Jet 5

r ANUL I Nr. 15 Jai 5 Octombrie lei

8 pagani IO
iN ACEST NUMAR:
Proletari din toste lente uniti -ltd
Pag. 2 -a Viata Marepalulu;Stalin
PARTIDUL COMUNIST DIN ROMANIA Karl Marx de Fr. Engels
Pag. 3-a Munoitorii tipografi de la

Scánteîa
M. O. aderä la Ple:f¢r ma.
Pag. 4-a Ce nor täranii 5i ce pun la
cale mo;ioe ii,
Pao. 5-a Ränijii de la Murai Si Oto-
peni.
ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL al P. C.R. Taxes postala pldliti in numerar conform
REDACTIA SI ADMINISTRATIA adresei Diredlei generale P. T. T. Nr.
: Str. Belvedere Nr. 6 Et. V, Tel. 5á4.82. 118.578 din 28 Sept. 1944"

fcmeia in uiata Ma a tri

noscut
Bulgaria pe drumuri noi
Partidul comunista proectut de revendicitri operiate
amortante deosebitä a rfemeii to pentru femei, Comltelul Central al
Bulgueia, situate pe unta din Lut Bulgaria eá meargd pe un
Maio
oi
re. Din mulct
Pu de
ec Partidului Comimist din Romania,
arata ca este necesar sä se orga- dremurile cela mal principale drum licose de conloculre pee
tat pe o scars din ce rn ce mai
mare, cu loath teromea des-
nomic, astdzi tereea a !otre[, cu eau activitatea femeilor In ca- terestre, ce legga Europa de nica cu popoa.ele balcanico si cu toale laquelle, cu
flea loia fasci5tilor, in toste remu- dre] orgnnizatiilor for sindicale, a- Asia, se preainti ca o punte de de pdetonle eu cea mai open-
rile de produce, de iatiile profesionale 5i patriotic¢. becere Omani in Europe in Coale condamnáeile la moats.
men Maier mare putera, cu Uniunea pi impugcarile nie partizan, las -
nevo¢, Pan Nufdeee, dacha nu allturi de birbafi. In Merlotti acz- tata Asiei. Aceasta eats ciao Sovieticó. Inarcando atenui-
a mari prosodia, care se cerea e- stor organizalii, femeile vor lupia die cauzele principale, ce atri - cisb bulgml nu au puntt opri
aparet mentmutc, in time ce marea pentru r vendicarile de orche ge- boe tome ale injelegerii Balcanica lupia meas[.
l
majorltate a barbatitor a lost tri- Bulgartei o importonfa de a atrage Bulgaria In rearm
neral, cari suet acelensi pentru fr- deosebitet din poet de vedete Aceasta luplá, combinata cu
misä la abatorul räzboiului hitle- ee ca 5i pentru birbat. Pe Imps ei é au feint de rezistenta im- lovitundo canteens ce le -a a-
rist, fascittil au deschis larg par- economic- politic, lar in perioa- pusa de politica el imperialiste.
¢ceste revendicirt, femeile mai no da de nerbo! atunci, cand vid de supoetat lascismul gar.
tile fabricilor, u inelor at birouri- Mel 5a revendicarile for speciale. Po de alta parte, insegi Miele- man pe tolete irontueile, a dus
lor, pentruca femeile sa is locul de exempla salarli egale In munca politica se continua cu alle Rama Balcaeal a pierdut ori -
bärballlor. Dar fascismul n'a in- arnie ", cu armele tuptei des- 1¢ incordarea nemai pomenila
¢gala, proteclia mamei, etc. Pentru ce bare de s tenta, din cau- a situaliei din Bulgaria. Di[erite KARL MARX
r

fetes ea trateze pe femeea intrata ceste evendiciri termite vor chise ea prime5te pl o sem- ta cd nu a limit cons de nene-
fn productie la tal on pe birbat, ci lupin In rorganizatiile profesionale nificatie deosebitd din punti sdalen imp¢. tossa de ase spri- guveme, cad au nana[, au in- ( Citali in pag. 2-a biografia lui de Fr. Engels]
1 -e creiat o stare de lodata interio- Si patriotic¢, amasses 5l In argent - de vedere strategic. prim demagogia eland
ritate. Femeia muncitoare Si fun, fini pe pnetenia binevoitoare s órest
de.eze
ut ma ele déla lupia.
salariata la munch egalä mal pros[ Wm fr
settle propria femenine esistente,
name{ a fast speculata de remise, cari vor trebui sl se erch
a in.
Imperialismul germani des- a Unions Sovietice.
vauat intarzial, dar en o ea- ....o .0 a
ear
Exemplul dal de poporul ro-
man prin anal dela 23 Au-
Marele Scat Major al Armatei
unir pente carpi, piditate pronuntata
COMUloIICAT
t
dealt hirbatul si pusi la monile Iibertatilor 5i drepturilor integrate a pornet Vaa.apuw
tl. gust a conteibuit la n ja-
cele mai grele. ale femeilor precum 5i pentru in- la elaborarea une[ Berli de nos,,. u poisons wn-
aUMn rea mipcárilor patriotice -de-
Astati femeea define n i cadi-area acestor organizalii planuni pentru cu errtea ma- 5..euau a a...we u smwo pa- mocratiee in 1¢pta loe.
majoritatea" riportati la numi! lupta generold a voporului roman" leriilor prime gi pielelor de Rolul asupra operaliuni or din ziva de 3 Octombrie 1944
un .r.u..eu. g. ueo- hotdritor l'a avut totugi trans-
ul total al populaliei, ci depiteste Femeia nu trebue sä -si teca bi- deslacese. Intro a esce planuni, ea upua4lorr en. aaeewpt let
In nomar fie birbat 5i In productie. seriruta unul de s amd a lost acela formaren unei situatit de lap[ In Transilvania de centru Ungada, impele romane, lu
". Ea trebue 55 meargi all - ucw n uw inte'una
Duri din punt de vedere econo-
tori de barbn[ in lupin politico, sä de a pane mdna pe linfa Bar - a poaaca on wuyunn.0 .n..ut. laptulul cddeBulgaria
deep[. In noma
a suslinut
dupa lupte grelo, trupele ro-
mane au cucerit mal multe
legature cu cele sovietica, au
mic, appeal lemeii nu poate fi nu Molest. One pentru drepturile 1[a- Bagdad - Calcata. Domina - Liles
resp[ns pt'.temice canbaalacurl
cootestat, lndeosebi In m m=etal poaiu.uaaur amcan.oa da can de rile In mod electiv indltimi imponente, la Nord do
ei specifice, si .. rea acestei lind ar fi inscau- .uue e.e,
a oula a poemas
iaamieo. Insolite de care de
latoric actual, apol de sigur cä ro- In rdabolul sus de Germania im- Maregul Mipociu. lupia, reluand inaintarsa
ta] social al frmeii a Lost ntot- lase pe alfil eh lupte! Pentru re nut asigurarea bogafillor Asiei t e.Waaca its s lo nrsopeuuca potriva Uniunil Sovietise, cd
vendicorile ei, pe emit si le c - pi mfjlocü in special a . p ..a,.... nu an u..ayu n . In Transilvania de Vest BI apre Vest.
deauna roc ascot. ea de lap) a dus un rembot ne-
Femeia ca mama si educatoare oaste ea singura dentin, si par- petrolului SI in acelat tamp U CI In plaice u..a...sere r:. - declare! impobivu ei, Unitinea
asta In lupth intuì! Aceasta n
determina, prin capital ei, vistone
.poporului, to special in statu) bur- inseamni ,feminism ". Aceasta in
gher, unde nu existo un sistem de oh fiecere trebue sä tie
deschlderea dumWUi sae In- cer mq emanate. represemute
dif.
In realizmea acestul plan,
tie hitter.
Sovledcñ a botárit de a nu mai
trece cu vederea aceasta si-
edinta Consill.ului de Ministri
In aplicab a acestei poutice tuaiie gi a declarat rdzboi in
educatie colectivi pentru capii. unmpi
5tienta de teen ce i se ravine st
Dar dace' poetic burgheziei au ri- si hupte pentru a -si vedea intäp-
Bulgaria a figural ca un puant an..nLponare, ct.cüe uanaiaare
de eprijin important, pe care mod formal Bulguriet. Aceaslá din 3 Octombrie 1944
panda
dicat osanale mamei, cantand -o in tuite drepturile existente, u-
imperialisanul german a reusit lot en alum imperialista a lui Pi- declaratie gi internen Armalei
cuvinte pline de suflet, In schimb pentru
sa-1 alraga chiee cu o [Mar- lavi[pidea calomel(' traditori, á au rogii in Bulgaria au sgudult in DI. A. Câpátânâ scos din guvern
mama InsAti a s ferit tot fetal de ea t
edrepturi noui,° 55 cores gem/tali enorme. Popo- tc- -malta rogimul de jai gl ta-
lipsuri. Fascismul i -a rapir mamei Indataririlor actuate. Mere de un as de purtea rul bulgur nu a reugil sä no- tuare de traders nationald in
si cease de ragaz n care-Si aläpta Partidul Comunist Inlelege sr. Puterilor Centrale in edeboiul In sitian de 3 Octonabrie lise cansd de boalä a d -fad
mondial din 1914 -1918. Bulga- ean intocmai exemplul glo- lolasul tul Hitler. a. e., tea intnanit Cosasihiul .4. Cdpdttîssd, ssriuiatru al
pilul, t -a lout dreptul la odihna Inglobeze pe ferree In m a de rios al poporului
de mai Inante si dupe nastere, i- massi, nu si o Mole. n e rear! '. ria, hamming cu Germania lui Barb pi aá Popoml bulgur, panidele po- de ueinivtrt sub prevedin- justifiai, prernam vi de in-
dietrus once simlimänt de sec uri- De arena Partidul Comunist nu -5i Wilhelm lI -lea, a poil batela Ii icstaarna data primal inceput litice democratice, patriotic¢ tia d-lui general de corp edreinarea oso interisna-
tate pentru ropily! ei. $i cu taste creeezo, to Proectul de revendicäri cu perderi teriloriale dm aces[ aiuola imperialista intro Ger- 51 -au dot mama, cd au prime de arneatd adjutant Cons- ttd jaxtitiei a d -lui nainis-
acestea, fascistii nu strigal m organizatii spectate femenine . rdzboi. Ea a teebuit sa supoete mania lm Hitler gì elugiie lui un ajutor holerltor In lupin tantin Sdsa(descu, preve tsta al agrictdturii pi do-
cl femeile trebue si feel multi eo- sett sedia deosebite. Der Partidul despagvbiri mari de eàebol, din Bulgaria toast nu a is- Contra elibermea de cotropi- diatele Cosasitiultai. meniilor D. Negel.
pii, area multi came de -tun ! C menin uemlredte e 4a ,parte, earl upäaau gfeu asupra eco- petat un moment se wale ora
lui neimpacatia impotriva for,
ea bandelor hllleriste- tasalate. au heat par- Cosieitid te heat apoi in
Dar deal femme define un im- prin tosi activigtii vi mat alea prin nomlei nationale a Idol. Foetale pietriotiee, democratice te vi d-ntt: futile .Mania, considerare protectul le-
portant rol economic 5i social, dacä activistele calle, la Madre. redrs- Aceasta iaborare" rust - au trecut numai decal la In- Constantin Rrdtineeu, Lu- gii chiriilor ava cum a fout
femme s'a dovedit 4i creatoare de teptare co Stinte! politice la te- Guvemele, cari au urmat, au noasa gi dnoecoasd
valori spirituale, in mod firesc, fe- mei 5i le Coate nevoile 5i cermiole tacot tot posibilul sa puna ton- timpul sub picloacelea ei starlit tot chegarea unei Front long Na- cretia Pderdvcasna vi C. amenda[ de eñtre tonte
te poverile acestei salua[[[ de- nul clocotitor al maniei nestu- vulca- tional Patriotic, din care s'a Titel-Peh'escu, minivtrt os-gariete cdrora hi s'a su-
ed trebue sh dolina bi un rol specifice vieti! loe.
politic, deopotrird de important. zastruoassee nomme a unei panite a poporulul bnlgm. A- ndnoill guvernul actual condus de Stat. 'pas apra eraminare.
Protract intro tari cu adeviret format Astfel, Partidul Comunist si-a de d. Kimon Gheorghletf. Coaaxiliul a heat act de Co-sssiliui a aprobar lea
resorturi speciale, politici a nturoase pe spi ceasta cu alert mai mutt, in-
democratici, este dela sine Melee vinti in contact n incetat c utfe-
se
narea celer ce munceac. In ar- trucat De acs iaainte dmmul act eonawaiearea d-bui ps'eve- fine ruante decrete -legs
ci poporal gi in special marea ma- meile din organizatiile de massa ma mizeriei nemaipomenite, o prin mange poporl:: bulgari inrudlt loare piedictle sale este sled dint al costeilitalui des- tergente pr -iecind adnsinis-
sea muncitoare, trebue eh -5i con- au din organizatiile proprii femi- nivelului de hat entrera de popor a cans$laprin idealuni eu batut de poporo] bulgur ole o pre fnaintarea derntsiet trader eeerentd,
duel propriul destin. Atilt Limp nine existente. scazut urmaril de sect repeziclune crescanda. Se tau
tit femeea aste Inuti departe de migcari merit de ma- de ant cu o simpatie addncó
vista politici, votul nu poste fi u-
niversal, mai fare nu ponte fi de-
td.
se
Partidul Comunist cere femeii sá
trezeasch le o vlafi libero, de-co-
nk Si nstienti. Platforma C. C.
Partidul Comunist din Romania a Partidului Comunist din Roma-
ssa au aval foc, cari au cul- lu_ta popaarelor sovietica
minat in luptele din 1923. Pen- panna o vinta mai buna. Acea-
tru a in /ronge lunla muncltori- sta este cetera, pentru
cats
o serie de masud pentru asi-
gurarea drepturllor democrati-
ce pl a libertalilor; allele
caracter economic pi social. In
cu GUST1N POPA
mobilizeazi toste fortete poporului nia cere drepturi egale pentru fe-
In lupta pentru distrugerea fascia- rrei, cere si fie ocrotith femeia In
mutui, care a adus asupra Ilene munch. Platforms se preocuph lang
toe ft ldranilor s'a deslantull o nict unta din guvemele
secoure cruntó Si eau mobilized toare ale Bnlgariel,
metodele diversioniste ale re de moarte ai pregresului
trddd-
dugmani
5i U-
acelas limp se trece In mod
hotarit la atestaren responsa -
billlor pentru politica de trd-
$I VIOLENTA
totunericuI, runa, moartea ei ja- de prncipalsle probleme feminlnc. vizlonlsmulvi SI imperlalismu- ii Sovielice, nu a indede. dme nationals In &unto cu re- In Curierul" e apdrut on arti- tendenlioase, mi cin , fiinded
fulI pentru crearea unei vied m ai fui Sevin. nit só beacd la declurarea genjil, ministrji $t oliletil ou- co! intitulat Contra iolentei" te dovedectS a fin de rea credint&
Femelle Si strange randurile si
bune si mai drepte, pentru tali Si Witte pentru platforms in care Aceasta finie de /al al te- razbolulul in mod formal Unite- penari, ca au facial jccul fas - saris de subtia panel" a d -lui Au- lue in al doilea rand te dovedefe
Partidul Comunist din Romania se esprimi cale si impaniasse rome pe plan Intern p de revi- nü Romantica. Ei au dais un ear- cismului. gustin Papa. Cetind articolut ava iei in brute pe fascistii -Iegio-
cheama Po temei la luptl ! Prin sionism si de tendmle de cu. bol lag, nedeclarm, dm auati- Crerut et ne ba de cream,
revendicari ale lor. m
retire pe plan extern a alcd- nul cu toste putreen pi me toa- Poporal bnlgar, guvemul sou analirdnd inset Iucrurìle binetragi zisia studenti, deapre ear.
luit plattorma, pe care s'au In- td ora loe. mata o combativilate, ce oglin conch/ea cd te afli in fata until vrea ed vorbeascd Augustin
d.
dept¢ tonta sulerintele indurate caz de rea credintd. Dar despre ce Papa, soot conoscatii fascisti le-
Comunicatul sováetic ler.
talnil Imperialismul german gi
cliclle, cad au tebdmat hotd- Iñ Popoeul
bulgne a dus o lup-
de ant de rile de papar.
hotdritd impotriva dusma-
ritor Bulgaria la cmul lui Hit - nller sdi Incolpi interni gi ex- Pe plan extern guvemul Fron-
tului Najfonet Patriotic duce o
aste vorba? La Soc. Studenlilor in gionari Mire a Undreamt, Silaghi,
medicind se cramponase la condu- Chao, Pannescu, Jean Const etica,
cere melee comitet fascist - legione, care u terarizat studentimea de-
MOSCOVA, 3(Radorj. Co- In nasal PIP de 1 Oclombrie, tern). Greve, sete de sabota], re funclionase pi in timpul an marred, care au dot alma din fa-
l dot de Menu!
Menu! Sovietac 9 tencrrra germane eu tost scoase Aceasta politico a Implede- lupte de panieomi s'au desvol- (Coan(imamre ira P.N. ll -so) tonegtilor. Aceasta conducere tm- ultatea de medicine, din mealy if
de nteatu
Informatimi asupra operaliu- preund c intreaga bandi fascisto- din Soo ne studenlii patrioti Si-
nilor din ziva de 2 Octnmhrie a- dn lupt5 u distruse prin lupte legionarda din Cominul Medicinip- inghi, Chivy, Jean Canncntin,
mnia
unia de importanla loráli. trlor ducea campana de de)dimare Ploneere fi atti, au defdima, re-
In cornu! zilei de 2 Oelombrie In luptc eerie. mu de catre ar- antra regimului democratic, con- gimul democratic, pe conduedtorii
'e tondos o ffhimbere im- tileria anti-aeeiapa au fast dab, tra partidelor din Bloat/ National Blocuhui National - Democratic Ar-
Portania pe tot rfmntbl, rite 7 avioane inamice. Democratic, contra Armatei noa- mata noastrd, Armata Rosse allais.
C H E III A R E A UNIVIII PATRIOLILOR Pre, contra Armatei Rapt aliate, studentimea patrioticd fi intrepul
matins/nil tiorunc'be criminale
Reportaj asupra operatiunilor ROMANI!
Loviturile de moarte date /Yee-
o ward tot moi largd. Diapoziriu- vagii de toute categoriile din re-
stipfinilor for dela Berlin, to cap
olle popor.
Mircea Lazsrescu, Silaghi, Chivy.,
u florin Sima. In fata provocdri- Jean Constantin, fac parte din a-
nile ei legile gave-mule sont da g murile treeute,
for continui eludentii demoerafi a cne, care ne-au dus Tara la ord.
din Ardeal-Banat si Ungaria rismului de Natiunile Unite pi de
Uniunea Sovieticd dar mai alea
victoriile Armatei Rogai au ados
tilmaeite di falsificate chiar de
membri ai (sunernutui.
Uncunea Patriolflor e pornit pe
vrentea
In dminiatratie, n mati, in priga tmpotrivalui Antonescu o lupta a
é rut Midtereo e mitetulu fn s sortie, rare ne -au candle lui Hit-
et- legionar format din u sccii ler ci slugoilor lui, care ne -au due
hitlerismului. .t- gefi -legionari: Mircea Maresca, Intros rdzboi nedrept, unde sute
Pe z tu de eri 3 Oeioni brie tombrie a f covrraatacat ru hotirirea poporului roman dele 23 r
consul funcliondresc, lnettreprin- ndzi Uniunea Patriolilor chiame la Jean
svdrlit inane pe August 1944. Armata romane lup- derile de stat di n cele p rticulare, luptd toute grupdrile Silaghi, Chivy Piunescu, de mii de tineri s'au sacrificat pen-
sino aia pe fronturile de luptd din impietuozitate, td a impreund ele Armata Relic democratice, Constantin, slugois Gestapoului caeca siedine denenam
m fi
sal, Banat pi pe teritoriut me- intreg frontul pdtrunderii, ars- In Sonte institutiile se lifdese sbi- pentru o Romdnie libere, indepen-
phitis. s'a caracterizat prin aceia fi eun rm tele Natiilor
un
a lui cantinudndu -se viguroa in contra Gerrnaniei hitleriste d'Unite idcmdnitorii, afaceriptii si vi dentd pa democratice. penman. findut Ardeolul fascia-
ea in Trannilvmtia de Vest, a Dupe inataelpiea noulum eomitet Dior germani fi unpuri.
Banat zona Salonta. pr i o d ocratìc, ohm tut
g' Ungarin, trop le n tre in le-
gdtura cu fortele aliate sorietice
lucre Crieul Alb si Muresul in- Ungariei horniste.
ferior, In Vest, pe teritoriut ma- Armistitul dele 12 Septembre Platforma Part idului Comunist Democracia pi regime instaurat
Hitler, sfidane studentimea patrio - la 23 August, domnule Augustin
ticd di tntregul paper, an dot a- Popo, nu inseamnd libertate
reluat cu vigoare oeeratiunile ghiar, W lacalitdtile Gyula. Kete- 1944, prin generatisele di omette. pen-
Partidul Comune[ din Romdnia, a trdddtoritor de seam, ear: bate prin violenti comitetul alea di tru triditorii fasciati- legionari!
in Limp ce in Transit ghyaza, Battonya, Coenadpalgta p' stile conditii oferite noud de Urdu- prin proectul sao de platforms a- an pus mano din nou pe societate Democratic se apird eu arma fn
aigrade cent.
ro se ontinuau pro - Maka cucente in zilele precedente ea Sovieticó si de Natiunile Uni- .Arestarea trsddtorilor v[notati
esat apre aderare tuturor orga- de rdsboiul pe fi pe attain. Noun provocare nu mama%
siunile la Nord de Mures di se edaugi localitdtile: Kunagota te, ne arata drumul pe care paten zatiilar ti partidelor politice de- nin Im preund cu care l'a ass Noma- cum a facet poporul la
Aries Germani fasciste; purea rimane fina urmiri, sette[ 23 August si pa
situate in 18 km. Nord Battonya ei ajunge un popor liber, intr'un stat mocratice din tura, a dal semna Confiscarea intrepii for o
fare aatdzi
cd studentii demecrati au re odo- Pe front Annaba nastri, Armata
P Num.! superior ei sod ilocju, Rocce (13 km. Nord -Est Muko. independent, cu o !iati cetdtenea- Iul bdtaliei í pote. mobile fi (mobile, precum el noe tot pe cale pumice', darafend Regie aliate, care loped pi adageri
Tg. Mures ti Ludup, trupele In zona Vest Timipoar sca pi economice In)loritoare. a-
T'
rumble termindnd pretutindeni side res-
R Suntem la o mare cotiturf a i Uniones Patriotilor si-a instant verti babe/40°r de risboi. amenintati, cd vor fi tranc)ormap In centra fascismului german pi
tre- natai de Sud, operaliuni
t e
recite la Nord de rdu au atacnt Pe pingere spre fi peste frontiere e storie! nos tre.
intra total puntele acestei plat- Confiacarea tuturor bunurilor intro mimed de carne vie" de ed. maghiar pentru eliberarea Ardea-
bi"eg bantu/. au infrdnt dneetrunite forme ai ocupe Iocal sao de luptd nemtepti. tre bandele faseisto- legionnre lulus vindut de coi pe
ddrzele inamicului continua in Greul !uptei ne agteaptd. in ceastd marcata dar erdncend care at to-
ee pi ozi mai aunt addpoetite to 'd- drazneale ad -i aperi ozi
zit idn¢mi dope indltimile Vest gi Sud -Vest, eau ocup rt pe Rdzboiul impotriva hitleri.cmulna Areatarea hitleriptiior sap
tdtdlie. Pentru noi ateste ponete path; gi confiscarea avesti for. fi
di faacismului nu e terminar. 'n prin bundvoinha onor prohit- Ce same mot din articolate ar-
dan in zona Nord propeat a- rece teritoriul Jugoslav localieatea Tiri -
programatice soni planul unei lup- 4. Pentru ca Rnmdnia ad deltas o feriae imbracali de ocazie sub a- mistitiului,
Vest Tg Marep, varubare, in timp ce fartele aliate Rdzboiul acento e rizboiul pope te in care trebue ed fnvingem. tarsi cu adevdrat democrat). tre- muse onor indepen.denti fora par- domnule Augt alin
ode
s e, úremde eri la sannl
et Canvas, rutul.
se gdseac in imedinta
mere a localitáf'j Hershel apro - au c pat localitstile Nemacka Rdzboiul meato e suprema non -
Platforma de luptd a Frontvlui bue ca: tid" au omit ad -i opere pe etu- Papa? Curdtirea Ciminelor et fa-
PIngBnd ultima
National Democratic proclama: 7'oate legale, decretele ii disco- dentii patrioti, formatiunile de cultdlilar de elemento fasciato -te-
totodatn cu hotdrdre co o Sarca ci Lazarevo strd datone, e tutoror. 1. Se impune mobilizarea lutu- lapel patriotice ale poporului: a- tu/pionnre nu se ncadrenzd In spin-
Iraatacutile
°maim, date uncle c la 28 km. de frontiera, pe ituatd &leveul atesta trebue dus la ror puterilor paporulte dia nito- mecum eaclionaretonte
ei antipvpulare
mdsurile excepdo- cele formatiuui care au luptat ali - pi etera armistitiului, pe care
sprites de blindate. riot jugoslavi capdt 5i trebue cditigat cu once n rselor materiale ate lari!, nale ale guvernetor dittatoriale turi de armati pentru eliberarea event datori¢ sd -I respeetim in-
eapturat numerosi prizonterl 'ert)t. pentrua a da tot ajotorul trupelor enti ti
St armament automat Dar reta vreme sadrue in tara ad fie ...are. Bucureftiuiui pi a tare de rotropi- iocmai
ce l'au
prin angajamentul solemn
brat
"'aghiar. penman di Ult ma tire din Varsovia boato c'etice di celar r mene tn tupta Annetta
popolare
5i intreg a mratre de
ter coman! impotriva Germanici mat pi administrativ, at m icioa-
torii fascisti germani ai legionari. fag de ii nand
aliad? Ce face domnul Augustin
In acest
aéctor aunt de remnrcat, MOSCCVA, 3 (Redor). de statfasciste, dal creme uparalul
este in nidinite red -m rgi hitlerisle ti a Unganei herniate, Dar Iegionarii reso capita/at. Pope ?
la apirarea fasciae/or ,e-
alano1 pi
epiritut combatjv al bra - Corespondentul Agenti¢. banditi care, aldturi de Antonescu, hangor si camunelor, ad fie en- Au incercat si province desordini planar/ Mircea Lardresce Silaghi,
t'ip nostri dorobanti si vdndtori REUTER transmitea
2 lndeplinirea loiald a casette- cdPate de
de munte. au dus lare la ruin& lupta tmpo- /or de armistiftu trebue id fie una pro-fascisteelementete
pi grabnlc
fasciste pa
democrati-
pi scandal, an chemat Armata pi Chivu, Pdunescu, Jean Constantin
Pe Mai multe alii de polo. triva Germaniei hiller'ste $i e Un- dinne principalele piene de de- note polatia sub moti! cd. in Comin au sl adii, conerevenind obligatiilor
ndvdlit ameni andana. Aceasea
in zona Eat Tarda, nazi ce au luptat !a Var. hortiste
c Pet Aries
pete /t pod dela Femme si polite au remit Si scene trpe vir
de etut nu e
drama! democraliei.
1fi Indrepea-
natie intre rechia p noua pa-
litied externa a Romanici,
Sa fie infiptuitd compieta egali-
tare n tuturor eetdfenilor ldrii, la-
vies Is Iota locului cd to-
tul eran o mlnclund fi ed encase Popa,
annistitiuliii
Jos co domnule Avgu -rin
gite, to are font sa mai mutt sir
tnnepeinae rma acres dr afenatve
trccänd Vistula Si au in- ataLegionnrii, antnneeeimil da reae-
3 Dreapte ori a napalm/ut con- rd deosebire de nalionalimte,
reli- provocatori i deaordinilor u
fiinded vet trehui sa dai so-
trat in rändurile armater lionarii de toote n ontele e sn- tra acalora c
nativa i
au due la pelea
n
gee. sex. legionani.
nteald in. foto poponitui de creare
fari, luflnd apdrarea f seietilor
generalului de divirie (!nn. a
de
naastre rntddle rs.aba+ul ele ..d fie r [ai an regirn de

r
tit anuerîe
In Tran-
de

sul Ne Ara, ilvania de Vene

Ae,Cri-
Zygmunt Sterling, conlan- reput ad ridire cared. Neattngheriti. uit hitleristn'
prentm si necesita.
eazd ci saboteará nada ten de a pasota Romano ampo- cnnv :Pluiesa pi cin
e
=iced
icaid
Cine aunt rei dol ,atudend"
prendi de eolegii for hiperdemoerafi
pennon' fi de ceeac< at facet In
.5d.,
eMN Pdtttindsr( care
stns W 1 Or
n- dental diviriei nolonere nile eden eanone o tare Politica
dope fronted rue.
www.dacoromanica.ro
Inrerranlor de revenire la
evonuelur e praatieatd ai de n pe politica antinationed catastrofali
tntre tonte natianolitatll. tare.
tame', loe .,necu r t ". Domle nu
trecur, c Snd aldturi ei cotaborind
si tino(' seehesnati ale dv-ardndal ea ntonne'i di Pr
tindtorii criminal' i faacietiter-
( Continuare in pay. V -a./ Papa ? Mai Inedi
e fact afhmaluai IeptooerL
 -Jo; Oss4omtreLr, 19« -
2 SCANTEIA
REVISTA PRESfl de cadre o carte despre Cornsomoj1
VIITOFUIL a Oot.
Krasn od on iilu i
r*
br
Ifltr'rn
àri1
c
't1co1 det edre-
d Mili. FArern.
ES:icoltìK
prob1em- r. oc fi .1 t seeM ¿e taseiOe ae fi
A R L MARX'S Mul%t ta Crut si .,rej. despe. tatofisabt In tslol, ..t.
organlealia olsodested a 0005m- oseettaitet In getterai, aristc-
antler dio Krtsadoc- $i sse asta- sas-et gt os, assenaI i,g n-
trnzije, ¶tro . f1 fle ioe. d Je FRIEDRICH FGFI S acdC. at s'o repeeoioks In lassa aitssalln devase tot nsullntla.
rssai
111m, teatro, s'o 0*55ta, l'a esoem notai, res-esQ i. strtnge t
tn r.zboi j uve nit 1 00m- ,,CLIRIERUL" 4 Oot. ta , trabult at flu pactad dUPa ejote to detone i scoiptueb. malt a jasai anisaba: tsp
p1et ei ame Idepmadent, 0mal, cares dat eel d.iottt a en membri - engleal, b.lgtassl
p s Ose! ecteeoe-tr teat lo d Iiuoeacass
011M, Peetcalsad na ma:
beat ttiisflsfiet saelalieanatui, i mgucs, pulonee:, sto ti argani- er tael M K b ert d aa-eA 01 t
dee t I
u p0e ti deoãt frgoentrá, Io artimlul atas ,,Co00ra vsa- .

pries aceauta Intregh m:acici mass- atad mai alas le Landes lntcaaalr lodati dept laotIans de stat dso ton
d I dol Is es to
V. L eeacav lobi sete .,la(ms!O ment d IntIM tragedie, ,
&I

t000f00flt i p00mtui. reco-leaai. aL Asaguatin Popa serie:

citaccti du, sUele naaatce, Ka-y maoc,tncets lotscoal:assais.
e:

mcodo ded amáoreo, soIcio- ,,Studeaflhi na se predati Is tn- Marx, a's otacat la Trier la 1018. Apace Mesasij'aratsd Foaola dsn Deoombcse 1811 Ma: a ssss'egsamslor". Autori pres-leeaeA sAaPossdcniar.
cl se costo d:ivcenta tirs
al
tccoiri animafi de dabei frdiiei, bis t n-nieces sa 18 Benassite cart eanaeste a prelacrane oct55- ti

Oriîctor probleme poä dupä ei la grupuri, uoele macmate,

El studit la Bann t' Berla-, mal Comsaesist [,asais Basalesets (Ba-too lt52, tIni n sabiectalab, et a ceaolct de- ta-enea general" ob tlOeeelssl '°
lotti deeptul, dar cortad se apa- 11000g 5O5O cee L:ga la deatvAr- isai
a doua edible opàco la b{embarg
.
roeaotstaet. Adsae.bsd loInegul ma- tOt Sovsrtso l difeneota bic- 055.
Doc t000emj porsuite pe ce.os-tt. Ultimul co- cC f00,51 de atudaal iutaciei Oi al 1Stt Is doua aa-atrase paute
ntru o puteo
duce eu uçceo u,eot ràebm, este;
flevoe dacà ou e ,solutionarea
viot ai diacu%iuoii ou-i are ra-
(lunes ci forje. (La una din aces- exameaul d dacenit In fllasufle,
so
liloaofioi. Ia 1842 eec gat at don lt4l; col dio a-mt hattet abitas-
b 11b ita I 18db
coche Dezvitaitae aaP
re (st sot 'On romnmI°s I
pmcma- msre tact : lofrbogáodu-tl gtodu- utrà a generegsel devine
:
problemelor soc1e', eel putin te mssefátaici prseteoe fti" dai
stadenfi au fast pripei de colegid
:sdrt:uses FershWlhelrn do
maostmt se o-mt at
adabPrtdJ ltr'a
Ise a-aa de
Im cassussittilse dia
bats
Catasta
la
(scie- elle st enasebosllle, st, eneas tap- tetO&. matura: SssSapsnra Popuep
BasO(sSsa Oaltssces rasa. a
de resobares peotlemeloe cetor Ill-lea lb impioaa po as alt li- Maes ti Engels. Artici lut lisss(i cc tipititi taci telo Io ordivea I acorvo alogici De
mai arZtOare g-t de care o icr hiperdemocrai pi (iou(i se- gas. Frontapi bacgheoiel liberale I t1555tm5 ?5rtsdala, Cs.osaoss, IAsa:e la BasIno,
505 de Is toormest dra-rieres bottIns de Is oorsale as sl bane le Pag
cheotraji aile dea-badai letra-e Lspssa). arbi000l el plot I eCtasia (cretIn- a II me o ove sie
SOot infectctd do giuiei1e fan- recasse, Caasphaaaaaii Henaeman- I
na p alpi tsasdasert la Cslasaia, s asce aParo patca mttsa oasi la tiefer SP CtlflNt"a-
(oc oeca000cat"(. D. Aug. Popa morestvtsil relue omosils k easnvdnnsslub. mot
ciste reantionare ou poate sA fact Ott PU Osasotea resaluises st,edinIIvi
5(
° n cr101 glas al
polo tvet,srt( ret:tvnsl m tesoptis rub sss,otonÌ
fett geelelor psn-b!,eme ale cts- 5e refert la provocares legione- es, casscueaul loi Marx. Rhsd.s,ische ado-à
dir, }'ebcssaeie, as core a fret bradas dsmOarea la Colonia a arliusii d:rerte a o, adas pr Pintant
cf dele ,Asoeiaiia stadea(ilar fss Pcisaog (Gaaetn Reo-oid, ar Marx, de tbOOcs Its apecepe trate lsmbila D imeetela tsnàlptoeile
boitalul. Un rteboi te,soeo demo- car, pciarc tira ce-a tacot-s dea- me,vhr:Ivr
I
Caaaan'tt:i °°:nssssr toi osee Ir-sn smillas.
Lsgis al taOsaStalth
Crafte no ponte ft dcs de o aet mediciot", ande, sob regimui saoas faatlat
batrcsbar siso Dieta pecviscisll re- eserepesse. Moose absurd
palstsre saeO cota-rA, pedo atl
ea strta5tarà eoçialt I e0000mi- democrat actual, legiooarii au a- Drain-he Batke Zeboa,g (Zsa- r re i ta peii,st. a

mt oerufinarea at se campo- saat stlralae mace seoaalie, fa rub Gerosao din Bo-nell la Osee am cmlii pe rare o eltepti est 0mal, mon&g In prajso mait Prcd
et de ttp taesdst. neze la cooducored Asociatiel,
cheaunt Is, toemos coulas 1842 lo Limp d ezereaO teosa L
ce aseamtnt dola- esa oritleul
fruatCa siaralas. Gamas Ronassi I aalabaes Mero i lo eaeeeeglmal b g t pv re t I i g tat. l"
LIBERTATEA 4 Oat. reopingtod ca forja pe stadeolii esl r- p1 co
I
tal sp
b
d re
apirca bsceate assis r000uci darj Poll broc m d'o paiera ers ftet cra_
'r
bi t P
1
ev
euní. amy. N. Btrbulesco medicioitti deñsacra(i. Connors OU n a-otra ca diosa la ' pee demaacat, sali dia nao gaeer- en'°vaIlP0lI1 bntra t1 g sepa
n:
t , 155
trottod pcobfeeeu puriictrii a-
Juatee
D. Aug. Papa, ,,demacrotul"
parotuhñ de etat, n-rie eu moflt racomandä ,,raliaaea" pedro a
000vinge pe legionari. D. Aag.
,,Trebsae st es toteleogt OsiOtt et Papa, ,,demoaratul" dareste a
eapat (. Gmeta Ressent atreorari nab posesos si mate a atalsoe m-
apcoape tatdoaaoa artsaalele e bzar las Maca, tael list sac-
tare be assis. Caneas-uhsi b se 505m- cm. Ci0d jasai eeoalaiia dia Ps-
sau la boceo-st sub Oreian scum- b ouaneaduuoaecasi 0e
Iebe marraste Ou el Is eton-gb i- Papss(sre ti la Braxel, amoobaltad
b
b
0
b
00 OSP
pAta la
d I sum
5-

!I t:'1
t
I

i
t el

t
gA
0elt t
dtjdl
p(.j
: coloni tIlil
ln g

operota pueificii este ooa din demoorajie deearmat.ä lo tala s- na cina, o aUcedasiague eau ara OU O setssmbace de eeilm si In coil : ddico i d G si I mt dea- I
mndi%fUe s qua non ale rea- celava cari au tolosit i go(ocmc
biltttrii noOstre. Mut deperte camai bâte mi revalveral D. cocutobau ai cod oaesss b amento- Belgsa,
lacee . dsci_j ape, atonal mime malte focose Il aresti rae Mees Cs
gavera sal belgiao bàn
I
P tI
tlsa II
d Eop tAu
nap! t ist i A froal el din I
e,lLbramIl,glean:gedodItcmad
1(

rogcotml h
lgsnoj art s.l t,5
C1
misi,5.
matt cá parificuree se tärtgt- Aug, Popo doreite dcci o demo-
neaet dus couza egàturi1nr ata- Ora(ie, core at eoiOte nomo] pe
asaco 1 nuvaspace . C ueeceelaoe eapuist. lotte timp g b
pcovseaesa dia Fecola li iooitt poso amlsssnllt àsdOc amesst,'lnr ofsosa-
d 1es
' narra get'tiiaot , erganlsatn-
051
dvpt"
caceas . fi avat s,cela cur e0 Iespidcntnp. In
eg neceo . pvc e- sf(rmaàie pa,ltivt, sestisst dores',
butte mai de molt lotre judent- htrtie 1i na to real(tete Geneta Rettest ti as ciron1 editori Fisc aoslreoso à la P5055 1l Marx I eegteae, fuel retiptoits la Loo- ; e
__________________________________________________________________ aO ft ttsut si ana-atico citev a t annua accotes chemins. dra sub forma de pamllete. snrssl Vana 7.onsnahnv co a-he- dnreons, tout ett de mAorI sa
de taleel suai malt pretesa aboliste- L- Parsa, Mano isa-epa ad oomta Primal Ira-t si laudebungatebos Ines. lIvre cl onorel sto-. oit at. noeti oopti sovietIcI.
Isle da sl, couasaea Sn li t t fi- ta mus lotis de tutte tielitt.Osa iU_ sale eta-Ill aconamsor a focI buona- EI coosebi .,speeeazl , furbi Partes enabtbvl a 010111
etdtcio.atl pniotoeeevOlalsaoacs reoapioa ti io ball Zar Krstik der acme ti bIcis dele nra-ls : veecolt ftrà exhibifll polholngire a-te
FiEmul sovicic, 555ta iaOtpaaibili las Gerodansa taci
da- sassai 1843 Dao prapnietarti de gecmasi de n-ala, tacevossat politisetsest Orkosomie (Canteibs:(je tet oranlI ml lrsrevd,set sala-na- dantstel, arstorli poenisstt mat,g
asare gorossssj erta filistini mm- argansseae in Fosaba pe manastaOss
abuts as fricafi, ape ei ,,Gaats Ito- germana tat legssasa ma-mete, apre b,
Is cdtiOa ca-nemici politice. Bee- bib, Manco loe (cenIt earsjnaeà bol Intro surresinne bnglot s lap-
Duachrr( Acesatá mo-ere eu- letotstraossa 000,itt. provoact telar cela o, sr aiuta st
flea .

Intel
teasit" daaes lapis alas et E te taos ose ale rexolubia Its Gecma- pea-dc pssms copante, lachegatl sdmlorlse d dannit de a-t (colto. gen, eveolmentel, dele Krao-vi
:

flmul reaìsmu!u.. soc&ist tea did, sta as eeanartu a ad i 1 a lntemOia saals nepublsre.
doapante Gecosassis toebusa st- brassa teorie las Mano eau prava Ioni '° In 00 elensesstole ooal loe' Istoeloll pa-Ill el artlatit cts
is min d, sevra asa e teoria baoilae Pe tsmpu 5OOOMS te etpestr. te ao-sO,, lar aol Isla- geneeafiel sovlettev tino-.,
o acea an nos d If ,te S b ra Sift sal A cpb i eoaueii bi d pl pm t sage t b Is P
a i, w i tal M mbátu t i on tiren (Dl p i mi sept cob l944( 1

I taci i be st saat tasios. d tala sp

aperas alo ra act p tcdsat I g ossa-neo titI P t 1.500 OtttsII go
I
rob g cot Dan V (k (P po-
las'
clidit basca geopeefi. wast a Ouesa.tratal bao aprese ti rinstsalla
f05v1 es :'° irIsai- trast'sa gsav,coal bui rnr atene st °'(' 5PirOadILoUd0nb0Oo-
dmFniaire.t;n Rdt;q i
doesenb bes a-q va
Osttnttat pmttes Inptai pesteO dava- los nanneir texto eenssonr,ste reale
'1 fab1

,
Isa td3 go
et au se paste
ait 001 Or 1t555
, a-
dealt-
b 1t1 ge I b tao-la-
P 5
frSI BeIede.e N.. 6 Tel 55482
t t sas trelau ao osPelibotimplase
.
. ABQNA,5opNp-
las ts I beoluico oes I L
Io danneosiub
Ps p msd 0v 5 I ,nonse,stub
apboirsant e da-ce- 505005e f5 I amo-actos-O be medoabol
pa-i mpt
Mcm, carearn tallant,, lotta Dsspt
t Bad
ra-obvias dan Ma50. Mato te I tais 1 t i CAPITALA p'govrect
ml aol st t an rab is I b(i ° I , nra lo apt tnrburr C uaoes t 700 lsd lani tot Lei
b ti tanp 5' dat I ens appe f ismp ca se to isa mina tese I sa
t tao t C d mo b K I
.1

lasci d peen b f les prati t cc I t a-sc I en s mZm N I 400

I I
Wsatphab, s, sa G R t t d b Vopi b b t ea P ml t tao st t too
te dt indtaatela sovietici t'a remue- chcvsa(s ri p aossc,pe . It is Paolo p pablsct acaba Im- bui Napoleon (Pian-Piso) ti Ist slut-
oat u ecobotiel notare a adonIsa- Nsegsoos ea os URSS ass s'se pose Pera-sl ca A. Ruga )Rughe( Deal- i ito i io .m atoo
Redncto. reapocsahtl
ql d siab alec ne Ist aboab msocl be bui Louis Napabeno fOcea ateo- ill pontee
a relue es nene
I leen 05
donaI rte°sa° 1iO5r005O.i
Oh IA
usit i
ab I tu mptsaC rn MIRON CONSTANTINESCU
SImp a celeo casai legate da liable pio-ape cotsni la apeos da mae- (sat l° to' sos-lardar tab1 galaIco, 5i samoa pesa simpla a- t555. Acopersi de oltre h'at
««'o-a
ll
toni
r:4 robent I-

deciente ,nsvscote de .a:pee.eir tI

hoahi'sas
'b 5.
toovdonTgi Ebisufn1
5e tamable, motes isst Bnma Bastee pp
cu°bsutattIt Moxllàspeae
Bulgaria pe drumuri noi
C minh sal Ieee da Londra 1060, aors,re lo oaoa el i,-
1s,gísamonaao1egs íI:a :icm Cre (aros meus Pe ° fies s- at ptsg i) dt ht rias A tasId path
c naG la
Idesisamul filma- euimssa et eu blsti. Hm
dasaerlOe tas :1rode_rt
re ova p-oufso
loi eatoletla.
In pta-ta falco
a
sa toI en
Nace d 50
boas t
sa t
ea-upe
oabarsbc, fevoaabe ale falesnlol, ada-
sj ps-te e g t pta1 I
en osa E cl ro i osa s to I I
i
m'o tartarrait prnssaot corean co
geni
°iapta° p
i g ti p
oumptt btI
ct
lt
'tt
ttd o a Im I
prstlsssbaigssr tid
â d ru po
° °o
raise anam! tea
a posa-cisc es luptà penco tibes- mande
.
as sai i j it
N oInt t tsIOIOda t spas esses
;at gltdpia ;I dupt' I Ossa' ta prim I
/5
sa
SOUdUICOO55005I

bisa In à Marss
51 ab

norm nu b
is I
h b
d
reaamevesi denti
sif
m tasis gte tg t p 1
bco
tul Ta
tolsI
Il
t
op
I Ei st
pst t
pot Sc 4 d
t copo
P lit st a I bjb
posas i
b

dt B:I an.I pol tics

pO.
f , ai 1
Ii f Ial ti I fsa 1070 a phI ti d g en'
anses
s ast t si suit t ta
b
i oc vi g at ta ta t ta a tat
tscd, e nivelare pl t simptsfsaare Oh i n t et . 055e serete ele- pronan. als unset , i si o t d , bast . Usai q sdt
Accota se riebsast, ab- asedie dio Coloni asaspea dl, lo da- Septcmbrse, se aflI sob istesu. SovieticO,
' Vt
t en cts rsnpoasele anita. svsmut getmass, snspasoto da
at I et55 silo gi a er,sfàaisve sa
In 5 mi 50051W 1045 taaoma b 1040 g seta p t t g

7
Oensposonare a eoalsnntnlatp
et,
f ,
Nio,adt:
Onseotebe
entaI i
Isa'
tu Sa
na

Oeespaaeose
iso ed ft
u,
iainaplat
sIs
at
ca e-
ivtagsnii se seele osee sea-ct de miibaoitar
an
lo atâs-tit Io 1667 js'a° A t

rra-jlao- detsoasla so-scab dapl Hesaba-g, Capitabul, Crstira cocoa- seas Gheoeqhjett meneptolaial b
reospi expateare im sCias onan%5. M ex rt I p macoral m rs pot tire V t mad I ap
tt 4
la psitt msoegt?i cotsesot de Ei-
t rm,5 d t
Am10t0
dot toi m t
bUlgare. cml so
asome
:5::,
pat d aj biaBraxeb d C b su Tt - ma a chat
est 'soest a- abet re I ev "1 ;st ea outs b ea-alt (ulMen see np coat
°sa:tta pp b qe, m t ti
est,5p poo calOt ,t t s r c.d
eetaeoa fs in md,ssalt'm esabtaacebot' tie tissebootuale sau icta,'abt ape CO de b Phabasophis (Mia-via filo- tiptritt binsptit sob sobad naopubai mina-sacisbete t bsnssba posauc-otbe s8rb. eretti, slove pestes all-
¿ op fa gal tao' d ac-sos ene osas I a- ca Fabmab sa rs d g dt Imp tt 00 55 I a- isa sai a- ellis ciste so a. p o str t d g t b t, t
ale ai t'a anonifrelat tatdeantsa o 00 p r ae es os cesa Us Praudhao mi lo 1040 on Dis- osa ties-ed ssmo Ilesa adelt ru via- b,, a modulai da poadaslie capsta- vio, Lob ve bel lb isa lupIa ev
e,ntelsf
t sse t t ber bah asg (D a-uno I I tu la- co t go en I b st e etna b rot
b b s-t e cv tI Ed I A o tO p tIti 55 tt gd Ct co à u dume I I
dtte ,lm d :reet : bi b5ltmpIgtaprlbps At rob °' thS5ttt PrSSOÔO 05 Pad
grafted. (Optoele Ins Esaenetesa,
011 I Ii
, os aptas erraisalienue eat cst000sa-t geesotot p piti POlO n- transes iectr,ai oumto, Indecooa miles.
lsss : sa bsatgsseá l5OltI
oso tortoraIs togasttsvd de etsbt- lie pentaod,5 st desch(ds la
Podarohi,s, Nleolal Eck p. a). oeca-e oitaeesaaogoajtei osa mitico- cearta to sonsa ngit.s(iei prsct,ice. popoenb sa relosS plat. impassie- s,iifoe)
Mulle ds,s accese faIm. pet ft cebe sai. snpoaaine paute ad dea
(Franatee fn ose. sape. tot Capte tmpotrtve hoer- tela poposatelne dio Bnboaol,
t.igt. CoaeaosmiptUo,. loe st Iottmpioe violente ou via-
eoatideoste '145e oncee rIta-oc. en artel Abisso-i dr piotat-il gi aortite- Acea-Il agitable da-coi passtru ca bnit Ado-sI ta primivara nsa-bat
na boo tonga--Seat is hive steeeoesi- oli .ontetiel ne-ace das tea-pInes ti mai impartsaatt, dupa e. inlet, peaioaarast opel, psa-em 5
O55p0'SOssIOa
dalt dOid °10r50Yt oat I
,ealsagt4, coos .1 coCotte das pissa pits, do osaIt p dc sieri, al opec'ss
tt50dl047tsLg Cuaooaut
etscoabeio din Moi it4t foteO sino-
Sotietatea Anonima Romana de Te efoane
a
leesha MmÀ entDesesl
Cl p i.e T ree'
teat
i tM
g gea- co t -,asic per o-osog
d
L
edt
I i f
btaih5mpa-sass tv:an
Bd
lot'
Pi
COfl1Ufl10E1:
iella se p tas oanup ta a se 1
sarana sait torto b I f s- Pro I i -i g t gd re, I,, t
(et Mont bisel e, I cesa a-ni A I him bar a- aulo atape p lien I t simpto g ta CP
md bi Segt lt 61 robo t riss
st
i t
ii
I
dea Neeeht P lt ase. P to-ta vs d s t I I ares cI las ps l es i pr p gaod mm sii sec ti d1'tr so
I
spootutanlc,. Suas nvsone, se aimer OU de nevoso, tu
prams orge- si euprime es, farts Nona Goaeti ,dret i P ettI sa es. fo t s- tesi t t sehe. ft rl et f eel e' 360 1
cab Mare ele.). de s,beae,afi clinic,
vs i pap i es ltd t00 b Densa-
I f 5 ta el f boos p -1 b

trat la isttOrla oi,setnots'praflel, ra ci nu aUnt fabo'wute

tG mua R seso Ubtsssub saeto
In ateltore
Ip1 t
! lo raçu spira Is tO Mas.
t is, t toce e se p t t fi e trehltlte pst st se e gst s.
devi onde velata in cable cere.. sat, seaferil sstricetris,,sj n,eej 1,iipsarfes,iqe. ¡ca eerce,atst aitswtir
çt t files I t a to issu)
sonst ten , si p mai b
oOael t lb s'toso A
ridette O liberi ;l tarpi paretotpe- o OnOexls a-abe. Dansent, an ptiertaa t asnea In sunca-ps di
l
mase
londres
Mart pIccO dia ssaa In Parts dar
ato gal dc sa ¡so ts.ic , o crete sis' ¡tin etc eal eepsa
sta-cc In cnhis.is. enjas'.rfit-Iai ecco-ints,.
fit

:'
An la°
'-etressaI Is sdeelrarsle tsnnpnttat, aderirstiot. Jacal la- e esenpbo dac gsa Freala ti Elvelia preruo i cttevs otptttntoi dapt demootiro- ,s, men gateo-te eat 3?PàI abo.sootj tntaos.o-e.;if t.
la poebleetele sss asecost a eesrae- odioso e,aenaee. Chspsat Inc. geese- In fascie matte ssa-slii dio Ge- lia debt 13 ta-sIr 1040 generavi Moo-go-info-n isoatts.s0 cte-posees, e,ei,efrcseiepl tonto- o-fao-tan-lis, ps.ctresa e
5cc t,sdisidnal, el geneeole,. befase c-tIe Io,, ee,sts,nr,stele ice. sects s- muoss, snembeji mssduottari lanosa rance a lb pate si abeagt: eta at-ms soo-etabjtj Ints-cago. ro-fo-es rUn flaen,-o-ptj, cee Inette eilftsoodtattlia, nrtaeoie, To-to-
de tdtslnrtte çt tap5«lt lat,egit ea- a ee,nenes en ale a-aorte. pari, dass Lsgt ti partan paeea Li- mute domiciled la Bert anlasassa a
gsb la mstras'ea munostooeaeaà gro- pOrtaesart Fecola. PII pa-bert al-
bitte osO te (In5y apanen est In tot eso-paf into-nest ea o o n it n p, a t eaecs,torce
--=..-= lnataia(itior nogal ro-rute de 011torilòti osa,, rie «batto (I.
: o-1

C ¡t I t i
_Ç! NIE I fi __ _
do°t ___ ta:;o- __
.
±:E; n a00

jssree,areabita at brotaeà ta 550 sotoS pl o ftataoomie sedai- (ilior prototara. sie rInnt. Ist scoot treugs Raaie, Nnt liberali), ei d
aegissea diveetctldber sisas pee-
toI' a tot asOieetsd ,RàopSs5sa ata-
valsai ,,Oodalflcmacmtat"
bio atstCà ea botiotre haacte tdetsa alatO,
rneetitst,
I cgt p eel te d
noi teehao s'a itttteattstm
Vuata Iviaresalului Stalin to-s ds t ti
F.t
.t Artt .
°i
lech

ti
logira oit peotbta]sti Isst ronfine. to go-5555555e, steile SiSfragOis ttntves'sal, am tri'hs
In asargitsess drveege5: po fàgsi xeoiat-dea,orrat, ni in- Pe race te-o dmvoltat ma) Streit, lotittm altt metes ahnelsst'°' t
ttessttsra
troe dia peOttI" (ac555
pstthJ tmsisai t905 4
ta
apirsitt
tot,
e-
troditoem
ao,a-stà
rostotania
mitessee ti
noesat)stll
sO torhrgìim
In
1,1cm, a intrattsteet'st ratptssss)ei Pint sai tee-ines, Stalin
Stalin Ist ttsrraeo-a 'a Marot),- Isst eta 5i costra hssrhs-c s'i"
ntntsiteoacà e tatett a-tapes lisa, mt
t penlateets natleenli",
.,. ,

pat ta cara aastdtd tOOt) etc 0555 ferIo-te tmiistete sto cita-i msan- di5 afarl", psrtsdol amIca a-mOna ass a is- noi Oe,t,oe ei tim eatrem de ri ------------------- C s t I i' C,ssttt m

stia operate de so-ansi ale gfaasds- ratear t to se p Id i b ut St t XPtt isst I d mt p 5v h li mp I i r-vi ra gienti 1t o t h à 50m se P t Os 55 st a sisi t t I

rit battCeVl00 ES se sot.t1rstch 5 Dtrstsett

II st lai its t aSvlOat5tCs-mgtSSdpS')ttt O petltpavtdlovtraent, retO i en entent hotO I Cana,
lt
nemijteeil Ce gistttsrea eperei i tossi ssaa l pert o-assi mil 4° t ott 11 t ti d pl ra ottesti I D pi o, t od pas tre po )i ne d och a der t P1 0 s's h ti Ire i va I in les h os t p 05

tnoeosttate tssteoiot a isst Lento. t p .sts

e g rasa - grox. is srtientsst Cieca proteta- tstlni sonirst n s tt'ssnrtarmat in- po-otro rei desatas de es . revotse)sel ntratrgla ti tarlsra te- tavi 0i tirati ta innseer(ia 5e"°'
..Ce-t de ttrut I', ,sn,g,o&stt ont ra arorep st I pral t tulia tr
)pblrat t tins's i905t Ci IpiLt fIltre pa
cg I re trat retO tt A t, t t C se I I i g ao- I i lee it h pa-ss, M t i I t t i a a tOO
batanee go-ciato-te Ides tcsatoiste. to etIca re i h
Its scatola tsrn1nsra. Otaiist fare a test teal f od d ,o
oopttl t 00 N S t rs rs i si Ba h Pral t hI pal a a pl a ma i
lico i pahim
hi t t N 7 d
I ciploilltt araIre P g
i ettoosreat prim ires parli a ens ta t ra
roitirt simloitasee 5 tosato-i name- ,prtetesat , s-i t,st i b Pesi i es t ra d ta a m
d a i bol vi co I
tool-s a ,pent.anoittti) ti dove- la) poragoaf d)s atststtnti partidss- 55 ni' does-hid da-fit pn-sstrss rei t S,pteotsrie t904) tnfïlitrsat f0'4s revcits(ssd hssrgheo.ts-a!o- osti mono-loe. Is ,rtiroli'ir a
I

dete tasspert.ontS ratttlol parti- Coi sn-rise de Staian au isitm. lsd, Stalin aparO isaeele srgsnlea- do-toni do ea. lar oea-sta 5er peco resssaerahii cosnenlariss at pse- mareatire in eevoittfie sos-loliolt.
psoat deptissi apeobare dsss par- .Inseino4i se-tisa ti ,i tec15
dsstui rcvoto)loocr pl a teosa-a tarie, ate partidssissi, aittndss-,e tons osi n snore innomottsslo. Is gramsslssi national si P. M. S. D. Priirlame linens nileistissi dio Pi-
revelsitianaro peatse elena mite- iret ioi Lenin. loteo st pecoso en a « ds-u'nto-,«,il pa piattnrasa te- tissus re ats,sslt,tssesssi se stetti,,- R. Stall sa-pons- i eaplirt tn el tilt si tleiao)i t'ntsen,icsse n P. nos,siet" it,our(io se InlrtOt°a
eltotos, s i t ita SS i Ri past ilitn.,ii hai Leni pse p ta r-nt i ram pa Oil I a i prog se I p t d i I prints i p jg
t . m st i I st :sPti
,,Mirss'ns mstneiteoeaaOt u teas-idol Social - Demoni-staI, tislssi. deanoitaasd t uegtsssten' at a emlrt'-S-5,sissi Pein trade- tseohls'm analioss il. f tresor ti- mps 5g

do h'snohrte rCdlrl edrohstens'e 55551°'

ort-in StuOia tretsae si an o- psthllrat Ist Barbs Ponstetosista' tOnti delle looloiste. Arest nell- nnh,snisna, nalienatism, riccI candi, tonseltonee a airier,'pits1,,) ni huer lise din leesteslior mo-osen),-), ntis(IOC
aesert att sorinticaensl. nrtis'ltatea isst Assgnsst tOOt, Lenin a role- rol co,lisse idrile srgnnieatarire lioso ele,. 5i in timp a- pr de alti opasrt5sni, si inspietirli peoirte- Tt ' net .
,
cervellO
a-slot te'ets sto-citi e otrOra vat tos ,,Penletarli' iNc 221. or- ele helss-vi,nss,l,$) creasse de Lo- Carte, ietrlectaoiii lih eraileass ti riatsslui peeuiionn 1(5th, so-lico'- N nessvun Itsi lac ai lihnenit-
,seopsgt ronaeev col
l-
:ssessva-iiel scenic
tet0 rat tea"ia t so tra ontfel sa-nist rentrai ni psrtials,lssi, od-
.
www.dacoromanica.ro
nia to reestn,itu usi rarlr tin t'ai iedltji eesttsr dl (ei hulls s i oohipeee c-r-erres tlis,slirtre,sn loe, ei rssvtetssi centris niera- I
o-.aotrtl maooitooe,5tl olttsotOtas mirubila eopnaoce a veatitet pea- Isst Inainte, dol pi tnspni, i poiitleà a penietsritlaisti i ah linnalist si rasmtrasleii ergnnlee- Indehanat tretnse at daune Ist to- (Uo-.n.seao tea oar.
 Vol 9 Oatomtìrle 1944
SCANTEI4

qiuzi E ft. -
iiii`
'

IÇj? f!K I
frre, lag ;ì Fxcrochoro Muncitorii tipografi dela Monitorul Oficial Cum sunt salarizate
a Mailaxa
pesi In fieoere ri Duhlicam á fi can
aderá cu insufletire la platforma de Front cozi
e de topor la Malaxa
dama fata mar
a de itrginerüy
nercmli sivir- lei bur. devi un castig
tlici[,. Peto marnopere
ductlorii loasr, tng Vares
e
ci
Rado
loia
fraudu- National Democratic Ana mat noria despre se-
lerridle de miserie dela la cantina fabricel. a de-
deba calorie M.iax. amötutam peste
c p yo cu frumoaea
ea imbo- Dominate 1 Oct. a c., s'a fl- email secretary directo-
a nu se a nicì o reami de is- gemta initio nut to sala caafinei dela Im- prin primenirea atelierelor ei au ce ea-121a In mipocul nostru ,yt/atures ".
nab al Vereg Rada: corn a
.Hlrcitorti
dreptare. pe care, binefsiofm ee inmälale imbunätätirea condiliunilor de
primeria Nafonala" o more a- monad pi salarizare, pi cari tarts/ purterra or imp's,- arath mai jets ajetne dela salaried de
pirectond pare C ve pi hlugile c u Petra Ca
Carp. impanio -o la muntile c' cet bunul mess ai moult lii o alti' melted a acestur 2500 lei Ornar din 1938 la
ale /MIMS, Mg. Meerì, Pop De altfel esto stint de tea dunare a m citorllor tipogr.i Centro care tari de luerteri. Ei cer cu 35,000 lei lunar in 1944?
t io- dela Monitorul Oficial. oat pregättti. lar Toy. Dragoi Valilo arplä re- drept
Mohedrnli, inlg.Verm Radu, 0000. inagu Veras Radu -a ru tali a acare au contribuit la aimul de nedrsptate ce 11 se aalariilor cua'rínt revivairea .fluite aseneenea avnnaarl
calul Damian., á taima colea de pa nl con Adtaaarea este deschisa de dezustrul tarai *i la coborirea
lomobil in v ailoare de toy. intregadut per- nedrepte s'ali faceti prin
nazisti hideristi Di fai ai departe trai milloarte Farallon/ Ilia, care face a. muncitorimii in ended°, sd apnea muncitorilor bugetan, sonal, sa na. inni existe le- recosnandatiile directaru-
lei, im in regim de care aunt vioovali, fari de protesfie
piel-
m .
Malnxa se plimbI numai fabrica pet la muncitori sd tie unili in teased tonte pagubele *l sä be gi !efori lud Triton Nie.
valid atatului nasi de mata. naturalf, pencimd ntrul comltetelor de labricä SI iatrebtrintati la toste muntile printre doli, petti Traina Con - de mserie.
An cadrul Vlasi,i, á nimeni ucilorii au aaarii de miserie. siadicatului, avänd dephnd io de reconstructie a tot ceca ce staotinescu *i Coshed Gago- Diam mai jets citera limit team set vedem cena 'a
vniei o mama pentru fnlaturarea
yvetaree lor. Top logionnrii i iof aprovirionaaii, di- credere ca interesal¢ for soot s a dists din cauzele lot. resnu.
exemple de salarli ale ce- mnncltorilor. seater de nevoile
rectoral
ltmr o-opoeto
,uriá6 dette i red departe pos - ca in rodm, 5ii carona Mehedinli font apárale astfel eco loaLhl botärf
mToe,
Toy. Nina Scodrea, uceaicd
lonescu Ion spline cd vorbegte despee mizeriile ce 11 lor protejati de direefis- exernn pie o laid cateva
rea.
tarll. de cosducere ale oiciatei ehfsepte de
si
este jafnri. Vitale Toy. Pericle Negescu, some- este o slidare cä direttono1 ge- no fan ucenicilor gi Io deosebi Cain a ajetem Cucuta de Ltecrñtorul Igloo Morin
abnemi intercede fnbricei si .4e care se fair pentru neral a Monitorclui Oficial, ucenicelor, din parted senior la 3.800 lei lavar an 1038 care este ten angajat al u-
statului. cantina foret- tarul siodicatului, expiate Eugen Bälan, care a colabotal si subsonico. Arma la 85.000 lei lunor in sinei. deli iesfiliafarea ei,
no mai bunt, mai
Moncieorii ter O. irwieteni, es faniorcmerge masi a Popmen endicárite cagtigme din prt- no legioomii, s'a servit de ei cá ucenicfi, 1914? Not pont
Je luorese càt nisi intend Mehodinp á la top direeturii, lar mm memoria iaaintat Ministe- lovind is uncitoril muslin, ai pentru a fi doff inapoi dela ve- corda de topor giehn alucrat foot are ten solaria de 67 lei pe
pn foci o producile danni do bieplor Muratori oli li se da dorat rniW Finanlelor. Arma ea din a patromt chime, soot pupi si dea niste nana oral Craeleen Marie de 15
rapacimta covazátoare pe care o 21 de ponme, 14 au host cee- colaboratorii at sustinut pe top xamene de picana. Apeleazd and ça el nit ani fra *mina are un sala-
are Sn teresul atmrarei R vi cantina msep foc tapateuri de tigate Integra
sai cara turar la uceoici pi ucenlce ad se or- director laprelatic,. D. rio de 90 lei pe era: Zes-
La Malaga, direcfia conduca de rm á diferite prtjituri pe rare I. Desfimtarea lucrului In a- din averea Statmui si pe mun- amaizeze pl sa se adture
vdr- Ion, col. Grorgescte ni br laarla, lean de TO ani in eer-
petacatii Milanisti, 00 Potro Carp, to mani len *orate" cord ched, in del si lei de chipurl, stniouor, penta a -pl
interzicerea lucrarle in timpul reglmului antoaes- imhunä- tendented aranci Iarista- irisa( rasinei, un salaries
r lucratorilor li se da dimpuce . Tot aga Badea Post de 72 lei pe ord.
SI
Lupos, MC. Vae*, iras. Maui, lhr- brami si orelor suplimeatate, pana la riaa, Oste numit secretor tali sl el situ...
tresu á OJU, a face old ,m rmelada. Pina yi goful bucata- solulionarea problemet soma - nera al Mìnistermui Finaate-
ge- Toy. D. Avtamescu, secretar a! direetorulaei
vlcepre- 'frites/ A'irialae, cana a ltaaeritorii Bela
dents pentru aedvarea proda si Florea ai eli nevasta lui d'au julut din industria sedintele aindicahrltel, arata cd laxa" ear rerimeirere sala-
Idati m Coate. domertiile grafted. jans. dela 3.500 lei latter rirarilor
e Malcom pot aduce
imbogatit in opa fel, focal
efort prosa si desohida ei sia 2. In oazuri de toad majara, lor, De asemenea, trebuesc ia- in miscarea
muncitoreasca nedrepte, falcate
singar edod to impune luerul supll- lätoeatl toff, in fronte cu oto- ceca ce Impune cfigtigarea n 1038 la .54.000 lei la- prise protectie. gi
cerlslm inginer Márácine Bu- drepturilor, no aunt legile, la ver fat 1914? lar sotto lui rea s Iardiloa- de bara to
00
F. R.
oa us á loaenotive w' ut ru C cum
o
un restaurant pe soh. lima, far -
and vede, cd viMa si
orate de zl sd to plä-
tie teascd cu 50°/3 dim at 1017/ cur, directorul Imprimeriei Intocmired carom n
au lost In- Medea, fovtd claelaterifn. report ea seen*peten.
trm la rispondere, 0 -0 da Nationale ", natant aceleiagi
Ir Coste ar etile (Acuteu'n demisia. noaptea gi sarbatorile legate. imprimerai, petal de fabricertie trebati monitori, ci forte or.
Germana 'contrao lerinlele m- 3. Particlparea la g ®iz.a a muncitorimif 5i
vo-
parole pentru piola M" sau Tos - mieDefunciionar,
unde a svm aaest Florea, beoeficiu
kul sutelului, Statol a foso fo-
ra sule de mifomie proa pao- litea milioane
sef al tina
si-si permita
a-
loor sa desehidd un restaurant nari.
In mod egal, alát pinta
cat *i penca functio-
lu- Mircea Flores., patii de see- inta hotarita de lupta.
n° Lazar Gheorghe gi Savu-
lescu Marta. La Monitortal ORcia, ca pl In
celelalte iatreprinderi gratic0,
Organizarea s ndlcalá
trecaei aalcdor c proprio? Dar onde
girate pro s daca á a trda mina. tite, fnrcaufe, p; sont vesela, c -
nu prin avmpfrätrrri ddrecte de buod ralitate, pehng,rri,
4. Desfünlarea sistemului a
tonte de menzilar si aelujiongrea tuturor
Toy. Bucar Dumitru cere sd s'a antat a to ajunge la aloe-
tie indepartr pl petal de fa-
bricotle al Fabracei de Timbre,
tweet salmdfior dupä maxomut a persona ului dela
la <oseo
mareu ima
din Germania.
Gemia.
Acme pro<ecedrn ene un siofom fai - tentina áa
care le-a avut diierendelor pria consultaren
rae aera -
oritor tarimori de tioichoo. Ve- mitetelor de fabrica.
dea ,loarte ru- sela, ce lipsesfe. frebuie cauteli 5. Reprimoea pf reintegra-
faboioase pe seiner. restoorantul lui Foeoa, care
Gaspar Haralambie, pe nume-
le adevarat Gyula Gaspa, sbi-
rro care a bdtut Si terorizm pe
preväzul in deciz :n din 24 Au-
chat m c, In priviata soit de-
nisi; nici nu scam de umbel. A- garajul Autex"
ceasto este o sfidare a cerin- In due. de 23 Septembde a. c., te pentru u enici in mod gratuit,
rea fo drepturi a [ataron ace
stabile , care poetaste á bacane a
1

malia muncitori, pe unii bd- felor muncitoregtt. Prin Iola muncitorii si funcfionarii dela
furet taoiìmumé fora care au foot concediatt in
ireeere ridica valuares marfil eli itermul s -1 ,i p e. Cinc e mod abuziv, inclueiv
<ate 30 la sula pentru w atore ha. pe Floree la a Evrei-
gandu-1 to pennant.
Toe. Vonqulescu D. propone
noaard vom inlatura-o. garajul Autex ", s'au intent pi de4.oarece iarna bate la use,
Infiintarea unei cantine in
Cine alteineve decit Pe- lor. Expliciad puactele din me- au ales comitetul de
sane sa se importa Ilare pimpi lan tina? Carp á Popacn Mebedinff, 6. Reprezentarea muncitori- uimátoarele reveadicad: mottu, ramose In litigio, opime compas din
fabrics intreprindere.
conduttori of fabricel. care I. Salarli la ntvelul scumpe- ei Ministeil Mundt trebue sd I. Vartie Traian, presedinte, 5. Punerea la punct a und bit
Este drnd et amintim Carol Florea, coperi tonte furturlle bd lor In Consiliul Cased de Cre- tel. se pond de acord cu Ministerl 2. Filed Stefan, vice- prese- pi a vestiarului.
tmhogafiro p f. mare a ing. ci din tot c se furd a dit, al Economatului Si to
con - 2. Urgentarea aprovizionäril Finonlelor, In privinta 6. Desfiinlarea contmctelor lu-
Veras Rado, a rolo dot dila milo cantini uncle iea masa peso. trial ducerea Continei. risolti dinte,
fa-m. Elfe dm str. Pitar Mop n> se Imparte de luultori, tot ee se sostragc, eo terne, cota completi pána cani muncitorilor la Impozite 3. Iacob Rosanis, secretor,
nnre á incheierea contractulut
1f douïaerl bmdfi afide propon E. lui protectora. otro Florea á merit 7. Aprovlztonarea Economa-
tulut cu lemne, Imbracáminte, la stfirgitul luati Octomvrie. in lntelectuall ei manualf, .à 4. Nicolsili Elefterie, casier
crolectiv,
latro-gene, a inc.tamint° 3. Credile pe terme* lung, to Limp cat coi qual sa 5. Enescu Ian, membru, 7. Märirea salariului la Iowa-
Tanktal Pentru ce nu se descbide o an- fi alimente pen aeordate sinistralilor, penta p1á tori, pacticanli de atelier, uce-
,M" eli prrfulade croci sute mii lei ehotl In uzinele Malaya
rind tri- ta sarna á etalonarea datorii- repararea Imobilelor avariate. de drepturlle teasca mai molt nu sa bucare 6. Gh. Nicolae, membru. funclionari Si practicanti
buca. A dona a, firma Eli, in gatul de durere al mnitorflar, loe páni la tres lurL categorici In care ln Sediola planed a muncito- de birou
mire cu ing. Verona Radu declara, jefuifi de avesti pirati 4. Reduceri
8. I /madrarea totumo b orito- de tramval pentru muacltori.la abonomentele ant clastlicati. in report cu soumpetea.
et mara a vaednto firmelor Ar- foci dreptatee? mre si se Puitorilor p rilor sindicalizati din 30 cor. s'a 8. Stabilirea 'ilei de lucru de
liened" yi Comarvod" fi aceleosi rilor care preateazá o manca 5. Numeri primele 2 ore su- puitoarelor sd li to recunoasca discutat situalia grec a persona- 8 ore Si orele suplimentare
electro-gene,
-gene,
Cerea estores d chetare. atelectuala to categoric fuac- plimeatose ed se pláteaeca osa calificaren, deoarece necesita lutai muncitoresc si funclionä- pläteascä cu o majorare de sa se
de mgatft 50 la
Imante mean la firme .,,Elio' ari Petra Carp, Lu- ponartlor partloulari conform Spai
poso, log. Vert* Redo, ing. Meori, legit loe peste aceatea, cu pregatire al
pl megtepug. Moniste resc al Intreprinderii, datoritä sad.
Sandia/It trebue
Mesci sube mii lei bucata, au font Formen Mehedoli, Dumitresat as dea o exploatärii singeroase excercita- 9. Plata deplasärlf oamenil'or
vampish* dupf 24 ore dole fir-
Grigore, a lui Floree dea eaattrea 9. Deblocarea pensionartlor 1006.° /e.Primele rile da boma sai circulars, penta ca muacitori ta mina arum de directiune cu dela depozitul de dispersare Cor-
mole Artiencd" si .Carnarvod"
á a tuturor protectoritor roes. angajaji cu contact 41 tnlooui- de accident, care nu se ploteae
for care lucreazd cu plumb p ajutorul agenfilor hitleristi 5i co-
a protol de (opte sute sople aocr dici rea for ou muncitori disponi- de Casa Asigurädlos Sociale, m.erii toxic° sa ll se dea lap - ziior do topor. beanca pi restitujrea salariifor
mizembile. ucenicilor care au foot oprite de
bili. te. Mecanicii din tipografi s S'a Intocmit un memorlu care directie pentro
sa tie plätite de Inireprindere. mood.
ID. Respectarea dertmltatii
omenegtf. 7. Timpul intrebulntat de ca_
fie trecup
pi5tilor. In
In categoria
continuare,
lintcuprinde cele mai arzätoare ne- 10. Restituirea totumo
apune voi ale personalmui gf a amenzi-
tre membrii Comitetelor de fa- Casei Asigurarilor : lor.
Muncitorii dia Metallo - globus 11. Plata aalariilor tuturor brica, in diferite delegatil, pen-
muncitoralor, meant. *i dupe ta interesul general, eä fie hue
Sociale tra- 1.
ad i se dea autonomla p' Mince Serbes/ si no
Eliminares
a
ului satrap
sasului Ber- dela
11. Mgrirea pauzei l'a pränz
o ori la doug ore pentru
aderii la Watformii
Muncitorii din intreprinderee MMeurer cerdlenilor din Romania luna.
nagtere, con!. legit, plus ten a- consider. Intere¢ de servici. tort
jutor de 6000 de lei, care ea
echtvoieze vii eaiarlul pe palm colectiv.
8. Incheierea unui contact
sd lie ondusä de atre
Casa Coaetructiilor min
ci ber Esvald.
2. Aprovizionarea personafutui
citoresti trebue sd conataiasca cu lemne si alimente.
locuinte penta monitoro, tm 3. Imbräcäminte si Incältämin- lea organizärii,
funclionari.
Salutäm pe muncitorii dela
,Autex" cari pasesc acum pe ca-
9. Participarea
12. Acordarea cate uvuf bi- 50°/° la flecare bon de masd Directlunil ro no ponti eel cari pe calea luptei.
Metallogiobos protesteazä cu liberd 0 ea adevdrof democraticd 000 loci o
legatura cu muacltorlmea.
toata hotärirea impotriva sela- ci ne anpajam
rülor fixate de directiunea fabri- folate noaatre pdndtupidlo ce tonte ro., lo lnterioal tatreprinderi- Matra de cätre muncitori la
eei, pe bara deciziei ministero- told a democrafiei in Romania. lo tzbeinda fo- lor pendinte de Monitor. Ofi- oantiaa.
cia, pent= comiteiele de fa- 10. Acordarea, de catre Di- absolut necesar s- se ceará
In privlaja salarizarii aste Ce cauta legionarii si hitleristii
lui economiei nationale.
Nevoile muncitorilor sunt im- vern Nomai luptând pentru un go-
al Frontului National De-
bricd.
13. Acordarea unui catone, a unel sure Ponta atom:
minim de cumpärarea unui sparat de ci- nu
minimum 100°ío la salarlile de
doe penata aceasta 1. Astra Roman&*
perioase ci de safisfacerea for de- exlstenta, care sd asigure e rezolva problema, trebue sa Sont pattu siptämanf pi mai cu armele in populatia
pinde mpiditatea cu care Arma- mocrat exproia tuturor forlelor tostent,' ucenicilor. nem.ogr., care ed nileze fa- canem guvemului sa via clr bine de cind la romi-
ta Romäoä in aliantä cu Armata democratice - vom putee cati- 14. Acordarea ajutorolm de ma educative. o lega dmsticel fmpotriva ape mant a fort auraitsoc. Asta. -Ro- deanci. Este cunoscut de loti ca-
Rosie, termina cu succes räzbo- ga Si tea mai importantä reven- 11. Procesul Costei Coopera- culanjilor sabotorl hitlerl5ti p' Gartner. Totusi, ça girant d. nul inginealui Huger, Friede-
iul impotriva Germaniei hitle- dicare a noasträ: salarti la nivel e
lnceen re polvepte salariza- tive de Consum M. O., care a legionari. vedem cg de a- man, Hucstmen si al altor
cu scumpetea tunci Si ping in prezent, nati un merniof. ne-
riste si Ungariei hortistz. rea, apune ci fate de cenaren lost a muncitorilor, ei care du- Tindal inset seamá de ere* legionar san hitlerist
Muncitorii cer inläturarea fas- caput Inlelegem sa dumm pani la de ma/orare co 100'/,
li maxl- reazd de ani de tile, sd fie ju- tersa continua a scumpetei pe depgrtat din serviciuln'a fort In- Unii dintre nemtI, fugiti in
lupta noestra pi sa nu la-
dStilor din tart, care ajutä pe aim nimio din drepturile nostre mul prevazul to densa Coml- decat atom, la lumina ,ilei Si ]finga marirea salarillor Sl ma- pot fi mentinuli in säu. Cum primele 'ile dupa 23 August, ca:
dusmanm extern *i impiedicä sariatului Prefurllor, publics cu tot Interesal, penta ca sä surile drastice contra speco cietgtii, legionari: Netta, servidul so- Neuman, Pinkalski, Bruckner,
pe si
muncitori sä dobindeasca o vialä moniul bnai tot tdirectiuni1 fabri- in M. O. Nr. 197 dio 24 August a potuti veder toste mdrrfi- lantilor este absolut accesa nescu (foot comisar legionarCali- Reschner,. membrii fostei direo-
la jaune htileriste, mai au Indriz-
niai omeneascä. 1944, s'a ob¡Inm num. nive- viile acelor conducätori care ca salaria) sa creased la nive Distributia), Burlaci?
Personaltal fabricel Metallo-
cel. larea saariilor la maximal a- an due la lichidaroa Coopera- lui scumpetei. tor de primar la Ploesti), (foot aju- nata sa ceara reprimirea lor In
glob Inc?' o adedune: a muncitori- eefef electßi, cu elect re- tives. Arma cd Partidul Comune tori singerosi ai profi- servicio,
nand cuno*tintä de ro lor dela Metalloglobus ", la plat- Toy. Dobrescu Aural spume din Romania regimului tre- Cat timp vpr mai fi tolerate
tinutul plattormei Frontu'ui Na- troactiv dela 9 Sept. a props o plm-
'us
tiv aa Democratic elaborat forma propusit de P. C.
de mania. Muncitorii vid, oi singu-
din Ro- .
ca in vederea
Arald cd aceasta no ese o consolidarli migcärit slndicole, desvolterrfi pl lormä de colaborare cut si
national- mutui actual.
usmanii deschigi ai regi- bastide legionar¢ Si hitlerinto in
C. C. al P, C. R. vgteazg
toarea
majorme,
urrnä- rol drum penta satisfacerea ne- case aunt ridtcatl majorit.ea cl noma nivelaren la trebuegte läcula la Monitorul rimil drumot caredemocratica ce arata munito Aläluri de legionari, se mai Calli Astragras serviciile
-
pletite, ale socie -
Romand?
voìlor lor principale e dromul muncitorilor Oficial o epurare de sus pans buna. o vlajd mol gäsesc la societate Inca vero 50
MOTIUNE dela Monitors de sali, slujbagi fidali ai Gesta- ¢paratia De ce nu se au misuri penta
Noi rn luptei pentru realizares platfor- OticfaL jos. Muncitorii, m unanimitate, accotai intreprinderi de
'tarii fobr;rcroed Mctalta- mei.
Tov, Pescäag Gh., arced si- admit cu InsoReflee po-ului. Dupä ce au jefuit socie-
la-platter- elementele cari au transformat-v
Real'izarea platformei inseam- la Muncitorll trebue sa ajungä tuafia grec a
muncitorilor si ma propose do Partldul Como - tatea Antra- Romani, multi din
plobuz inarunili in z
de 2 Oc-
a. c., aoiutdm cu bocurie, nivelul pietei *i la imbunä- in timpul acliunii de lichidare intr'o oficinä hitleristg?
Prooetul deplatformd eoborat de ng asigurarea unsi Remino li- talirea conditiunilor do mused. muncitearelor dela Monitorcl nisL a hitleristilor german, Ce mai asteaptg direcliunea
Comiteral Central bere Si democratice. Muncitorii uncial, care á au lemne, ali- Dupe ace ea, an voteazd ar au tras attuali a acestei societäti?
Comunist, care aaipurd of Partidului dela Metalloglobus au Miele* a- Muncitorii nu trebue set se in- mente, lmbrácamin'a pi iacal- matoarea
drepturRe cret fuero. fere9eze noma de revendica- laminfe penta ei pl familille
rile din fabrica undo lucreazá lor, arum in prigs lernü In
ei, cl din toatá localltatea, din continuare
MOTIUNE Prima adunare a lucrätorilor
CONV OCARI
Conslliuf general
to.a tara fl agáama departe. tni, gubvnntinnat de Stat cu
Pe muncitori Ii
spline cd Economa - Muncltorli
tereeeazd ca zed de milioane anal, aste dela Monitorul Oficial pi Im-
Asigurdrile Social. el toots In- administrai In mod mizerablf, primeriile Satului, adunan In
pl muacttoarele
dela fabrica de Masti ,

evreesc, se- lele de Miercurs, Sgmbat.t á Do- stitutinnile muncltorepb si de- neaducand atrio Inlestahe sala cantine' dela Imprimerie Dupa a lupia gres can retal de fa- 1T,n
ul Iebdnda, calca Vdearesti Naponald", In ziva de h 00- Oral a reuoit set oblina
21, invite pe tori nr. minica orde 12 á jumitete, In vino instrumente de etectiva muncitodlor, din /cartea 'zmgreparlen lucratorilor dea sertie
a vortdt toe, :enema. A
Evreh din circe stn. Celorrameseu 8, la aediul Co- satiefacere a revendlcärilor tomvrie 1944, Ici indreaptá, cu Diescliunii pa de tnese pentru a bliniat iniemnitata atlei de 24 Sep- su.
13 le o constätuire a nageirfi Toy. Cojocaa Ion Opine cs toatd sinceritatea Putea ea se attune top looratora
Miereuri 4 Oct. pe due de misiei de organizare lor. Pe muncitori trebue sä -i in- Eeonomatul no va paten vani gändul lor ;mrenrindere. dio tembrie rand toti muncltoril din CO.
In sala Izbända ora 18 julo. p. m. Sindieatelor Unite din Romania. faresaze al de nine aunt gu- in ajutorul muncitorilor numof do ,lupia pi sauta tonte ciaa- A lout mtvantin acv, Nimure Gheer- F. plla matì pe aladlonul A. N E.
et. TI penta or- versatf. Tonle aceatea sunt prin cooptarea In consfiiu a tara. oizatlunile profealonale din fäcand aped a toil muntltorli a°r ifa laa ost3 Impotrva tu-
ganizare, reorganizeze Ina act.
set ttnor acelnra care bMeaza demo-
Se vor face comunicgri chezägta lmbunátdtirii reale a unui siegur represent., al tal vor puta dure tunea
c3á n cmtizarea ianii cerand m legae re
impor- eituatief lor. Reaiizarea tuturor nota, deoarece elica de Aducem la cunoptinla guves- pentru priveac muneitormeo
tante.
Comitetnl
Cetiteni, Patrioti, care
estora cote In lunette de so va ti Inconjurat aste invechltd nuluf Blocului National-Demo- A arb2ape:lreiu
OUNINICA 8 OCTOM- Ildatitre at de luptd hotädtá. io vele pl plana de pacate tip - cratic tonte r. endicdrile noa- vmitetul de fabrk% vor putea set por_ dmlt orgare'.mde.
ico of
Mai bun
multi aprulnnd rv pmticpara delegetilnr 01 he a;catutte
mime to.
BRIE 1944 Plerderile c e pun in cales tuite de pe stIb pi aderam Vltimul a Iua4 cwAnlul tor Enes-
Stndioatul Leten
solidarizarlisi boptel muocito- timpul can. au mul la platlormaauFrontulpi tot enloziae- turner
Na-
masca Tinta panty realizesen dreg.
itorilor In teriorW L- co precedetele comuelului de
fede condos Cooperativa brica care a dam cilioe memos .itfa-
convoaca trate
tabrtca
n
Cegaii ORA 9 DIMINEATA slier trebuesc lnldturre. Pen- lichid. -o. Sistemod pe care au tional- Democratic,
retinerilor propuso de
bricil.
Din parta 'waterline
t.
ate- ca aceasta, trebue primenitel onor d.otii i000tsfente, Partidul Comunist din Roma d:n seep. trepr:ndere. are ncltorllor din ,-
here yl abradi ru*ire a e rbit touch va f Ina alal. Di-
se vs
Is Agdunarreaage-
MARE ADUNARE atmosfera tacarcata a ateliere- motto ca sono velchi, trebuesub sa
nla e a care Teeth dl of Ao atme- lmol
rcÌtinJtu..e
tombri a. e. loe noastre, prin tndendrtarea calaze. Elle o veche CORESP, SINDICAL d,ate masml de provin orare lu- fare. Feoneulul el.tforana Penteu a .
d'al rtine5 d ?a la Osi futures tegionarilor, lasctstllor pe care acetapi domnl metodd e.atorunr cu tonne national 0nacr.
ea
Slndicatulut din strade
Pope Scare Nr. o prac- In m rote e rilunie tor. arora- tie afabcr.e du o. c. al P C
POPUL4RA aatonesctenl sl -a coditeior de ticau gi la Cooperativa. Si se io. car rere Dril pllnl d I.i
rni de 2fln nee a: u m ajuwr ac
fl
topor, care In timpul regimtt- udece procesul Cooperative',
.

CATRE testa ademmeantisn asta

ins <tunnel,
are pi ai se de aabric &, as fie
A luf fasdet- uotonesdan au te-
lar vinovatii si -p) capate pe-
EDITORI la note intreprindori. Core plate ore um áa mat Platferme, mom arata sales ecaae
nrea generala.precinte it Ade - Uniuni Patr otnr rizat, batalizat si denuotat deansa lor de bombardemcnl yl r allaares maul ,im
oe muacltori, oe unit trim= conttnume, pe care o meritá. In llrineaeif edilori ,tuet ret- de l.re lrllbriratl democratise.
spine sá se Inca- nmfest.tbr rttrmi Mnmritnrll rt,n fabric. ,t,. lnlvtl i.I
Tan meeptrii tondo -i fe Inchisori fi lags-¢ re suspectarea delegaf8or flati a lrisaife redartiri Itù el Impetriva Germania' demotiseeIt Atdeolu-
mtlittef eon LA A. N. E. F. ins pe alit la moods. Tott m din comitehn de Ftbricd,
anemia! aware( edle Tovarapu, 'Cara er Nanclu
In ller:ste furl de ce.clotto
fo t. Ir
ts
Acep- rlot'a ro(rame dies lotste Ate
ganlzaea orr,
vor d s In n-
v
eli citorti nelln trebue 56 mud lio 1I1 foe datala. Suspecn
censen cu rivaa. regener.i suol formai excel care nu mal
ar-flls e;
emirate
ra' - lr, fare aped a lucratonl
fabr N so eiteaaco al ra raapandra<.
prattle .5 clareie m u itor eti. prin
dm Demorretk. d
e -si -3
rr e.,.un ,ern,a, t
a.r:. .,..
aurae
piase tpisw' le á ce nnel., for rmlizeze,biert.velef.anlc In pat-

www.dacoromanica.ro
 Jol 5 oetornhrie 1944
4 _ SCANTE IA

ULiijAMANT
ARAN Meseriasii tapiterl Slugoiul lui Hitler, Traian Manitiu
Ce vor tdranii si ce pun N[osierul Danielescu saboteazä aderti si ei la sa fie imediat arestat
platform{;
la cale oro ieri{ Ca sd toste celeleRe sate
Rtnnana, comuni Birsefti din
alas Dar se nu ulte Mai un oro-
pier, prin urmare old Denieles-
judetul Gor) are fi ea un oro- cu ed a mai fort ti altfel.
avut lac 1r lorshe Eri Camera Ziarele democratice s'ara lä a lui Manitiu, doi repee-
ni- ocupat de câteva ori, de zentanti ai
de Montt o nape tummies muncitorilor
Ziink se gin adundri tdrdneti gat at Comandamentulut Roulette nier Il cheamd Danielescu. Da- Armata Romand lupta astazt ralïlor tapiterl In vedera reOti «. manoperelc nerusinate ale insotiti de un reprezeu-
In satele din Romania. Peste tot pi ca prefedinte un reprezentant al nielescu face la tel ça coi mai alaturt de glorioasa Armata Ro- ztDrit taSlope! ba
gerani] aunt hotdrdti ed -fi aperel Ministerului Agriculturii fi Dome - multi 'nosier' din Romania. Adi- fie pent. desrobirea Ardealu- Ntin n,
epen e hitlenstului 'l'raian Mani- tant al muncitorilor del
libertdtile cucente grin actul iato- fu{{{ton. Propune mai departe for - cd da pdmantel in dilma. Pand lui. Luptdtorii de pe front au ne- menatine evdemoctrau
i
tootle
August, card tin. Ziarul Scânteia" a fabrica Manitiu, metg
ric de la 23 August gi sd duce mat are tutor eo isruni asemdnd- voie de peine. De ce io-o refuzi Paella actulut atele 29
lupta impotriva Jam u- toareape judete.m aici olmio deosebit. antrb relatat caznrile de exploit- Ministerul Inzesträrti An
stortane hotadta pureed
]lagerte
di pentru desrobirea Ardealu- Deosebirea Sncepe de siri Sn- Danielescu
La prima vedere e'er pdrea ed colo. Graal lucrat Sn dsjma pe lul sd fie desrobit7
7 Nu vrea ça Ardea- min a dobwit catara dclot8de tare crâncena, la care eran Armate{ sf oblio un orditi
lui. caleoui
Uniunea Sindicatelor' Agricole, sta si set In cazul &cesta el eprijint, fie vieaaei aariae smwieraoveti- supusi muncitorii din fa- catre Traian Manitiu, prj
Pentru prima data In (stork fdrii ruffed organul de conducere at ma- mafia lui Danielescu Suntem in si indirect, pe dunmanii tarn fi ce garante ale pad', N IL
care accota este gamet eg
oaatre tdranii tai &leg In mod Ti- ritar mofieri nu e preocupatd de pe camp, netreerat. ueetdtli la-arar popaaeemr.,tep1
bric& lui.
ber organele de conducere sub cdt de nevaile tarla care are ne- Octombrie, terna bate la usa si ai poporului. Si atunci poporul D. 1 Stelnfeid aratIl acaeitatee, Fascistúl Manitiu nu se reprimeascä imediat
forma de comitete tdrdnefti, cari voie ca porumbui ce std Inca pe grâul de pe mafia lui Danielescu are drept sta ceara socoteala si multumeste Humai Cu ex- loti cei concediate.
preku eouduserea treburilor ob- camp sd fie adunat fi ea ineamdn- sta pe camp. sa -I treteae ça pe un dunman. Si chef monducerl á a iafiel
si Incbee
teyti. fdrile de toamnd ad fie fdcute. De ce7 Dtjmasii au vrut sa -I Danielescu trebue si stie et po- errand tuturor colegilar inditerent de ploatarea sângeroasä a Majoritatea celor con,
Prototal de Plattarme elahorat Pentru di vie in tardar=le organi - muncitorilor, dar cauta sä tediati sont cu familii
sta merit m fieri ter care pentru a -I treiera. Ei au ne- pond nu sit de vorba cu dunma-
orig'.ne
'de Comite Central al Partieuhr{ no can sul jandarmilor. agief. gre-
Comunist aste
este primit au entuzlamn trecut, janddrmii or trebui, Ca fi in voie de grau pentru hrane si nii, nu discuta cu ei, nici nu se Partiscu. loveascä in regimul demo- le, eu 5 -6 copii. Mira orga-
de édtre tdranii din Romania. Ei pdrerea /or, ad :taped pe tdrani dupd pentru stimante. Dar ce -t pesa mage. Ii pedepseste. Tdranii die sedottene, DareBala. Mariuts Grunu cratic. Manitiu fai arata nizarea muncitorilor aces{
se bucurd cd se prupun exproprie- forts ca cu Sui Danielescu dard taranilor li-e Barsenn au dreptul st -fi reven- berg, exptm
le atrdngd porumbul
rea moaiitor de k 50 ha. in sus et fi ad le safacd edmdndturile de frame. El e sdtel. Si e sfiut dose dice drepturile li eä sl le cuce - redde fr ale privire la
telar. fata lui adeväratä, de fan- trädtitor si -ar fi ajuits eco.
ca sdtulul nu -1 Intelege pe fie- mesa.. Dar pentru aceasta tre - reduretm bttpOrrsuatl lied]. stira w diat, sloga a lui Hitler, put, sabotând astfel pro,
Improprietdrirea taranilor lard toamnd. rea cttatm f ira
pdmdnt eau cu pdmdnt potin, fi mend. bue unitate ni organizare. SA a- m s<tualel conduced emerite
intonate . ma- prin aceia, cii concedia- duella färii.
aunt hotdrdti ad lupte eu toste for - Pe de- oparte atitudine duamd- Danielescu, monterai din Bar- dune obstea statulat, sa -st alea-
fete pentru infdptutren exproprie- noesd, aabotaj, tar pe de alte parts atte del' , strtmonü lut ed ga un comitet din Dementi cal
mael Maned ne temente demo- zä 125 muncitori, reducând Nemernicul nu se dupa.
La janfarmi, pentru a -r sili sesti, crats aorte¢ *air-
rii m fierilor ei tmproprietärsrtl ape! tdranul se apleact in fata morie- mai de inctedere al tdrautlor fo man et salar cere cars aratale ete- mutt productia fäbrjcü. ne nici ordinului dal de
fdrd hlo . pe gerani ed Se munceascd mofiile. ceem dia ara leeic- radiale, reate Tormai in momentul, child Ministerul Inzesträrii
relui nos stet mai onor cu cat e sa -si ceara cu hotarire dreptu- Ar,
Tama{ vor libertate, vor edit toed ce fac ai ce pun la cale mo- tcm stelae Is slperatile Spunten
eonducd tinguri treburile tor, vor fierii din Romdnia. Ei nu pot at mai flamand. De obicet a fort rile, rrocurers une] cooperative ero Armatele Romansfi si So- matei. ,Stim bine pe ce ree
sat lupte pentru desrobirea Ardea-
mai nu vor ed inteleagd ed mobi- VarbItorti de meal m etani. etc. vietice au nevoie de o pro- bareaza sperantele fascia.
licores tdrdnimii pentru sprinirea Important as ira
lutui at peser,, distrugerea fascis- rdaboiului de eliberare a Ardealu- Ir reame '.pallor m ductie marita, pentru a tolsi Manitiu. Manitiu
mului, vor pdmdnt. scam Tedf In are vor participa
refacerea
Dar ce pun Is tale In see,: timp lui fi pentru nimieirea fascismului
Platforma Pa rtidului Comunist termina, cat mal repede, crede, c'o sii fie apurai de
mofierii 7 nu se mai Pt nu mo t
mentialla hind [ma lore,aatirea räzboiul de dezrobire al inaltü" sai protectori. f)-
Niet et nu stau degeaba. Impart trebue vtd ace forte. administrafiet de Stet de resimile
fat
Ardealului si de distrnge- nii din protectorii lui sea.
mofiile to Loturi de edte 50 ha. fi
le tree pe numele rude/or ft a oa-
Tdranii aprijind lupta poporutui
romdn, pentru libertate, pentru in- primitá cu entuziasm In comuna hitleriste si Meg rea bezel deenocra-
P.ee de desvolta.re a Tarn. re a fascismului german, pä postar{ malte in apars-
menilor for de tncredere, crezdnd dependentd, pentru democratic. Ei Meserlagil respond ne Innsutletire Menitia dä un pumnal in tut de Stat. Nina anima,
eat astfel vor 'cape de expropriere.
Amenintd pe tdmni cd ltbertdtile
Snfifi luptd pentru asta fard 'no-
sieri, fard fondarmi. Cosarem-judetul lalomita Is chamares de sAdngere a rendurl-
lor to FRONTOL NATIONAL DE-
MOCRATIC In acme* unanime no-
spate armatelor române si in toste provocärile lui,
sovietice prim sabotajul Manjtju era ineurajat de
de arum nu vor tine mutt ft cd de Dar tdranii nor pdmdnt t Nu de
seek e nisi bane -eat stet Itniatitt, ecoaterea taranilor cu forta, ca ad Mot une W'
dneiaa-dhcul ]Udiido säu.tod'esplgubiii proteetorii lui.
rd Pldtesc pe fondarmi munceasct pdmdntul monlor mo-
fieri, este nevoie arum. E nevoie läturi de victorioasa Armate port, de bunurile ce lau fort lofuite. Fascistul Traian Mani - Opinia publics nu pea.
at le eumasci. mof8ile Impotriva Noi, sateen Comunal Colla- de libertatea
tiu, colaboratorul eel mai te sä rämâie nepSsätoare
fdranilor. Nu vor d atrdngd re- de ¿mediata espropriare a arilor ring, led. 'enceinte Impreund cu Besse, penal deerobtrea As- ce 1-a foot spill buna stare ce I
colta de pe amp, cum face de mofii fi de Improprtetdrirea fdra- delegatll comumelor Moldere- dealului el dlstrugerea dated- hein
ee cuvne, de a cena o Romania R- intim al nemtilor, lucre in la acte deschise de provo-
ntlor fdrd pdmdnt sou cu pdmdnt democaata el prospera.
In acest sens s dl albera sl se a- plin pentru nevoile arma- care ale fascistului Mani-
pildd m fierul Danielescu din co- d, Eliza Stoinegli, BämänefIS hoe a hoardelor hitledsle.
muna Bdraeftl Metal Gorf. RI- potin. Vor atrdnge atuncl fde ansi Spateet of aoraaeed, Intruolfi Este o detone stanta a le- proba w ail erlamatii o adresa altre tei hitleriste. Acume insä, feu- Trädätorul tärii, care
died tot felul de piedeci to culea recolta de porumb, pe care mofierti eaten 1 OcL 1944, In cartes cand roman de a apnea era
poporutut. Pentru a camufla aces- o load sd putrezeased pe camp. Vor
primenel undo am discutat t afcntenle condtfiile Armtsatlea-
lhtiunaa Pauli:40er:
Mmerkyti tapiterl do Buo,rmu,
Manitiu a devenit, in mod sfideazä cu purtarea lui
std acavitate dufmdnoasd poporu- face ei sdmdndturite pentru efec-
1. Alegerea Consiliulul Co- tntruniti to atee fidata, a eatm- deschis, sabotorul acfiunii regulele elementare ale
lui roman qi potrivnicd eonventiei tuarea edrora mofieril ear ajutorul lui,
de armistitiu, et out scum cu pro- jandarmilor. Vor face mural de munal. Ne team angalamentel sä ardinset, tin de a loe datar''.¢ st d
exprime temirnenttle lor de stiance
dezrobitoare a poporului democratiei, care sabotea-
puner& Astfel Uniunea Sindicate- bond vo e. $1 o vor face emdsu- 2, Novelle säteaaor preeum dtcem lupia neaufateare im- ¢nee dose" petram ]opta plate de român. za prodnctia de räzboin,
lor agricole propune erekrea u- rat mat bine decdt 'Liftde
nd comistuni compusd din pntru died eu Odom{ fandarmt!or, o
o me- qt orgmizarea aalenfer In potriva tutelar elementeler iortte duca impre w alelalte per- La interventia energica dând prin aceasta a,juto-
Uniunea Pationlor. penny nero: +sea il-
iate democratice ponton
agrteultori propufi de ea, un dele- vor face pentrucd e to interesul Am teal cuneatinta de par-
lasciate, ewe sent cuiberite le bertatiior a reprezentantilor Comi- nul efectiv dusmenilor no.
gat al Marelui Stat Major, UT dele- for fi al fdrii. sate, adevarafil dusmml al doclare edsladerti dreptudlor retoleussu el
cu tot entuziaamul siei de Organizare a Sin- atri fascismului german
ed-el de Planorma aI Frontului popoeului ql peales inchegarea la procreai de piatformd al Frontulul
National-democratic din Ro- dicatelor Unite, Manitiu nu ponte nií rämâie li-
F. N. D. partes un guvem al Nahanni
mania elaborai de C. C. al F. N. D. siagura ehezäsie pen-
Democrats de refacere
fdrii pe local bare democratice promo amenintä pe acestia eu im- ber Toti muncitorii trebue
Banditii din jud. Gorj Partiduleai Comeasat din Roma-
nia 01 props tuturor lortelor tru indeplindrea tuturor puos-
democratice. teior din proectel de platfor-
de Partitavi COMM. din Romania.
Aduli eaalege mi adamatll -
m5mr+a1 'ter da conducere: N.
puscarea. Reprezentanfii sä sprijine glasul nostra,
muncitorilor au aratat, ça cerând arestarea, fascistu.
prin actiunea lui, Manitiu lui si trädätorului Mani -
terorizeazá poporul Gnawed Platforma repesdnte ftiind speller pu-
lateresele tuturor patentor so- temic la train nosiri, muncito-
ciale ft pentru prima dota se rit dela orase ".
Bogdan I. Steirdeld, D. Samar,
Margui m, Joan Vie, T. Smuove A.
Nenciu Marius Grunberg, I. Tarn $i
B. Maepach, lar cenmri d -MI Oarbu
S.
saboteazä lupta Armatei tin.
Române si Armatei Rosit. Manitiu la inchiseare
Dell guvernul actual a eBbe- mai continua sa arunce fiori Ar- Lupia contra tasclamWv3 nu Rddulesni qi Motel Cohn.
rat pe toff deflnutii politici, dee - matei Rosa.
puree ca tm seep concret satin -
laceres imedlatä a colei mat poste ti despärlitä de lupa Micilp mmaedasl_ ari nu tat I ge- Traian Manitiu a mai avril impreunä cu tofi inaltü"
fiinfand totodatd fi brigada doua Conducatorti orequlsi e! Jude - 1at ateo$ ree glm nile toste nerusinarea sä sputa' ch : sai protectori.
arzatoore novel a paturel It- pentru pämart. Hotoeirile Iare- o fi é, M .nomo lot
l- Cine este azi abituri de Muncitorii vor "sii sä a-
de sigurente, care urmarea pe f01W, vtzend cd In stuc prece- rdaeetie aslor din Cofdreni dovedesc e Pta Marina rrevOtai National-
comunisti fi Band ordine In aceti dente o mulfime de fdrael si 3. Exproprterea morel pro - Inca °data, lustetea acestel at`c amari de P. C. din Re, Armata Rosie, mâine va fi signre, färä el, prodprtie
glens tuturor autoritdfnor din muncitori au esit maintes Arms- prletäfi aware dela SD ha. in mania. Iir'ptpin pentru stesele Piet.
tete. In eel 4 and de dictamrd Perna. ei lupin pester un tori mal pus la zid ", fahricei pentru nevnile
tart, eft beate aceasta m situ de tei Rosii, s'au Bandit ça entu- sus el Improprietärirea cu pd- !autista, taranti au vezul de bun, mar . Vazând atitlldinea osti- räzboitlllli tlezrobilor.
11 Septembrie coroni, pe rind ziesmW urmafnor lui Tudor Vla- mdnt a lärenaor íärá pämänt cine aunt spriltnlfl fasdntil fl
aclamau trecerea Armatei Rosíi dimirescu trebue curmat. A doua son Ca psmeint polis ale cul interese le reprezinid
prin Tg: Jiu, am lost denuntat zi, Lunt 11 Septembrie, patrule 4. Procurarea de inventar a- acegtim Ei aú vezut cä intre
de an elev- plutonier ce fat pro- puternice de soldati, conduce de grieol pe seama morsi pre -
paganda comunisti printre mun- ofiferi, circulau prisa ores, alun -
citori ei arestat ziue ntmiaza gand qi arestand cetafenii pas -
prielatl on a StatuluL
laseleti et mofieri swat legs -
turi aírame. De aceia pentru e
5. Datseiae Mitre bend el distrnge fascismeS din rsds-
áranii 5i muncitorii din comuna
mare de Subit. Bratiloveanu, nici, care adonirau Armata Rosie.
care m'a dus in ghionturi ei de Fiindct sper ça oricare roman
gat, excartat de doi soldati cu cinstit intr'o roui orandutre a
Stat, rezuitette din veehea Im- cinl, mosierll trebuesc expra-
proprietterlre Ot coaverslune se piafL
fie emulate.
. Chitila luptá pentru pdmânt libertate
baionetele la arme la Comen- Ora noastre, Inchei strigand Considerate cd tonte aces -
duire, prin central orasului fí 9n To-tiased Armata Roste eUbera-
toare si Genialul ei Conducator
tea le vom putea castiga ne- Satrapul dela Bolintinul Adeziunea lor la Platforma Partidului Comunist
vtzel publicului. mal dace vom duce o lured
In momentul arenarti, am de- Maresalul Stalin- beitritt alateti de tonte tor- din Vale si infelati de regimu- tumor 1or to legator/I cu plata In orme intreaga adunare e
nonfat in gura mare pe ofiferul Trdiasca Partidal Comunist tele democratice pente reran- Prietenul Christen Tfuase Plepa rile de false democrafie din ulO- muncoi, a concediula de nastere, clama cu un entuziasm de boa
abuziv ca fascist, cerand con din Romania. rea Aparatuiul de stat sl a fu- -a rugat ad dam publicitdtii sr- mul start de veac, tinti In alti - a asistenfei medicate fi pentru augur pentru viitorul tarif arana
cumul onor unteti sovietici, pre- Tg.-Jiu la 15 Sept. 1944. tmor innttulislor de teats re- mdtoarete: mii pat. ani sub tea mai cruna ocrotirea copiilor lot. toarea
cum ei sefului polifiei dr. Livio ION HOMESCU Prietenul Niculescu arate In-
meqifele legionare sl lassiste, Ducdndu -mat to mlitate de dele- si sangeroase teroare s reg'unu- semnetatea MOTIUNE
Agronom- someur care ameninle to dosel Iron- gat al Uniunii Patriotilor to comu- lui Iegionar- antonescian, teranO actulal dela 23 Au- Noi locuitorii din comuna Chi
Califariu fi insp. general sanitar gust si lupia ce trebue dust fart
dr. N. Hasnas, care Intampldtor Str. Treime 2, - Tg. -Jiu tole! lupta Amate] noastre a- na Bolintinul din Vale, sere a or- ramasi emu Smpiedicati se lupte tila adunat{ la fcoala primard
intrerupere pentru càstigarea
ganize ari un comitet de tnitiativd, pentru drepturile for la pdmdnt.
I

teeçeau pe strada In momentul esemseniessar ff drepturilor ttrdnesti. Prietenul

din comuna, ludnd cunoftintd de
sand tram dus la Comenduire ca A venir Ipse 23 August
m fort oprit de feful sectie1 de totodate. ocelle unti democratic Petre Ionesco area cales de ur- proectul de piatformd al Parto
eel din Irma borf,ff. jandarmi, plutonierul -major dului Comunist fi dupd ce reo
Nu dupd mutt timp dela ares-
tarea mea, am erat norm d'au
ADEZIUNEA TARANILOR rei mele In comund, a inceput ed dea seama ce a veldt vremea In
mat pentru o bunt gospoddrire
tare, care afidnd de acopul veni - reale. Tdranii, au inceput sa -si stteasct si indict drepturile si ascultat expunerea prietentlar
din Uniunea Patriotilor: tile
organi - obligafiile comitetelor commale
and Injure In felul eel mai ordinar care au liberlates sd se
intrat la Comenduire trai ostati
sovietici. Unul din ei, vorbind
bine rominefte, mom plans lui,
din corn. RoSuIlfov fi ed and ameninfe ed dard voi In- zeze, all sesd
drdzni Sn viitor sat and mai duc in Iupttnd
apere, sa ceert si
rucereascd.
alece de tdrani,
Prietenul S. Mira. expone as- pi
Iescu, Petre Ionesco, Maria DO
S. Mircea, am hotdrit sd e-OP
nies, piatforma propusd de Par
i

Asti el, locuitorii din com. Chi- cultatordor lupia pe care Uniu- tidul Comunist, ca find sin9.0
arttand cine Bunt fi de ce am la Platforma Part idului C o m u n i s t comune, el va Ina toste mdsurile tile, sou adunat Dominica 1 Oc- nea Patriotilor a dus-o altturi de cale pentru realieorea revendicd-
.

fast arestat, cerando -i sprijinul ca sd fiu arestat fi betut pane la tombrie, in localsd seoalet pri- Partidal Comunist pentru res - nlor noastre si pentru tmbundtd t
ca se fiu elcberat. Proces - Verbal tnteresele masselor largi ale po-
porului roman.
adnge.
Atestes se petreceau de Mgt mare din cavane, pentru a dis- turnarea regimului Antonescu si pires traiului nostru. f r
Ostasul n'a pregetat un mo- de ordir scum pentru democratize-
Astdzi, I Octombrie 1944 Noi, cetdtentt comunes Rosa, bind fi pretarul aletti, care a ere - cuta Coate problemele Interesa. rea real¢ a tardo. El le aduce la Pentru oreases considerdm tri

ment, mergand cu mine imedoat
in biroul capitanului Craciunes-
cu, carola cerando -i relafii pen-
tru ce am fast arestat, a respuns
sublt. Bratiloveanu spunend cd
am incurcat circulatia.
Ostasul sovietic a aspens ce
este imposibil de crezut o ase-
eastern de &cord in total cu puno- general fi local ce-i
zut de cuviinld cd nu trebuie sat is Num0rul foarte mare in care au cunostinft fi le explica noua este absolut necesard: f
In arma adult, Istorle dela 23 tele platformei, puncto care inte- raiet o atitudine. Ceva mai multi, mogiiior te
August 1944, Gand poporul roman reseaza foarte molt pe tots ceta - cflnd plutonterul a inceput ad In-
vent dovedeste ca farenimea a platformt a PartidulW Comunist, tree1. deEaproprierea50 heca-ree fi gmgib-0'85
d -a castigat libretates de lotru- tenii
nre si de a -si siege singer pe con -
eatei co une.
F. Marinescu, Gh. Tudor, D-tru
ducatorii commit, ne -ate adunat Constantin, Popescu Petre, Neanu-
taste comuna astdzi, data de mai lescu, D-tru V. Stan Marin, Ste-
sus, pentes a ne alege comitetul fan T. Stein, Niculae D. Niculae,
jure fi organtzagk In numele cd- devenit
din pasivitate printr'un sorda, care
nu punes fi interpretar deedt In
aensur aprobdrii atitudinei A 11m-
puterea
rek am fast acolo, pretorul a edit Ingedue ore
coarta et.
alti] at hotdcesca de primit cu putersice aclematil
platforma parndului Comunist. eroilor
consnentt de rolid sl de propust tuturor gruptrilor de- lar la tdranii fdrd pdmdnt sea N
ei si cd nu mat urea se mocratice din fart. Adunaren a pdmdnt patio fi In primal tilt'
noftri ce tupid pe fret
Adunares a fort prezidatt de In urmt, marea melfime a st- impotriva fascismului german,
i
I

menea afirmatie, sa un om
comunal, care se se ingrijeasct de D-tru Guleftesnu, Ionita Ion, Va-
cile S. Stein, Gheorghe Tache, ion batutui aefului de sedie. prietenul Gh. D. Marin care a tenilor hottreste st treaca ime- 2. Procurarea de inventar ogre
ger, fard nidi un vehicol se in-
toare nevolle commie!.
An fast alesi urmdtorit t N. Vacile, C -tin Nieulae, M. I. Sta - MO (ntreb de re nu se tau ma- prezentat locuitorilor pe priete- diet la fapte fi at schimbe ve- col pe seama ttatului.
nii Petre Ionesco, Niculescu, chea administrafie. Ei aleg In 3. Indeplinirea conditiilor rit
curce circulatia.Mai mare palma 1) Gheorghe T. Tudor, 2) NI.- nica, Tudors Cristea, Maria lance, ri drastiee pentru (nldtureros Maria Dan si S. Mimes. Din par mod liber ni nesiliti de nieoen, armistitiu, ducerea cu hotärire
data ofiferului fascist noci nu se lae Cdruntacu, 3) D-tru V. St. P. Simian, Popa Pendele, Gheor-
Marin, 4) Paraschiv Tudor, 5) Toma ghe T. D-tru, Elena I. Bales s. a.
din posturile for al acostar elugi tea localnietlor vorbeste priete- in spiritel unei reale democratic, rdeboiului Impotriva hitlertstae' 'r
patta I antonesciene, despre cari nu am comitet comunal : Gh. lui fi pentru desrobirea Ardealu'
auzit ed ar fi avut o atitudine el- nul Tomescu care, addend spe- urmatorul
i
Dace nu eran cel tre{ ostasi so- Vifnolu, 6) D-tru Gulestan, 7) Stl- semnaturi indescifrablle ".
vietici, care mi -au lust numele nica Salala, 8) D-tru Bodice, 9) Tdranll din coda -na Rops la fel milord fard de vreun legtonar. cula neomeneasct ce se practica D. Marin, Florea Gh. StoIciu (a- lui, curdtirea satelor de fasai0Pln
in serie, urts sa stau cine stie Constantin I. Iordan, 10) Vasil¢ u fratit for din toste satele din in comuni si lipsa de misuri lator de primar), C -nn Flores (a- prietenia eu tenle democrat,
pentru refacerea earlierslui dis- jutor de primar), Liliana Roman frunce cu Uniunea Sovietccd
I.
Dudeanu, 11) Vacile Stain, 12) Ion Romania se tncadreazd to Junta in-
cat Limp arestat. Popotes, 13) Fanned Razdan. 14) tregului popor roman. Pent. In comuna Varasti trus, cere inlocuirea vechei ad- (profesoart, aj. de primer), Scar - 4. Formares unui govere ti't
Capitanul Crtciunescu tnvett- Ionita Ion, 15) Niculae D. Niculae, prima data in letona Romtniel ta- In comuna Varasti s'a consti - ministrafii. Prietenul Gheorghcu let Iliescu (easier), Gheorghiu I- din menu! poporului el ope-te
tor din satul mea, m'a lust si el 16) Popescu Petra, 17) Dumltru esnll ill aleg liberi, nestingherlli tuit un comitet al Uniuni Pa- indeamnt pe locuitori Is o severe lie, Potovel Vacile, Simpa Gheor- de cele mai largi pdturi ale P °>P
de gat, Smbrancindu -mat, fiind.d Coast., 18) Marunesw Florian, 19) de nimeni, cone catoril. Au pornit triotilor, In orma convorbirilor vigilentt fate de cozite de toper, ghe si Ionescu Stelian cenzori ; relui roman.
em cerut sd fiu eliberat imediat, Coast. I. Criitea, 20) Gh. Tache, pe drama! tel bun. Inainte I
avute to prietenli Petre Dumi- cere sa nu se admitd aplicares pe membri : Anghel Iliescu, Ghitu- S. Confiscaren aventar oro
b ¡It
n
arestarea mea fund ilegal4 21) Gh. Constantin.
trescu, Dobocan Ion si Gheorghe jumttate a mtsurilor late s1 se lescu loan, Tomescu Marin, Gh. fi [mobile a fasditilor fi hrelef,
Autoritttile din Tg:Jiu co- Fdcut In cony. RO$U, lad. Moo
la I Octombrie 1044 Tudor. Comitetul este format din angafeazt ca, impreunt cu con - Neacsu, Cioctnel Nicoale, D-tru tilor din tard precum fi a ore,
mandantul garnizoanel, prefec- Ion $teftnescu, Tudor Murat, cetdlenii sai, se lupte pentru ins - Constantinescu, Ionel Mohai, lar Imbogdtitilor de rdzbo4 P f r
tul judelului, pollfaiul ors alai MOTIUNE FILME $0 V E1 CE Nicolae Bone, Nicola Rosee, Me- taurarea unei adeverate demo- Duca Gheorghe, Coros Petre, E- tru ca datoriile de rdzbai ed
r
sent ca fi lnexlstente, Cetateni comunal Rosa, adu- SCALA S'au intalnit la Mos- let Cencio, Tudor Tatnase, Ghe- crani in comune. Caterina Manole din partes fe- pldtite de aeeftk fi nu de rasta d
cei de mai sus, nu numai et nu nat) to ziva de 1 Oct. 1944, pentru nav Gheorghe, Ferhat Grigore, Prietena Maria Dan din pertes meilor si Sande Dumitrache ti- eitorimea el tdrdnimee reate a
spirt libertatile cetttenilor, dar a ne siege Comitetul Comunal, am REGAL: Epopee& dea Staun Farhat Zoe, Gheorghe Zamfir, sectiunii femeilor din Uniunea neret D-tru Drogulin, Nito Gs- care nu au dont e-dzbaiul foP.
el Bunt stet vinovait ce-au undo- lust cunostintd de Platforma pro- grad" si Iareal Neelcu Ttnase, Marin Spats., Patriotilor, face un ctlduros a- lea, Gh. losub. trisa Ruatec Sovletiee.
net mason de reptimare contra puse de Partldul Comunist tuturor FEMINA a ,.Singe pent. sen- Galea I. Galea sl Nee Cocota. pel cetre Semelle din comuni, in- Apoi comitetel comunal de s- (Urmeazt aemntturile
prietenilor U. R. S. S. partidelor democratice el organize - ge' S'a holerst o apropiata aduna- demntndu -le se se organizaze emi ea unanimilatea satulal au tetulut comunal el ale, su
capitan tUtor patrlotice. CASANDRA: Razbuuatorii Do-
Beiatul medicului
Exammind punts eu puna Plat- porulut". re a Intregulul sat pentru schim- pentru lopes de emancipare e fe- ales ca primer pe prieteenul Gh. de taran rare eu lust
Abramovici, a Post ameninlat de bares vechei administratil. meu, pentru revendicarea drep- D. Maria la adunare),
un offer ea va fi arestat, dace forma, am vent cl ea reprezinta ALCAZAR e Unna In filetti ".
www.dacoromanica.ro
 r 4d S Ootomtór7e 1944
8C'ANTEIin
Ce...mavor ? mai Mill ale Otiiooìì Rcinitii dela Mure $ $i Otopeni
lad I. mire Maras
rat Nettaaet D«n«ratil, adreoti
parddd Crama dia iG,mAni.
ó Iton. P./ aldol« Cosme* ratrioiìior 0 vizitä a Apärarii Patriotice la Spitalul
d0 yo pirttmr.,ei elabora de go_ voire a orrore
W aal Bea Carrel lqnror tate
d1epooerice. Cmm1rMa Central taa
Irilharil Tlnarehil,d ComunLt
. revendteare

ductive de mairie.
este maki
mai *met tira
tamils
patoce M pro-
o
la Calafat, Cetate
MAREA ADUNARE DELA ana, a el tall de gemma
Motát ei Victimele Z.309 I.
fascismului aláturi de eroicii
s Iy rendul aA tirera a:l Penne, t ainatoelrea Finii. pla- CALAFAT ducltorl at Untunel Saietta. .trat, saio
Cala tre'
rnel
adunad
ra particlpantl-
au damon-
dezrobitori ai Ardealului
endRr for°I^ demorai fonna
forme
demoerati +irae renia a
tinaelubd se ae ingloh,ze ]otro", ml.reguhd DumtnlcA 24 Septembrie 1944, Ca el la Calafat, Beria euvinti- lor el titudlnea lr, el tortele de-
Nafaoaal Il+nereatle al Tine- gila arai lnamlimänt, snidami Ie- Uniunea Patrtolilor, Judeteana rllor fast rachetai de ton. Po- ncrate rom/neetl ant numercesa Ostati/ no7trl s'au bitut frei an, se giara pdmdntul

iref,a
tntplediri marea mea. tint tesi mars donut. pescu- Puturi, din portea orgaNza- sl cil tnteleg CA mentine el sa !Ar- uni fifre sd priceapd de fel rostul romdnesc ti-I jeJuia.
remhd. Parme. promit Doll.
morbide rkAe ttnetetd de a intra ta pali 5f te- rut rara 1ev11or el Prime adunare test cae dean Ca- S'a coat In geasrA pela lopti 'Ibertätile ciati- luptei Ipr. Despre nedumerirea Apdmrea Patriotard", rgoni-
ute ei rema areAtoere ailer
Mcuita, serri tif tarp$rce ata- lafat. Cetelenii au raspo. deaeebi urmtrireaaleF gate la 23 August 1944. iacatd tnNdntii poveatese toll cei eajle a e It( face o primd dato-
c maese n tlneretului ro- lle intelechel. tum,
ztas ar rrimfnelllr de rAZbol ti coonro
dunAndu -se to cal men- Adunares de la Celate e'n ter inter-fi din Rdsdrit, unde au avut
In falot narre, nome /e- mare ei apleudAnd pe vrbitorl. prasetula de planerai pentru minet eu redactaren rematar.] paire. sel vadd tari. snviedicd, rie din ajutaren aeeator brani, a
pa, menifestere a anea o R en lux Rirent trotte nu va mai Primal care lust euvintul a eretara anus front democratic. maatnt : aatd tu trortorul, N pe atdpdnul aizilat to du pd Ix] riles de
celer patinai pt va
eanizri leutlerct, prin care ada cele mai mati tort prof. Mdedoiu, delegatul Uniu elaborat de Comatetul central el Cetilene comunet Cetetea In- ei omul eonaetar, blajin dar con- 30 Septembrie a. c. un mande de
ier rati rire Romanis, pomman- prin ridicara unati mn/ragent (irti
nira tubaire tineri7ar iris
me-
n11 Patrinlilar din Rucureotl. A martidului Comuniet, exproprierea trunitl ad 24 Septembrie 1944, in
explicit ce este Uniunea Patrio- nplilor t marl de 50 hectare, adunares
;tient toMdatd de indatoririle aaemenea rdnili, aflata an spitalul
nti. de eetilerd tiler, c rand al Re lArgit Rlrul st impartirea acestr peminturi l Moldor cespublica UntuNt Pa- .sale. 7ar du.çrnanul, adevdratul Z. I. 309.
p,,.I.,,:I dü practice penta nerotle are aA ¢duci , foladlori
dcm patrie'.
si se teesce [media!
inle nie rnehd mm n. riatti Imeleetnala er prnaepat to National Democrat prig introdu- laranilor lipsift de piment eau cu la rAtirea aparntuial de tal.
!^r, tinerii fini av revota Ram.el.
Patru imhnn(tatira mixerallei cerea partida carer Ioptn piment satin. A Insistai autan! tntreprinderllor et tutuma a- Ne-a otrávit ani de zile cu min ciunl
aa-:i sl'un.í ro 'limera revente' pi ,nad sentira n tlneretnlul, pornepte ear unei ImiAin1 ciattilar de etementele hitlertat p
si-9t cari drephrrie sengera ta- fonna prnp,me pla- omitetul Central aal Inenterauf
Cela
ri de paminturd. Pats de agentil loe legionari Cu tress prilej, am stat de tat mar ;av in tot rdatimpul re-
errava de amatorii Partidulut Comuniet din Rominia. ajunge la tassels, trebuase formate; 2. Cere ale« vorbd cu cattiva dintre ostag,, rd- traie. din Rusia. El ne apune'
cálate time de n de .'Ime, dan- pe IAngi fabriei si nate ti prient- tuturor fatela
rece ei m dal ajortfole le m Amintette lnzina notated demo- contrat elteed art el porneascA
pa- vili in luptele cedncene desfdqu-
rare p. basa dao m -aure e rga- larg front
patrlotice tutean Ne aevdrleau din engaaner
ri lijad lrindiei t moere a n,satitia spartire rite lineretului. rate in imprejurimile Capitalei. se hräneau cu tot ce era mat bun
te áa ii in razboll criminel lee penta ndgarar ()amenai ace ;tia zac to spital rated pi to culeuu prin case, to tirenu
pnrcocnt de asana httlerleti ai ten- tereselr apecibce alen spirarti in- dela sfdrpitul lui August. Ziare ce ai nostri degerau pe pria s! d
ianear,cni ni tincretului. lineretalui,
pierrotun Frontului National nu le pees pas-vin, aatfel ed nu prin ogrdel.
Deereea, in primal punt el ren- tic al Tinerui DeTirera-Oui

tama se oslindaete ointe holi- revendicArii c-rrprinae in se niellai

pistions.
ttiu cd monitorii au prive si se Soldatul Gdzd Ion, tore se a
rili de IuptA a ttneretului Impn- Partiel.. Cam., c and drop[ arganizeze, cd salariale au Ince- propie, sprignit in cdrje, de gru -
Odvn potropitoAlor hitleriati prin de vat pentru linerii de 18 an in- put a fi apatite, cd asuprirea ne- pul nostro, ne mtdrturiaette:
voiatului e pe cale ed is striati[,
participares ceirecta pe front 11 prin dignent de sex ai natinnahtte
mana, iá tnurine ai sigma. melnl nu mai ponte fi IAnat deo- T]- La fabricd ni se epunes me-
bate deopotrivd victorii, pe care reu ed Nembi aunt prietenii nag -
Perte; el trebue ne -ai aune anno- mimai jertfa for le -a fdcut posa- tri, dar in fard nu se mai gdsea
Dar lupt elltnri de Armata Re- ta In ragera celer ari fi histidine bile. nimio, funded ei augeau total a
de ai de armatele celorlalle natiuni verto. Senf. Carp Nicotine, Imputcat toptanul. $i ce land bogatd tl ad-
demoredee sainte n se ponte duce Treeretul main a font ana dea- pe la spate, in Rahova, de cake naiad aveam l Mai pe urntd
eu area fire o educare a tineriler rendu] rtieta. deshinat, olrAvi1 e came azii de arme germani ", ne -au to et la armati ca sd se ton-
. oldati m splrrdul democratic al tara o propagande josnicl pi ¢poi turi ne rdspunde fn graiul lui middies hogdteasci to urane noastrd toil
deoorntizare a pregetirii Prend- moine Meure
eure barren rubo[ cri-
ö lm, peata algureeen unel minel de rane ccmdueataii hatte- gr dornol de moldovean: antoneetii ti toff trantorii.
Haro clezvoltirl a tineretului, plat- riça al (trii. El vrea estai si la Ne -o otrdvit ani de rile en Aici este faina elanului lr, a
/arma tee democatbwrea tntregu- parte active la curIltra tira de tot eoiul de m nci ria da' pe poftei for de lured impotriva
e@aret de ana, alirturindiree htleaian pi de trAditori, la mena Neamf dracu de llubi, cd noi Nemtilr. Dar nu nomai alci
settel Ivptei ln de rerledire a (Arti, erra ai nabi ri- nu l-am iubit niciodatd. Vrdjmdgia fold de Neamf e a-
Comupiat fi prev Az,rte In platforrmaa epnndere, dar erra st lupte pentru lar fruntatului Gh,1d Dumita dined fiindcd le -a foss turnatd to
doboratA de Comltetnl eau CentraL s obfine ei dreptnrile mie flreee cu pulpa ferferifatd de schije la singe odatd cu intona pdntdntu-
Cerend ridicarea salartilor ti- Plafonne elaborate de Comite- Otopeni, i se mai perindd qi as- lui tor, pe care 1 -au mai agirai
perilor la nivel eu acu petea" toi Central al Uniunii Tineretulvi tiza in fata ochilor, Nemlli fan- odatd de furia acestui cotropitr
cheptel de organizare In singeait Comtmist este un str'gat de alarma foci ei trufati, care s'au compor- flämand.
nana tmerilor m ne.tori", le- perdre ridirnra tinerelahd roman
a
gMeraree termam,lui de usatele la din ntorrn glaire in cere se pe-
sal", plottovma nglindeate aspira-
tifile aimerai. din .brid , o a te- sage tari. Ea este e ehemare la unire Dezrobitorii Ardea ului lavesc cu sete
intr'nn Front National nemaaire
gorle de [inert mana exploatere SI el Tineretului a tuturor fartela ti-
chmultA sub retirai hitlerist al lui nere drmorrntice, o mobilitare a
in Neamt
In all salon se afld ostati rd- rind de Neamf. Ir fantagul
Antaesoa. tutuma energiilor onere ei cillante nips in luptele purtate pentru .Simion Ion, riait in luptele dela
Plattornm are dease.mai Impa- ale papornlvl pentim, ineuraind Dama Patrtofilor mmlfMeeal pentes an mare de Front National Democratic
priet3rirea tlnerilar tirera easato-
rip et lamerais inc a inventar
tata ver.
tnirilnr, au contribue la mati de a ]opt paten dearvbiea la 'resta hottrtte pentru nacelle.
ei Rmnónli l'bem, dema- Ardealului éland de trupeleI revendicärilor faràneati.
ei tirette pentru put. sdrobi tan-
desrobirea Ardalului. Ne paves- Rims, ti tufi cei din preajmd la-
test eu toil nil aunt de crdaran cu linleazd cd lupia e dined, dar
a eeen
agrirol. la cadra arg al ímproprie- rti clamai intern pi extern, penteo hdtdliile, dar mai cu seared cu iati laolaltd agriad in vorba
abate sovietice cati ne agaa& si
ADUNAREA DE LA MOTATEI ; eliberarea Ardealavi
grabares ai cdtd tenacilate ti neistovit zel se in'privirea for mesajul robust et tl
eu i n-om pe fratti nostri de sub ju-
gol hitleristilor el al grofìlor ma Ultima adunare dan ramal tia incharii pAMt
.
hale Armata noastrd. Ochii sol- bran al una armate romane
ghiari. saHlgatvly
a fast coa die la Motl {er. Mn rare: datului Popescu Ion se aprind ca conttiente de telanile romdnegti
Chemarea Uniunii Patriotilo r Vorbeete apoi Ch. Popa,
arati ci tot c tá
e eanul
t datlt
N
care
furor
loougì

importante
I
ates vbrbl.rii c
si
tárdnimii locate
zalea
explica
istrice
tu-
de
cere
fru
cif
uairoa alaaluti gatte el
mol grabnice másurt pari-
lmbunAtAttrea stirai sociale
doud vdlvdtdi, cdnd ne vorbette ale biblici pe care o poartd.
despre lupia erokd ce a dus la Intra limp, muncitorii care
patriot pant face parte din toccasti cucerirea cotea 463 din impreju- rin cec delega(. Apdrdria Pa-
/Contlneeerre dire prtg. I -al al poporulul roman tmpotriva hi- coall{te a (anelar demrratice, .- 23 August 1944 Bi Si indemne la materiale 81 senile. riaile ratului Sf. Gheorghe: triotice merg dela riait la rinite
si fie algue. exrdaul liber- lrtlerismulua, Impotriva cotropitorl- Cere expropierea mopülor
a.
dependent de Ideologia partidului tnfaptuiri pe terenul luptei demo- Noi ocupare o tndllime fi cdutdnd ad le aline pe cil cu pu-
germano- magh.ri, penta ell - ,salice. El au retient tornares bnerilar cari au sust,nut mata.'
idlit avdntulul, a presti, a tntru- democratte din care face pert.
berorea Ardealului de Nord, pen-
'r e la dreptului de orpanise- tru o Romane democratkd. Lupi Infiereazi opal eabo.ja primeru- I jandermilue antonestierti ceri au t de dictature al lui Antonescu, a
N Organlzatitle fasciste fi pro-Jas- aldturi de Unluna Sovietici pi de lut hltlerist de la Calafat, care 1n lace la locurlle los ei InsceneazA nirvana criminal,lor de rezbol ti,
rote sd fie eu desdvdrele tel de tel de prasse lupti ton lor fmpárfirea tiri glati a acatar
germa- patciali.
date.
Natiunlle Unite e garantis a vie- Ngtt, lfsAnd aerial tri RACfri. lt necistea dirl- more, táranilor tiri plaint Bali
d Se impune tnfdptlrea une] foraiLUCRATORI!
Nddejdea gela e fn noi. aCere deasemenea Ioteea de mi- qui surep ti tt au crac demt- cu palmant pu {¡n.
kra reforme aprare, pria ex pro- red energia a eereaele din a aerea las. 5. Coran arestarea imediata
Voi sunteti luptdtoril din prima clive rimare trie. foarte molli Ultime' a Iuat euvantul tan. Po- tuturor criminalalor de rAzbol td a'
re' poprfetdJI grec tinte pentru merle reforme so- explicand mlclle in-
alo 50 ha In 4i í proprietd- locuttorl ai acestet regtuni ai peacu- Puturi , uneltelor antonesclene, fnternar.
rirea a acest pdmdnt: ciale. Uniunea Patrlofilr ni chea- Re vândute la preful Macia!, cu cidente dintre Armata Rosie ad P condamnera lar.
and la 1ptd rganiaatd, penta fnlaturarea tntermediaeilor. Ter- seteni provocate de autoritilile lo- d. Cerem guvernului a la s-
a idrandor fard prendra sau tu revendicdrilr voadra
realizarea
pdmdnt purin. Aeei cari capii pe penta editlgarea mine cecend curltarea aperatului cale. Teresa au obhgatia si con- rt area aperatului de Stat de tri
rdebolului anti- de stat de elementele fasciste. dAtorl, eA se Stol scarna de prnpu
front tesporriva fascisa /lui ger- hitlerist, penta dutrugerea fascts-
mon, ed fis ava ntajafi . Mero - mulul din tard. Platforms pentru Contlnul d. Ridici din portea Raciitre care lupt1 aláturi de trupele
pentru eliberarea Ardea-
nerile
Unie. Patriotilo
or locale ale
-'.

prietdrire; I pda no, pats salon, toetalar prizonieri In Rusin. El a lulus contra or
proararea de Inventer agitai penta e ntracte mid In tari eu divida Tudor Via - de totdeauneGermanilor,
al
dutmanii
neamului romA-
7. Adunarti ee e reglementr.
pats amati idrati, pe sema mo- oective, penta eau on dfii de mula- dlmirescu, a cerei ¢cop este lupta urgente a regimului belttlor pen-
of proprietdl a< ne.. Noi avens datada de a con- tru petto fi a ialazurilr.
atatulut; rd omen ;ti, Penta naflonalizarea pentru ellberarea tint de hale- tinua razbotul aláturi de Armata
Datoriile adranilr nitrebina redusMilr de baci, eete plat - ria. ci delltet Natii Rosie pini la complota ñ
Adunarea cetilenilar se ange -
N stat, reniante din ,achea im- forma voestr/. nti crarntA jeaze sA lupte tiri preget Aine la
proprietirire fi din con v eretunea hitlerismului. Insiste asup at a
Uniunit Sovietice, dupi ce au fat sittil indeplinirea progremulul de mal
datoriilr, si fie nulate. TARANTI lutti prisonieri, au tat tratti si dá curillrii aperatului de stat
d. Si fie asigurate condita me- Vold vi se avio ogoarele ae prieteneate. Tot prieteneate luptl la
anumittee eugestti cu privies Molluni e em ánitoare au ft
a
nait de muncd al de salarizare lei tiri. Lupia vastrd pe front od tmpreunl contra hltlerismu-
dicaliz .
elaborate pi la Califat ei Motálel.
pentru muneitorl, National, air - rid dreptul la arenata. Orpaniea- lui el grofilr maghiari pentru li-
bari. fi -ve' In comitete comunale acaad, brare. Ardrlului. D. Vint. din
Stahlfra unui salarie annal, ca se' curiftim tara de mtropitorii part. micilor negustorl ¿duce ea-
Iri
Recunoaeterea
s nanti ei unguri, ea ei eedpirn de lutul patriofllor sloveni of d.
rganizatlfir sin - jefuitorif puai la rondtoar. de An- Rado Conatantineaa, social demo-
Infiintarea organizatiei flpirárii Delegattl Aperarla Patriotice din fabric ,Vaina. Impart peche.
. alimente einitiior din Seitalul Baria. Vergule,
dkale, eu obifgativitatea contrae - toneaaTMCa ift Infdptulm xpro- erat, cere pardelparea tuturor ce- refero noapte Nemtil pi Claquai t.nld mferinta pria cuvinte plies
tela elective de muncd.
Oerotirea munit }amena Ot a
prlerea o5ierilor H tmproprietd-
rirea vortrd.
telenilor rinatiti L aeftun. tinlu-
nil Patrtolflor. Patriotice în orou, Roman ti-au pus In pind ed ne alage. de dragbste. Ne atrdduim mai eu
Eran de tria ori mai numerata
Nneretulul. FUNCTIONARY I Ton. Marin Ciuperefanu, din Dln initiative mai gap de (notiee tl batines acestore de a noi. Bdebl no ;M l'au bdtut ça seared sd afldm da. ingrijirea
Asigurarea de conditiunl Orpanietfi -vi K laptait In ria part. rgenizafei comuniste lo- patrioti ©atatid ti batlrili lupia pentru mobilizera unir lefi, mai cu girante, moi cu patul
eu ce li se dd e nulicientd ti totde-
vesti de mena fi de a !amare durile demoeratid, penta atdrpt- ale, Indeamni a.tenn L euce- infiinfat la 19 Septembrae a.e. masse eät mai larga dia toste pugtii ti i -au tinui fa loc pliai au adati dacd hrana e fndestuldaora
patio nt ncitorii agricoli. oruptai din tard. Arati drep- dree drepturilor pain luptA ei cero re ti eubstanliald. N'am preape-
Drepll de liberi organizare tul la salon( pe masure mundi o g Opere cil mal stremi In Ju- 4n cadrul un ei adunAri cart va - straturi1e sociale pentru
te in incestscoR seeiauna- ra felurilar Apirena PaMolice. atinge- venir tntdririle. Ne dddeam a
lit ateste tntrebdri Jale' de nil
undicald penta mundtori/ apri- o tre. Intratl Ind gin ti ra ganlzatillr proteslonale. D.
mageani a Apirerii petriotiee.
topi seama cd luplm in afdrgit unui din ostatii nu care am stat
nu tal Idsaii
le Constantin Cirokna arere mte- Accosti manifestare cu adevdmfii nottri dutmani.
riebli Bi cuprinderea lr tn Asigurd- profealonale N
le Sociale. rintele cettlenllor ei indimmi la Prin votul tmanim al aduniria ri, Patriotice deschide a ApirA- de vorbd. Ni n'a rdspune de cd,
exploatail. alea unes Soldatul Baba Gheorghe, rd- tre tali
CARTURARI I organlzarea to co irte penta s'a ales nrmätrul mmitet de muai rodnier pe tirämul a nit . Haire Mare, ln judelul Trei bung lar asistenta medicald este
Autonomia Aeigurdrilor Sociale persona!ul aanitar e
pats toste categorttle de sala- Fili lumindtrii riait demora-1 respectarea libertelllor citaien. In mnducere: Ghearghe Porccsa, rend a democratice in fedetul Staune, (notaste cu un surds ul-
riati ei controlul asigurdrilor, prie tice, fati eheagul Romintei not I 23 August 1944. subprefeet al judefnlua Roman, Roman. destoinic fi intent jota de ei. Hra-
timale cuvante ale comaradului fard sd fie deosebit de mew
slegarci de titre asiguraJi a or- Luptati pentru demoeratlzarta in- Serie ventirilor o tnchete vi- prepedant; Gabriel Cilibiu, pri- CURATTREA APARATULUI sdu fi apol deodatd se tncruntd: lenti, ti mulfumette load pe de-
gane/or
eAcrdareaddearredito atitullilor culturale ai eombateb brante el tiioesa analize ficore de
eftine infectia fasciate', care ma' blettie comltetului local al Partldului Co-
ton. Popeccu- Putud, din partes
merul orapulvi, vire prvaedinte,
Ion Tao-nana ai Dobre.uu, aere-
lieti
DE STAT
vremuelle s'au aehimbet
Pdi cum ad nu lovegli a
plia. Dealtfel am font pídet aur-
sete in Neamf cd ne-a eccdtuit pranoi de aspectul seat
I Pe termes Jung, Nnistralilr ne- grew In lard - tari ti N. Petree, propagande. al solo -
oiagi, unistt a privare la exploits", de la 23 August iacoace, more- fora ei peste toste ne -a mai pi nult fi al paturilr. Un oatag,
pentru refaeerea gospodd- NEGUSTORI, INDUSTRIA$(, Camitettd a prnit de fndatA rapina ad ne barem pentu el. misent de aolicitudinea
rifla las. la ee au test supuse pent
la activa pl a izhu4it si obfiná ee.api. te politivi recale au rämas a-
e. Libertatea eomertulut ai a me- MESERIA$71 alarmpe teste atraturtle natale. Comisarwl Remus Cojo- Ama film cd ducem rdzboiul rigor din delegafie, ne traaemite
BteluguIi, are a Joet Luptafl pentru libretatea eomer- la atitudine contra dutmenlei adeztuna entai important a- caros l Sedal Slguranfei AgoepA pentru ce-i al +resta. rttgdmintea de a repela aaemenea
de attirai fngrdditd lului, a meptefugului fi a lntre- utaritaltlor, lo ma parte fotti mie de cetäfena. de curfind pripitit fn oree $i privines eoldetului $erbnn vielle, éu care prilef,
Antonescu ln intere -
sul nemlilor, si fie restaoilitd Ti reaadrisdeaAntonesculn Inefo onul slnjitori ai Antoneattior of aratl apune
DuminkA 24 Septembrie a. se dedau tot f dal de Ch. care s'a luptat la Haica ddnal, ne -ar putea parvent
deevoltatd, elujind intercale ci Incidentale dintre uni] cetet.i stndeafii ranrataai, tra -
irt Mare pentru aceastd mare reali- doltonlele lar, dard climva
pa- aemfilr. Punefi deetolkl vote- e1 arma. rollo au fat provocate Apàrarea Patrioticä, au orgeni- pazlicwri LLa are ne obienuiseri lu-
potetti.
9. Reforma invdldmdntului, tn iii In ducerea la bun afdreit a tat de aceatia. Arati cite prietenle zat o ranime rare da Marat o amenai fostulai regim al lui
Anton.a.
tete romdneascd, Ardea/u1 earile ar tncepe ed meargd
scapdrd aeeeag uri masivd orga- altf el.
sensu! democratiedrii lui. rdeboiului antihitlerkt. are Armata Reale tali de not,
JutAnda -ne ei elibrino Ardealut. de participara unti public n v -
10. Astourarea exiatentei havai-
tirer, udduvelor N rfanilr de
FEMEI $1 TINERI I
lndeamni pe te dtent Si ne orga- ros. Mrremet-
itA Gt deoseba
Sub proiettai pemhezitiilor pe
care le fas la divergi cetitent, a- Sergentul Boboc ind'gnat de tratamentu 1
Itera ca sl -el aleggi cati presenta mut amati de
teche,, pain acrdarea de panai, trip[ gmeren. Lupus In rindotile lzas In men strige' al foshilui regia de
dela Brancovenesc
ajutoare, etc. demoratlei pentru drepturile din annul lar pe conducatari et /Armai, reprezentind aatele din laromes fascieto-hitlerist, conflai
11. Nalionalizorea Bdnclf Natio - cere pedepelrea reminalllor de Luäpdenvia.,
envia., In divenne bunuai, In Printre daarile aduce de edtre rela fdranil lipsijl de pdmdnt tirs
rizbaf ei contiararea evert /or aces- m lems. fotlilor internati 9e la- hijuterai, are nn .0special ara pl
eare.
CETATENI $1 CETATENCE I drumul eu- delegabl Apdrdril Patrlotice sunt maed ed -I dobdndeaacd
~ßa 12. BtControlusl8 tuturrbdcartelurl- .., presm ai tornear aratori gáre pi inchinani, prietenul Ste- toritifilor in drept el prie tira
Uniunea patrlolllor vd cheamd cari a ontvedat eveea publlct fan aman schitat programul se oprar vi `dtmua astre. Spre sJdrtltul pdrfirea mortile moi mari de 50
los Bi nationalizarea celer din in-
dustriel la luptd: eu buzunarul lar. in buzutarele lar. iz'tel noastre ne gdsim tntdm- hectare, oamenl aceti., fil de ;d-
de bard. Penta tnfdptinlrea Fron.luina- Apärórai, a itlnd ci, dare pinA Romani este faca ta.t de uit! to-r . cdpdtdiul serg. Boboc rani fn ere mol mare pane, tir a
13. Nationalizarea Mtreprinderi- la 23 Artgast misauna acesteia
lor armai p' ale eomplirtlr Ir. banal democratic; ADUNAREA DE LA CETATE Capitali asnal IncAt arcate lepre Volter, tare afid din coloanele priori dpenIt -d¢td, ]borica prie
Penta aere al future era de a arabe' IuptAtorij anti-
14. O noue' In ace.' si a avut la o adu- faaei;ta Intemnitnfi de regimnl h'tlertste lei mai confinai crimi- mdniei Libere" raretnlpenta care tadesc
ad stabtlea.. Conatltutle
prfntipe/le
na trebul
vieil( de
democrattur
nare la Cetate. puternle cents de treditr de narrt al Antonepn- alele lee feridelegi nentinghe-
au uluire meren
care nu -1 au, este
stat a trieri, pe baza rendait de- f Pentru to nadsl canaNtuba pe riti. creacdndd deapre talmenBr a- future
bare porla lipid democratici. Pareciparee re- lar, estai stem de adivitate P11CM rdnililor . Spitalul Brdn- gdndurilr tl dorinjelor lr.
cantica
parlamentare,
mitate au (nteresein popoalui In ronfr- Ponta drepn ele dkit-1 le tiffs llr foot tmpreeionanti, a ei s'a lirt malt, Apña
a CetAfenil espato( ire pe Bra-
Pa- sai orale falltrearee covenesc. Serg. Robot a primat Pdrddnd pe aceti[ bervi, care
ro- tuturr rotegorillr N piturilr vomir ti enta nt.... tI trataren un plate In plage N unes/ tri pl- prin jertfa for au dato contribu-
man.
rollale; Vorbitorll din attuai eu aretat triotici mAndu-51 o1 rairai Se star bandlfi,
are indo asarse
Adunarea onnitenllor importante Unirent pl aaF mislunA Aplréra Patrio- si apereze tn tina mare el rios, "r sta am race, covdrtit ile hotdrttoare penta elibenrea
eonatltuantd ea fi Penta marlin reform e me i titi
, leoni
rect ai e e ait universel, egal, di- din pleforrna
net, eu reprezentantd Oeeerlle, arringati
Petriolflor, tndeminlnd poporul la
onice pentru apfrarea drepblailor
prijinA
Impotriva
ei pe ea et luptA sattd legil.
duamarntlut hitlerist,
euh de sule inj., el are tir.
sri -b
tnfrdngd propria durer. pi si -b
Orff de sub Jugal nattants/ta, ne
el adatti tweed, care a.
ProPortionald. Ver a Adunati -vi Pa
ot toll drept de randurile, paaisal -ve' l rami - ciatigate, In leste penta dietru- as.ph mmäni de pe frontut UN APEL AL APARARII manifeste frire h&dignerea. I1 bat (madri penta deerobfrea o-
de ambele cetdtenll, chili el militari, tete N formatti politica patriotice. gera hlttertamului al wailer de Aranailvinaan, renifia n'enta rez- PATRIOTICE expledm cd faptul ei datoreete ao¢relor transi/vane. Onan o-
ani. arse, dela versta de 18 Tinta noce rd este ed aurea pini toper leglonare. D -ne Cherohe bui de apirare nafionoll pt fami-
15 Aceat la Odra entioPitorilr' 9germe M- Pied, Rddetiu Marin, Bled, N. Dir - hale for, vietimele tentarci hit- rii Seetiunea ",migrarmi a ApärA- nepdadrif dupmdnooee a cdtoaa Cerva' oste
dea[ polte H
N fl
program ponte J' in- ead-Ms vdreanu, Rdrbulesm at Rddicd
face pe acanti cale un cil- legionari din conducerea epitalu- la olaltd eu cd
s nimaf de n Guveti tare
maghiari, aolmpaMva elementelor
7.
arltat rind pe rend dlferitele lerinte pi lttplAlorii penta liber- dures ape] la poptt.fie amenhtl lut t 1ajungem sri Ldmurim est- trito nata es
preeintd notaie reforme ample, menate aö
toste fartele 'vernal" fasciate a1 remtee fete din fard, aepecte ale tupte' ce treble ei du- tnta poparaai romain, rare nu so AspundA din toata ni
ai democratica le gel cdtme din tnfdptuirile reali- le fmhundtdleascd traita.
bucurd de speninul ale toril Bi care a
penta Infdptuirea Romdnlei Il- Ciel onto hltlerlsnlor, penta srderit slah recentre regim tee. electa de bari si alimente pen- zite de anal s. $i est -
accia as pdtu- brie, iodenp adet In el tn,
pentru caste- hillerist. ta riaitií din rdzhg.nl de elibe- fol, deadvdrpind nimicirea bille -
il or larga
ale papotalul roman.
OFITERI SI SOLDAT!! tice, pena o to si dt
are Á dee ,a ce fell trame Petite." Minter, aduce adate al Trnnsilveniei de sub jn-
Cdnd amanti, de reforma a- rismulul, et vor depri de ta mal
grand, propund de partidul Co- vdrtos rosturile profonde ale
Vo- ducati greti /n aced riebol agit pe tdrdm economic oit pi cul- arnta i
tural.
naetlnte fila de Ar-
www.dacoromanica.ro
aderiunea studenfilor romap- galfascist, care se va faca in
mata Batta, altata ti Prle.ru na- ani 1a progratrrul AperArii Pa- curad, nier. m bard a Fontului Na- grata Ir, ale edrei roide ver ft
Ocra Demoratie, poMv/t ve'- nelrlite deopotripd tritura.
 6
sc NTEIA Jal S Octenabrie 1944
t
Coniunicatui fortelor 1111
Amänunte asupra ¡uptetor Stiri-Radio
din Medjierana d n Munleneqru si c&e din Serbia de pe froiBtil de Vest MOSCOVA. Din Breoa
o-
Nr. r'oT. LONDRA t Radar). - Pailful dr CIte101ol 1515101 Ii do-ilrait 0 oIl- VIrIlS o toSO s ueSlt,j
cat .1 d« a Ccat, L. i
bdalfl, &ornd do Isdia .JaeaIIaI ja a d,taflt borarOasItle bao- el sato dio 3a
LIbroS LONOliJa.liRadOil tupo iiitido la,,5a I sii, alla Is mIle salt-esl saeeOta ICf fen:;t5
i foilolor d r anosloato I dal de radierai mare- aitaIia ti o-laa«à 05. ¡a aemS a- se 555 deIs macel co-Oiler al groe- da Epica). la:
Veo talutai Till 0 ca 05115m lei de Mae)). teedel) de litar recte de patrie)) S 111010m Elamlhfwee, naomia miiiaOt pfa)blo shale Su taa ali malt im- rfstiqe
Oo __ Do ro ooOe IbIS
a
drrlaslld ri lesti out Ieranjse dlelrr ano-Ial rfaotjo el s la-volai nose) gerulaue thu spaiatI rogioujiut de haoätd)"e
Trapelo IT leles, te .11L seam IS
hitleriull, ditat °
tul (?!O ofle ptMrn où si 000th- In noaptea de I spre 2 OoWnibre, SI o-loja . s.aad-,estul .tueua)aolei I dIn valca st,pr,aar lart 0111 judiltgee ale arttnalfi I .aajoaflrdne 0te0P01'teIOSI
[ Itatja s fOt suspeadaf. Arraots ta .5. fLout IaataIc& Ir 01 SIal) arg Ii ao-falci S-a bmltauiOe au tout a- li mIle dr atteInt.
&o or 01! i
deljoorasle. bnmbotheo iIon oe&ua talaI g;o! de unsa salariar libe dale de o-teiO)i asu- lolor trrdarljle 01m),ris)r dia Chafo-.
ane s brj-ni lavato j nourl md uOIdu da 511011 de E lesaiiinliltifi prie pâduol paolo-i
aTha a a a ea,haat alta
ce dn tdj 1i &te obie000e In valsa Pa- PIS ludiar herate. losan Visoo.
a captura gatui libmchaIfPl, dupl f MI)SCOVIai DISI talosehuf
o aC(n!i OOOtri t]rnpapge
. Oeaou fI Cele dia Soobla'. SolIo-lo MOSQUITO.

mdotanoe d
Ieaun pdnc paia
M
iea,ne.
d
duII-
Panic
a-
Ieaor
M
ene de catd an ataoar
I Ad !oe $1 In
Pesta SO de leefarl. sesbabil la- iuptf irirnollna 5501
StIate au teSes ri CIilIsedfle, Cf 1551 In lu tourailini le) de lull aolfl-
spallate la Car If In eesia« ImlIr grSflelO uhf tesolliilfi Oit puteinlo lIIc
lele cr01101 I aualacaiCOmOIOte-
ne

bi
i:ro Se1 alit
a,n doe opon l'Gliela aeoeae pante-U Raiceo srSI101
eIfel gersssasse.
onat1a dal alacun IanPntriva cancenIÑnlol Nu s'su ruai Still «fin in legalaol hile gea'mafe.
rem caccI o cernst pa cOe_ de oilataouj dot dr trapela geurof lulai Avis.la,le aelIaoiae Slsmerlrsae
t AdnaIon a mceAcaI loupe el a coz tube de artilelne
ace mc ,n000tantd a
t 8-a.
niIne cc- coercen o a nanIaa
encale! Zac&
da, PacIni Libau de hdrooviot'a sovieticá
Hudgef la food do AaCheO. a-apte al lobi) if srnd cItrate ableallee te-
pace s' aaoun ta tif000aOluO plu Cl rbi Ire) 1551es deals), geafrdfld Il P0OdISfiSramdae°
Fnnntu! tarIn. Foetale aeree.. dal MeArteraoa MOSCOSA, s )Radaa). - So allá tatui ordeal b seaialartitort rl Sell- nado-ello u dicoS reliaIent5 din pap- S refIll mir ieaaldersflil de tre- lesoo npit0.
_ Se anuatl din alertent Incoa ¡25 ieeiri la nain led cauetualalur ti lin ii loo deleffiornfel
Sassas sseäeuate SauRaI o-roo lulailefi cor el s Carla) sa'moanela lodOa. pregiuda do mai mainte.
rapallrdniAdnIreannee1noa- nid eleellal de hi drasaia fia die Rial- re Ao.atlu germaIt a tuft iotrupatoa
fIle palentare. el S ejesIss Atneotoaaii 000soiideaof ogiligui jut a «fil n Oianda r, piiolli boitafiol du MOSCOVAi Dio Cepoehaga n
tisa seso-leIva paetalal ItbSO, miSias do-aa cou eanelar taaclale. faaeeS- delorendefniledealilogmiiiloiel nanàodto-rolUtildeavlmunedeot nasH IllettueSci srin
se sflaa snaIlS esas ei Catodo-fr Saoafoaoale sa part. Aluaoi, cala- Siegfried nit lot gato-ase. deei s'su dat puPIl se 1i maoifoslafjj p'

ÔÑOUAAiURA germasse re fLoral tegatara )et«r 00101 RabIa S avislarli. re ge anses

lar fasetate,
.toraatä ano-Chafe a fall ,, tole tar, sere sa talla ja r lift)' a If)
l.a nord, IrapeleSIls Se Sa lesaáell I' releo-ene
Gersesals g) itepal batato &l Insta aab fedi aolraate Ca tasest base- eSlIlSldeFabiI
gela N
flsfaul
limegee fi
drePt al lepada- 'u 'ofeOi, voue cambe ali tus) df-
I-SI teelIlfa ses) b rit i.nill t tort grdotranat
monilI Chloe Presi
daIne S'Ra pus
great.
soatuadat lori oaraabf Ian
,

Of lOI tIn
,i

Rø,!toI%I.l LIULR.I r
in linia Siegfried tl de f2050 de tale, P0500ft i lee) VASSILIT RAKOV. ruera calalaVia -
tac de Insolai el de dall aelerfu sabasablua lusso-co, elli avseilu a .55 rodaruddethfnogen. ouetinud 51
I
ProcTaniatia gene- into ein ialassossl.
reel reSdbujseI.s
LONDRA, I (Pador). - Spdctura
dn nia Seed
altalafil Sotirtire ,Iseedlatoet sCadserla,gldaaäoaeaabalari.er&
BnmbacdIan,Ini a fcl aldI da s.adataedisatdretemurcteluaelat oaseglundfoelslitae Ciersfaflisa raltilui Svoboda îp.esis.tee pia ill5te55
foal efeotnald fonmldabi, laIcal abaervalarii declarl
Pe o sectilalle laica t carnal diaaina cè salai Fmedoerg. care sa gasee la Hable ch issdreptaa ra hIdFfaVl aaaelr rierdal 5f aa'loaue de vaslllare ss Oil 10110010- rarees dieftstt,pj1
ALGER, 3, (HadoS), - Se 51)1
tu de Lnen. In imna nalca da, cele
nord de Brrlee. a dârul dopa faIr _te lIssOme LISaIs et. dan re a rIel' , luDIrle re au fIelst, die Mmclv ooiigreeel Ial Svebado. antsaneopie,sp, re
mai cnncen tratea lacad aecnteacatre pâmanludw, In ann aunul bombaI- Tesmels cafhdieee erfereseade ill' terfíiiaieet se oettsqq
rl. daefeln cetas. tg ef,d de raastol momaudaatuf uailàlilfr oehoalanac.'
t lacent ràaboa
Alle delatamaite ale arenteloc
damaIt start
Hoenbardanaenaul anion a scar pr
Aso-ces -Tao-Shell, lafladsasse I dar 1e° an lupIA attIfe) dr tfr)ele SItie-
ceelatea)r tipe. sedeesa' lrfpblfr sale, eure
totale« asna:asì
bolear deesml1j
f.
genrralulul Hodgec pdtraand p'uteeeic arelad dan tentacle fi din pnnctele
ial alio dotad bataola l aaazne la Bar- jOflhI%CaIe. arItmIa Iereefl thal?n_
lennaafaatfaenrdeatdeorapaajs:f.
CRIMINALI! DE RAZBOI
Asallol imputool Dunkerque 0101 Sb allá seam io pragul paIries lot.
topI_sii a Inoeliit. daravillia tri- f praol fnlsllr iltrfee Ir ovilI rl
sa,, gar afelIos ¡.
gite Si
1. fi IIIá la nord, ande amerinhl adndo-faprIeecdeadlecacennadss
alhesftep il1
reteaad. rd oicuaatap It Luul f 01511mo din tie deppte, tasi severe i Na erta- progrPaldtP oi
Sn pAtluna peste eful Mast In
Gernia au
Bombardierele
fast deoaebit
In
de
Pial
eden
smefledne
l
La isard dr Adoben. boanbardiere baadierele de vâaataarr au aIdaIt In- boIn- T
H1TLERISTI VOR SA FUGA
ort .0 Of celeo-e d alIlef fia alla- fi.
I
t1T m I S nnit
pedepsi)i po tIti samio)) f n- i

1tru
farli. Legde esesa,.
tre n'all peetlst u
UlliluCil aulericaur liai 0001 da cf- aematale,
(debaTe impremand ru artalena sane- ru bombe putelnmte. Avertismentul comitettilui naionaI-germ an daarr
el coniereI) tern
t.
ais«lafSOO ISIVo-.
n g g I
tradItori de pate).. 01cl nO utili
,
mkieadahl 011Ifres
Amrrwunii ae apropian Lunlseara
'do arm fdcut ca u aectiusla dt da una dintra cele mai puannfae po- LONDRA, S (Ri.dar). - Camile- au mjsiaai diplvseatio Saa aoallu- rasare la ffrd.est de Nafre. Ra esa- dad VObaff dz nrlttuva drven f
ta pi earrrlafesfa f
lIsta Sipofuod ad fia o mace dr fib- alfil da apdrara rI tIfa Slealdedi tat aufiassal grrmaa a adrenal al mior. rrrit terre al rooldestsl lela flced et prftecuttraamunnnu Hitler. Or' aldea rasPada eee'tio
ttiitii sfriSSillIrele
thri. CAnd amIfleoul val al marIn CoraMedi far eforbuan dirpeeafe av«rtiasssreal pria paalal le enlia
flete da bombardi eraaua l:mentat ru pentnm s fartb din aso rsgulanaa Mlnaoves eStee eamassdaa)ii echi- Vd dIm urmàlaeal Caro)' lameSt i Sad d sarca, la cAdute Ele aa nilteaf oeralle vkluare nunevur bola
StInta efdtii, i noladouflepalee- daou am ds dovodà do rtákioiaoe"
g

haube steasth &ab-ugece. praanele Aachte Sniruffand st lUPI1. In Oral pst,Iiar de sabmarme, s ssraresc md Lssa)i peSagori Pe bard. Na dad 111cc rosstraafarart. Pefcfama5is adsagà el Isstresga 4e. PresleS ttta
valori ale intentent au notruf M lanciai de Sp venIal el purSed tat hess7 pradeS allele i fa 555lIn d eaoissmr astees. la. O batalle dio-I confio-lo dealungu I 55ti15 germanA este eonsiderotá
aietee. talaI de Obriacale pr cIded. C f dte fi-Sa apri rl ISSIr t mai In toepulul moloc de fad al tounlubui. IS rdspfnaàtfaee de venne impa

::::
O_ nl ama vanas' d' prepiat port bmilaaic esas fessera. IbaS 0005deollleos, ta f mile oud 101v anudan. 's echen) atoas, im StaInS efettsa.
eratic fe erre'
De pe frontul aerian msrife te bfCeleînttalia Ida Ies Este de dal oeisvaaalrt.0 à impieS de Ramtfmoillros, flupelr gevetalulul
Marea Nardalai f IsaedIflIn 'i 1e dtpa l.fdsrepe pr sandaall Ire 555-
crebbi lles Spessia si Aaesrriaa do eifti Mu pr agr.$)ii Ile. caer ploa
faO:bO:i Tràdätor fascist gnererfl, Peel'O'q4
eiepa'ielhe tOr(le pi
sen

wIaFd t Citador). - Camtrnúj bardada de VànotOaee au ebueal dro rod. S'a obsto-al oS l'us p auogefioiia al ofinita fe pedepsit eesiea(ee îsetreagji
gsnocal al gaupadum 9 d aanlafmaa-eupca fIOretti s'di a SubeemlIaf, rOOt. oil loa-Ir mall bagaj, psrtiaaâsad ri Ieri druonut dr toipusr"
meritan muelA l antA fntdrarile de trape fa lodtrrarle.
Anua eeleame.-mcaeeau dal llar. Cal platin 2f de lOcoeIoOive fa ante
tfo-.t.IfPlOtaCelitib =
de Pamlosti Profane
mlosesalOtdrt cm:;
WNDR,di3pouaorl, AgentIn deil elatinlsi pestOns su
peaieaa aleare 155)5 (sI
aloaatrö a, o Il trp
Jin primem armate amonada, rIna-dat 'atenue da mAcfad au Just dia- In ¡ridi Si rIsa f i?5 penIno T
gerenanilor Isitlp.
pOlpiele da Aachen. pdná Liar sama rinse la numb end, egal araImuto.
fda-Au, aMatad rae roulaIt, faa fou- 054e freute ata Jost lAtte In 12 lo- Cârdäia dintreHortysi Hitler d H rrfol to-dlPtdtrm eipti pi POttft'le prIa
PInOT IncarIco amero-ana. cuti. DepartIr mAllare f no-Sazia an
AOi000alr au Invii Putlil de arti- loaf ddrmtmuta. Operaflile ata flot
: filor setlglal'i. Ter.
menul orovizora.
GENIVA, I (Rddfo) Cucelpun- gaririaa hast mobItsale la lupIa
lele, OlItOautrori de Inste. pianote continuate Luniaeut a foin Ilari ata-
da spolIe 1i leSSIno de oasnttpoafle curi dale de ao-lane dt ftp .Mtt. dentad AgOu)ioi TAbS anunil : loissmfal frdl ....... 55 tului a eapirat.
Moo-hp li Mitico au sohinbat IP- pInto-. l'essIt'as'Paeiioeerea
Doua abouti au lost dato ou bombo cUcita' ft ,,SOOtOOi" bntOoatoe, Otro-
ie.oendiara mela. tuata aaupra frei eegin,d fntdñle din cmttt' OuaIs fa
Eaeeea.
tinpartoolf,Hiileoli-r eSpii- Insula Cytera eIiberatidi1j deoieternta4un f.
WNDRA 3 Radon - Rumbar- uprapiare de Arntlann. Atarte ralduri Barato l-s SfiguraI ce Hitler de nut i000ede,ea OS tinglo-a do rub itero» romaiatiinr,
daba do vàoètrr li avalaste de vi- Starte ounoenleate an fort «feo-nata Iealitalaa Ca Isla de earl el S do-la- conduoerte lui Hurt, Su va rupe Id- Roenâstisa tarGue
niloato initIe onotaand tIara' Or fled ed ft entratI treo pitado-a.
flelutrerupt Mapo- oentiarloc terouia_ Avio-ate dr tip ,,TInhue', taOafld
ras ri flaIr tunde l emuesete Us- ojodatl alienta penn ano-ungara. e comandá
- Trupp
I iliaduri.
bntanicà pa ae snfai(ips.ae
de
re Scrutano ounoerttaloite dr trape rl parte din arcado-tAs sudoticelte, an anioesuebibe pal priaaa mesIscalfaue
limpid oupiji. br tavoli au trt
de oernuOualtere Pefteni ata o lattittatr 1)51.
istStalafiilar dio sautoIr tnattuloi oc- arunrat Its ear mot val ou mao-lIli de
tdflttat.
lIbiaS
balo-ate de uf oaf derautu
toll de- a Ileurma p, altari od scai000l. Cu- rituaid ii telleer-
daft as apra,, nor oIoOne le ¡CorsaI
2100 tarte, tIn aproptere te Maas
Luci. prinrmpolrlc atartmn an lost lao.. ta inadlrla Olatdeze.
AVilIsse de vâoâtoure ¿Amato au
t Oropel linilor de trmoj dola Hamm. mitrattat abmeotive feroviara ti a-
Comun catul forfelor t:li r°
1500, la 8 bIS de ondula C relie I
tl ._
00111 15tr
otorsuat deoalre gnu Sull'io-
»Intel aieacíoeit'pitsi,
en tan pIrRg teat, I ai
demoms'atiei, cej
Cieca loll de Fortoer feebur Hua- duttrta.ate dia aproo-ere de steten tt Patrbutil greCi, Cace le-au u-di blau filur dis Odio deupresopca Prtgle- flau prrIgrtlaJt1 cera
re.,, eso-o-ate do edles tOI de avina. Born di Gem,dnms OPtdInnInIA ial
'e deednùtoare . au nat porte
sIesta aiOmtmri.
anlo,ne ,,?dipataders' au
ItSe dial apralaure tie Aachen.
pun- expedi onare aliate mlle lInao omeuoirat cd geosnanib cille Engleri au cäsgruaa cl aunt (e
:au cieCHi de O eaptdunasd, tItad ei rICIfI Cd alle aoedetd efieb 0101 ei Is-
ad reprrailhte in.
treetylecItetieeese1
o parte dn bombe au lost ataaora In oto-ud ttstregst stupIi de Iiaatt LONDRA, 3 (RIduci. - Cfmufiod- Pudele abatte lreeatre dies 551055- d al I omAi g cIltt!il St l'epO 0e sold I Surmaal quvernul destu
b. CarP mtloacr de orbiTe, lt attela epos Macfl, tu laDleginneintopt
eu a. in tao-Il Ortnimeotelor Vi00000e tIr bombardlece Peale ttrtanios
tul dal de cao-leo-ji gIflerai afta) al duj olanda au luaintat mai multe rândso-i esc4jajt.
de bord e ao-aula do- ou za co-jur. rut pento 0035to- tndeptdadnaspere tre- fo-febo aupadifiufare odnafia tea conform Plat
In Oiled dr arcIllo. cdc dit boni- bauamt
-.-- ------'. -- u
nur 0510e MIllel. I Coaltouni ta)i au
Iaolauteria Il taucucllr abato au dra-eh SeraI Oveclmn. Inlet Indlntare fa-
ISolo- lunataoln mglunea dala no-d cutS lnnpolriva mulet rmjntsetfe poter-
de Aachen. upal eOufftteau tlnout nico. Nutnecuaaa ta0000i 000110e II
Eroii räsculafi la Var6 fornsei elaborate
Si propsuse de
Pssrtidul Coma.
Adaosul la comunicatul Sovietic
.
OaOl Worm afavul tutâmpjna S mdi multe boon acta-no au toll
ii

refistentl polIo-tiCS fo-iSa do tate- SIfflas In acefali soplase. laide suo-

ehisoujante patatnice tome aje
predati nemfilor de cätre mist, es ddflhtfra».
etici sir rfstl'rnsU.
moawiA s laIdeur).
sol la oomussioatal savietlo de-
- P. agu-sanan
. i
lees mIenenlitaste, s Is-
In regiuue,a situatI la seat de Hurl- La sudea) de Arriben. bumbaodiere
gen, olaoraatacul samio s tust Iprit. Sleali estoPIlla ou aDo-t puno-e de . crimiiialu! BOR ele' dorhetef 'sella.
alatI
In dioeotla Riga, fe semoalaaak
stlesi,
Aviotia dia servicial hotel dis
mileslieee, Att feet flrtop priaa- t Sodcfsfjo S fi piondul tool's fPrbjif, liar sviodse de vloatuaoe ti
AlItai proie rAub Wiirrs o font dot bonhrdleee de vbclt nacela lut esImi-
In men eno lntcou blmbardilmest im rutcolic loo-clon trneotre
MOSCOVA, 3 (Palor). Apes- o-alci plllfefc ti Of 00155ta lllC
fia plionead asusfit urmgtlarele SaOulaI seo-sa dealt da poopeill,
- atieste a popot'saItsl
rannáeo, (Irrt
nsebalei fea(à
Rea.
tI t I d p t ele
d
kk
l bbs011 d dotino- Clmaadamsutuf oormba dif iO_ Ile loterete egoiute In prarenleli Gera,sataia ¡tille-
tant gm
Rg k
mt
B mbdr d mlfla fata eitil pi
p 1 t d
pien mI d T tI est i M f Id fd uut
IJetflaPia
vare blindato ii iufuriau tupou-
palit aaooadrf intuit 11f aaruui oatArato- des Sofa baltiol a ata- flipob I
ro nrantiilri de
dp
mips
d nc
ri enrIo--
b SI Lp rd nef mo-tao
mealihafe emgeesa Ia sIred-vest
fIst o-b g Il B t psI Ipat
lap rs o-iII
) soa rs I lSOeiiatà »ott' lie
depilas .eautitlra.
fo Morra Baltial mai mable ass dril Va000io In tot timpul toys)- feemunilur
alla mal malte I fnlmaa troops, Ele- germaor. Pria Imitar) dr nicup. Alfa bsmbaedlece de rEsaltos,.
lurohoat. droit ai asaneaeo i it
tel, a devis sI oapitolpae, poodiald Iuptd ou armata polorseal, itS. li re rejal afitehll
alcatel eaOastoeaureo PillS pr tt- bombe olaute fu plis ou tant sou- teerst imtmtslna oblertivetae au In partes i rludestaLuno mbur- percy mitai )l armele las máimlr Pi pas gafe estIle sii
Ienpti, dapu oc lu Idease al se a- fuudatp ou capoc Ile u-5155101 dr adat to-te o oulbreaii abiots fo -
pIlule de lilla Sto-Stati d Spk- o drpiuoarr dc 500f loue d ortOu teso-secca din 5115e l din Olaada, lar germantior. El a poncif odeca de laitiues'igttl, cdt pl
cIcli lot. Pr t ero-onora mfl 100 oaerlr ra StIl hfmbardirce gneIs sibtirhilic leaeuiub Greveomuo her. pe
moor -i. foi MIncio a plepa dis Vurpuvia peSto-a a lreoe Nem*ii I evacueaza ¡5e gTofij ssasgtari.
la Suedent de pasto pe moiSi deeps al Viatslei, pr te-
cadavre ilalsior. Au foot diuloufe nao-jo 000ibitlo dr mine. tote Sostata I ablmllvr IsIdastelule Palaces Gresesroep s legt asseb)ItI riturirul elibeeuf eau de a se in- insulele din Marea IlIad pue trrbsae ej
bI L I t 't I io a on o-sp de n eeclfstle Cased
Iga
el Calas), precIse de lssamta. se cetssfuneir sesean
pa o t tu- li 5d5 gsm tl4drn d I trI t dt II drept aoprevea e 'apre a ¡fIe jfSb Egee
;assea:
L Antd
polls,
d
lRg dl
dl I 0551
Idpt .t
Id) gem s
i
io:stt Iàbflssbder
S

t see
III
°iutm
tO

i poillptortillM
traIts t
ro t
ui
pi
mt tPtI
I
,5
I Pt
t i I
i'ef
rtu'ruolaCimstt
ciioeal cea'de'ls'esfl
de origie.si rtaslto-t
easaglaieerd cee gro.
fil cengeari1 rari IsIS
lsIs
clod al elOiltlge
dt
pele- tIfOlfllle
1np h Il g
g d I

d 50:1
bI Il bed tra rl d d
rie trill
dmblt ou PI md I m I m I d
pl «i
ru- tad
(fr1 O ftvsad I
e-
I lus r pesto-i
r' e u p t totdecelsna
otaflgele meeasritO
dato, Eoleepoa aa te.aalmpe allIaI regima'otallIc Ii a prfcusfat e dm11.
PS laamic peIn fu-al femelle tn fata saldafitae Of dispara in esce, ofmsldamostflui aemotri, malattol
Evseuaera sis eSter gasmaul a lo- LONDRA lao Belgis oele lt T0l
rniIrolirrelaeidPpic5lISa ala- alas allele. 6ERMAgEflp
a spun ,,POZITIA
BAL. ppg a Papitalarr, iIi crIcrI do-1mo) dio bielle
VacIlo-la Ou armole If mamI. Pri alo Slates Egee mntinot. hens)0 npsoiale ooslifft
Is dOla orululai Jolgava fMi- pj DE ACEEA NU SE POATE COMUNICATUL Idba trtde
Erapudrea as faca lsdruaeo.ij pe se- jadeesrea pi eosdosoatal,
5es eel,sS'Ifalilae dc dal
PREVEDEACEIACESE VA IN 0i ajote pa mataf drept al Viotflri. aoivane nom Osad fmI duboolte de bol. .e°d
: :::
nIb liClaS lb arora I la limp pr t llaeseea Ial a spas
m
:
I forfelor cehoslovace d tb S all BEAUFIGHSER In LONtlRA Pe feasabal dr ES) eS S.
tacts lIndi esIda10 caaeeialm
re de foefe eat'ietiee.

.'''
Nf tal platea .,,
mia li f0 drmkio aaapoa 1fr too-il g cl atirm 05 aoraltä tlgodalall LONDRA 3. Rodai b. Ei oo fnoeput opoofta f501 nb) o Iene latean anclo InI ears rxpiiok orialive 5
oa aPmfle ii milraliefrlr lue, Trai Coma- o-00101 roualiceau da100010 f- inIcie
fi tinola, fundoS aloi ea su SiOattll dat de Clmahdumentu] fur- atl000i, ger00000 mlSdamroiful am- Vifsorlfe Stiate, a datai Oatmie dr pr fmntal de
oaregu das la imbunitl- .'o-o-=''----'---'=-------.----___ Eat, Se pre.od erelfa
: -°
mu l D) I SI
u- itrOiddan g ld: esa apeapiflà a unet
gigantire afrasite. efes
ca hpd ee;i se Guvernul finlandez muItumete Va ti. poule, rca dra'isl
fi
, fut bd I 0uo-tlrupe mtecll fart ps, t nl a sesead etnled)-
:
pa), teagilael dr pero-sil dlefe'f tibI fobIe dinprmatà.
M se ll °P tat
Tosreuoul s moi atalat hi nabo dr eeeassas,teer, din
ombgle
e:v:f
ta.
guvernului
- SOvietic tl OosstinOi Ifaintsess
LONDRA Ito Stalls sesssOtn 5 S

5r Id p V k i rout ro HELSINKI, t (Radar) pe baia Fleroola lIa-

g gf S Cores- fmtg do gtivrruul
ll p dosI I mincio g i logas, lorfrle aiiale
gee,Io-al. Ef geap de ea) o-muela o- :f0g.tas i- ml..
g t es TASS t
I H ko U Inaioi ct'eo dIal fiâsadnnr la ItO tse da
)l mm5d ls:: tt . o- c laplm 0000iilulanhlleàvlt turnad alit Soest ara1 fßuiogoaf.
C I nl la
et Tt d
t
Comunicatul militar bulgar : pr'ileju) reirata Speere i fn lrin
b
lidi
:
oIl lust ll
eo;md i Altos
l.lIisIlRA Dies Cal eooeaaln ii ei
Sudo) GrOO4ei pled ta
miei
I I
f

pl
Plu à 05 ou toot daeamrn-
mlsp
se

m I se mà C po II g oss
5111
attiltrpbat rate mte I aooaatl
:
1

t SOFIA,
tgl hs - (thadoof.
nolesaateaag stahl asliijiate dc ae-
E k lt rs
brelans
Agess)sf
finlandoa I I ei
as erg I
ou
fu- tas
fictif ta 29 tiooiinti li de sund
SeetaSatitel d roes
mallamire
eOISOlfJ Caduti sOStaI I
Oueifal de germani ill
015es poelkasltil nel Pl.
b ik dm assIt I pl f
PI I «f om mit petrmb «e suetti i t Opto 'o- ttil Mcmiii fag in dehnt tn-
n
f) t
d
d lt T
au t à Geomiall
sehen di i
TOStaI
d

est t
d 2 cep t
mt pe
ttcr
bot
leur
omim i tea
dà speer sassI. S5 esile
fI a debseo ae.o)if It Pt
d tesO dd entiald i d
Comunicatul forte!or l°°° ata Sp ti 1 rubor p 1aug tIces mal pce, LONDRA11100ff Ceet
lasS p
pp I m m dl l 71 e1 iro es A I
Stat Soliaeeasoallel
de sprijin samIo. P tinte' Sa atap mattsr ib rd d B se p f t I
jugoslave de ebbe G ru I ft I d osI suso t S In t eleseenir dia fcrIese'
dat prilsorpoil doce gartliauasa atuseo kilusee arl.00áoeeli bees)) dia Paidltoo, ilaflolout. mh prebisnea
cambIalI afolelio. raer deeafle Oft- uitätdor Soaatre, f
'if armut
dr naliritudinea si fimpatia moni- tirais0, Karl Enbeil fao I Taste bulgare 111pta !A
archal paaot de Ipoilifi german Ial RIas de Ovins 000idestaIA. Sel -cebagS pp pii aitilaia taute
ircboit 00 sr na1lona1a lud de faeeSovtetie
sept 1ml mal Ins- de sub romladd mere'
tt lt hl«0ea 5ig
le ea
lasts lTIeelb
I t
:
LONDRA
S
ll
l
)
C
rn a r ti ,, ' e si i i tslolai Ta)hakin. COI
tes') eegco)i i tiOtitO plI
podespsso iu lnehisOso-
L is:lefe :: d i
despre luptele Ceutrali papila SI
de aooesoe m epgroaapre pueltajlc
lar t di) g i d t
mutilas si lmplrluei tsoldatiio o- .aee
.1)
sill n
I
smf ti) i
K
Infistate of IfSt eeueifse d cuss)''
sal d eeoC t
md
f nf t' ft's t)
f
li
TAI,LIN a Atador).
.
dl
t
bd

-
t'eeeaoo,,. i raer tlicdsar treo er roaeaieairrlànd
dela Riga
eso afli lo 75 hm de 55'
Bulgueje).
u
LONDRA Foelsto Moronstolai Till'
Vlato-tau )n000jitoat pe ilamir dspslleae if Geessraola.1LUPTA, d' Irre)' la ''frl's .0-Seto aclivi- ga à pa as feoat de 40 km llog.- I I rol I IZVESTIA i re
tnt de nssee«fionl .15051)5 cl f 051'
Ad I er t m I l'le esul Ni1,
l'a uliard I re la IOdle Germania SIIVIETII'l GR.o-HEnc MAR- tale de poirote, nc iutce Slatisa ei Virovlloa masretg Isslmalle domersle 15r devin dis pe io s'e IllI) enldrnle lONDRA' Otesuipsaoriaei'impu-
I

saUretr al ta desucAse Doua SUL LOB PENTRU A PENI IN A-

RITORUI, FRATII,oR LOK, APRO-
"f eStiril de Stntmits, inemioot Dutrsulla. trapela ttgguelul'o ' eaassee. RIga Trape de seaia. pr «u- re misará oeneare Idem de
s- RISI leivu Ileipi Sicafriod.
li d h t «f IfnI PIIND ASEFEL PRIA ELERARhl
O dot acalle local. roes o Imt apropie de Renio ei poetol Zero stat, de o-SII) iStapI ellIrlile bi. F,ensre erlen dr oäseâet a tseloor.. prrefm «f Isamhnrdf e..
seleilo Au fmi dIeto-ini. Often Is- OR.e.nf'l,Ue i7 d e) lIssa, m garfe I.e lIsce le i. data inlerguiui lerilarill geS.
RIGA t I t t b mIr t d I ea la II lt rod f
le 000bpjree de gare P orfinererool'I. I t I u. afose holA 00 iafea
srotrrif)rrolil asCiI rrte al Sital ecemnou 'cdl hi ne'
www.dacoromanica.ro
nsprimeriiie ,,CURIEFiUL", Str. Belocde.p No, 6.
- B.acurejj
maipasecelill,