Compunerea funciilor.................................
iilor............. .........................................
..........................................
......................... 12
IV.4. Funcia inversã
inversã ................
.........................
.................
.................
.................
.................
.................
................
.................
.............
.... 13
V. Operaii cu num numere ere reale..........................................
reale..................... ..........................................
........................................
................... 13
V.1. Puteri
Puteri naturale
naturale ale ale numerelor
numerelor reale...................................................
reale.............................. .............................. ......... 13
V.2. Identitãi fundamentale
fundamentale ........................................
................... ..........................................
.....................................
................ 14
V.3. Radicali. Proprietãi ................
.........................
.................
................
.................
.................
.................
.................
...............
....... 14
VI. Ecuaii şi inecuaii de gradul întâi..........................................................
întâi..................................... .............................. ......... 15
VI.1. Ecuaii de gradul întâi sau ecuaii afine ................ ........................
.................
.................
.................
........... 15
VI.2. Inecuaii de gradul întâi sau ecuaii fine.............. fine...................................
.....................................
................ 15
VI.3. Modului
Modului unui numãr real ........................................
................... ..........................................
.................................
............ 16
VII. Numere complexe
complexe ..........................................
..................... ..........................................
..........................................
............................... 17
VII.1. Forma
Forma algebricã
algebricã a numerelo
numerelorr complexe..........
complexe...............................
........................................
................... 17
VII.2. Modulul
Modulul unui numãr complex .........................................
.................... ..........................................
......................... 18
VII.2. Forma
Forma trigonometric
trigonometricãã a numerelor numerelor complexecomplexe .......................................
.................. ......................... 18
VII.4. Formula
Formula lui Moivre ........................................
................... ..........................................
........................................
................... 18
VII.5. Extragerea rãdãcinii de ordinul n dintr-un numãr complex..................... complex............ ......... 18
VII.6. Ecuaia binomã binomã .................
..........................
.................
.................
.................
................
.................
.................
.................
........... 19
VIII. Ecuaii şi inecuaii de gradul gradul al II-lea........................................
II-lea................... ........................................
................... 19
VIII.1. Ecuaii de gradul gradul al doilea...........................................
doilea...................... ..........................................
..........................
..... 19
VIII.2. Inecuaii fundamen
fundamentale tale de gradul
gradul al II-leaII-lea ........................................
................... .......................... ..... 22
VIII.3. Rezolvarea sistemelor de ecuaii cu coeficieni reali reali ................
.........................
.............
.... 22
1
Zaharia Virgil-Mihail Mic memorator matematic

IX. Ecuaii algebrice de gradul III, IV şi V ................. .........................


.................
.................
.................
.................
........ 24
X. Logaritmi................
Logaritmi.....................................
..........................................
..........................................
..........................................
.......................... ..... 24
X.1. Ecuaii şi inecuaii logaritm logaritmice ice fundamen
fundamentale..................
tale.......................................
.......................... ..... 25
X.2. Ecuaii şi inecuaii exponeniale fundam fundamental entalee .................
..........................
.................
...............
....... 26
XI. Metoda induciei matematice.......................
matematice............................................
..........................................
..............................
......... 26
XI.1. Axioma de recurenã a lui Peano ................ .........................
.................
................
.................
.................
...........
... 26
XI.2. Metoda induciei matematice..........
matematice..............................
.........................................
.....................................
................ 26
XI.2. Variantã a metodei induciei matematice matematice ........................................
................... ....................................... 26
XII. Analizã combinatorie
combinatorie ........................................
.................... .........................................
..........................................
......................... 27
XII.1. Permutãri
Permutãri .........................................
.................... ..........................................
..........................................
.................................
............ 27
XII.2. Aranjamente.............
Aranjamente..................................
.........................................
.........................................
.....................................
................ 27
XII.3. Combinãri
Combinãri ........................................
................... ..........................................
..........................................
.................................
............ 27
XII.4. Binomul
Binomul lui Newton............................
Newton........ .........................................
..........................................
..............................
......... 27
XII.5. Suma puterilor asemenea ale primelor n num numere ere naturale.....................
naturale......................... 28
XIII. Progresii
Progresii .........................................
.................... ..........................................
..........................................
........................................
................... 28
XIII.1.
XIII.1. Progresii
Progresii aritmetice
aritmetice..................
.......................................
..........................................
........................................
................... 28
XIII.2.
XIII.2. Progresii
Progresii geometrice
geometrice ........................................
................... ..........................................
.....................................
................ 29
XIV. Polino
Polinoame
ame ................
.........................
.................
.................
.................
................
.................
.................
.................
.................
...............
....... 29
XIV.1. Forma
Forma algebricã
algebricã a unui unui polinom ........................................
................... ........................................
................... 29
XIV.2. Divizibilitat
Divizibilitatea ea polinoamelor
polinoamelor .......................................
.................. ..........................................
.......................... ..... 30
XIV.3. Rãdãcinile
Rãdãcinile polinoamelor
polinoamelor....................
.........................................
..........................................
..............................
......... 30
XIV.4. Ecuaii algebrice
algebrice .......................................
................... .........................................
..........................................
......................... 30
XIV.5. Polinoame cu coeficieni din R, Q, Z ................. .........................
.................
.................
.................
........... 31
XV. Permutãri, matrici, determinani ................. .........................
................
.................
.................
.................
.................
........ 31
XV.1. Permutãri
Permutãri .........................................
.................... ..........................................
..........................................
.................................
............ 31
XV.2. Matrici
Matrici ..........................................
..................... .........................................
.........................................
.....................................
................ 32
XV.3. Determinani .................
.........................
.................
.................
.................
.................
.................
.................
................
..............
...... 33
XV.4. Inversa
Inversa unei matrici
matrici .......................................
.................. ..........................................
........................................
................... 34
XVI. Sisteme lineare
lineare .........................................
..................... .........................................
..........................................
..............................
......... 34
XVI.1. Notaii: .................
.........................
.................
.................
.................
.................
.................
.................
................
.................
.............
.... 34
XVI.2. Compatibilit
Compatibilitatea atea .......................................
................... .........................................
..........................................
......................... 35
XVI.3. Sisteme
Sisteme omogene..........................................
omogene..................... ..........................................
........................................
................... 35
XVII. Structuri
Structuri algebrice
algebrice .......................................
.................. ..........................................
..........................................
.......................... ..... 35
XVII.1. Monoid.................................................
Monoid............................ ..........................................
..........................................
.......................... ..... 35
XVII.2. Grup..................
Grup .......................................
..........................................
..........................................
........................................
................... 35
XVII.3. Inel....................
Inel .........................................
..........................................
..........................................
........................................
................... 36
XVII.4. Corp .......................................
.................. ..........................................
..........................................
........................................
................... 37
GEOMETRIE ŞI TRIGONOMETRIE
TRIGONOMETRIE.................. .......................................
..........................................
..............................
......... 37
Notaii: ................
.........................
.................
.................
.................
.................
.................
................
.................
.................
.................
.................
........ 37
I. Triunghiul
Triunghiul .........................................
.................... .........................................
.........................................
..........................................
......................... 38
II. Poligoane
Poligoane convexe
convexe ........................................
.................... .........................................
..........................................
..............................
......... 38
III. Relaii metrice
metrice în triunghi............................
triunghi........ .........................................
..........................................
..............................
......... 38
III.1.
III.1. Triunghiul
Triunghiul dreptunghic
dreptunghic .......................................
.................. ..........................................
.....................................
................ 38
III.2. Triungh
Triunghiul
iul dreptunghic
dreptunghic ABC ABC (a = b = c)............................
c)....... ..........................................
..............................
......... 39
III.3. Triunghiul oarecare ABC (AD⊥ BC) BC) .................
.........................
.................
.................
................
.................
.............
.... 39
2
Zaharia Virgil-Mihail Mic memorator matematic

IX. Ecuaii algebrice de gradul III, IV şi V ................. .........................


.................
.................
.................
.................
........ 24
X. Logaritmi................
Logaritmi.....................................
..........................................
..........................................
..........................................
.......................... ..... 24
X.1. Ecuaii şi inecuaii logaritm logaritmice ice fundamen
fundamentale..................
tale.......................................
.......................... ..... 25
X.2. Ecuaii şi inecuaii exponeniale fundam fundamental entalee .................
..........................
.................
...............
....... 26
XI. Metoda induciei matematice.......................
matematice............................................
..........................................
..............................
......... 26
XI.1. Axioma de recurenã a lui Peano ................ .........................
.................
................
.................
.................
...........
... 26
XI.2. Metoda induciei matematice..........
matematice..............................
.........................................
.....................................
................ 26
XI.2. Variantã a metodei induciei matematice matematice ........................................
................... ....................................... 26
XII. Analizã combinatorie
combinatorie ........................................
.................... .........................................
..........................................
......................... 27
XII.1. Permutãri
Permutãri .........................................
.................... ..........................................
..........................................
.................................
............ 27
XII.2. Aranjamente.............
Aranjamente..................................
.........................................
.........................................
.....................................
................ 27
XII.3. Combinãri
Combinãri ........................................
................... ..........................................
..........................................
.................................
............ 27
XII.4. Binomul
Binomul lui Newton............................
Newton........ .........................................
..........................................
..............................
......... 27
XII.5. Suma puterilor asemenea ale primelor n num numere ere naturale.....................
naturale......................... 28
XIII. Progresii
Progresii .........................................
.................... ..........................................
..........................................
........................................
................... 28
XIII.1.
XIII.1. Progresii
Progresii aritmetice
aritmetice..................
.......................................
..........................................
........................................
................... 28
XIII.2.
XIII.2. Progresii
Progresii geometrice
geometrice ........................................
................... ..........................................
.....................................
................ 29
XIV. Polino
Polinoame
ame ................
.........................
.................
.................
.................
................
.................
.................
.................
.................
...............
....... 29
XIV.1. Forma
Forma algebricã
algebricã a unui unui polinom ........................................
................... ........................................
................... 29
XIV.2. Divizibilitat
Divizibilitatea ea polinoamelor
polinoamelor .......................................
.................. ..........................................
.......................... ..... 30
XIV.3. Rãdãcinile
Rãdãcinile polinoamelor
polinoamelor....................
.........................................
..........................................
..............................
......... 30
XIV.4. Ecuaii algebrice
algebrice .......................................
................... .........................................
..........................................
......................... 30
XIV.5. Polinoame cu coeficieni din R, Q, Z ................. .........................
.................
.................
.................
........... 31
XV. Permutãri, matrici, determinani ................. .........................
................
.................
.................
.................
.................
........ 31
XV.1. Permutãri
Permutãri .........................................
.................... ..........................................
..........................................
.................................
............ 31
XV.2. Matrici
Matrici ..........................................
..................... .........................................
.........................................
.....................................
................ 32
XV.3. Determinani .................
.........................
.................
.................
.................
.................
.................
.................
................
..............
...... 33
XV.4. Inversa
Inversa unei matrici
matrici .......................................
.................. ..........................................
........................................
................... 34
XVI. Sisteme lineare
lineare .........................................
..................... .........................................
..........................................
..............................
......... 34
XVI.1. Notaii: .................
.........................
.................
.................
.................
.................
.................
.................
................
.................
.............
.... 34
XVI.2. Compatibilit
Compatibilitatea atea .......................................
................... .........................................
..........................................
......................... 35
XVI.3. Sisteme
Sisteme omogene..........................................
omogene..................... ..........................................
........................................
................... 35
XVII. Structuri
Structuri algebrice
algebrice .......................................
.................. ..........................................
..........................................
.......................... ..... 35
XVII.1. Monoid.................................................
Monoid............................ ..........................................
..........................................
.......................... ..... 35
XVII.2. Grup..................
Grup .......................................
..........................................
..........................................
........................................
................... 35
XVII.3. Inel....................
Inel .........................................
..........................................
..........................................
........................................
................... 36
XVII.4. Corp .......................................
.................. ..........................................
..........................................
........................................
................... 37
GEOMETRIE ŞI TRIGONOMETRIE
TRIGONOMETRIE.................. .......................................
..........................................
..............................
......... 37
Notaii: ................
.........................
.................
.................
.................
.................
.................
................
.................
.................
.................
.................
........ 37
I. Triunghiul
Triunghiul .........................................
.................... .........................................
.........................................
..........................................
......................... 38
II. Poligoane
Poligoane convexe
convexe ........................................
.................... .........................................
..........................................
..............................
......... 38
III. Relaii metrice
metrice în triunghi............................
triunghi........ .........................................
..........................................
..............................
......... 38
III.1.
III.1. Triunghiul
Triunghiul dreptunghic
dreptunghic .......................................
.................. ..........................................
.....................................
................ 38
III.2. Triungh
Triunghiul
iul dreptunghic
dreptunghic ABC ABC (a = b = c)............................
c)....... ..........................................
..............................
......... 39
III.3. Triunghiul oarecare ABC (AD⊥ BC) BC) .................
.........................
.................
.................
................
.................
.............
.... 39
2
Zaharia Virgil-Mihail Mic memorator matematic

III.4. Relaii exprimate prin funcii trigonom trigonometri etricece ................


.........................
.................
.................
........... 39
IV. Patrulatere
Patrulatere .........................................
.................... ..........................................
..........................................
........................................
................... 40
IV.1. Paralelogramul
Paralelogramul .........................................
.................... ..........................................
..........................................
..........................
..... 40
IV.2. Dreptunghiul D C........................
C................................
.................
.................
.................
.................
...............
....... 40
IV.3. Rombul
Rombul .......................................
.................. ..........................................
..........................................
..........................................
............................... 40
IV.4. Pãtratul............................................
Pãtratul....................... .........................................
.........................................
..........................................
......................... 41
IV.5. Trapezul D C...................
C...........................
................
.................
.................
.................
........... 41
V. Poligoane
Poligoane înscrise
înscrise în cerc ........................................
................... ..........................................
........................................
................... 41
V.1. Patrulaterul
Patrulaterul înscris
înscris în cerc A ........................................
................... .................................
............ 41
V.2. Poligoane regulate înscrise în cercul de razã  R................. .........................
.................
.................
........ 41
VI. Cercul....................
Cercul.........................................
..........................................
..........................................
..........................................
............................... 41
VII. Complemente
Complemente de geometrie geometrie planã .......................................
.................. ..........................................
............................... 42
VIII. Poliedre
Poliedre ..........................................
..................... ..........................................
..........................................
........................................
................... 43
VIII.1.
VIII.1. Prisma..........................................
Prisma..................... .........................................
.........................................
.....................................
................ 43
VIII.2.
VIII.2. Piramida
Piramida .........................................
.................... ..........................................
..........................................
.................................
............ 44
VIII.3.
VIII.3. Trunchiul
Trunchiul de piramidã....
piramidã........................
.........................................
..........................................
..............................
......... 45
VIII.4.
VIII.4. Poliedrul regulat .......................................
................... .........................................
..........................................
......................... 46
IX. Corpuri
Corpuri rotunde
rotunde ........................................
................... ..........................................
..........................................
.................................
............ 46
IX.2. Conul circular
circular drept....................................................
drept............................... ..........................................
.....................................
................ 47
IX.3. Trunchiul
Trunchiul de con .......................................
.................. ..........................................
..........................................
.................................
............ 47
IX.4. Sfera................................................
Sfera........................... .........................................
.........................................
..........................................
......................... 47
X. Funcii trigonometrice
trigonometrice .........................................
..................... .........................................
..........................................
......................... 47
X.2. Proprietãile funciilor trigonometrice...................
trigonometrice........................................
..........................................
......................... 48
XI. Formule
Formule trigonometrice
trigonometrice.....................
..........................................
..........................................
........................................
................... 48
XI.1. Relaii între funciile trigonometritrigonometrice ce ale unui argument:.....................
argument:.......................... ..... 48
XI.2. Formule
Formule de adunare:adunare:...................
........................................
..........................................
........................................
................... 49
XI.3. Formule
Formule pentru pentru multiplii
multiplii de argument
argument .........................................
.................... .................................
............ 49
XI.4. Formule pentru jumãtãi de argument: argument:....................
.........................................
.................................
............ 50
XI.5. Sume, diferene şi produse: produse: .................
..........................
.................
................
.................
.................
.................
........... 50
XII. Inversarea funciilor trigonometrice
trigonometrice .......................................
.................. ..........................................
......................... 50
XIII. Soluiile ecuaiilor trigonometrice
trigonometrice simple ........................................
................... .................................
............ 51
XIII.1. Ecuaii fundamentale
fundamentale .......................................
.................. ..........................................
.....................................
................ 51
XIII.2.
XIII.2. Tabele de valori: .......................................
................... .........................................
..........................................
......................... 51
XIV. Elemente
Elemente de geometrie
geometrie analiticã ........................................
................... ..........................................
............................... 52
XIV.1. Segmente
Segmente...................
........................................
..........................................
..........................................
.................................
............ 52
XIV.2. Ecuaia dreptei............................
dreptei........ .........................................
..........................................
.....................................
................ 52
XIV.3. Cercul...............................
Cercul.......... ..........................................
..........................................
..........................................
..........................
..... 53
XIV.4. Conice
Conice raportate
raportate la axele de simetrie simetrie ........................................
................... .................................
............ 53
ANALIZÃ MATEMATICÃ
MATEMATICÃ ........................................
.................... .........................................
..........................................
......................... 54
I. Şiruri........................
iruri... ..........................................
..........................................
..........................................
..........................................
............................... 54
I.1. Şiruri şi limite
limite ................
.........................
.................
.................
.................
................
.................
.................
.................
.................
........ 54
I.2. Criterii suficiente de convergenã sau de existenã a limitei unui şir........ ir.............. 55
I.2. Operaii cu şiruri convergente
convergente ..........................................
..................... ..........................................
............................... 55
I.3. Operaii cu şiruri care au limitã ........................................
................... ..........................................
............................... 55
I.4. Şiruri tip...................
tip ........................................
..........................................
..........................................
........................................
................... 56
3
Zaharia Virgil-Mihail Mic memorator matematic

II. Limite de funcii .............................................................................................. 56


II.1. Definiii ale limitei.................................................................................... 57
II.2. Operaii cu limite de funcii ...................................................................... 57
II.3. Limite tip .................................................................................................. 57
II.4. Continuitatea funciilor ............................................................................. 58
III. Funcii derivabile............................................................................................ 59
III.1. Definiia derivatei într-un punct............................................................... 59
III.2. Reguli de derivare.................................................................................... 59
III.3. Derivatele funciilor elementare............................................................... 59
III.4. Derivata funciilor compuse..................................................................... 60
III.5. Derivatele de ordin superior ale unor funcii elementare.......................... 61
III.6. Proprietãi ale funciilor derivabile .......................................................... 61
IV. Asimptote....................................................................................................... 62
IV.1. Asimptote orizontale ............................................................................... 62
IV.2. Asimptote oblice ..................................................................................... 62
IV.3. Asimptote verticale ................................................................................. 62
V. Primitive.............................................................................................................. 62
Integrarea prin pări.......................................................................................... 63
V.1. Prima metodã de schimbare a variabilei.................................................... 63
V.2. A doua metodã de schimbare a variabilei.................................................. 63
V.3. Tabel de primitive..................................................................................... 63
V.4. Primitivele funciilor raionale .................................................................. 64
VI. Integrale definite ............................................................................................ 64
IV.1. Definiia integrabilitãii (integrale Riemann) ........................................... 64

4
Zaharia Virgil-Mihail Mic memorator matematic

ALGEBRÃ

I. Elemente de logicã matematicã


I.1. Noiunea de propoziie
Definiia I.1.1. Se nume ş te propozi  ie un enun   despre care se poate spune cã
este adevãrat sau fals, adr nu  şi adevãrat  şi fals simultan.
Se noteazã cu p,q, P, Q
Ex: 1) π∉Q : acesta este un enun care exprimã un adevãr, deci o propoziie
adevãratã.
2) x + 5 = 3, x∈N este o propoziie falsã, pentru cã nu existã nici un
numãr natural astfel ca x + 5 = 3
3) x ≤ y, x,y∈N este un enun despre care nu se poate spune nimic. Deci
nu este o propoziie.
Valoarea logicã sau valoarea de adevãr a unei propozi  ii. Dacã o propoziie p
este adevãratã se spune cã are valoarea logicã sau valoarea de adevãr: adevãrul;
aceastã valoare de adevãr se noteazã cu simbolul 1 sau a şi scriem v(p) = 1 sau
(v)p = a. Daca o propoziie q este falsã, se spune cã are valoarea de adevãr: falsul;
aceastã valoare de adevãr se noteazã cu simbolul 0 sau  f  şi scriem v(q) = 0 sau
v(q) = f .

I.2. Operatori logici


 Nega  ia
Definiia I.1.2. Nega  ia unei propozi  ii p este propozi  ia care este falsã când  p
este adevãratã  şi este adevãratã când p este falsã. Se noteazã: non p,  p,  p .
Tabela de adevãr a propoziiei non p se întocmeşte be baza relaiei
v(non p) = 1 – v(p).

  p non p
1 0
0 1
Conjunc  ia
Definiia I.2.2. Conjunc  ia a douã propozi  ii p  şi q este propozi  ia care este
 adevãratã dacã  şi numai dacã fiecare propozi  ie p  şi q este adevãratã.
Se noteazã: p ∧ q
Tabela de adevãr a propozi iei p ∧ q este:
 p q  p ∧ q
1 1 1
1 0 0
0 1 0
0 0 0

5
Zaharia Virgil-Mihail Mic memorator matematic

 Disjunc  ia
Definiia I.2.3.  Disjunc  ia a douã propozi  ii p  şi q este propozi  ia care este
 adevãratã dacã  şi numai dacã cel pu  in una din propozi  iile p, qeste adevãratã.
Se noteazã: p ∨ q
Tabela de adevãr a propozi iei p ∨ q este:

 p q  p ∨ q
1 1 1
1 0 1
0 1 1
0 0 0

 Implica  ia
Definiia I.2.4. Implica  ia propozi  iilor p  şi q este propozi  ia care este falsã
 dacã  şi numai dacã p este adevãratã  şi q este falsã.
Se noteazã: (non p) sau q, p→q şi se citeşte: “ p implicã q” sau “dacã p, atunci
q”. Propoziia p este ipoteza, iar propoziia q este concluzia.
Tabela de adevãr a propozi iei p→q este:

  p q non p(non p)∨ q


1 1 0 1
1 0 0 0
0 1 1 1
0 0 1 1

 Echivalen   a logicã
Definiia I.2.4.  Propozi  iile p  şi q sunt echivalente logic , dacã şi numai dacã
p, q sunt adevãrate sau false simultan.
Se noteazã (non p)∨q şi (non q)∨ p; ( p→q) şi (q→ p);  p↔q; se citeşte: “ p
echivalent cu q” sau “ p dacã şi numai dacã q”, “ p este condiie necesarã şi suficientã
pentru q”.

Tabela de adevãr a propozi iei compuse p↔q este:

  p q non p non q  p→q q→  p →q)∧ (q→ p)


(p
1 1 0 0 1 1 1
1 0 0 1 0 1 0
0 1 1 0 1 0 0
0 0 1 1 1 1 1

6
Zaharia Virgil-Mihail Mic memorator matematic

I.3. Expresii în calculul propozi iilor


Propoziiile   p,q, r, … fiind date, cu ajutorul operatorilor logici , ∨, ∧, →, ↔
putem formula diferite expresii, care se numesc formule ale calculului cu propozi  ii
 sau expresii logice. Ele se noteazã α sau α (p,q,r,…), β (p,q,r,…).
Înlocuind în α  pe  p,q,r,… cu diferite propoziii obinem o altã propoziie,
adevãratã sau nu, a cãrei valoare de adevãr se numeşte valoarea expresiei α , obinutã
pentru propoziiile p,q,r,… respective.
Definiia I.3.1. O expresie logicã α   care se reduce la o propozi  ie adevãratã,
 oricare ar fi propozi  iile p,q,r,… se nume ş te tautologie.
Definiia I.3.2.   Douã expresii logice α  şi  β  se numesc echivalente dacã  şi
 numai dacã pentru orice propozi  ii  p,q,r,… cele douã expresii reprezintã propozi  ii
 care au aceea şi valoare de adevãr. În scris se noteazã α ≡ β .
I.4. Noiunea de predicat
Definiia I.4.1. Se nume ş te predicat sau propozi  ie cu variabile un enun   care
  depinde de o variabilã sau de mai multe variabile şi are proprietatea cã pentru
 orice valori date variabilelor se ob  ine o propozi  ie adevãratã sau o propozi  ie falsã.
Predicatele se noteazã   p(z,y,z,…), q(x,y,z,…) şi pot fi unare (de o variabilã),
binare (de douã variabile), ternare (de trei variabile), etc., variabilele  x,y,z,… luând
valori în mulimi date.
Definiia I.4.2. Predicatele  p(z,y,z,…), q(x,y,z,…)  se numesc echivalente dacã,
 oricare ar fi valorile pe care le iau x,y,z,… în unul  şi acela şi domeniu, propozi  iile
 corespunzãtoare au acelea şi valori de adevãr. Scriem  p(z,y,z,…)⇔ q(x,y,z,…).
I.5. Cuantificatori
Definiia I.5.1.   Fie p(x), cu x∈ M   , un predicat. Dacã existã (cel pu  in) un
element  x’∈ M   , astfel încât propozi  ia  p(x’) este adevãratã, atunci scriem ∃ xp(x),
(∃ x) p(x) sau (∃ x∈ M ) p(x). Simbolul  ∃   se nume ş  te cuantificator existen  ial   şi se
 cite ş te “existã”.
Definiia I.5.2.   Fie p(x) cu x∈ M   , un predicat. Dacã p(x) este o propozi  ie
  adevãratã pentru orice x∈ M   , atunci scriem ∀ xpx, (∀ x)  p(x) sau (∀ x∈ M ) p(x).
Simbolul ∀ se nume ş te cuantificator universal  şi se cite ş te “oricare ar fi”.
Proprietatea de comutativitate a cuantificatorilor:
1. (∀x)(∀y)p(x,y) ⇔ (∀y)(∀x)p(x,y);
2. (∃x)( ∃y)p(x,y) ⇔ (∃y)( ∃x)p(x,y);
 Reguli de negare:
1. ((∃x)p(x)) ⇔ ((∀x)(p(x));
2. ((∀x)p(x)) ⇔ ((∃x)(p(x));
3. ((∃x)(∃y)p(x,y))⇔((∀x)(∀y)p(x,y));
4. ((∀x)( ∀y)p(x,y))⇔(( ∃x)( ∃y)p(x,y));
I.6. Metoda de demonstraie prin reducere la absurd
Aceastã metodã se bazeazã pe tautologia (p→q) ≡ (non p→non q), care ne
aratã cã pentru a demonstra cã p→q, este totuna cu a demonstra cã non p→non q.
7
Zaharia Virgil-Mihail Mic memorator matematic

I.7. Proprietãi fundamentale ale operatorilor logici


Oricare ar fi propoziiile p,q,r,… avem:
1. non(non p) ≡ p;
2. (p∧q) ≡ (q∧ p) (comutativitatea conjunciei);
3. ((p∧q)∧r) ≡ (p∧(q∧r)) (asociativitatea conjunciei);
4. (p∨q) ≡ (q∨ p) (comutativitatea disjunciei);
5. ((p∨q) ∨r) ≡ (p∨ (q∨r)) (asociativitatea discjunciei);
6. ((p→q)∧(q→r)) →(p→r) (tranzitivitatea implicaiei);
7. non(p∧q) ≡ (non p)∨(non q) legile lui de Morgan;
non(p∨q) ≡ (non p)∧(non q)
8. (p∧(q∨r)) ≡ ((p∧q)∧(p∧r)) conjuncia este distributivã în raport cu disjuncia şi
(p∨(q∨r)) ≡ ((p∨q)∧(p∨r)) disjunc ia este distributivã în raport cu conjuncia

II. Mulimi
  Moduri de definire a mul    imilor. Mulimile se definesc fie prin indicarea
elementelor lor (de pildã {0,1,3} sau {x,y,z}), fie prin specificarea unei proprietã i
caracteristice a elementelor lor (de exemplu {x∈Rx2 – 3x + 2 = 0}).
Mulimile se noteazã cu litere mari: A, B, C,… X, Y, Z, iar elementele lor cu
litere mici: a, b, c,…
 Apartenen    a unui element la o mul    ime. Dacã un element a aparine unei
mulimi A, acesta se noteazã a∈ A şi se citeşte “ a aparine lui A”.
Definiie.  Mul   imea vidã este mul   imea care nu are nici un element. Se
 noteazã cu ∅.

II.1. Egalitatea mulimlor A şi B:


(A = B) ⇔ (∀x∈A ⇒ x∈B) şi (∀y∈B ⇒ y∈A)
Proprietã  ile egalitã  ii:
1. ∀ A, A = A (reflexivitatea);
2. (A = B) ⇒ (B = A) (simetria);
3. (A = B ∧ B = C) ⇒ (A = C) (tranzitivitatea);
II.2. Incluziunea mulimii A în mulimea B:
(A ⊂ B) ⇔ (∀x∈A ⇒ x ∈B)
Mulimea A se numeşte o parte sau o submul  ime a lui B.
Proprietã  ile incluziunii:
1. ∀ A, A ⊂ A (reflexivitatea);
2. (A ⊂ B) ∧ (B ⊂ A) ⇒ (A = B) (antisimetria);
3. (A ⊂ B ∧ B ⊂ C) ⇒ (A ⊂ C) (tranzitivitatea);
4. ∀ A, ∅ ⊂ A

8
Zaharia Virgil-Mihail Mic memorator matematic

Relaia de neincluziune se noteazã A ⊄ B.


II.3. Reuniunea mulimilor A şi B:
A ∪ B = {xx∈A ∨ x∈B}
Proprietã  ile reuniunii:
1. ∀ A, B: A ∪ B = B ∪ A (reflexivitatea);
2. ∀ A, B, C: (A ∪ B) ∪ C) = A ∪ (B ∪ C) (asociativitatea);
3. ∀ A: A ∪ A = A (idempotena);
4. ∀ A: A ∪ ∅ = A;
5. ∀ A, B: A ⊂ A ∪ B, B ⊂ A ∪ B.
II.4. Intersecia mulimilor A şi B:
A ∩ B = {xx∈A ∧ x∈B}
Proprietã  ile intersec  iei:
1. ∀ A, B: A ∩ B = B ∩ A (comutativitatea);
2. ∀ A, B, C: (A ∩ B) ∩ C = A ∩ (B ∩ C) (asociativitatea);
3. ∀ A: A ∩ A = A (idempotena);
4. ∀ A: A ∩ ∅ = ∅
5. ∀ A, B: A ∩ B ⊂ A, A ∩ B ⊂ B
6. ∀ A, B, C: (A ∪ B) ∩ C = (A ∩ C) ∪ (B ∩ C) (distributivitatea interseciei faã
de reuniune);
7. ∀ A, B, C: (A ∩ B) ∪ C = (A ∪ C) ∩ (B ∪ C) (distributivitatea reuniunii faã de
intersecie);
8. ∀ A, B: A ∩ (A ∪ B) = A, A ∪ (A ∩ B) = A (absorbia).

Definiie.  Mul   imile  A  şi  B care nu au nici un element comun se numesc


 disjuncte. Pentru ele avem A ∩ B = ∅.
II.5. Diferena mulimilor A şi B:
A \ B = {xx∈A ∧ x∉B}
Proprietã  ile diferen  ei:
1. ∀ A: A \ A = ∅;
2. ∀ A, B, C: (A \ B) ∩ C = (A ∩ C) \ (B ∩ C);
3. ∀ A, B: A \ B = A \ (A ∩ B);
4. ∀ A, B: A = (A ∩ B) ∪ (A \ B);
5. ∀ A, B, C: A \ (B ∪ C) = (A \ B) \ C;
6. ∀ A, B, C: A \ (B ∩ C) = (A \ B) ∪ (A \ C);
7. ∀ A, B, C: (A ∪ B) \ C = (A \ C) ∪ (B \ C);
8. ∀ A, B, C: (A ∩ B) \ C = A ∩ (B \ C) = (A \ C) ∩ B.
II.6. Diferena simetricã a mulimilor A şi B:
A ∆ B = (A \ B) ∪ (B \ A)
Proprietã  ile diferen  ei simetrice:
1. ∀ A: A ∆ A = ∅;
9
Zaharia Virgil-Mihail Mic memorator matematic

2. ∀ A, B: A ∆ B = B ∆ A (comutativitatea);
3. ∀ A: A ∆ ∅ = ∅ ∆ A = A;
4. ∀ A, B, C: (A ∆ B) ∆ C = A ∆ (B ∆ C) (asociativitatea);
5. ∀ A, B, C: A ∩ (B ∆ C) = (A ∩ B) ∆ (A ∩ C);
6. ∀ A, B: A ∆ B = A ∪ B \ (A ∩ B)
II.7. Complementara unei mul imi A în raport cu mul imea E:
( A fiind o parte a lui E , adicã A⊂ E )
CEA = {xx∈E ∧ x∉A}
Proprietã  i: (∀A, B⊂E)
1. CE(CEA) = A (principiul reciprocitãii);
2. CEA = E \ A;
3. CE∅ = E;
4. CEE = ∅;
5. A ∪ CEA = A (principiul exluderii teriului);
6. A ∩ CEA = ∅ (principiul necontradiciei);
7. A ⊂ B ⇔ CEB ⊂ CEA;
8. A \ B = CE(A ∩ B).
II.8. Formulele lui de Morgan (∀A, B⊂E)
CE(A ∪ B) = CEA ∩ CEB; CE(A ∩ B)= CEA ∪ CEB.
II.9. Produsul cartezian a douã mulimile A şi B:
A x B = {(a,b)a∈A ∧ b∈B}
Proprietã  ile produsului cartezian (∀ A,B,C,D avem):
1. A x B ≠ B x A, dacã A ≠ B;
2. (A x B) ∪ (A x C) = A x (B ∪ C);
3. (A ∪ B) x C = (A x C) ∪ (B x C);
4. (A ∩ B) x C = (A x C) ∩ (B x C);
5. (A \ B) x C = A x C \ B x C;
6. (A ∩ B) x (C ∩ D) = (A x C) ∩ (B x D)
Definiia II.9.1. Mul   imile A  şi B se numesc echipotente dacã existã o bijec  ie
 de la A la B .
Definiia II.9.2. Fie E o mul   ime. Aceasta se nume ş te finitã dacã E = ∅ sau
 dacã existã n∈ N  , astfel încât E este echipotentã cu mul   imea {1,2,…,n}.
Definiia II.9.3. O mul   ime  E  se nume ş  te infinitã dacã ea nu este finitã.
Exemple de mulimi infinite sunt: N, Z, Q, R.
Definiia II.9.4. Fie  E  o mul   ime. Aceasta se nume ş  te numãrabilã dacã este
echipoentã cu N. Exemplu: Mulimea numerelor raionale.
Definiia II.9.5. O mul   ime se nume ş  te cel mult numãrabilã dacã este finitã
 sau numãrabilã.
Definiia II.9.6. Fie  E  o mul   ime. Se nume ş  te cardinalul acestei mul 
  imi un
 simbo asociat ei, notat E  sau card E  , astfel încât E = F , dacã  şi numai dacã E 
este echipotentã cu F  ; cardinalul mul   imii vide se noteazã cu 0 , cardinalul mul   imii

10
Zaharia Virgil-Mihail Mic memorator matematic

{1,2,…,n}  cu n∈ N 


 , senoteazã cu n , iar cardinalul mul   imii N  se noteazã cu x0 (alef 
 zero).
Teorema II.9.1. Fie A  şi B douã mul   imi finite. Atunci:
A ∪ B = A + B -A ∩ B 
Teorema II.9.2. Fie A, B şi C  trei mul   imi finite. Atunci:
A ∪ B ∪ C= A +B +C - A ∩ B - A ∩ C - B ∩ C + A ∩ B ∩C

III. Relaii binare


 Rela  ia binarã pe o mul   ime
Definiia III.1. Fie  M  o mul   ime nevidã. Se nume ş te rela  ia binarã R pe M o
  parte a produsului cartezian MxM. Dacã x∈  M este rela  ia R cu y ∈  M, atunci
 scriem xRy sau (x,y)∈ R. Deci o rela  ie binarã se referã la perechile de elemente din
 M.
Proprietã  i ale rela  iilor binare pe o mul  ime:
1. Relaia binarã R pe mulimea M se numeşte reflexivã dacã ∀ a∈M avem pe aRa.
2. Relaia binarã  R pe mulimea  M  se numeşte simetricã dacã ∀ a,b∈M avem aRb
implicã bRa.
3. Relaia binarã  R pe mulimea  M  se numeşte antisimetricã dacã ∀ a,b∈M, aRb şi
bRa implicã a=b.
4. Relaia binarã  R pe mulimea  M  se numeşte tranzitivã dacã ∀ a,b,c ∈M, aRb
implicã bRc implicã aRc.
Definiia III.2. Se nume ş  te greficul rela   iei R definitã pe M mul   imea
G = {(x,y) xRy}.
Definiia III.3. O rela  ie binarã R definitã pe o mul   ime nevidã M se nume ş te
 rela  ie de echivalen   ã dacã ea este reflexicã, tranzitivã şi simetricã.
Exemplu: Fie N mulimea numerelor naturale şi numãrul 3 fixat. Pe N stabilim
urmãtoarea relaie  R: a şi b din N sunt în relaie cu  R, dacã a şi b împãrite la 3 dau
acelaşi rest. Scriem a ≡ b (mod 3); de pildã 4 ≡ 1 (mod 3). Aceasta este o relaie de
echivalenã.
Definiia III.4.   Fie M o mul    ime. R o rela  ie de echivalen    ã pe M  şi a un
element fixat din M. Se nume ş te clasã de echivalen   ã corespunzãtoare elementului
  a mul    imea C  a = {x ∈ M    xRa}. Douã clase de echivalen   ã C  a  şi C  b sau coincid 
(când aRb ) sau sunt disjuncte.
Definiia III.5.   Fie M o mul    ime  şi R o rela  ie de echivalen    ã pe M. Se
 nume ş  te mul    imea cât a lui M în raport cu rela  ia R  şi se noteazã M/R mul   imea
 claselor de echivalen   ã.
Definiia III.6. Fie M o mul   ime nevidã. Se nume ş te rela  ie de ordin pe M o
 rela  ie binarã care este reflexivã, tranzitivã  şi antisimetricã.
Se noteazã: “<” sau “ ≤”
De exemplu: relaia cunoscutã de ordine naturalã “ ≤” pe N, Z, Q şi R este o
relaie de ordine.

11
Zaharia Virgil-Mihail Mic memorator matematic

Definiia III.7.   Fie M o mul    ime nevidã  şi “ ≤ 


≤”  o rela  ie de ordin pe M.
  Aceastã rela  ie de ordin se nume ş  te rela  ie de ordine totalã dacã oricare douã
elemente ale lui M sunt comparabile adicã ∀a,b∈ M   avem sau a<b sau b<a.
 Mul   imea înzestratã cu o rela  ie de ordine totalã se nume ş  te mul    ime total 
 ordonatã.
Definiia III.8. Fie M o mul   ime nevidã. O rela  ie de ordine pe M se nume ş te
 rela  ie de bunã ordonare dacã orice parte nevidã a lui M are un cel mai mic
element. Mul   imea M, cu aceastã rela  ie de bunã ordonare, se zice bine ordonatã.
O relaie de bunã ordonare pe M este o rela ie de ordie totalã pe M.

IV. Funcii
IV.1. Noiunea de funcie
Definiia IV.1.1. Fie A şi B douã mul   imi. Prin func  ie definitã pe mul   imea
 A, cu valori în mul   imea B se în  elege orice lege (procedeu sau conven  ie) f, în baza
  cãreia oricãrui element a∈ A i se asociazã un unic element, notat  f(a)  , din B.
 Mul   imea A se nume ş  te domeniu de defini   ie  , iar mul 
  imea B se nume ş te
 codomeniu de defini  ie sau domeniul valorilor func  iei.
Definiia IV.1.2. Fie  f:A→ B o func  ie. Prin graficul acestei func  ii în  elegem
 submul   imea G f  a produsului cartezian A x B formatã din toate perechile (a,f(a)),
a∈ A. deci G f  = {(a, f(a)  a∈ A}
Definiia IV.1.3. Se nume ş te func  ie numericã o func  ie  f:A→ B , pentru care
  atât domeniul de defini  ie  A cât  şi domeniul valorilor  B sunt submul   imi ale
 mul   imilor numerelor reale (deci A, B⊂R ).
IV.2. Funcii injective, surjective, bijective
Definiia IV.2.1. Fie f:A→ B o func  ie. Spunem cã f este o func  ie injectivã ,
 dacã pentru oricare douã elemente x  şi y ale lui A , x≠ y , avem f(x) ≠ f(y). Faptul cã f 
este injectivã se mai exprimã  şi altfel: ∀x,y∈A: f(x) = f(y) ⇒ x = y
De exemplu: f:N→N, definitã prin formula f(x) = x2, este injectivã, dar
g:Z→N, g(x) = x2 nu este o funcie injectivã deoarece g(-2) = g(2) = 4.
Definiia IV.2.2. O func  ie f:A→ B este o func  ie surjectivã , dacã pentru orice
b∈ B existã cel pu  in un element a∈ A , astfel încât f(a) ≠ b.  Deci f:A→ B nu este
 surjectivã dacã ∃ b∈ B avem f(a) ≠ b(∀)a∈ A.
De exemplu: f:R→R, f(x) = ax, a ≠ 0 este surjectivã.
Definiia IV.2.3. O func  ie f:A→ B care este simultan injectivã  şi surjectivã se
 nume ş te func  ie bijectivã.
De exemplu: Fie A = {x∈Rx ≥ 0} şi f:R→R, f(x) = x2. Funcia f este bijectivã.
IV.3. Compunerea funciilor
Definiia IV.3.1.   Fie func  iile  f:A→ B  şi  f:B→C  (domeniul de defini  ie al 
 func  iei g coincide cu codomeniul func  iei  f   ). Fie a∈ A,  atunci  f(a)∈ B,   deci existã
imaginea sa prin g  , adicã g(f(a))∈C.   Astfel putem defini o func  ie h:A→C  unde

12
Zaharia Virgil-Mihail Mic memorator matematic

h(a) = g(f(a))  pentru ∀a∈ A . Func  ia h   astfel definitã se noteazã g◦ f  (sau gf 
 )  şi se
 nume ş te compunerea func  iei g cu func  ia f  .
Observaii:
1. Dacã f:A→B şi g:C→D sunt douã funcii, are sens sã vorbim de compunerea
funciei g cu funcia f numai dacã B = C.
2. Dacã f:A→B şi g:B→A sunt douã funcii, are sens g◦f:A→A şi f ◦g:B→B. în
general f ◦g ≠ g◦f.
Teoremã. Fie f:A→B şi g:B→C şi h:C→D trei funcii. Atunci fiecare din
funciile h◦(g◦f), (h◦g)◦f are sens şi existã egalitatea: h◦(g◦f) = (h◦g)◦f.
IV.4. Funcia inversã
Definiia IV.4.1.   Fie A o mul    ime oarecare. Notãm cu 1 A:A→  A func  ia
 definitã astfel: 1 A(a) = a pentru ∀ a∈ A. 1 A se nume ş te func  ia identicã a mul   imii A.
Propoziie. Fie A o mulime şi 1A funcia sa identicã. Atunci:
1. Pentru orice mulime B şi pentru orice funcie f:A→B avem f ◦1A= f 
2. Pentru orice mulime C şi pentru orice funcie g:C→A avem 1A◦g = g
Definiia IV.4.2. O func  ie f:A→ B se nume ş  te inversabilã dacã existã o
 func  ie g:B→ A astfel încât g◦ f = 1 A  şi f ◦g = 1 B.
Teoremã. O funcie este inversabilã dacã şi numai dacã este bijectivã.

V. Operaii cu numere reale


V.1. Puteri naturale ale numerelor reale
1.
(+a)n = +an
2. (-a)2n = +a2n
3. (-a)2n+1 = -a2n+1
4. am⋅an = am+n
5. am:an = am-n, a ≠ 0
6. am⋅bm=(a⋅b)m
 a 
m
m m
7. a :b =   , b ≠ 0;
 b 
m
1  1 
8. =   = a −m , a ≠
0;
am  a 
9.(am)n = amn = (an)m;
10. a0 = 1, a ≠ 0;
11. 0n = 0, n ≠ 0, n∈N.
Puterile numerelor reale se extind atât pentru exponeni raionali pozitivi sau
negativi, cât şi pentru exponeni reali, puterile reale fiind definite cu ajutorul şirurilor
de puteri raionale. Aceste puteri au proprietãi identice cu exponeni numere
naturale.

13
Zaharia Virgil-Mihail Mic memorator matematic

V.2. Identitãi fundamentale


Oricare ar fi x,y,z,t,a,b,c∈R şi n∈N, avem:
1. a – b2 = (a – b)(a + b); 4ab = (a + b) 2 – (a – b)2;
2

2. (a2 + b2)(x2 + y2) = (ax – by)2 + (ax + bx)2;


3. (a2 + b2 + c2)(x2 + y2 + z2 + t2) = (ax – by – cz – bt)2 + (bx + ay – dz – ct)2 + (cx +
+ dy +az – bt)2 + (dx – cy + bz + at)2;
4. a3 – b3 = (a – b)(a2 + ab + b2);
5. a3 + b3 = (a + b)(a2 – ab + b2);
6. x3 + y3 + z3 – 3xyz = (x + y + z)(x2 + y2 + z2 – xy – xz – yz);
7. x3 + y3 + z3 = (x + y + z)3 – 3(x + y)(y + z)(z + x);
8. a4 – b4 = (a – b)(a + b)(a 2 + b2);
9. a4 + b4 = (a2 + b2 – ab
10.a5 – b5 = (a – b)(a4 + a3b + a2b2 + ab3 + b4);
11.a5 + b5 = (a + b)(a4 – a3b + a2b2 – ab3 + b4);
12.(1 + a)(1 + a2 + a4) = 1 + a + a2 + a3 + a4 + a5;
13.a6 + b6 = (a3 – 2ab2)2 + (b3 – 2a2b)2 (G. de Recquigny-Adanson);
14.an – bn = (a – b)(an-1 + an-2b + … + abn-2 + bn-1);
15.a2n – b2n = (a2 – b2)(a2n-2 + a2n-4b2 + … + a2b2n-4 + b2n-2);
16.a2n+1 + b2n+1 = (a + b)(a2n + a2n-1b + … + ab2n-1 +b2n);
17.(1 + a + a2 + … + an)(1 + an+1) = 1 + a + a2 + … + a2n+1.

V.3. Radicali. Proprietã i


1
1. m
= a ,a > 0;
a m

1
1 1 −
2. m = m = a m , a > 0 ;
a a
3. (m a ) = a, a ≥ 0 ;
m

4. m a ⋅ m b = m ab , a, b ≥ 0 ;
m
  1  1
5. m = ,a > 0;
 a a
   
6. m
a ⋅m b ⋅m c = m abc , a, b, c, ≥ 0 ;
a
7. m
a : m b = m , a ≥ 0, b > 0 ;
b
8. m a ⋅ n a = m+n a m +n , a ≥ 0 ;
9. m a : n a = m+ n a m −n , a > 0 ;
10. n a nm = a m , a ≥ 0 ;
n

11. a = ( a ) = a , a ≥ 0 ;
n
m n m m

12. mn a mp = n a p , a > 0 ;
13. m a p ⋅ n b q = mn a pn ⋅ b qm , a, b ≥ 0 ;

14
Zaharia Virgil-Mihail Mic memorator matematic

14. m n a = mn a = n m a , a ≥ 0 ;
15. m a p : n b q = mn a pn : b qm , a ≥ 0, b > 0 ;
16. a 2 = a , a ∈ R;
1
17. − a = −a = − 2n +1 a , a ≥ 0 ;
2 n +1 2 n +1

2 n +1
18. (2n +1 − a ) = −a, a ≥ 0 ;
19. a + b = a + b + 2 ab , a, b ≥ 0 ;
 A + C   A − C 
20.  A ±  B = ± , dacã şi numai dacã A2 – B = C2;
2 2
21.Expresia conjugatã a lui a ± b este a + b iar pentru 3
a ±3 b este
3
a 2 + 3 ab + 3 b 2

VI. Ecuaii şi inecuaii de gradul întâi


VI.1. Ecuaii de gradul întâi sau ecua ii afine
ax + b = 0, a,b,x∈R
Fie S mulimea de soluii a acestei ecuaii. Dacã
b b
1. a ≠ 0, x = − (soluie unicã). S = { − }.
a a
2. a = 0 şi b ≠ 0, ecuaia nu are soluii: S = ∅;
3. a = 0 şi b = 0, orice numãr real x este soluie a ecuaiei afine date; S = R.
Semnul funciei afine f:R→R, f(x) = ax + b, a ≠ 0
x b
-∞ − +∞
a
f(X) semn contrar lui a 0 semnul lui a
Graficul funciei de gradul întâi va fi o linie dreaptã.
y

A(0,b)

x
b
B( − ,0)
a
VI.2. Inecuaii de gradul întâi sau ecua ii fine
Cazul 1. ax + b > 0, a,b,x∈R. Fie S mulimea soluiilor. Dacã:
b
1. a > 0, S =( − , + ∞);
a
15
Zaharia Virgil-Mihail Mic memorator matematic

b
2. a < 0, S = (-∞, − );
a
3. a = 0, b > 0, S = R;
4. a = 0, b = 0, S = ∅.
Cazul 2. ax + b = 0, a,b,x∈R. Dacã:
b
1. a > 0, S = (+∞, − ]
a
b
2. a < 0, S = [ − ,+∞)
a
3. a = 0, b = 0, S = R;
4. a = 0, b > 0, S = ∅.
Inecuaiile ax + b < 0 şi ax + b ≥ 0 se reduc la cele douã cazuri (prin înmul irea
inecuaiei respective cu –1 şi schimbarea sensului inegalitãilor).
VI.3. Modului unui numãr real
− x, daca x < 0

 x = 0, daca x = 0
x, daca x > 0

Proprietãi:∀ x,y∈R, avem:
1.  x = 0 ⇔ x = 0 ;
2. − x =  x ;
3.  x =  y ⇔ x =  y sau  x = − y ;
4.  x = a ⇔ − a =  x = a, a ∈ R;
5. −  x ≤ x ≤  x ;
6.  x +  y ≤  x +  y ;
7.  x −  y ≤  x +  y
8.  x −  y ≤  x −  y ;
9.  x −  y ≤  x +  y ≤  x +  y ;
10.  xy =  x ⋅  y ;
 x  x
11. = , y ≠ 0 .
 y  y
Ecuaii şi inecuaii fundamentale, care conin modulul:
1.  x − a = b , (a,b,x∈R, S = mulimea soluiilor)
b S
b<0 ∅
b=0 a
b >0 {a – b; a + b}
2.  x − a > b

16
Zaharia Virgil-Mihail Mic memorator matematic

b S
b<0 R
b=0 R\{a}
b >0 {-∞,a – b)∪{a + b,∞}
3.  x − a < b
b S
b<0 ∅
b=0 ∅
b >0 {a – b; a + b}

VII. Numere complexe


Definiia VII.1. Se nume ş te numãr complex orice element z=(a,b) al mul   imii
  RxR = {(a,b) a,b∈R  }, înzestrate cu douã opera  ii algebrice, adunarea: ∀ z=(a,b),
∀ z’=(a’,b’) ∈RxR,   z + z’ = (a + a’, b + b’)  şi înmul   irea: ∀ z=(a,b),
∀ z’=(a’,b’) ∈RxR,   z z’ = (aa’-bb’, ab’ +a’ b)  . Mul   imea numerelor complexe se
 noteazã cu C  şi este corp comutativ.
VII.1. Forma algebricã a numerelor complexe
z = a + ib, cu a = (a,0), b = (b,0) şi i = (0,1), respectiv i2 = -1.
Egalitatea a douã numere complexe z şi z’:
a + ib = a’ + ib’ ⇔ a = a’ şi b = b’
Adunarea numerelor complexe are proprietãile:
este asociativã, comutativã, admite ca element neutru pe 0 şi orice numãr complex
a + bi admite un opus –a – ib.
Înmulirea numerelor complexe are proprietãile:
este asociativã, comutativã, admite ca element neutru pe 1 şi orice numãr complex
nenul admite un invers     este distributivã faã
−1 a b
a + bi  (a + bi ) = − i ;
  a
2
+ b2 a + b  
2 2

de adunare z(z’ + z”) = zz’ + zz” ∀z,z’,z”∈C.

Puterile numãrului i: ∀m∈N, i4m = 1, i4m+1 = i, i4m+2 = -1, i4m+3 = -i.


Definiia 2.1.1. Dacã z = a +bi, atunci numãrul a – ib se nume ş te conjugatul 
lui z  şi se noteazã a – ib = a + ib = z .
Au loc urmãtoarele proprietãi, ∀z,z’,z”∈C.
1.  z +  z = 2a;
2.  z -  z = 2bi;
3.  z ± z ' = z ± z ' ;
4.  zz ' = z ⋅ z ' ;
5.  zz ' = a 2 + b 2 = (a + bi )(a − bi) ;

17
Zaharia Virgil-Mihail Mic memorator matematic

 z  z ' z
6. = ;
 z '  z z
7.  z n = ( z ) ;
n

 z '   z '
8.  
 = .
  z    z
VII.2. Modulul unui numãr complex
∀ z∈C
=  z z sau  z =
 z a2 + b2
Avem apoi:
1.  z =  z
2.  z +  z ' ≤  z +  z ' ;
3.  z −  z ' ≤  z +  z ' ≤  z +  z ' ;
4.  zz ' =  z  z ' ;
 z '  z '
5. = , z ≠ 0 .
 z  z

VII.2. Forma trigonometricã a numerelor complexe


z = r(cos u + isin u)
unde r = z , iar unghiul u∈[0,2π) este soluia ecuaiilor trigonometrice r cos u = a şi
r sin u = b.
5π  5π  5π 
De exemplu: dacã z = -1 – i, atunci  z = 2 , u = şi z = 2 (cos + i sin ) .
4 4 4

VII.4. Formula lui Moivre


∀u∈R şi ∀n∈N, (cos u + isin u)n = cos(nu) + isin(nu)
Consecinele formulei lui Moivre
cos nu = cosn u + C2ncosn-2u sin2u + C4ncosn-4u sin4u + …;
sin nu = C1ncosn-1u sin u + C3ncosn-3u sin3u + …;
C  tgu − C  tg u + C  tg u − ...
1 2 3 5 5
tg nu = n
. n n

1 − C  tg u + C  tg u − ...
2 2 4 4
n n

VII.5. Extragerea rãdãcinii de ordinul n dintr-un numãr complex


z = r(cos u + isin u)
(  z )k  = r n cos u + 2k π  + i sin u + 2k π , k = 0,1,2,..., n − 1
1
n

 n n 
2k π  2k π 
( 1)
n
k  = cos + i sin , k  = 0,1,2,..., n − 1
n n
(2k  + 1)π  (2 k + 1)π 
(n
− 1) = cos

+ i sin , k  = 0,1,2,..., n − 1
n n
18
Zaharia Virgil-Mihail Mic memorator matematic

Pentru simplificare folosim urmãtoarea notaie:


(n 1)k  = ε k  şi (n − 1)k  = ω k 
  a
2
+ b2 + a b a
2
+ b 2 − a  
a + ib = ± +i
 2 b 2 
   
VII.6. Ecuaia binomã
xn – A = 0, A∈C, A = ρ(cos ϕ  + isin ϕ )
xk = A1/nωk, k = 0, n − 1, A∈R, A < 0;
xk = A1/nεk, k = 0, n − 1, A∈R, A > 0;
ϕ  + 2k π  ϕ  + 2k π  
xk = n  p  
 cos + i sin  , k = 0, n − 1, A∈C\R
  n n  

VIII. Ecuaii şi inecuaii de gradul al II-lea


VIII.1. Ecuaii de gradul al doilea
ax2 + bx + c = 0, a,b,c∈R, a ≠ 0
1.  Formule de rezolvare: ∆ > 0
−b+ ∆ −b− ∆
 x1 = ,  x2 = , ∆ = b2 – 4ac; sau
2a 2a
− b'+ ∆' − b'− ∆ '
 x1 = ,  x2 = , b = 2b’, ∆’ = b’2 – ac.
a a
2.  Formule utile în studiul ecua  iei de gradul al II-lea:
x12 + x22 = (x1 + x2)2 – 2x1x2 = S2 – 2P
x13 + x23 = (x1 + x2)3 – 3x1x2(x1 + x2) = S3 – 2SP
x14 + x24 = (x1 + x2)4 – 2x12x22= S4 – 4S2P + 2P2
3.  Discu  ia naturii  şi semnul rãdãcinilor în funcie de semnele lui ∆ = b2 – 4ac,
P = x1x2, S = x1 + x2.

∆ P S Natura şi semnul rãdãcinilor


∆<0 - - −b±i −∆
Rãdãcini complexe:  x1, 2 =
2a
∆=0 - - b
Rãdãcini reale şi egale  x1 = x 2 = −
2a
P>0 S>0 Rãdãcini reale pozitive
∆>0 P>0 S<0 Rãdãcini reale negative
P<0 S>0 Rãdãcini reale şi de semne contrare; cea pozitivã este mai
mare decât valoarea absoluta a celei negativi
P<0 S<0 Rãdãcini reale şi de semne contrare; cea negativã este
mai mare în valoare absolutã.

19
Zaharia Virgil-Mihail Mic memorator matematic

4. Semnul func  iei f:R→R, f(x) = ax2 + bx + c, a,b,c∈R


∆ > 0: a ≠ 0, x1 < x2.
x -∞ x1 x2 +∞
f(x) semnul lui a 0 semn contrar lui a 0 semnul lui a

∆=0
X -∞ x1 = x2 +∞
f(x) semnul lui a 0 semnul lui a

∆<0
X -∞ +∞
f(x) semnul lui a

5. Graficul func  iei f:R→R, f(x) = ax2 + bx + c, a,b,c∈R este o  parabolã. Aceastã


2
  b   −∆
funcie se poate scrie şi sub forma  f ( x ) = a x +  + , numitã formã canonicã.
  2a  4a

y ∆>0
a>0
A(x1,0)
B(x2,0)
C(0,c)
∆  
V  
b
C − ,− 
  2a 4a 

O A B x
D

6.  Maximul sau minimul func  iei de gradul al doilea


−∆
1. Dacã a > 0, funcia f(x) = ax2 + bx + c are un minim egal cu , minim ce se
4a
−b
realizeazã pentru x =
2a
−∆
2. Dacã a < 0, funcia f(x) = ax2 + bx + c are un maxim egal cu , maxim ce se
4a
−b
realizeazã pentru x =
2a

7. Intervale de monotonie pentru func  ia de gradul al doilea


Teoremã. Fie funcia de gradul al doilea f(x) = ax2 + bx + c, a≠0

20
Zaharia Virgil-Mihail Mic memorator matematic

− b
1. Dacã a > 0, func ia f este strict descrescãtoare pe intervalul (−∞,  şi strict
2a 
−b
crescãtoare pe intervalul  ,+∞) .
 2a
− b
2. Dacã a < 0, funcia f este strict crescãtoare pe intervalul (−∞, şi strict
2a 
−b
descrescãtoare pe intervalul  ,+∞) .
 2a
−b −b
Observaie: Intervalele (−∞,  şi  ,+∞) se numesc intervale de
2a   2a
 monotonie ale func  iei f .
Descompunerea trinomului f(x) = aX2 + bX + c, a,b,c∈R, a ≠0, x1 şi x2 fiind
rãdãcinile trinomului.
1. ∆ > 0, f(x) = a(X – x1)(X – x2);
2. ∆ = 0, f(x) = a(X – x1)2;
3. ∆ < 0, f(x) este ireductibil pe R, deci f(x) = aX2 + bX + c
Construirea unei ecua  ii de gradul al doilea când se cunosc suma  şi produsul
2
rãdãcinilor ei: x – Sx + P = 0, cu S = x1 + x2 şi P = x1x2.
Teoremã: Ecuaiile ax2 + bx + c = 0 şi a’x2 + b’x + c’ = 0, ∀a,b,c,a’,b’,c’ ∈R,
a,a’≠0, au cel puin o rãdãcinã comunã dacã şi numai dacã:
a b c 0
0 a b c = 0 sau (ac’ – a’c)2 – (ab’ – a’b)(bc’ – b’c) = 0
a’ b’ c’ 0
0 a’ b’ c’
Condi  ii necesare  şi suficiente pentru ca numerele reale date α  şi β sã fie în
2
anumite rela  ii cu rãdãcinile x1  şi x2 ale ecua  iei de gradul al doilea f(x)=ax + bx + c
a,b,c∈R, a≠0, respectiv, pentru ca f(x) sã pãstreze un semn constant  ∀x,x∈R.
 Nr.crt.  Rela  ii între x1 , x2 , α  şi β  Condi  ii necesare  şi suficiente
1 α < x1 < β < x2 sau 1. f(α )f(β) < 0
x1 < α < x2 <β
1. ∆ = b2 – 4ac = 0
2. af(α) > 0
3. af(β) > 0
2 α < x1 ≤ x2 < β −b
4. α <
2a
−b
5. β >
2a
1. af(α) < 0
3 x1 < α < β < x2 2. af(β) < 0 ceea ce atrage dupã
sine ∆ >0
21
Zaharia Virgil-Mihail Mic memorator matematic

4 x1 < α < x2 1. af(α) < 0


1. ∆ = 0
5 α < x1 ≤ x2 2. af(α) > 0
−b
3. α <
2a
1. ∆ = 0
6 x1 ≤ x2 < α 2. af(α) > 0
−b
3. <α
2a

7 f(X) = 0, ∀x, x∈R 1. ∆≤0


2. a>0
8 f(X) ≤ 0, ∀x, x∈R 1. ∆≤0
2. a<0
Observaie: Rezolvarea ecuaiei bipãtrate ax2n + bxn + c = 0, ∀n∈N, n > 2, prin
substituia xn = y, se reduce la rezolvarea unei ecuaii de gradul al doilea în y, anume
ay2 + by + c = 0 şi la rezolvarea a douã ecuaii binome de forma xn = y1, xn = y2.
VIII.2. Inecuaii fundamentale de gradul al II-lea
1. ax2 + bx + c > 0, a,b,c∈R, a≠0, S = mulimea soluiilor:
∆ a S
∆ > 0 a > 0 (-∞, x1)∪(x2, +∞)
∆>0 a<0 (x1,x2)
∆=0 a>0 R\{x1}
∆=0 a<0 ∅
∆<0 a>0 R
∆<0 a<0 ∅
2. 2. ax2 + bx + c ≥ 0, a,b,c∈R, a≠0, S = mulimea soluiilor:
∆ a S
∆ > 0 a > 0 (-∞, x1]∪[x2, +∞)
∆>0 a<0 [x1,x2]
∆=0 a>0 R
∆=0 a<0 {x1}
∆<0 a>0 R
∆<0 a<0 ∅
Inecuaiile ax2 + bx + c < 0 şi ax2 + bx + c ≤ 0 se reduc la cazurile precedente
(prin înmulirea cu –1 şi schimbarea sensului acestor inegalitãi).
VIII.3. Rezolvarea sistemelor de ecuaii cu coeficieni reali
1. Sisteme formate dintr-o ecua  ie de gradul al doilea  şi una de gradul întâi
Aceste sisteme sunt de forma:

22
Zaharia Virgil-Mihail Mic memorator matematic

ax + by + c = 0
(S )
a1 x + b1 xy + c1 y + d 1 x + e1 y +  f 1 = 0
2 2

Se rezolvã prin metoda substitu  iei. În prima ecuaie putem presupune cã sau


a≠0 sau b≠0 (dacã a = b = 0 atunci prima ecuaie dispare). Presupunând cã b≠0,
− c − ax a c
atunci ecuaia ax + by + c =0 este echivalentã cu ecua ia  y = = −  x − .
b b b
Dacã substituim în  y în cea de a doua ecuaie a sistemului (S), atunci (S) este
echivalent cu sistemul:
 a c
  y = −  x −
b b
(S ' ) 2
a  x 2 + b x −  x −  + c  −  x −  + d  x + e  
  a c    a c 
 −
a
 x −
c 
 +  f 1 = 0
 1 1
  b b 
1
  b b 
1 1
  b b 
Rezolvând ecuaia a doua a sistemului (S’) obinem valorile lui x, apoi,
 înlocuind în prima ecuaie din sistemul (S’) obinem valorile lui y.
Discuie. 1. Dacã ecuaia a doua din sistemul (S’) are douã rãdãcini reale,
atunci sistemul (S) are o soluie realã.
2. Dacã ecuaia a doua din sistemul (S’) are douã rãdãcini egale,
sau în cazul când aceasta este o ecua ie de gradul întâi, atunci sistemul (S) are douã
soluii reale.
3. Dacã ecuaia a doua a sistemului (S’) nu are nici o rãdãcinã
realã, atunci sistemul (S) nu are soluii reale.
 2. Sisteme de ecua  ii omogene
Un astfel de sistem este de forma:
a1 x 2 + b1 xy + c1 y 2 = d 1
(S ) 2
a 2 x + b2 xy + c2 y = d 2
2

Sistemul (S) se numeşte omogen deoarece polinoamele a1X2 + b 1XY + c1Y2 şi


a2X2 + b2XY + c2Y2 sunt omogene, în sensul cã toate monoamele care apar în scrierea
lor au acelaşi grad.
Presupunem mai întâi cã d1≠0 şi d2≠0. Existã în aces caz numerele reale α şi β
diferite de zero astfel încât αd1 + βd2 = 0. Se înmuleşte prima ecuaie cu α şi cea de a
doua cu β şi apoi se adunã. Se obine sistemul echivalent:
a1 x 2 + b1 xy + c1 y 2 = d 1
(S ' )
(α a2 + β a 2 ) x + (α b1 + β b2 ) xy + (α c1 + β c2 ) y = 0
2 2

Notãm coeficientul ecuaiei a doua din (S’) cu a 3,b3,c3. Atunci:


a1 x 2 + b1 xy + c1 y 2 = d 1
(S ' ) 2
a3 x + b3 xy + c3 y = 0
2

Deoarece d1≠0 sistemul (S’) nu are soluia x = 0 şi y = 0. Putem presupune cã


x≠0. Împãrim ecuaia a doua din (S’) cu x2 şi ob inem ecuaia de gradul al doilea în

23
Zaharia Virgil-Mihail Mic memorator matematic
2

: c3  
 y  y   y
  + b3 + a 3 = 0 care, rezolvatã, ne dã în general douã valori k 1 şi k2 pentru
 x   x   x
 y  y  y
adicã, = k 1 şi = k2.
 x  x  x
Rezolvarea sistemului (S) este echivalentã cu rezolvarea urmãtoarelor douã
sisteme:
 y = k  x  y = k 2 x
( S1 )  2 1 şi ( S )
2 
 1
a  x + b xy
1 + c1 y 2
= d 
1 a1 x + b1 xy + c1 y = d 1
2 2

Când d1 = 0 şi d2 = 0, sistemul (S) este de forma (S’) şi rezolvarea se continuã


ca pentru sistemul (S’).
 3. Sisteme de ecua  iiii simetrice
Definiia VIII.3.3. O ecua  ie ie în douã necunoscute se zice simetricã dacã
 înlocuind  x  x cu y  şi y cu x , ecua  ia
ia nu se schimbã.
Rezolvarea sistemelor de ecuaii simetrice se face astfel: se introduc
necunoscutele auxiliare s şi p date de relaiile: x + y = s şi xy = p.
Prin introducerea acestor noi necunoscute s şi p, în foarte multe cazuri sistemul
se reduce la un sistem de ecua ii format dintr-o ecuaie de gradul întâi şi o ecuaie de
gradul al doilea în necunoscutele s şi p.
IX. Ecuaii algebrice de gradul III, IV şi V
IX.1. Ecuaia reciprocã de gradul al treilea
ax3 + bx2 ± bx ± a = 0, a,b∈R, a≠0
Rezolvarea ei se reduce la aceea a ecuaiei (x ± 1)[ax2 + (b + a) + a] = 0
IX.2. Ecuaia reciprocã de gradul al patrulea
ax4 ± bx3 + cx2 ± bx + a = 0, a,b,c∈R, a≠0
Rezolvarea ei se reduce la aceea a unei ecuaii de gradul al doilea, prin
1 1 1
substituia y = x + : a(x2 + 2 ) ± b(x + ) + c = 0 sau ay2 + by + c – 2a= 0.
x x x
IX.2. Ecuaia bipãtratã
ax4 + bx2 + c = 0, a,b,c∈R, a≠0
2 2 −b ± b2 − 4ac
Cu x = y , rezultã ecuaia ay + by + c = 0, deci x1, 2 ,3, 4 = ±
2a

X. Logaritmi
Definiia X.1.   Fie a∈R*+, a ≠ 
≠  1  şi b∈R*+ douã numere reale. Se nume ş te
logaritm al numãrului real strict pozitiv b exponentul la care trebuie ridicat
 numãrul a, numit bazã, pentru a ob  ine
ine numãrul b.
Logaritmul numãrului b în baza a se noteazã logab

24
Zaharia Virgil-Mihail Mic memorator matematic

Evident b = a log b . Pentru a = 10 obinem logaritmi zecimali, iar pentru a = e


a

obinem logaritmi naturali.


Proprietã  i:
i:
1. logab = logac ⇔ b = c, (b,c > 0);
2. logaa = 1;
3. loga1 = 0
1
4. logaac = c; loga =- logab; logax2n = 2n logax , x≠0
b
1
5. log a m b = log a b, (b > 0, m ∈ N , m ≥ 2) ;
m
6. logab logba = 1;
log c b
7. Formula de schimbare a bazei logaritmului: log a b =
log c a
8. x>0 şi y>0 ⇒ logaxy = logax + logay;
x
9. x>0 şi y>0 ⇒ loga = logax – logay; cologax = - logay
y
10. a>1 şi x∈(0,1) ⇒ logax < 0; a>1 şi x>1 ⇒ logax > 0;
10.a>1
11. 0<a<1 şi x∈(0,1) ⇒ logax > 0; 0<a<1 şi x>1⇒ logax < 0;
11.0<a<1
12. a>1 şi 0<x<y ⇒ logax < logay;
12.a>1
log a  x log b x
13. x>0, y>0, a>0, b>0, a≠1, b≠1 ⇒ = ;
log a  y log b  y
14.x>0, a>0, a≠1, n∈N ⇒ logax = logaxn;
14.x>0,
15. x∈R, a>0, a≠1 ⇒ ax = exlna.
15.x
Opera  iiii cu logaritmi zecimali
1. Suma a doi logaritmi: se adunã separat caracteristicile (se adunã algebric, întrucât
existã caracteristici pozitive şi caracteristici negative) şi separat mantisele (care sunt
 întotdeauna pozitive în afarã de cazul în care întregul logaritm este negativ); apoi cele
douã rezultate se adunã algebric.
2. Scãderea a doi logaritmi: se adunã descãzutul cu logaritmul scãzãtorului.
3. Înmulirea unui logaritm cu un numãr întreg: când caracteristica este pozitivã,
 înmulirea se face în mod obişnuit; când caracteristica este negativã se înmuleşte
separat mantisa şi separat caracteristica şi se adunã algebric rezultatele.
4. Împãrirea unui logaritm printr-un numãr întreg: în cazul când caracteristica este
pozitivã, împãrirea se face obişnuit. În cazul în care este negativã se împarte separat
mantisa şi separat caracteristica; dacã nu se împarte exact cu caracteristica prin
numãrul dat, atunci se adaugã caracteristicii atâtea unitãi negative câte sunt necesare
pentru a avea un numãr divizibil prin împãritorul respectiv şi, pentru a nu se
modifica rezultatul, se adaugã şi mantisei tot atâtea unitãi, dar pozitive.
X.1. Ecuaii şi inecuaii logaritmice fundamentale
1. logax = b, a>0, a≠1, b∈R. Soluia: x = ab.
2. logax > b, b∈R. Fie S mulimea soluiilor. Avem:

25
Zaharia Virgil-Mihail Mic memorator matematic

a S
a>1 (ab, +∞)
0<a<1 (0, ab)
3. logax < b, b∈R. Fie S mulimea soluiilor. Avem:
a S
a>1 (0, ab)
0 < a < 1 (ab, +∞)
X.2. Ecuaii şi inecuaii exponeniale fundamentale
1. ax = b, a>0, a≠1, b>0. Soluia x = logab, b∈R
2. ax = b, a>0, a≠1, b≤0, nu are nici o soluie realã
3. ax > b. Fie S mulimea soluiilor. Avem:
a b S
a>1 b>0 (logab, +∞)
0<a<1 b>0 (-∞, logab)
a>0 b<0 R
a≠1
x
4. a < b. Fie S mulimea soluiilor. Avem:
a b S
a>1 b>0 (-∞, logab)
0<a<1 b>0 (logab, +∞)
a>0 b<0 ∅
a≠1

XI. Metoda induciei matematice


XI.1. Axioma de recuren ã a lui Peano
Fie A o parte a lui N astfel cã:
1. 0∈A
2. (∀n∈N), n∈A ⇒ n+1∈A. Atunci rezultã A = N.
XI.2. Metoda induc iei matematice
Fie P(n) o propoziie care depinde de numãrul natural n. Dacã avem:
1. P(0) adevãratã;
2. ∀n∈N, P(n) adevãratã ⇒ P(n+1) adevãratã, atunci P(n) este adevãratã pentru
orice numãr natural n.
În demonstraie prin metoda induc iei matematice (recurenã) poate apãrea în
loc de 0, un numãr natural n0, dacã în propoziia P(n) pe care vrem sã demonstrãm am
constatat n≠n0.
XI.2. Variantã a metodei induciei matematice
Fie P(n) o propoziie care depinde de numãrul natural n≠n0. Dacã avem:
1. P(n0) adevãratã;

26
Zaharia Virgil-Mihail Mic memorator matematic

2. (∀m∈N, n0≤m≤k) P(m) adevãratã ⇒ P(k) adevãratã, atunci P(n) este adevãratã
pentru orice numãr natural n≥n0.

XII. Analizã combinatorie


XII.1. Permutãri
Definiia XII.1.1. O mul   ime împreunã cu o ordine bine determinatã de
 dispunere a elementelor sale este o mul   ime ordonatã  şi se notazã (a1 ,a2 ,…,an).
Definiia XII.1.2. Se numesc permutãri ale unei mul   imi A cu n elemente
 toate mul   imile ordonate care se pot forma cu cele n elemente ale lui n. Numãrul 
 permutãrilora n elemente, n∈N* , este P n=1⋅ ⋅ 2  ⋅ ⋅ 3  ⋅ ⋅… ⋅ n
  ⋅   = n!; 0! = 1 (prin defini  ie).
(n + 1)!
Factoriale (proprietãi): n! = (n – 1)!n; n! =
n +1
XII.2. Aranjamente
Definiia XII.2.1. Se numesc aranjamente a n elemente luate câte m (m≤  ≤ n)
 
 ale unei mul   imi A cu n elemente, toate submul   imile ordonate cu câte m elemente
 care se pot forma din cele n elemente ale mul   imii A. Se noteazã Amn.
Numãrul aranjamentelor a n elemente luate câte m este:
n!
Amn = n(n – 1)…(n – m + 1) = , n≥m.
(n − m)!
n n n!
Proprietã  i: A n = Pn; A n = sau Ann= n!;  Ann−1 =  Ann ; An0 = 1 .
0!
XII.3. Combinãri
Definiia XII.3.1. Se numesc combinãri a n elemente luate câte m (m≤  ≤ n)
  ale
unei mul   imi A cu n elemente toate submul   imile cu câte m elemente, care se pot
 forma din cele n elemente ale mul   imii A. Se noteazã C nm .
Proprietã  i:
1. C n = n; C nn = C n0
1
= C 00 = 1 ;
2. C nn = C nn −m ; C nm = C nm−1 + C nm−−11 ;
3. Numãrul submulimilor unei mulimi cu n elemente este 2n;
4. C nm = C nm−−11 + C nm−−11 + ... + C mm+−11 + C mm−1 + C mm−−11 ;
n!
5. = C n p C n p− p ...C n−( p +...+ p ) unde p1 + … pm-1 < n
1 2

 p1! p2 !... pn ! 1 1 m −1

XII.4. Binomul lui Newton


(x + a)n = C n0 x n + C n1 x n−1 a + ... + C nk  x n −k a k  + ... + C nn a n
(x – a)n = C n0 x n − C n1 x n −1 a + ... + (−1) k C nk  x n−k a k  + ... + (−1) n C nn a n unde n∈N
Proprietã  i:
1. Termenul de rank k+1 este Tk+1 = (-1)k C nk  xn-kak;

27
Zaharia Virgil-Mihail Mic memorator matematic

n − k  k  k +1 n − k  k 
2. C nk +1 = C n ; C n +1 = C n ;
k  + 1 k  + 1
n − k  a n − k  a
3. Tk+2 = ⋅ Tk+1 sau Tk+2 = − ⋅ Tk+1;
k  + 1  x k  + 1  x
4. Numãrul termenilor dezvoltãrii (x ± a)n este n+1;
5. Coeficienii termenilor egal depãrtai de extremi sunt egali.
 Rela  ii importante:
C n + C n + ... + C n = 2 ; C n − C n + ... + (−1) C n = 0;
0 1 n n 0 1 n n

C n0 + C n2 + C n4 + ... = 2 −1 ; C n1 + C n3 + C n5 + ... = 2 −1 ;


n n

C 2 n = (C n0 ) 2 + (C n1 ) 2 + ... + (C n ) 2


n n

 Dezvoltãri particulare uzuale:


1. (a ± b)2 = a2 ± 2ab + b2;
2. (a + b + c)2 = a2 + b2 + c2 + 2(ab + bc + ac);
3. (a + b)3 = a3 + 3a2b + 3ab2 + b3;
4. (a – b)3 = a3 – 3a2b + 3ab2 – b3;
5. (a + b + c)3 = a3 + b3 + c3 + 3(a2b + a2c + b2a + b2c + c2a + c2b) + 6abc;
6. (a + b)4 = a4 + 4a3b + 6a2b2 + 4ab3 + b4.
XII.5. Suma puterilor asemenea ale primelor n numere naturale
Dacã Sp = 1p + 2p + …+ np, p∈N, atunci avem:
2
n(n + 1) n(n + 1)(2n + 1)  n( n + 1 
S1 = ; S2 = ; S3 = 
2 6  2 
n(n + 1)(6n 3 + 9n 2 + n − 1) n 2 (n + 1) 2 (2n 2 + 2n − 1)
S4 = ; S5 =
30 12
O relaie care permite calculul lui Sp, când se cunosc Sp-1, Sp-2,…, S1 este
formula lui Pascal: (n+a)p+1 = 1+ C  p1 +1 S p + C P2+1 S p −1 + ... + C  p p+1 S1 + n

XIII. Progresii
XIII.1. Progresii aritmetice
Definiia XIII.1.1. Se nume ş  te progresie aritmeticã un  şir de numere
 a1 ,a 2 ,a 3 ,…,a n ,… în care fiecare termen, începând cu a 2  , se ob  ine din cel precedent
  prin adãugarea unui numãr constant numit ra   ia progresiei. Se noteazã
÷a1,a2,a3,…an,…
Dacã a1 este primul termen, an cel de-al n-lea termen (termenul general), r raia,
n numãrul termenilor şi Sn suma celor n termeni, atunci avem:
an = an-1 + r, n≥2 (prin definiie)
an = a1 + (n – 1)r, n≥2 (prin definiie)
(a + a )n
Sn = a1 + a2 + …+ an, Sn = 1 n
2

28
Zaharia Virgil-Mihail Mic memorator matematic

2a 1 + (n − 1)r
Sn = n
2
Termenii echidistan  i de extremi. Într-o progresie aritmeticã suma termenilor 
echidistan  i de extremi este egalã cu suma termenilor extremi: ak  + an-k+1 = a1 + an.
Observaie. Dacã numãrul termenilor este impar (n = 2m + 1), atunci existã un
termen în mijloc, am+1 , astfel încât 2am+1 = a1 + a2m+1.
Condiia necesarã şi suficientã pentru ca trei termeni a,b,c, luate în aceastã
ordine, sã formeze o progresie aritmeticã, este sã avem 2b = a + c.
XIII.2. Progresii geometrice
Definiia XIII.2.1. Se nume ş  te progresie geometricã un şir de numere
 a1 ,a 2 ,a 3 ,…,a n ,… în care fiecare termen, începând cu a 2  , se ob  ine din cel precedent
  prin înmul    irea acestuia cu un acela şi numãr q (q≠  ≠ 0) numit ra  ie. Se noteazã
÷÷a1,a2,a3,…an,…
Dacã a1 este primul termen, an cel de-al n-lea termen (termenul general), q
raia, n numãrul termenilor şi Sn suma celor n termeni, atunci avem:
an = qan-1, n≥2 (prin definiie)
an = a1qn-1, n≥2 (an în funcie de a1, q şi n)
qn − 1
Sn = a1 + a2 + …+ an, Sn = a 1
q −1
a −a q
Sn = 1 n , q ≠ 1
1− q
Termeni echidistan  i de extremi. Într-o progresie geometricã,   produsul a doi
termeni echidistan  i de extremi este egal cu produsul termenilor extremi:
a pan-p+1 = a1an.
Observaie. Dacã numãrul termenilor este impar (n = 2m + 1) atunci existã un
termen la mijloc, am+1 , astfel încât am2 +1 = a1 a2 m+1 .
Condiia necesarã şi suficientã ca trei numere a,b,c, luate în aceastã ordine, sã
formeze o progresie geometricã este sã avem b2 = ac.

XIV. Polinoame
XIV.1. Forma algebricã a unui polinom
f ∈C[x] este f = a0Xn + a 1Xn-1 + a 2Xn-2 + … + an, unde n este gradul, a0 – coeficientul
dominant, an – termenul liber.
~ ~
 Func  ia polinomialã asociatã lui f ∈C[x] este f  :C→C f  (α) = f(α) ∀α∈C;
f(α) fiind valoarea polinomului f în α.
Teorema împãr  irii cu rest: ∀f,g∈C[x], g≠0 existã polinoamele unice q,r∈C[x]
astfel încât f = gq + r, grad r < grad g.
 Împãr  irea unui polinom cu X-a: Restul împãririi polinomului f ∈C[x], f ≠0 la
X-a este f(a).

29
Zaharia Virgil-Mihail Mic memorator matematic

Schema lui Horner: ne ajutã sã aflãm câtul q = b0Xn-1 + b1Xn-2 + … + bn-1 al


 împãririi polinomului f = a0Xn + a 1Xn-1 + a2Xn-2 + … + an la binomul X-a; precum şi
restul acestei împãriri r = f(a);
a0 a1 … an-1 an
a b0 = a0 b1 = ab0+a1 … bn-1 = abn-2+an-1 r=f(a)=abn-1+an
XIV.2. Divizibilitatea polinoamelor
Definiia XIV.2.1.  Fie f,g∈C[x],   spunem cã g divide pe f  şi notãm g  f dacã
∃q∈C[x] astfel încât f=gq.
Proprietãi:
1. a f, ∀a∈C*, ∀f ∈C[x];
2. g f şi f ≠0 ⇔ r = 0;
3. g f şi f ≠0 ⇒ grad f ≥ grad g;
4. a∈C* ⇒ af f;
5. f f (refelexivitate);
6. f g şi g h ⇒ f h (tranzitivitate);
7. f g şi g f ⇒ ∃ a∈C* cu f = ag (f,g sunt asociate în divizibilitate).
Definiia XIV.2.2. Un polinom d  se nume ş  te cel mai mare divizor comun
(c.m.m.d.c.) al polinoamelor f  şi g dacã: 1) d  f şi d g.
 2) d’  f şi d’ g ⇒ d’ d  şi notãm d=(f,g)
Definiia XIV.2.3. Dacã d=1 atunci f  şi g se numesc prime între ele.
Definiia XIV.2.4. Un polinom m se nume ş  te cel mai mic multiplu comun
(c.m.m.m.c.) al polinoamelor f  şi g dacã: 1) f m şi g m.
 2) f m’ şi g m’ ⇒ m m’
f  ⋅ g
Teoremã. Dacã d=(f,g) atunci m =
d
XIV.3. Rãdãcinile polinoamelor
Definiia XIV.3.1. Numãrul  α  α∈   C se nume ş te rãdãcinã a polinomului f  dacã
~
 şi numai dacã f  ( α  α )  = 0.
Teorema lui Bezout: Numãrul α∈C este rãdãcinã a polinomului f ≠0⇔(X-a) f.
Definiia XIV.3.2. Numãrul  α  α  se nume ş  te rãdãcinã multiplã de ordinul  p a
 polinomului f ≠0 dacã  şi numai dacã (X-a)  f iar (X-a) p+1 nu-l divide pe f .
Teoremã: Dacã f ∈C[x] este un polinom de gradul n şi  x1 ,x2 ,x3 ,…,xn sunt
rãdãcinile lui cu ordinele de multiplicitate m1 ,m2 ,m3 ,…,mn atunci
 f  = a0 ( X  − x1 ) m ( X  − x2 ) m ...( X  − xn ) unde a0 este coeficientul dominant al lui f , iar
1 2 n m

m1 + m2 + … + mn = grad f .
XIV.4. Ecuaii algebrice
Definiia XIV.4.1. O ecua  ie de forma f(x) = 0 unde f ≠  ≠ 0 este un polinom, se
 nume ş te ecua  ie algebricã.
Teorema lui Abel-Ruffini: Ecuaiile algebrice de grad mai mare decât patru nu
se pot rezolva prin radicali.
Teorema lui D’Alambert-Gauss: Orice ecuaie algebricã de grad mai mare sau
egal cu unu, are cel puin o rãdãcinã (complexã).
30
Zaharia Virgil-Mihail Mic memorator matematic

  Formulele lui Viete: Dacã numerele  x1 ,x2 ,…,xn sunt rãdãcinile polinomului


f ∈C[x], f = a0Xn + a1Xn-1 + …+ an, a0≠0 atunci:
 a1
 x
 1 2+  x + ... +  x n = −
a0

 a2
 x1 x 2 + ... + x1 x n + x 2 x3 + ... + x n−1 x n = a
 0
 a3
 x1 x 2 x3 + x1 x 2 x 4 + ... + x n− 2 x n −1 x n = −
 a0

......................................................
 a
 x1 x 2 ... x k  + x1 x 2 ... x k −1 x k +1 + ... + x m −k +1 x m − k + 2 ... x m = (−1) k  k 
 a0
.......................................................

 n an
 x1 x 2 ... x n = (−1)
 a0


XIV.5. Polinoame cu coeficieni din R, Q, Z


Teoremã: Dacã f ∈R[x] admite pe α = a + ib, b≠0 ca rãdãcinã atunci el admite
ca rãdãcinã şi peα = a – ib, iar α şiα au acelaşi ordin, de mutiplicitate.
Teoremã: Dacã un polinom f ∈Q[x] admite pe α = a + b d (a,b∈Q, b≠0,
d∈R\Q) ca rãdãcinã, atunci el admite şi pe   α = a – b d , iar α şiα au acelaşi ordin,
de mutiplicitate.
p
Teoremã: Dacã un polinom f ∈Z[x], grad f ≥1, admite o rãdãcinã α = ∈Q,
2
(p,q) = 1 atunci p an şi q a0.
În particular dacã f ∈Z[x] are rãdãcina α=p∈Z atunci p an.

XV. Permutãri, matrici, determinani

XV.1. Permutãri
Definiie XV.1.1.   Fie A={1,2,…n}, ϕ se nume ş  te permutare de gradul n
 daacã ϕ:A→     şi ϕ bijectivã.
→ A
 1 2 ... n  
ϕ =  
 ϕ (1) ϕ (2) ... σ (n) 
Sn – mulimea permutãrilor de grad n; card Sn = n!
 1 2 ... n 
1A = e, permutarea identicã e =  
1
  2 ... n 
31
Zaharia Virgil-Mihail Mic memorator matematic

Compunerea permutãrilor
  1 2 ... n  
Fie σ,τ∈Sn atunci σoτ =   ∈Sn
 ϕ (τ (1)) ϕ (τ (2)) ... σ (τ (n)) 
Transpozi  ii
Definiia XV.1.2. Fie i,j∈A, i≠ j, τij∈S n , τij se nume ş te transpozi  ie dacã:
 j, daca k = i
  1 2 ... i ... k ...  j ... n 
τ ij (k ) = i, daca k =  j τ ij (k ) =  
k, daca k ≠ i, j  1 2 ...  j ... k ... i ... n 

Observaii: 1. (τij)-1 = τij;
2. Numãrul transpoziiilor de grad n este C n2
Signatura (semnul) unei permutãri
Definiia XV.1.3. Fie (i,j)∈AxA, i<j, (i,j) se nume ş te inversiune a lui ϕ  dacã
n(n − 1)
ϕ(j)<ϕ(i), m(ϕ) numãrul inversiunilor lui ϕ: 0 ≤ m(ϕ ) ≤ C n2 = ;
2
ε(ϕ) = (-1)m(ϕ) se numeşte signatura lui ϕ.
Observaii: 1. Permutarea ϕ se numeşte parã dacã ε(ϕ) = 1, respectiv imparã dacã
ε(ϕ) = - 1;
2. Orice transpoziie este imparã;
ϕ (i ) − ϕ ( j )
3. ε (ϕ ) = ∏ ;
1≤i < j ≤ n i −  j
4. ε(ϕ oσ) = ε(ϕ)ε(σ).
XV.2. Matrici
Definiia XV.2.1. Fie M = {1,2,…m} şi N = {1,2,…n}. O aplicaie A:MxN→C
A(i,j)=aij se numeşte matrice de tipul (m,n): cu m linii şi n coloane:
 a11 a12 ... a1n  
 
 a21 a22 ... a2 n 
 A =  şi notãm Mm,n(C) mulimea matricelor de tipul (m,n) cu
... ... ... ... 
 
 a m1 am 2 ... amn 
elemente numere complexe.
Definiia XV.2.2. Dacã m=n atunci matricea se nume ş te pãtraticã de ordinul 
n , iar mul    imea lor se noteazã M n(C).
Definiia XV.2.3. Douã matrici A,B∈ M  m,n(C) sunt egale dacã  şi numai dacã
 aij = bij ∀(i,j)∈ MxN.
Operaii cu matrici:
1.  Adunarea
Fie A,B∈Mm,n(C) atunci C = A + B∈Mm,n(C) unde cij=aij + bij ∀ (i,j)∈MxN
este suma lor.
Proprietã  i ∀A,B,C∈Mm,n(C):
1. A+B = B+A (comutativitate);
2. (A+B)+C = A+(B+C) (asociativitate);
32
Zaharia Virgil-Mihail Mic memorator matematic

3. A+0 = 0+A = A (elementul neutru este matricea nula 0);


4. A+(-A) = (-A)+A = 0 (opusul lui A este –A).
 2.  Înmul   irea cu scalari
Fie A∈Mm,n(C) şi λ∈C atunci B=λA∈Mm,n(C) unde bij=λij ∀(i,j)∈MxN este
produsul matricei A cu scalarul λ.
Proprietã  i ∀A,B∈M m,n(C) şi λµ∈C.
1. 1⋅A = A;
2. λ⋅A = A⋅λ;
3. λ(A+B) = λA + λB;
4. (λ+µ)A = λA + µA;
5. λ(µA) = (λµ)A = µ (λA).

 3. Transpusa unei matrici


Fie A∈Mm,n(C) atunci tA∈Mm,n(C) unde taij = a ji, ∀(i,j)∈MxN
 4.  Înmul   irea matricelor
n

Fie A∈Mm,n(C) şi B∈Mn,p(C) atunci C=A⋅B∈Mm,p(C) unde cij = ∑a b


ik  kj
,
k =1

∀(i,j)∈MxN este produsul lor


Proprietã  i:
1. (A⋅B) ⋅C = A⋅(B⋅C) (asociativitate);
 1 0 ... 0 
 
0 1 ... 0
2. A⋅In = In⋅A (element neutru-matricea unitate)  I n = 
... ... ... ...
 
 0 0 ... 1 
3. (A+B)⋅C = A⋅C + B⋅C;
4. A⋅(B+C) = A⋅B + A⋅C.
XV.3. Determinani
Fie Mn(C) – mulimea matricilor pãtrate de ordin n cu elemente din C:
 a11 a12 ... a1n  
 
 21
a a ... a 2n 
 A = 
22
 , A∈Mn(C)
... ... ... ...
 
 a m1 am 2 ... amn 
Definiia XV.3.1. Se nume ş te determinantul matricii A , numãrul 
det A = ∑ ε (σ )a1σ (1) a2σ ( 2 ) ...anσ ( n )
σ ∈S n

a11 a12 ... a1n


a21 a22 ... a 2 n
det A =
... ... ... ...
a n1 an 2 ... anm

33
Zaharia Virgil-Mihail Mic memorator matematic

det A = ai1Ai1 + ai2Ai2 + … + ainAin unde Aij este complementul algebric al


elementului aij din matricea A:
a 11 a 12 ... a 1j-1 a 1j+1 ... a 1n
a 21 a 22 ... a 2j-1 a 2j+1 ... a 2n
... .... ... ... ... ... ...
Aij = (-1)i+j a i−11 a i-12 ... a i-1j-1 a i -1j+1 ... a i-1n
a i+11 a i+12 ... a i +1j-1 a i+1j+1 ... a i +1n
... ... ... ... ... ... ...
a n1 a n2 ... a nj-1 a nj+1 ... a nm
Dacã C = AB, atunci det C = det A det B (A,B,C∈Mn(C))
 Determinantul de ordinul 2:
a11 a12
= a11 a22 − a12 a21
a21 a 22
 Determinantul de ordinul 3:
a11 a12 a13
a21 a 22 a 23 = a11a22 a33 + a21a32 a13 + a12 a23 a31 − a31a22 a13 − a11a32 a23 − a21 a12 a33
a31 a32 a33

XV.4. Inversa unei matrici


Fie A∈Mn(C), dacã det A≠0 existã A-1∈Mn(C) astfel încât AA-1 = In, In∈Mn(C),
In – matricea unitate:
  A11  A21 ...  An1 
 
1  12 A  A22 ...  An2 
 A =
−1

det A  ... ... ... ... 


 
  A1n  A2 n ...  Ann 

XVI. Sisteme lineare


XVI.1. Notaii:
aij – coeficieni, xI – necunoscute, bi – termeni liberi;
a11 x1 + a12 x2 + ... + a1n x n = b1
a  x + a  x + ... + a  x = b

(S)  21 1 22 2 2n n 2
, m – ecuaii, n – necunoscute;
 .......................................
am1 x1 + a m 2 x 2 + ... + amn xn = bn

34
Zaharia Virgil-Mihail Mic memorator matematic

 a11 ... a1n  


a12  a11 a12 ... a1n b1 
   
 a21 a22 ... a2 n   a21 a22 ... a2 n b2 
 A =  ,  A =  ,
...... ... ...  ... ... ... ... ... 
   
am 2 ... amn 
 a m1  a m1 am 2 ... a mn bn 
r – rangul matricii A = rangul sistemului

XVI.2. Compatibilitatea
Sistemul (S) este compatibil determinat dacã:

1. r = m = n (sistem de tip Cramer) şi det A = ∆ ≠ 0, atunci xI = , unde
i


 a11 ... b1 ... a1n  
a12
 
a a 22 ... b2 ... a 2 n 
∆ i =  21
...... ... ... ... ... 
 
an 2 ... bn ... ann  
 a n1
2. r = n < m şi rang  A = r.
Sistemul (S) este incompatibil dacã r ≤ min (m,n) şi rang A = r + 1.
XVI.3. Sisteme omogene (bi = 0)
1. Sunt compatibile determinate (x1 = x2 = … = xn = 0) dacã r = n;
2. Sunt compatibile nedeterminate dacã r < n.

XVII. Structuri algebrice


XVII.1. Monoid
Fie (M,*), MxM→M, (x,y)→x*y, M-nevidã.
 Axiomele monoidului:
M1. (x*y)*z = x*(y*z) ∀x,y,z∈M (asociativitatea);
M2. ∃ e∈M astfel încât x*e = e*x = x ∀x∈M (e element neutru);
dacã M3. x*y = y*x, ∀x,y∈M monidul este comutativ.
Ex: 1. (N,+), (N,⋅) sunt monoizi comutativi;
2. (F(E),o) monoid necomutativ (F(E) este mulimea funciilor f:E→E, E –
nevidã, o – compunerea funciilor).
XVII.2. Grup
Fie (G,*), GxG→G, (x,y)→x*y, G-nevidã.
 Axiomele grupului:
G1. (x*y)*z = x*(y*z) ∀x,y,z∈G(asociativitatea);
G2. ∃ e∈G astfel încât x*e = e*x = x ∀x∈G (e element neutru);
G3. ∀ x∈G ∃ x’∈G astfel încât x’*x = x*x’ = e (x’ simetricul lui x);
dacã G4. x*y = y*x, ∀x,y∈G grupul este comutativ (sau abelian).
Ex: 1. (Z,+), (Q,+), (R,+), (C,+) – grupuri comutative;

35
Zaharia Virgil-Mihail Mic memorator matematic

2. (Rn,⊕) – grupul resturilor modulo n, comutativ;


3. (Mn(Z),+) – grupul matricilor pãtrate de ordin n cu elemente din Z;
4. (K, o) – grupul lui Klein (al simetriilor faã de sistemul de coordonate),
comutativ;
5. (σn, o) – grupul simetric de grad n (al permutãrilor de n elemente) nu este
comutativ;
Definiia XVII.2.1.   Fie (G,*) grup, H ⊂G, H este subgrup dacã ∀  x,y∈ H  ⇒
 x*y∈ H  şi ∀ x∈ H ⇒ x’∈ H (x’ este simetricul lui x în raport cu opera  ia *);
Fie grupurile (G1,⊥ ), (G2,∆):
Definiia XVII.2.2. f:G1→G2   se nume  ş  te morfism de grupuri dacã
f(x⊥y)=f(x)∆f(y), ∀x,y∈G1.
Definiia XVII.2.3. f:G1→G2   se nume ş  te izomorfism de grupuri dacã f este
 bijectivã  şi f(x⊥ y)=f(x)∆f(y), ∀x,y∈G1.
Definiia XVII.2.4. f:G1→G2   se nume  ş  te automorfism (endomorfism) al 
 grupului G1 , dacã f este un izomorfism (morfism).
XVII.3. Inel
Fie (A,+,•), AxA→A, (x,y)→x+y şi AxA→A, (x,y)→x•y, A nevidã;
Definiia XVII.3.1. (A,+,•) este inel dacã:
G. (A,+) este grup abelian;
M. (A,•) este monoid şi
D. • este distributivã faã de +:
x•(y+z) = x•y + y•z
(y+z)•x = y•x + y•z, ∀x,y,z∈A
dacã C. x•y = y•x ∀x,y∈A, inelul este comutativ.
Exemple de inele:
1. (Z,+,⋅) – inelul numerelor întregi;
2. (Z[i],+, ⋅) – inelul întregilor lui Gauss, Z[i] = {z = a + bia,b∈Z}
3. (Rn,⊕,⊗) – inelul resturilor modulo n;
4. (Mn(A),+,⋅) – inelul matricelor pãtratice (cu elemente din inelul A);
5. (Zn,+,⋅) – inelul claselor de resturi modulo n.
Fie inelele (A,⊥,*) şi (A’,∆,o):
Definiia XVII.3.1. f:A→A’   se nume ş  te izomorfism de inele dacã f  este
 bijectivã  şi f(x⊥ y) = f(x)∆f(y), f(x*y) = f(x)of(y), ∀x,y∈A.
Definiia XVII.3.2. (A,+,•) este inel fãrã divizori ai lui zero dacã x≠0, y≠0
implicã x• y≠0.
Definiia XVII.3.3. Un inel comutativ cu cel pu  in douã elemente  şi fãrã
 divizori ai lui zero se nume ş te domeniu integritate.
Definiia XVII.3.4.   Dacã (A,+,⋅  ) este inel, atunci (A[X],+ ,⋅  ) este inelul 
 comutativ al polinoamelor cu coeficien  i în A.
f ∈A[X], f = a0 + a1X + a2X2 + … + anXn este forma algebricã a unui polinom
de nedeterminatã X cu coeficieni în A:
- dacã an≠0, grad f = n (an – coeficient dominant);

36
Zaharia Virgil-Mihail Mic memorator matematic

- dacã a0 = a1 = … = an, f = 0 (polinom nul), grad 0 = -∞.


Proprietã  i: 1. grad ( f+g) ≤ max{grad f , grad g};
2. grad f ⋅g ≤ grad f + grad g.
Teoremã. Dacã  A este domeniu de integritate atunci  A[X] este domeniu de
integritate şi grad f ⋅g = grad f + grad g, ∀ f,g∈ A[X].
XVII.4. Corp
Fie (K,+,•), KxK→K, (x,y)→x+y şi KxK→k, (x,y)→x•y, K – nevidã.
Definiia XVII.4.1. (K,+,• 
• )  este corp dacã (K,+,•  • )  este inel, 0≠1  şi ∀x∈K, x≠0
⇒ ∃ x-1∈K, astfel încât x• x-1 = x-1 • x = 1.
Dacã x•y = y•x ∀x,y∈K, corpul este comutativ.
Exemple de corpuri:
1. (Q,+,⋅) – corpul numerelor raionale;
2. (R,+, ⋅) – corpul numerelor reale;
3. (C,+, ⋅) – corpul numerelor complexe;
4. (Q( d ),+,⋅) – corpul numerelor pãtratice (d∈Z, d – liber de pãtrate);
5. (Zp,+, ⋅) – corpul claselor de resturi modulo p ( p∈N*, p >1, p – numãr prim).
Definiia XVII.4.2. Fie corpurile (K,⊥     şi (K’,∆ , o ), f:K → K’ este izomorfism
⊥ ,*)
 de corpuri dacã f este bijectivã, f(x⊥  y) = f(x) ∆ f(y), f(x*y) = f(x) o f(y) ∀ x,y∈R.
Teorema împãririi cu rest în mulimea K[X], K corp comutativ şi g∈K[X],
g≠0: ∀f ∈K[X], existã polinoamele q,r∈K[X], unic determinate astfel încât f = q⋅g+r,
grad r < grad g.

GEOMETRIE ŞI TRIGONOMETRIE

Notaii:
- lugimea laturilor triunghiului ABC, AB = c, BC = a, CA = b;
- lungimile segmentelor importante în triunghi:
 AD = ha (AD⊥ BC, ha lugimea înãlimii din A, D∈BC);
 AD = ma (BD=BC, ma lugimea medianei din A, D∈(BC));
 AD = ba (∠BAD =∠CAD, ba lugimea bisectoarei din A, D∈(BC));
a+b+c
- = p (p – semiperimetrul triunghiului ABC);
2
- AABC – aria triunghiului ABC, notatã şi S;
- R – raza cercului circumscris unui poligon;
- r – raza cercului înscris într-un poligon;
- ln – latura poligonului regulat cu n laturi;
- an – apotema poligonului regulat cu n laturi;
- P – perimetrul poligonului;
- Alat – aria lateralã (prismã, piramidã, trunchi de piramidã);
- Atot – aria totalã, notatã şi A;
- V – volumul.

37
Zaharia Virgil-Mihail Mic memorator matematic

I. Triunghiul
 Inegalitã  i gemetrice:
1. m(∠MBA) > m(∠A), m(∠MBA) > m(∠C), ∠MBA este unghi exterior;
2. a+b > c, b+c > a, a+c > b
3. a > b-c , b > c-a , c > a-b  A
b+c
4. ma <
2
5. p < ma + mb + mc < P

Teorema bisectoarei (∠BAD ≡ ∠DAC) B C


 BD  AB a⋅c a ⋅b
= ; BD = ; DC =
 DC   AC  b+c b+c
Observaii:
1. Centrul cercului circumscris unui triunghi este punctul de intersecie al
mediatoarelor;
2. Centrul cercului înscris într-un triunghi este punctul de intersecie al bisectoarelor;
3. Centrul de greutate al triunghiului este punctul de intersecie al medianelor.
4. Ortocentrul triunghiului este punctul de intersecie al înãlimilor.
II. Poligoane convexe
Suma Sn a mãsurilor unghiurilor unui poligon convex cu n laturi:
Sn = (n – 2)⋅180°
Poligonul regulat este inscriptibil într-un cerc şi poate fi circumscris unui alt
cerc.
III. Relaii metrice în triunghi
III.1. Triunghiul dreptunghic
ABC (m(∠A) = 90°, AD⊥BC)
1. Teorema lui Pitagora: a2 = b2 + c2;
2. Teorema catetei: b2 = a⋅CD, c2 = a⋅BD;
3. Teorema înãlimii: h a2 =BD⋅DC;
b⋅c
4. ha = , h = b, hc = c ;
2 b
a 3 3
5. ma = , mb2 = a 2 − b 2 , mc2 = a 2 − c 2 ;
2 4 4
b⋅c 2a 2a
6. ba = 2 ; bb = c ⋅ ;bc = b ⋅ ;
b+c a+c a+c
b⋅c
7.  A ABC  = ;
2

38
Zaharia Virgil-Mihail Mic memorator matematic

a
8.  R = ;
2
b⋅c
9. r = ;
a+b+c
10.Relaii exprimate prin funcii trigonometrice:
b = a⋅sin B, b = a⋅cos C , b = c⋅tg B, b = c⋅ctg C .
III.2. Triunghiul dreptunghic ABC (a = b = c)
a 3
1. ha = ma = ba =
2
2
a 3
2.  A ABC  = ;
4
a 3
3.  R =
3
a 3
4. r =
6
III.3. Triunghiul oarecare ABC (AD⊥BC)
1. Teorema lui Pitagora generalizatã:
a) b2 = a2 + c2 – 2a⋅BD, dacã m(∠B)<90° ;
b) b2 = a2 + c2 + 2a⋅BD, dacã m(∠B)>90° ;
2. Relaiile lui Steward O∈(BC):
b2⋅BO + c2⋅CO – a2⋅AO = a⋅BO⋅CO;
2 2(b 2 + c 2 ) − a 2
3. ma = ;
4
2
4. ha =  p( p − a)( p − b)( p − c) ;
a
2
5. ba =  p ( p − a )bc ;
b+c
a ⋅ ha
6.  A ABC  = =S;
2
7. S =  p( p − a )( p − b)( p − c) ;
abc
8.  R = ;
4S
S
9. r = .
 p

III.4. Relaii exprimate prin funcii trigonometrice


a b c
1. Teorema sinusurilor: = = = 2 R ;
sin A sin B sin C 
2
2 2 2 b + c2 − a2
2. Teorema cosinusului: a = b + c − 2bc cos A; cos A = ;
2bc

39
Zaharia Virgil-Mihail Mic memorator matematic

 A − B C  a −b
3. Teorema tangentelor: tg tg =;
2 2 a+b
ab sin C  a 2 sin B sin C   A
4. S = ,S = , S =  p( p − a)tg , S = 2 R 2 sin A sin B sin C ;
2 2 sin A 2
 A  B C 
5.  p = 4 R cos cos cos ;
2 2 2
6. ha = 2 R sin B sin C ;
7. ma2 = R 2 (sin 2  A + 4 cos A sin B sin C ) ;
2bc  A
8. ba = cos ;
b+c 2
 A  p ( p − a )
9. cos = ;
2 bc
 A ( p − b)( p − c)
10. sin = ;
2 bc
 A ( p − b)( p − c)
11. tg = .
2  p ( p − a)

IV. Patrulatere
IV.1. Paralelogramul
ABCD (AB CD, BC AD, DE⊥ AB) D C
AC∩BD = {O}
OA = OC, OB = OD O
AABCD = AB⋅DE
AABCD = AB⋅AD⋅sin A. A E B
IV.2. Dreptunghiul D C
ABCD (AB CD, BC AD, ∠A = 90°)
AC = BD O
AABCD = AB⋅AD A B
IV.3. Rombul
ABCD (AB CD, BC AD, AB = BC)
AC = d1, BD = d2
AB = a A C
AC⊥ BD
d ⋅d
AABCD = 1 2
2
B

40
Zaharia Virgil-Mihail Mic memorator matematic

IV.4. Pãtratul
ABCD (AB CD, BC AD, AB = AC D C
∠A = 90°, AB = a, AC = d)
AC = BD
AC⊥ BD O
d=a 2
AABCD = a2. A B

IV.5. Trapezul D C
ABCD (AB CD, AB = B, DC = b
MN – linie mijlocie) M
 B + b
MN = M N
2
A B
( B + b) ⋅ h
AABCD = = MN ⋅ h
2

V. Poligoane înscrise în cerc


V.1. Patrulaterul înscris în cerc A
∠BAD + ∠BCD = 180°; D
∠BAC ≡ ∠BDC; M
Teorema lui Ptolomeu α
AB⋅DC + AD⋅BC = AC⋅BD C
AABCD = ½ AC⋅BD⋅sin α B

V.2. Poligoane regulate înscrise în cercul de razã  R


 R 3 3 R 2
1. Triunghiul echilateral: l3 = R 3 , a3 = , S = ;
2 4
 R 2
2. Pãtratul: l4 = R 2 , a4 = , S = 2 R 2 ;
2
 R 3 3 3 R 2
3. Hexagonul regulat: l6 = R, a6 = ,S = ;
2 2
π  π  n 2π 
4. Poligonul regulat cu n laturi: ln = 2 R sin , an = R cos , S =  R 2 sin =  p ⋅ an
n n 2 n
n ⋅ ln
unde  p = .
2
VI. Cercul
 Lungimi  şi arii: lcerc = 2πR, Acerc = πR2;

41
Zaharia Virgil-Mihail Mic memorator matematic

π 
 Rα 
larcAB= ; α - mãsura în grade; A
180
 R 2α 
π 
AsectorAB = α O
180
α ⋅ π 
µ(∠AOB) = (µ - mãsura în radiani) B
180
Unghi cu vârful în interiorul cercului: B
m(∠AOB) = m(AB) A
 
m(AB) + m(CD) M
m(∠AMB) =
2
D C
Unghi cu vârful pe cerc
OM⊥ MT M

m(AB)
m(∠AMB) = T
2
m(AM)
m(∠AMT) = A B
2
Unghi cu vârful în exteriorul cercului M
OT⊥ MT C
 
m(AB) − m(CD)
m(∠AMB) = D T

2 
m(BT) − m(DT)
m(∠AMB) = A
2
B
M
 Puterea unui punct fa   ã de un cerc B
OT⊥ MT N
ρ(M) = MA⋅MB = OM2 – r2 = MT2 T
ρ(N) = NA⋅NB = r2 – ON2
A

VII. Complemente de geometrie planã


Triunghiul ortic este triunghiul determinat de picioarele înãl   imilor unui
 triunghi; dintre toate triunghiurile cu vârfurile respectiv pe laturile unui triunghi
(sau pe prelungiri), triunghiul ortic are cel mai mic perimetru.
Ceviana este dreapta determinatã de vârful unui triunghi  şi un punct al 
laturii opuse.
Teorema lui Ceva: Cevienele AM, BN, CP ale triunghiului ABC sunt
 MB  NC  PA
 concurente dacã  şi numai dacã ⋅ ⋅ = 1.
 MC   NA PB

42
Zaharia Virgil-Mihail Mic memorator matematic

Teorema lui Menelaus: Pe dreptele BC, CA, AB, determinate de laturile


 triunghiului ABC, se considerã punctele M, N respectiv P situate douã dintre ele pe
laturile triunghiului  şi unul pe prelungirea unei laturi, sau toate trei pe prelungiri
 MB  NC  PA
 de laturi. Punctele M, N, P sunt colineare dacã  şi numai dacã: ⋅ ⋅ = 1.
 MC   NA PB
  Dreapta lui Euler: Într-un triunghi oarecare, punctele H, O  şi G
(ortocentrul, centrul cercului circumscris şi centrul de greutate) sunt colineare.
  Dreapta lui Simson: Proiec  iile unui punct de pe cercul circumscris unui
 triunghi, pe dreptele suport ale laturilor acestuia, sunt colineare.
Cercul exînscris: unui triunghi este tangent la o laturã a triunghiului  şi la
  prelungirile celorlalte douã laturi; centrul cercului exînscris este intersec   ia
 bisectoarei unui unghi interior cu bisectoarele celorlalte douã unghiuri exterioare.
Cercul lui Euler (cercul celor nouã puncte): picioarele înãl   imilor unui
 triunghi, mijloacele laturilor şi mijloacele segmentelor determinate de ortocentru  şi
vârfurile triunghiului sunt conciclice.

VIII. Poliedre
VIII.1. Prisma
1. Paralelipipedul dreptunghic
Alat = 2(a + b)c; c
d
Atot = 2(ab + ac + bc);
V = abc b
d 2 = a 2 + b 2 + c2 a

2. Cubul
(de laturã a = b = c)
A = 6a2 c

V = a3 d
a b
a=a 3
3. Paralelipipedul D’ C’
B’O⊥(ABC) A’ B’
B’O = h
V = AABCD⋅h D O C
A B
4. Prisma C’
(dreaptã sau oblicã, de înãlime h) A’ B’
V = Abazei⋅h h

C
A B C’
Prisma triunghiularã regulatã
(AB = a) O’
A’ B’
Alat = 3a⋅h

43
Zaharia Virgil-Mihail Mic memorator matematic

a2 3
Atot = 3a⋅h +
2
a2 3 C O
V= ⋅h
4
A B

VIII.2. Piramida
1. Tetraedrul regulat
(toate muchiile sunt congruente, A
AO⊥ (BCD), AM⊥ DC)
a 6 a 3
h= , AM  = ;
3 2
6 ˆO = 2 2
sin A Bˆ O = , sin A M 
3 3
2 a3 2
 A = a 3;V  =
12
B C
2. Tetraedul dreptunghic
(OA⊥ OB⊥OC⊥ OA,
OA = OB = OC = a, CM⊥ AB) C
a 2 a 6
OM  = , CM  = ; AB = a 2
2 2
2
a 3
 A ABC  =
2
3a a 2 3
2
 Atot  = +
2 2
3
a
V =
6

3. Piramida triunghiularã regulatã


(AB = AC = BC = A, VA = VB = VC
VM ⊥ BC, VM – apotemã)
2 a2
VM  = h +
12
3a ⋅ VM 
 Alat  =
2
a 2 3 3a ⋅ VM 
 Atot  = +
4 2
a2 3 h
V  = ⋅
4 3

44
Zaharia Virgil-Mihail Mic memorator matematic

Piramida patrulaterã regulatã (ABCD–pãtrat


de laturã a, VA = VB = VC = VD, VM⊥ BC)
2
2 a
VM  = h +
4
 Alat  = 2a ⋅ VM 
 Atot  = a 2 + 2a ⋅ VM 
a2 ⋅ h
V  =
3

4. Piramida hexagonalã regulatã


(ABCDEF – hexagon regulat VM ⊥ BC,
VA = VB = VC = VD = VE = VF = a)
2 3a 2
VM  = h +
4
 Alat  = 3a ⋅ VM 
3a 2 3
 Atot  = + 3a ⋅ VM 
2
a 2 3h
V  =
2

A B
5. Piramida regulatã
(piciorul înãlimii coincide cu centrul circumscris bazei):
P ⋅ apotema
 Alat  = bazei
2
 A ⋅h
 Atot  =  Abazei +  Alat ;V  = bazei
3
6. Piramida (de înãlime h):
 A ⋅h
 Atot  =  Abazei +  Alat ;V  = bazei
3
VIII.3. Trunchiul de piramidã
( B – aria bazei mari, b – aria bazei mici, h – înãlimea)
45
Zaharia Virgil-Mihail Mic memorator matematic

1. Trunchiul de piramidã oarecare :


h
V  = ( B + b +  B ⋅ b
3

2. Trunchiul de piramidã regulat


P – perimetrul bazei mari,
 p – perimetrul bazei mici,
a p – apotema
( P +  p)a p
 Alat  =
2
( P +  p )a p
 Atot  = B + b +
2
h
V  = ( B + b +  B ⋅ b )
3
VIII.4. Poliedrul regulat
Relaia lui Euler: v-m+f = 2
(v – numal vârfurilor, m – numãrul muchiilor, f – numãrul feelor)
Tipurile de poliedre regulate:
- tetraedrul regulat: f = 4, v = 4, m = 6;
- cubul (hexaedru regulat): f = 6, v = 8, m = 12;
- octaedrul regulat: f = 8, v = 6, m = 12;
- dodecaedrul regulat: f = 12, v = 20, m = 30;
- icosaedrul regulat: f = 20, v = 12, m = 30;

IX. Corpuri rotunde


Notaii: R – razã, G – generatoare, h – înãlime
IX.1. Cilindrul circular drept
h=G
 Alat  = 2π 
 RG
 Atot  = 2π 
 R ( R + G )
2
V  = π 
 R h

46
Zaharia Virgil-Mihail Mic memorator matematic

IX.2. Conul circular drept


G 2 = h 2 + R 2
 Alat  = π 
 RG
 Atot  = π 
 R( R + G )
 R 2 h
π 
V  =
3

IX.3. Trunchiul de con


(r – raza bazei mici)
2 2 2
G = h + ( R − r )
 Alat  = π G ( R + r )
2
 Atot  = π G ( R + r ) + π ( R + r 2 )
π h
V  = ( R 2 + r 2 + Rr )
3

IX.4. Sfera
2
 A = 4π 
 R
4π  R 3
V  =
3
 Acalotei sferice = 2π  Rh1
 A zonei = 2π  Rh2

X. Funcii trigonometrice
X.1. Definiii în triunghiul dreptunghic
b c b
sin B = , cos B = , tgB = C
a a c
c b a
ctgB = , sin B = cos C , tgB = ctgC 
b
c
A B

47
Zaharia Virgil-Mihail Mic memorator matematic

X.2. Proprietãile funciilor trigonometrice


1. sin:R→[-1,1]

sin(-x) = -sin x, sin(x + 2kπ) = sin x, (k∈Z)


2. cos:R→[-1,1

cos(-x) = cos x, cos (x + 2kπ) = cos x, (k∈Z)


π 
3. tg:R\{(2k+1) }→R 4. ctg:R\{kπ}→R
2

tg(-x) = -tg x ctg(-x) = -ctg x


tg(x+kπ) = tg x, (k∈Z) ctg(x + kπ) = ctg x, (k∈Z)

XI. Formule trigonometrice


XI.1. Relaii între funciile trigonometrice ale unui argument:
1. sin 2 α  + cos 2 α  = 1;
sin α  = ± 1 − cos 2 α ; cosα  = ± 1 − sin 2 α 
sin α 
2. tgα  =
cosα 

48
Zaharia Virgil-Mihail Mic memorator matematic

tgα  1
sin α  = ; cosα  =
± 1 + tg 2α  ± 1 + tg 2α 
3. sin        
π  π 
 − α  = cosα ; tg  − α  = ctgα 
  2     2  
4. sin(π  − α ) = sin α 
cos(π  − α ) = − cosα ; tg (π  − α ) = −tgα 
5. sin    
π 
 + α  = cosα 
  2  
cos       
π  π 
 + α  = − sin α , tg  + α  = −ctgα 
  2     2  
6. sin(π  + α ) = − sin α 
cos(π  + α ) = − cosα ; tg (π  + α ) = tgα 
7. sin( 2π  − α ) = − sin α 
sin( 2π  − α ) = cosα ; tg (2π  − α ) = −tgα 
XI.2. Formule de adunare:
sin(α  ± β ) = sin α ⋅ cos β  ± sin β  ⋅ cosα 
cos(α  ± β ) = cosα  ⋅ cos β   sin α ⋅ sin β 
tgα  ± tg β 
tg (α  ± β ) =
1  tgα ⋅ tg β 
XI.3. Formule pentru multiplii de argument:
sin 2α  = 2 sin α ⋅ cosα 
cos 2α  = cos 2 α  − sin 2 α  = 1 − 2 sin 2 α  = 2 cos 2 α  − 1
2tgα  2
tg 2α  = =
1 − tg 2α  ctgα  − tgα 
ctg 2α  − 1 ctgα  − tgα 
ctg 2α  = =
2ctgα  2
sin 3α  = 3 sin α  − 4 sin 3 α 
cos 3α  = 4 cos 3 α  − 3 cosα 
2tgα  1 − tg 2α 
sin 2α  = ; cos 2α  =
1 + tg 2α  1 + tg 2α 
sin nα  = cos n α  − C n2 cos n−2 α ⋅ sin 2 α  + C n4 cos n−4 α ⋅ sin 4 α  − ...
cos nα  = C n1 cos n−1 α ⋅ sin α  − C n3 cos n−3 α ⋅ sin 3 α  + C n5 cos n−5 α ⋅ sin 5 α  − ...

49
Zaharia Virgil-Mihail Mic memorator matematic

XI.4. Formule pentru jumãtã i de argument:


α  1 − cosα  α  1 + cosα 
sin =± ; cos = ±
2 2 2 2
α  sin α  1 − cosα  1 − cosα 
tg = = =±
2 1 + cosα  sin α  1 + cosα 
XI.5. Sume, diferene şi produse:
α  + β  α  − β 
sin α  + sin β  = 2 sin cos
2 2
α  − β  α  + β 
sin α  − sin β  = 2 sin cos
2 2
α  +  β  α  − β 
cosα  + cos β  = 2 cos cos
2 2
α  + β   β  − α 
cosα  − cos β  = 2 sin sin
2 2
sin(α  + β ) sin(α  − β )
tgα  + tg β  = ; tgα  − tg β  =
cosα ⋅ cos β  cosα ⋅ cos β 
sin α  + cosα  = 2 sin       
π  π 
 + α  = 2 cos − α 
  4     4  
sin α  − cosα  = − 2 sin       
π  π 
 + α  = − 2 cos − α 
  4     4  
1
sin α ⋅ sin β  = [cos(α  − β ) − cos(α  + β )]
2
1
cosα ⋅ cos β  = [cos(α  + β ) + cos(α  − β )]
2
1
sin α ⋅ cos β  = [sin(α  + β ) + sin(α  − β )]
2
tgα  + tg β 
tgα ⋅ tg β  =
ctgα  + ctg β 

XII. Inversarea funciilor trigonometrice


π  π 
XII.1. arcsin:[-1.1]→[- , ], arcsen y = x sin x = y
2 2
arcsin (-x) = - arcsin x
XII.2. arcos:[-1,1]→[0,π], arcos (-x) = π - arcos x

50
Zaharia Virgil-Mihail Mic memorator matematic

XII.3. arctg:R →     π  π 
 − ,  , arctg (-x) = -arctg x
  2 2 

XII.4. arctg:R→(0,π), arctg (-x) = π - arctg x

XIII. Soluiile ecuaiilor trigonometrice simple


XIII.1. Ecuaii fundamentale
1.sin x = a, a ∈[−1,1] ⇒ x ∈{(−1) k  arcsin a + k π  k ∈ Z }
2.cos x = a, a ∈ [−1,1] ⇒ x ∈{± arccos a + 2k π  k ∈ Z }
3.tgx = a, a ∈ R ⇒ x ∈{arctga + k π  k ∈ Z 
4.ctgx = a, a ∈ R ⇒ x ∈{accctga + k π  k ∈ Z }

XIII.2. Tabele de valori:


x 0 π  π  π  π  π  3π  2 π 
funcia 6 4 3 2 2
sin x 0 1 2 3 1 0 -1 0
2 2 2
cos x 1 3 2 3 0 -1 0 1
2 2 2

tg x 0 3 1 3   / 0 / 0
3
ctg x  /  3 1 3 0 / 0 / 
3

x -1 3 2 1 0 1 2 3 1
funcia − − −
2 2 2 2 2 2
arcsin x π  π  π  π  0 π  π  π  π 
− − − −
2 3 4 6 6 4 3 2

arcos x π  5π  3π  2π  π  π  π  π  0


6 4 3 2 3 4 6

x − 3 -1 3 0 3 1 3
functia −
3 3

51
Zaharia Virgil-Mihail Mic memorator matematic

arctg x π  π  π  0 π  π  π 
− − −
3 4 6 6 4 3
arcctg x 5π  3π  2π  π  π  π  π 
6 4 3 2 3 4 6

XIV. Elemente de geometrie analiticã


XIV.1. Segmente
1. Distana dintre douã puncte A(x1,y1), B(x2,y2): AB = ( x2 − x1 ) 2 + ( y 2 −  y1 ) 2
 y −  y
2. Panta dreptei AB: m AB = 2 1
 x2 − x1
 x +  x  y +  y
3. Coordonatele (x,y) ale mijlocului segmentului AB:  x = 1 2 , y = 1 2
2 2
4. Coordonatele punctului M care împarte segmentul (AB) în raportul k:
 x + kx2  y + ky 2
 x = 1 , y = 1
1 + k  2
XIV.2. Ecuaia dreptei
1. Drepte paralele cu axele de coordonate:
(d):x = a (d Oy), (d):y = a (d Ox)
2. Dreapta determinatã de punctul  M o(xo ,yo) şi vectorul nul a (u, v) : (d ) : r = r o + t a ,
t ∈R, r o -vectorul de poziie a lui M o; r-vectorul de poziie a unui punct  M al dreptei d .
 x = xo + ut 
(d ) :  , t ∈R, ecuaiile parametrice;
 y =  yo + vt 
3. Ecuaia explicitã: y =mx + n (m∈R*, n∈R, m – panta, n – ordonata la origine);
 x  y
4. Ecuaia prin tãieturi: + − 1 = 0, (a, b ∈ R*);
a b
5. Ecuaia dreptei de pantã m, prin punctul M o(xo ,yo): y – yo = m(x – xo), (m≠0);
6. Ecuaia dreptei determinatã de punctele A(x1 ,y2), B(x2 ,y2):
 y −  y1  y −  y1  x − x1
 y −  y1 = 2 ( x − x1 ), = , ( x1 ≠  x2 , y1 ≠  y 2 ) sau
 x 2 − x1  y 2 −  y1  x 2 − x1
 x 1  y
 x1  y1 1 = 0
 x2  y 2 1
7. Ecuaia generalã: ax + by + c = 0;
1
8. Aria triunghiului ABC (A(x1,y1), B(x2,y2), C(x3,y3)): AABC = ∆ , unde
2

52
Zaharia Virgil-Mihail Mic memorator matematic

 x 1  y
∆ =  x1  y1 1 , dacã ∆ = 0 atunci A, B, C sunt colineare
 x2  y 2 1
9. Poziia relativã a dreptelor (d1) şi (d2):
(d 1 ) : a1 x + b1 y + c1 = 0 şi (d 2 ) : a2 x + b2 y + c2 = 0
a1 b1 c1
d1 = d2, dacã = =
a2 b2 c2
a1 b1 c1
d1 d2, dacã = ≠ ;
a2 b2 c2
a1 b1
d1 ≠ d2 şi d1 ∩ d2 ≠ ∅, dacã ≠
a2 b2
10.Distana de la punctul M o(xo ,yo) la dreapta (h): ax + by + c = 0
ax0 + by0 + c
d ( M , h) =
2 2
a +b
11.Unghiul α determinat de dreptele:
( d 1 ) : y = m1 x + n1 şi (d 2 ) : y = m2 x + n2
m − m1
tgα  = 2 , (m m ≠ −1)
1 + m1m2 1 2
d1 ⊥ d2, dacã m1m2 = -1
XIV.3. Cercul
Cercul C de centru M(a,b) şi razã r :
1. Ecuaia cercului (x – a)2 + (y – b)2 = r2; dacã M(a,b) = 0(0,0): x2 + y2 = r2;
m n
2. Ecuaia generalã: x2 + y2 + mx + ny + p = 0, unde a = − , b = − şi
2 2
1
r2 = (m2 + n2) – p.
4
XIV.4. Conice raportate la axele de simetrie
1. Elipsa E: F(c,0), F’(-c,0), A(a,0), A’(-a,0), B(0,b), B’(0,-b), MF + MF’ = 2a, M ∈E
2 2
 x  y
 Ecua  ia elipsei: 2
+ 2
− 1 = 0, b 2 + c 2 = a 2
a b
B
M
A’ F’ F A
O

B’
 Ecua  ia tangentei în punctul M(x o ,y o ), M ∈ E:
 xxo  yyo
2
+ 2
−1= 0
a b
53
Zaharia Virgil-Mihail Mic memorator matematic

2. Hiperbola H: F(c,0), F’(-c,0), A(a,0), A’(-a,0), MF – MF’= 2a, M∈ H .


 x 2  y 2
 Ecua  iea hiperbolei: 2
− 2
− 1 = 0, c 2 − b 2 = a 2
a b

 Ecua  ia tangentei în M  o(x o ,y o ), M  o∈ H .


 xx0  yy0
2
− 2
−1 = 0
a b
 p  p
3. Parabola P: F( ,0), h:x = - (h – dreapta directoare): d(M,h) = MF, M∈P.
2 2
2
 Ecua  ia parabolei P: y = 2px

 Ecua  ia tangentei în M  o(x o ,y o ), M  o∈ P: yyo = p(x + xo)

ANALIZÃ MATEMATICÃ

I. Şiruri
I.1. Şiruri şi limite
Definiia I.1.1. Se nume ş te  şir de numere reale o func  ie f:N→R , f(n) = a n .
Definiia I.1.2.  Ş irul (a n ) n≥ ≥0  se nume ş  te crescãtor (respectiv descrescãtor )
 dacã a n ≤ ≤  a n+1 , ∀ n∈N (respectiv a n ≥  ≥  a n+1 , ∀ n∈N ).  Ş irurile crescãtoare  şi  şirurile
 descrescãtoare se numesc şiruri monotone.
Definiia I.1.3.  Ş irul (a n ) n≥ ≥0  este mãrginit dacã  şi numai dacã ∃  M>0 astfel 
 încât  a n≤  M , ∀ n∈N.
Notaie: (an)n≥0, an∈R, R =    R ∪ {-∞, +∞}.
Definiia I.1.4.  Ş irul (a n ) n≥ ≥ 0 , a n∈R   are limita a  şi scriem lim an = a , a∈    R
n→∞
 dacã în orice vecinãtate a punctului a se aflã to  i termenii  şirului începând de la un
 anumit rang.
Definiia I.1.5.  Ş irul este convergent , lim a n = a , a∈R,  dacã ∀ε >0, ∃ N ε ∈N
n →∞

 astfel încât ∀ n> N ε ,  an - a<ε .


Definiia I.1.6. lim an = a dacã ∃ε >0, ∃ N ε∈
  N astfel încât an > ε , ∀ n > N ε. 
n →∞

Definiia I.1.7. lim an = −∞ dacã ∀ε >0, ∃ N ε∈


  N astfel încât an < -ε , ∀ n > N ε. 
n →∞

54
Zaharia Virgil-Mihail Mic memorator matematic

 Dacã lim a n = ±∞ , atunci  şirul este divergent.


n→ ∞

I.2. Criterii suficiente de convergenã sau de existenã a limitei unui


şir
1. dacã lim bn = 0 , bn≥ 0 şi an - a≤ bn atunci lim an = a ;
n→ ∞ n→∞
2. dacã lim bn = ∞ şi an ≥ bn atunci lim an = +∞ ;
n→∞ n→ ∞
3. dacã lim bn = −∞ şi an ≤ bn atunci lim an = −∞ ;
n→ ∞ n→ ∞
4. orice şir monoton şi mãrginit este convergent (criteriul lui Weierstrass);
5. dacã bn ≤ an ≤ cn şi lim bn = lim cn = a atunci lim an = a ;
n→ ∞ n→∞ n→∞
6. criteriul lui Stolz:
an+1− an
- dacã (bn)n≥0 crescãtor: lim bn = ∞ şi existã lim , atunci
n→∞ n→∞ bn +1 − bn

an − an
an+1
lim = lim ;
n→∞ bn n→∞ bn+1 − bn

an +1 an +1
- dacã (an)n≥0, an > 0 şi existã lim atunci lim n a n = lim (Cesaro);
n→∞ an n→∞ n→∞ an
an+1 − a n
- - dacã (bn)n≥0 crescãtor: lim an = lim bn = 0 şi existã lim , atunci
n→∞ n →∞ n→ ∞ bn+1 − bn
an − an
an+1
lim = lim ;
n→∞ bn n→∞ bn+1 − bn

I.2. Operaii cu şiruri convergente


lim an = a , lim bn = b , a,b∈R
n→∞ n→∞
1. lim (an + bn ) = a + b, lim (an − bn ) = a − b;
n →∞ n →∞

2. lim α an = α a,α ∈ R;


n→∞

an a
3. lim = , (daca b ≠ 0)
n→∞ bn b

I.3. Operaii cu şiruri care au limitã


lim an = a , lim bn = b , a,b∈ R
n→∞ n→∞
1
1. dacã lim a n = ∞ şi lim bn = b , b∈R atunci lim (an + bn ) = +∞, lim = 0,
n→ ∞ n→ ∞ n→∞ n →∞ an
+ ∞, daca b > 0
lim an ⋅ bn = 
n→∞ − ∞, daca b < 0
2. lim a n = lim bn = +∞ atunci lim (an + bn ) = +∞ , lim (an ⋅ bn ) = +∞ ;
n→∞ n→∞ n→ ∞ n→ ∞

55
Zaharia Virgil-Mihail Mic memorator matematic

3. dacã lim a n = −∞ şi lim bn = b , b∈R, atunci lim (a n + bn ) = −∞


n→ ∞ n→∞ n→ ∞

− ∞, daca b > 0
lim an ⋅ bn
= ;
n→∞ + ∞, daca b < 0
4. lim a n = lim bn = −∞ atunci lim (an + bn ) = −∞ , lim (an ⋅ bn ) = +∞ ;
n→∞ n→∞ n→ ∞ n→ ∞
5. dacã lim a n = ∞ şi lim bn = −∞ atunci lim (an ⋅ bn ) = −∞ ;
n→ ∞ n→∞ n→∞
1 1
6. dacã lim an = 0 atunci lim = ∞ dacã an > 0 şi lim = −∞ dacã an < 0.
n→∞ n→∞ an n→∞ an
I.4. Şiruri tip
0, daca − 1 < q < 1
1, daca q = 1

1. lim q = 
n

n →∞
+ ∞, daca q > 1
nu exista, daca q ≤ −1
+ ∞, daca a0 > 0
2. lim (a0 n k  + a1n k −1 + ... + ak −1n + a k ) = lim a0 n k  = 
n→∞ n →∞ − ∞, daca a0 < 0
0, daca k <  p
+ ∞, daca k  >  p si a  p > 0
a0 n k  + a1n k − + ... + ak −1n + a k  
1 o o

3. lim  p  p−1
= − ∞, daca k  >  p si ao po < 0
n→∞ b0 n + b1n + ... + b p−1n + n p 
a
 0 , daca k  =  p
 b0
1
4. lim (1 + q + q 2 + ... + q n ) = , daca q < 1;
n→∞ 1− q
1 1 1
5. lim (1 + + + ... + ) = +∞;
n→∞ 2 3 n
6. lim n a = 1, ∀a > 0;
n→∞

7. lim n 1 p + 2 p + ... + n p = 1, ∀ p ≥ 1;


n→∞
n
1 
8. lim  
 1 +  = e;
n→∞   n 
n
1 1 1  
9. lim  
 1 + + + ... +  = e.
n→∞   1! 2! n! 

II. Limite de funcii


Notaii: f :D→R, D⊂R, α - punct de acumulare a lui D;

56
Zaharia Virgil-Mihail Mic memorator matematic

II.1. Definiii ale limitei


Definiia II.1.1. lim  f ( x ) = l , l ∈ R ,   dacã pentru orice vecinãtate V   a lui l
 x→α 
existã o vecinãtate U a lui α astfel încât ∀ x∈D∩U, x≠α, sã rezulte f(x)∈V.
Definiia II.1.2. lim  f ( x ) = l , l ∈ R  , dacã pentru orice  şir (x n ) n≥ ≥ 0 , x n∈D\{α} ,
 x→α 
 având  lim xn = α  rezultã lim  f ( x) = l (criteriul cu  şiruri);
n→∞ n→∞

Definiia II.1.3. lim  f ( x ) = l , l ∈ R , dacã ∀ε>0, ∃δε >0 astfel încât ∀x∈D\{α}
 x→α 
 şi x - α< δε rezultã  f(x) - l< ε;
Definiia II.1.4. lim  f ( x) = l  , dacã ls = ld  = l, unde ls = lim  f ( x ) şi
 x→α   x →α 
 x <α 

ld  = lim  f ( x) .


 x→α 
 x >α 

II.2. Operaii cu limite de funcii


f:D→R, g:D→R, α - punct de acumulare a lui D, lim  f ( x ) = l1 , lim g ( x) = l2 , l1 ,l2∈R;
 x→α   x→α 
1. lim ( f ( x) + g ( x )) = l1 + l2 ;
 x →α 

2. lim  f ( x ) ⋅ g ( x) = l1 ⋅ l2 ;


 x→α 

3. lim af ( x) = a ⋅ l1 ;
 x →α 

 f ( x ) l
4.daca l2 ≠ 0, lim = 1.
 x →α  g ( x) l2

II.3. Limite tip


1. lim (a0 x n + a1 x n−1 + ... + an ) = a0α n + a1α n−1 + ... + a n
 x →α 
n−1
lim (a0 x + a1 x + ... + an ) = lim a0 x ;
n n

 x→±∞  x →±∞

a0 x + a1 x + ... + an a0α  + a1α n−1 + ... + an


n n −1 n
2. lim m =
 x→α  b  x
0 + b1 x + ... + bm b0α m + b1α m−1 + ... + bm
m −1

n −1
a0 x + a1 x + ... + an
n n
a0 x
lim m −1
= lim ;
 x→±∞ b  x
0
m
+ b1 x + ... + bm
 x →±∞ b  x
0
m

3. lim n  x = n α ,α ∈ R+ , n ∈ N , n ≥ 2


 x →α 
2 n+1
lim n  x = ∞ , lim  x = −∞ ;
 x→∞  x→−∞

4. lim a x = aα ,α ∈ R, a ∈ R+*  \ {1}


 x→α 

lim a = ∞ , lim a = 0 , dacã a > 1;


 x  x

 x→∞  x→ −∞

57
Zaharia Virgil-Mihail Mic memorator matematic

lim a = 0 , lim a = ∞ , dacã 0 < a < 1;


 x  x

 x→∞  x→ −∞

4. lim log a  x = log a α ,α  > 0 finita, α ∈ R+*  \ {1}


 x→α 

lim log a  x = −∞ şi lim log a x = +∞ dacã a > 1;


 x →0  x→∞
 x > 0

lim log a  x = +∞ şi lim log a x = −∞ dacã 0 < a < 1;


 x →0  x→∞
 x > 0

6. lim sin x = sin α , lim cos x = cosα 


 x→α   x→α 
π 
lim tgx = tgα ,α ∉ + π  Z , lim ctgx = ctgα ,α ∉ π  Z 
 x→α  2  x→α 

limπ  tgx = ∞ , limπ  tgx = −∞


 x→  x→
2 2
π  π 
 x<  x >
2 2
7. lim ctgx = ∞ , lim ctgx = −∞
 x→0  x→0
 x> 0  x<0

lim arcsin x = arcsin α ,α ∈ [−1,1] , lim arccos x = arccosα ,α ∈ [−1,1]


 x→α   x→α 

lim arctgx = arctgα ,α ∈ R , lim arcctgx = arcctgα ,α ∈ R


 x→α   x→α 
π  π 
lim arctgx = − , lim arctgx =
 x→−∞ 2  x→∞ 2
lim arcctgx = π , lim arcctgx = 0 ;
 x→−∞  x→∞
sin x tgx arcsin x arctgx
8. lim = 1 , lim = 1 , lim = 1 , lim = 1;
 x→0  x  x →0  x  x →0  x  x →0  x
n
 x
9. lim = 0, ∀n ∈ Z , a > 1;
 x→∞ a x
 x 1
1 
10. lim  
1 +  = e, lim (1 + x) x = e;
 x→±∞    x   x→0

ln(1 + x )
11. lim = 1;
 x →0  x
a x −1
12. lim = ln a, a > 0 ,
 x →0  x
(1 +  x) r  − 1
13. lim = r , ∀r ∈ R .
 x→0  x

II.4. Continuitatea funciilor


Definiia II.4.1.  Fie f:D→R,  xo∈D,  xo –   punct de acumulare a lui D ,  f  este
 continuã în xo , dacã lim  f ( x) =  f ( x0 ) , xo se nume ş te punct de continuitate.
 x→ x0

58
Zaharia Virgil-Mihail Mic memorator matematic

Definiia II.4.2. Fie α∈ D, α este punct de discontinuitate de prima spe   ã dacã


existã  şi sunt finite limitele laterale în α  , dar func  ia nu este continuã în α .
Definiia II.4.3.  Fie α∈ D, α  este punct de discontinuitate de spe    a a doua
 dacã nu este de prima spe   ã.
Teoremã.  Dacã f:I →R ,  I – interval  şi  f  continuã pe  I   , atunci  J = f(I) este
interval ( o func  ie continuã pe un interval are proprietatea lui Darboux pe acel 
interval).

III. Funcii derivabile


III.1. Definiia derivatei într-un punct
 f :E→R, xo∈E, xo – punct de acumulare a lui E:
 f ( x) −  f ( x0 )  f ( x0 + h) −  f ( x0 )
  f’(x0) = lim = lim
 x→ x0  x − x0 h→0 h
 x0 + h∈ E 

 f ( x ) −  f ( x0 )  f ( x) −  f ( x0 )


  f s’(x0) = lim , f d’(x
  0) = lim
 x→ x0  x − x0  x→ x0  x − x0
 x< x0  x > x0

  f’(x0) = f s’(x0) = f d ’(x0)


 Interpretarea geometricã:
- dacã f’(x0)∈R, y - f(x0) = f’(x0)(x – x0) este ecuaia tangentei la graficul funciei f în
punctul A(x0 ,f(x0));
- dacã  f  este continuã în  x0,  f d’(x
  0) = +∞,  f s’(x0) = -∞, sau invers,  x0 este punct de
 întoarcere al graficului;
- dacã  f  este continuã în  x0 şi existã derivatele laterale în  x0 , cel puin una fiind
finitã, dar f nu este derivabilã în x0, x0 este punct unghiular al graficului.
III.2. Reguli de derivare
 f,g:E→R,  f,g derivabile în x∈E:
1. (f + g)’(x) = f’(x) + g’(x);
2. (cf)’(x) = cf’(x), c∈R;
3. (f ⋅g
  )’(x) = f’(x)⋅ g(x) + f(x)⋅ g’(x)
'
  f    f ' ( x) g ( x) −  f ( x) g ' ( x )
4. dacã g(x)≠ 0,   ( x) = 2
;
  g   g ( x)
5. dacã  f:I→J, g:J→R, f derivabilã în  x0∈I şi g derivabilã în  y0 = f(x0), atunci
(go f)’(x0) = g’(y0)f’(x0);
6. dacã  f:I→J continuã, bijectivã şi derivabilã în  x0 cu  f’(x0)≠ 0, atunci  f -1:J→I este
1
derivabilã în y0 , y0 = f(x0) şi f -1(y0) = .
 f ' ( x0 )

III.3. Derivatele funciilor elementare


Funcia (condiii) Derivata (condiii)
C  0
59
Zaharia Virgil-Mihail Mic memorator matematic
n-1
 x  , n∈N*
n
nx
n-1
 x , r ∈R, x>0

rx
 x , x ≥ 0 1
, x > 0
2  x
loga x, a≠ 1, a>0, x>0 1 1

ln a  x
ln x, x>0 1
 x
 x
 x
a  , a≠ 1, a>0, x>0 a ln a
 x  x
e e
sin x cos x
cos x -sin x
π  1
tg x, x ≠ (2k  + 1) , k ∈ Z 
2 cos 2 x
ctg x, x ≠ k π , k ∈ Z  1
− 2
sin  x
arcsin x, x∈[0,1] 1
2
, x ∈ (0,1)
1 − x
arcos x, x∈[0,1] 1
− 2
, x ∈ (0,1)
1 − x
arctg x 1
1 + x 2
arcctg x 1

1 + x 2

III.4. Derivata funciilor compuse


Funcia (condiii) Derivata (condiii)
u  , n∈N*
n n-1
nu ⋅ u’
u , r ∈R, u>0
r  n-1
ux ⋅ u’
u,u ≥ 0 u'
,u > 0
2 u
logau, a≠ 1, a>0, u>0 1 u'

ln a u
ln u, u>0 1
⋅ u'
u
u u
a  , a≠ 1, a>0 a ln a⋅ u’
u u
e e ⋅ u’
sin u cos u⋅ u’
cos u - sin u⋅ u’

60
Zaharia Virgil-Mihail Mic memorator matematic

tg u, cos u≠ 0 1
2
⋅ u'
cos u
ctg u, sin u≠ 0 1
− 2 ⋅ u'
sin u
arcsin u, u ∈[-1,1] 1
2
⋅ u ' , u ∈ (−1,1)
1− u
arccos u, u∈[-1,1] 1
− 2
⋅ u ' , u ∈ (−1,1)
1− u
arctg u 1
2
⋅ u'
1+ u
arcctg u 1
− 2
⋅ u'
1+ u
v v v-1
u , u>0 u ⋅ v’⋅ ln u + v⋅ u ⋅ u’

III.5. Derivatele de ordin superior ale unor func ii elementare


Funcia (condiii) Derivata de ordinul n(f (n))
m m-n
 x  , m∈N, m≥ n m(m-1)…(m-n+1)x
1 1
, m ∈ N  n
(-1) m(m-1)…(m+n-1)
 x +
m m n
 x
 x  x
e e
 x
a (ln a)n⋅ a x
ln x n-1 1
(-1) (n-1)! n
 x
Funcia (condiii) Derivata de ordinul n(f (n))
sin x
sin  
nπ  
 x + 
  2  
cos x
cos 
nπ  
 x + 
  2  

 Formula lui Leibniz:


( f  ⋅ g ) ( n) =  f  ( n) ⋅ g + C n1 f ( n−1) ⋅ g '+C n2 f ( n−2 ) ⋅ g ' '+...C nn−1 f '⋅g ( n−1) + C nn f  ⋅ g ( n) =
n
= ∑ C nk  f ( n−k ) ⋅ g ( k ) ,  f ( 0) =  f 
k = 0

III.6. Proprietãi ale funciilor derivabile


Teorema lui Fermat:
Fie f :I→R derivabilã pe I. În orice punct extrem local din interiorul lui I,  f’ este
nulã.
Teorema lui Rolle:
Dacã funcia continuã  f :[a,b]→R este derivabilã pe (a,b) şi f(a) = f(b) atunci
existã c∈(a,b) astfel încât f’(c) = 0.
61
Zaharia Virgil-Mihail Mic memorator matematic

Teorema lui Lagrange:


Dacã funcia continuã f :[a,b]→R este derivabilã pe (a,b), atunci existã c∈(a,b)
 f (b) −  f (a)
astfel încât =  f ' (c ) .
b−a
Teoremã. Dacã funcia  f  este continuã şi derivabilã pe I (I – interval deschis),
atunci:
1.  între douã rãdãcini consecutive ale funciei existã cel puin o rãdãcinã a derivatei;
2.  între douã rãdãcini consecutive ale derivatei existã cel mult o rãdãcinã a funciei.
Teorema lui Cauchy:
Dacã  f,g:[a,b]→R continue pe [a,b], derivabile pe (a,b) şi g’(x)≠0, ∀x∈(a,b)
 f (b) −  f (a)  f ' (c)
atunci ∃c∈(a,b) astfel încât =
g (b) − g (a) g ' (c)

IV. Asimptote
IV.1. Asimptote orizontale ( f :D→R)
Definiia IV.1.1. Dacã lim  f ( x ) = l1  sau lim  f ( x ) = l2 , l1 ,l2∈R, dreptele  y=l1
 x→+∞  x→−∞
 şi y=l2 sunt asimptote orizontale a lui f spre +∞, respectiv -∞

IV.2. Asimptote oblice ( f :D→R)


 f ( x)
Definiia IV.2.1.  Dacã lim = m ≠ 0 şi lim [ f ( x) − mx] = n, m, n ∈ R
 x→∞  x  x→+∞

 dreapta y = mx + n este asimptotã oblicã a lui f spre +∞.


 f ( x)
Definiia IV.2.2. Dacã lim = m' ≠ 0 şi lim [ f ( x) − m' x] = n' , m' , n'∈ R
 x→∞  x  x→+∞

 dreapta y = m’x + n’ este asimptotã oblicã a lui f spre -∞.


IV.3. Asimptote verticale ( f :D→R)
Definiia IV.3.1.  Dacã lim  f ( x) = ±∞ , α  - punct de acumulare a lui  D ,
 x→α 
 x<α 

 dreapta x=α este asimptotã verticalã la stânga a lui  f .


Definiia IV.3.2.  Dacã lim  f ( x) = ±∞ , α  - punct de acumulare a lui  D ,
 x→α 
 x >α 

 dreapta x=α este asimptotã verticalã la dreapta a lui f .

V. Primitive
(integrale nedefinite)

62
Zaharia Virgil-Mihail Mic memorator matematic

Definiia V.1.   Fie func  ia  f :J→R, J – interval, F:J→R este primitiva lui  f  ,
 dacã F este derivabilã pe J  şi F’(x) = f(x), ∀ x∈ J .
Se noteazã: ∫  f ( x)dx = F ( x ) + c
Proprietã  i ale primitivelor:
1. ∫ [ f 1 ( x) +  f 2 ( x)]dx = ∫  f 1 ( x)dx + ∫  f 2 ( x )dx ;
2. ∫ af ( x )dx = a ∫  f ( x)dx ;
Integrarea prin pări ∫  f ( x) g ' ( x )dx =  f ( x) g ( x) − ∫  f ' ( x) g ( x)dx .
V.1. Prima metodã de schimbare a variabilei
Dacã ϕ :I→J, f :J→R,ϕ derivabilã pe I, f admite primitive (F), atunci
∫  f (ϕ (t )) ⋅ ϕ ' (t )dt = F  ϕ (t ) + c
V.2. A doua metodã de schimbare a variabilei
Dacã ϕ  :I→J,  f :J→R,ϕ  bijectivã, derivabilã, cu derivata nenulã pe I,
h = ( f   ϕ ) ⋅ ϕ ' admite primitive (H) atunci ∫  f ( x)dx = H   ϕ − ( x) + c .
1

V.3. Tabel de primitive: ( I – interval, I ⊂R)


 x n+
1
1. ∫  x dx =
n
+ c, x ∈ R, n ∈ N ;
n +1
 x α +
1
2. ∫  xα dx = + c, x ∈ (0,+∞),α ∈ R \ {−1} ;
α  + 1
a x
3. ∫ a dx =
 x
+ c, x ∈ R, a > 0, a ≠ 1 ;
ln a
dx
4. ∫  = ln x + c, x ∈ I , I  ⊂ R ;
 x
1 1  x − a
5. ∫  2 2
dx = ln + c, x ∈ I , I  ⊂ R \ {− a, a} ;
 x − a 2a  x + a
1 1  x
6. ∫  2 2
dx = arctg + c, x ∈ R, a ≠ 0 ;
 x + a a a
7. ∫ sin xdx = − cos x + c, x ∈ R ;
8. ∫ cos xdx = sin x + c, x ∈ R ;
1
9. ∫  2 dx = tgx + c, x ∈ I , I  ⊂ R \ (2k  + 1) k ∈ Z  ;
π 
cos  x  2 
1
10. ∫  2 dx = −ctgx + c, x ∈ I , I  ⊂ R \ {k π  k ∈ Z };
sin  x
11. ∫ tgxdx = − ln cos x + c, x ∈ I , I  ⊂ R \ (2k  + 1) k ∈ Z  ;
π 
 2 
12. ∫ ctgxdx = ln sin x + c, x ∈ I , I  ⊂ R \ {k π  k ∈ Z };
63
Zaharia Virgil-Mihail Mic memorator matematic

1
dx = ln ( x +  x + a ) + c, x ∈ R ;
2 2
13. ∫ 
 x 2 + a 2
1 2 2
14. ∫  dx = ln x +  x − a + c, x ∈ (a,+∞) sau x ∈ (−∞,− a), a > 0 ;
 x 2 − a 2
1  x
15. ∫  dx = arcsin + c, x ∈ ( −a, a ), a > 0
a 2 − x 2 a

V.4. Primitivele funciilor raionale


1
1. ∫ (ax + b) n dx = (ax + b) n+1 + c, n ∈ N , n ≠ −1, a ≠ 0 ;
(n + 1)a
dx 1
2. ∫  = ln(ax + b) + c, a ≠ 0 ;
ax + b a

dx 1
3. ∫  = − n−1
+ c, n ∈ N , n ≠ 1, a ≠ 0 ;
(ax + b) n
(n − 1)a (ax + b)
dx 1  x + b
4. ∫  = ln + c, a ≠ b ;
( x + a )( x + b) a − b  x + a
dx 1 dx 2
5. ∫ 2 = ∫  2
+ c , unde ∆ = b − 4ac, a ≠ 0 .
ax + bx + c a   2 b   ∆
 x +  −
  2a  4a
Substitu  iile lui Euler:
1. ax 2 + bx + c = t ±  x a , daca a > 0 ;
2. ax 2 + bx + c = tx ± c , daca c > 0 ;
3. ax 2 + bx + c = t ( x − x1 ), daca b 2 − 4ac > 0 si x1 este o rãdãcinã a ecuaiei
2
ax + bx + c = 0.

VI. Integrale definite


IV.1. Definiia integrabilitãii (integrale Riemann)
Notaii: f :[a,b]→R, ∆ = (a = x0 , x1 , x2 , …, xn = n) diviziune,  xi-1 ≤ ξ i ≤ xi , ξ i – puncte
n
intermediare, σ ∆(f, ξ ) – suma Riemann: σ ∆ ( f ,ξ ) = ∑  f (ξ i )( xi − xi −1 )
i =1
Definiia VI.1.1.   f se nume ş  te integrabilã dacã existã numãrul real  I  f   cu
 proprietatea: ∀ε  > 0, ∃η ε  >0   astfel încâtr pentru orice divizune ∆   a lui [a,b] cu
∆ < η ε   şi orice puncte intermediare ξ i   are loc σ ∆ ( f ,ξ ) − I  f  < ε  unde
∆ = max ( xi − xi −1 )
1≤i ≤ n
b
Se noteazã:  I  f  = ∫  f ( x)dx
a

64
Zaharia Virgil-Mihail Mic memorator matematic

Proprietã  i ale integralei definite:


b b b
1. ∫ (α  f ( x ) + β g ( x ))dx = α ∫  f ( x)dx + β ∫ g ( x)dx ;
a a a
b c b
2. ∫  f ( x)dx = ∫  f ( x )dx + ∫  f ( x)dx ;
a a c
b a
3. ∫  f ( x)dx = − ∫  f ( x)dx ;
a b
a
4. ∫  f ( x)dx = 0 .
a
 Formula lui Leibniz-Newton:
b
∫  f ( x)dx = F (b ) − F (a ) (F – primitivã a lui f)
a
Teorema de medie:
b
Dacã f continuã pe [a,b], atunci ∃ξ ∈[a,b] astfel încât: ∫  f ( x)dx = (b − a ) f (ξ )
a
 Formula de integrare prin pãr  i:
b b
∫  f ( x) g ' ( x )dx =  f ( x) g ( x) − ∫  f ' ( x) g ( x) dx
b
a
a a
 Formula de schimbare de variabilã:
Dacã ϕ  :[a,b]→J,  f:J→R,  f  continuã pe J, ϕ  derivabilã cu derivata continuã pe
b ϕ ( b )
[a,b], atunci ∫  f (ϕ (t )) ⋅ ϕ ' (t )dt = ∫  f ( x)dx
a ϕ ( a )
 Proprietã  i de paritate:
0, daca  f  impara
 a
Dacã f :[-a,a]→R continuã atunci: ∫  f ( x)dx =  a
−a 20∫  f ( x )dx, daca  f  para

VI.2. Aplicaii ale integralei definite


1. Aria subgraficului Γ  f , f :[a,b]→R+, f continuã:
b
aria Γ  f  = ∫  f ( x )dx
a
Aria subgraficului Γ  f,g, f,g:[a,b]→R şi f(x) ≤ g(x) ∀ x∈[a,b]
b
aria Γ  f , g = ∫ [ f ( x) − g ( x)]dx
a

2. Volumul corpurilor de rotaie, f :[a,b]→R+, f continuã:


b
2
vol (C  f  ) = π ∫  f  ( x )dx
a

65