16 Nr.4 (22), 2000 - Sumedru, Brumarù, Andreu.

BANA ARMÂNEASCÂ
Adzâ, Hellas, Helladha (Gârtsia) easti
ISTORIA A MACHIDUNIILJEI ANTICÂ numa a unui cratù, tutù ashi cum easti
CAPITOLU -V - a caritsi altu. Tu antichitati, ama,
5. - VITSINJLJI A MACHIDUNIILJEI - Gârtsia nu fu canâoarâ unù cratù ca tu
-II- GÂRTSIA dzua di adzâ, cu unâ capitalâ, cu sinuri
(Continuari ditu numirlu tricutu) 1200 n.a H. nãvãlirã Dorieanjlji, cari ghini mãrdziniti, cu unù guvernu
Gârtsia s-aflâ ashtirnutâ tu partea di acâtsarâ chendrâ tu Tesalii shi ma chentralù etc. Gârtsia nu eara nitsi
Not a Hanimusiljei Balcanicâ, la Notlu multu tu Peloponez, avinândalui barim unâ federatsii di provincii
ali unâ linii cari s-dutsi di la golfulù Ionieanjlji. autonomi, cu câpii adunati tru unù
Volos pânâ la golfulù Ambracia. Ionieanjlji avea s-gioacâ unù rol sutsatâ chentralâ, cari s-ljea apofasi tu
La aestu locù continental s-adavgâ importantu la nãintarea a civilizatsiiljei unâ maxus problemâ di sinferù
nisiili dit Amarea Adriaticâ (Corfu, – multu nãintatâ dit punctu di videari gheneralù. Tu antichitati, dicara, nu fu
Cefalonia, Iaca, Zante), di la Notlu a tehnic – a etâljei a brundzului dit anjlji tsiva cari sâ s-facâ dhyeafuraua, tsiva
Peleponezlui (Creta) shi dit Amarea 1400-1200 n.a H., civilizatsii cari di cari Elinji s-poatâ s-dzâcâ “cratlu a
Egee (Sporadili, Cicladili, Rodos). poartâ numa di “Micenianâ” shi cari nostu”. Ti elji, Hellas eara ma nâinti di
Ciuplicheaua a Gârtsiiljei sh-avea protili chentri tu Peloponez tuti unâ abstractsii, cum easti
Tu ahurhita a doilui mileniumù n.a H. (partea di Not a Gârtsiiljei continentalâ), “crishtinâtatea” icâ “lumea arabâ” ti
ciuplichei (populatsii), tsi zbura unâ la Micene, Argos shi Pilos. tora -, câtse vecljilj Grets nu furâ
limbâ cari tora easti luyursitâ Distsifrarea sh-yivâsirea di psânù canâoarâ units, dit punctu di videari
“protogreaca”, spitrumsirâ ti prota oarâ chiro a nyrâpseariljei a lor silabicâ – tsi pulitic icâ a loclui. Tu maxus catandisi,
tu peninsula greacâ. Aeshtsâ nãi yinits poartâ numa di nyrâpseari liniarâ B – Hellas ncurpiljea unâ nai mari, ncurpi-
– cari alâncirâ tu Gârtsii vahi dianvârliga apudhixi câ eara unâ bicimi timpurii a ljindalui mardzinea ali Amarea Lai câtâ
a anlui 2000 n.a H. (ashi cum aspuni limbâljei gârtseascâ. Datâ, nãili di coastâ ali Asia Njicâ, nisiili
shi M.J.Finley) – tsânea di atseali Cãtrã 1200 n.a H., civilizatsia egeeani, Gârtsia, Notlu ali Italii shi nai
ciuplichei cunuscuti sum numa di micenianâ s-bitiseashti dinâoarâ tsi furâ ma mari parti dit Sicilia, continuândalui
Indo-europeanji. Aeshtsa anchisirâ surpati palatili nvârtushati dit multi câtâ Datâ pi mãrdzinjli ali Amarea
dit naea a stepâljei ali Arusia dit Not, pãrtsã a Gârtsiiljei. Dupâ aesti, vini un Mediteranâ pânâ la Cirene tu Libia shi
icâ vahi ma dit Apiritâ sum bicimea chiro (ca di 400 di anji) di cari s- pânâ la Marsilia shi la ndauâ locuri di
(forma) a unui bair di migratsii, tu cunoascu multu psâni lucri. Ama nâpoi pi coasta spaniolâ.
câljiuri cãtrã Datâ cari, tricândalui prit s-cunoashti câ tu aestu chiro avu loc Zboarâli Gârtsia shi Elladha nu avea
Balcanù, dipusirâ tu Gârtsia di adzâ. unâ ribilipsiri tehnologhicâ mari shi vârâ achicâseari puliticâ mea zuyrâpsea
Aeshtsa furâ s-pari, Ionieanjlji. maxus alâncirea a herlui shi s-amintâ ti atselji veclji unâ chinotitâ semi-
Ciuplicheili pre-elinitsi di a loclui – a sutsata greacâ. natsionalâ, semi-culturalâ, a curi
curi Gretslji lâ deadirâ numa di Pelasgi Numa a Gretsloru haracteri di thimeljiu thimiljiusea
– furâ anichisiti di Ionieanj sh-dupâ cari Pri limba a lorù, Gretslji nu sh- civilizatsia greacâ (elenâ).Aestâ
lâ si ncljinarâ. Ionieanjlji adusirâ tu aspusirâ canâoarâ Grets – numa a loru civilizatsii elenicâ s-arâspândi, dinâoarâ
Gârtsii calu shi aroata a ularlui (di multu yini di la numa a Grailorù, unù njicù cu ahurhirea a colonidzariljei dit eta a
chiro cunuscutâ tu Creta sh-tu Asia trib dit Epir, aproapea chirutù tu VII-a shi a VI-a, pi tutâ arãlâchea ma
Njicâ).Dinâoarâ cu Ionianjlji alâncescu ahurhita a chirolui istoricù. nsusù adusâ aminti, câtse aestâ
ca dealihea tsitãtsli nvârtushati shi Di la aestâ numâ Romanjlji lâ-dzâsirâ civilizatsii greacâ (elenicâ) criscu shi-
altari. Ionieanjlji loarâ tutâ Gârtsia cum Graecus (Grecù) shi Graecia (Gârtsia). nfluri mardzinea di amari shi nu
shi Peleponezlu; dupâ cari, sum apitru- Tu eta micenianâ, elji eara cunuscuts nâuntrulù a continentului. Mãrli chentri
sirea a altorù nãvãlitori – Aheilji -, sum numa di “Aheieanji”. pot ta s-hibâ misurati, pi-aradhâ, fârâ
tricurâ sh-pi nisiili a Amariljei Egee cum Ahurhindalui dit eta VIII Gretslji ta s-intrãmù ma ahândosù di 30–40 di
sh-pi coasta dit Datâ a Asiiljei Njicâ, iu insush sh-aspunea Hellenus (Elen) shi km.di la amari câtâ nâuntru”
va s-gioacâ un rolu icunomic shi cul- s-luyursea câ suntu clirunomlji a unui (M.J.Finley, Vecljilj Grets, ed.1974,
tural multu importantu di-a lungului a maxus Hellen, hiljlu al Deucalion. pag.24). Tutù tsi s-afla didindi di aesti
ântreagâljei isturii a civilizatsiiljei Aestu Deucalion vreai (ar fi) dumnitâ locuri eara luyursitù mardzinâ, locuri
gârtseascâ. Dinâoarâ cu vinirea a tu un chiro leghendarù shi vreai avutâ buni ti amintarea a hranâljei, a
Aheiloru Elladha u arupsi cu tricutlu a ca hilji: Doros, strãaushlu a metalilorù shi a sclayilorù, buni ti
ljei, aspun G. Gloty shi C. Blegen, iara Dorieanjloru, Eol, stâaushlu a anâpâdiri shi prãdari, icâ ta s-vindâ lu-
alâncearea ali unâ dâmarâ vârtoasâ sh- Eolianjlorù, shi Xuttos. Dit hilji alushtui cri di mãsturilji di la Grets, ama nu ta
mintimenâ dusirâ la ânflurirea a cultu- dit soni, Ion shi Aheu, s-tragù Ionieanjlji s-hibâ locuri iu sâ sta elji, tu misura tu
râljei tu peninsulâ. Cu chirolu Aheilji shi Aheilji. cari ashi tsiva s-putea ta sâ s-facâ.
fuâ asimilats di ciuplicheili di a Tu chirolu atsilor 400 di anji tsi fu Tuts aeshtsâ Grets arâspândits pisti
loclui.(Gârtsia anticâ, V.V. Struve shi D.P. namisa di anjlji 1200-800 n.a H., icâ tutù avea sumenjea câ tsânù di unâ
Kallistov, padz.15). Dupâ nãvãlirea a vahi chiola tu bitisita a lui, numa di
culturâ unicâ ; sâ shtea câ suntu di unâ
Aheilorù (cãtrã 1600 n.a H.) nãvãlirâ hellen fu alâxitâ, iara Hellas agiumsi mileti sh-di unâ limbâ, cu altari a Zeilorù
sh-triburli a Eolilorù; iara cãtrã anlu numa ti tuts Gretslji deadunù. shi a niscântorù tsirimonji comuni, cu
 BANA ARMÂNEASCÂ
adets tsi sh-undzea unâ cu alantâ” ashi
cumù aspunea Herodot (VIII, 144).
Limba a Gretsloru
Limba a lorù, ca paradigmâ, putea sâ s-
aleagâ di la unù dialectu la altu icâ di la
unù locù la altu, ama unù Grecù di iutsido
eara achicâsitù tu altâ parti. Tuts ufilisea
idyiulù alfabetù, apufâsitù shi aprucheatù
pi la anlu 800 n.a H. dupâ unâ sufii
fenicianâ ma timpurii, unù sistemù tu cari
cafi unù semnu pãrãstisea (reprezenta) nai
ma aplo sonuri dit limbâ shi nu silabi, unâ
scriari ahoryea di atsea liniarâ B– shi multu
anotirâ (superioarã) ca hãlati di lucru.
Gretslji, tu atselù chiro, ncurpiljea tu
pareia a “Varvarlorù” tuts atselji a curi
limbâ maternâ nu eara greaca shi a curi
zburâri eara di niachicâseari ti elji shi
asuna di canda aspunea totna “Var-var-
var”. Varvarlji eara ti Grets nu mash ti
niachicâseari – mea eara – multsâ Grets
avea agiumtâ s-u pistipseascâ aesta –
multu aptsâ, di nghiosu (inferiori) prit
naturâ; Arãlâchea gârtseascâ
Dit tutâ arãlâchea a Gârtsiiljei, muntili
acâtsa 80%. Aestu lucru cumù shi unâ
climâ ascurâ cu vimturi vârtoasi shi marea
uscâciuni fâtsea ca grânili s-hibâ criscuti
psânù shi singurli planti tsi li adutsea
amintaticù eara ayinjea shi masinli. Dit
furnjia a locurlorù oarfâni nu s-putea ta
sâ s-creascâ dicâtù cãparli shi oili.
Ama di Gârtsia shi isturia a Gretslorù
easti unâ multu mari viviloyrafii shi nu
lipseashti s-aspunem aoatsi ma multu di
ahâtù.…
Tacu BABALI
Toamna, anda pâdurli s-anvescu tu-
aroshù sh-tu galbinù, anda s-adunâ ayinjli
shi s-adarâ yinlu, anda Armânjli di vârâ
oarâ dipunea la irnaticù cu oili, tu-aestu
chiro anda aushlji ahurhescu s-aspunâ
pirmiti, tinirlji di la O.T.A.R. di
Constantsa s-minduirâ s-andreagâ un
spectacol Tulcea, câsâbãlu iu suntu nica
multsâ Armânj.
Vineri, 20-li di Sumedru 2000, la Casa
di Culturâ di Tulcea s-adunarâ Armânjlji
la spectacolul “Dor di Armânami”. Nu
furâ multsâ atselji cari vinirâ ama furâ
multu hârsits di tsi vidzurâ: tiniri armânj
azburândalui armâneashti safi, ficiurits tsi
aspunea puizii, cânta shi giuca, tiniri poeti
tsi anyrâpsescu tu grailu di dada, ficiori
armânj tsi cântâ cântitsi vecli, anvitsati
di la strâpâpânji.
Spectacolul fu prezentat di Mariana
Caceandoni shi George Pasha, doi tiniri
cu vreari mari ti Armânami.
Nr.4 (22), 2000- Sumedru, Brumarù, Andreu.
ANDAMUSI ARMANEASCA TU CASABALU TULCEA
Prota fu câlisit pi scenâ inspectorlu Bara,
cari dzâsi ndoauâ zboarâ ti tsânearea a
limbâljei armâneascâ sh-ti bâgarea a ljei tu
sculiili di Constantsa sh-Tulcea. Pareili
“Mushata Armânâ” di Mihail Kogãlniceanu
shi di Cogealac loarâ multâ hari tu aestu
spectacol.
Silvia Bafanã, studentâ tu protlu an la
A.S.E. Constantsa, cu boatsea a ljei di
chipuriciù, cântã doauâ cântitsi multu
musheati.
Poetili Mihaela Shutsu, Ani Cãshiricã shi
Aura Pasha aspusirâ poezii di vreari, di
sifdai, anyrâpsiti tu sihãts di sicleti.
Goran Pushuticlu dit Machidunii, vinit tu
România ta s-anveatsâ facultatea, dzâsi
ndoauâ zboarâ shi aspusi unâ poezii di Dina
Cuvata. Ficiorii di la pareia Athos cântarâ
multu âmsheatù cântitsi ausheshtsâ, ama
shi alti, cama noauâ. Dip tu soni oaspitslji
li-aprucheara cu haraua numirli di revista
"Bana Armaneasca", dati hari di editorlu,
D-ul Dumitru Piceava, vinit di Bucureshti.
Nai ma multâ hari loarâ pareili di ficiurits.
Anda intrarâ ficiorlji shi featili,
cumândâsits di W.Wisoshenschi, cu furca
shi cairlu di lânâ, cu cicrica, cu cârlidzli
cu cari ampiltea pârpodz di lânâ shi-
alâcsits tu hrisusitili stranji armâneshtsâ,
anda s-arâdâpsirâ ca tu nâ searâ di iarnâ
ningâ foc, tuts deadun, ca tu unâ mari
fumealji, a tutulor lâ deadirâ lâcrânjli: lã-
crânj di harau, lacrânj di dor ti Armânami.
Idyiul lucru fu sh-atumtsea anda ishirâ
pi scenâ ficiuritslji di la Cogealac,
cumândâsits di Ani Cãshericã shi Mihai
Joitsa. Aestâ parei, cu numa “Armânj di
vâr’ chiro”, sh-adutsi dealihea cu Armânjii
di vârâoarâ, ti atsea elji
azburãscu safi armâ-
neashti, shtiu cântitsi
multu vecli armâne-
shtsâ shi aspun nai ma
âmsheatili poezii
angrâpsiti di armânji.
Doauli dãscãlitsi tsi
cumândâsescu
aeshtsâ ficiurits ca
tsiva dadi, dzuâ di
dzuâ l-aspun alishtor fidãnj Pareia di
câ lipseashti s-azburascâ
grailu pârintescu shi s-tsânâ ndzeanâ
hlambura armâneascâ.
Silvia Bafanã, unâ tinirâ featâ armânâ di
Constantsa, vini cu mari mirachi la aestâ
andamusi armâneascâ. Durusitâ cu hari di
la Dumnidzã, Silvia Bafanã ari unâ boatsi
di malamâ shi cântã, ti Armânjlji di Tulcea.
Cu multâ harauâ fu ascultat profesorlu
Constantin Grasu, cari easti un alumtâtor
17
ti fara sh-ti limba armâneascâ shi,
peanarga, peanarga, ahurhirâ s-
veadâ lucârli ti cari s-alumtâ : di
anlu tsi tricu, la Colegiile
Universitare dit Universitatea
“OVIDIUS”, iu tinjisitlu profesor
easti decan, ahurhi anvitsarea a
limbâljei armâneascâ ca unâ limbâ
xeanâ. Easti un lucru ti alâvdari
shi tuts Armânjii lipseashti s-ljea
minti di la aestu om mari, cari shi-
alâsã prufisia di dascãl di
matematicã ti alumta lui ti-
Armânami.
Cântitsli cântati di ficiorlii di la
pareia “Athos” (Zisa Dimciu,
Halciu Pucerea, Coli Goshu,
Dumi Economu) mutarâ
spectatorii în cicioari. Aestâ parei
cântâ cu vreari iholu armânescu
shi veaglji cu pisti folclorlu a
nostru. Tut elji cântarâ cu multâ
harauâ shi la serata armâneascâ
di la restaurantul Delta, iu oaminjii
di la spectacol vinirâ ta s-
azburascâ, s-cunoascâ ma ghini
shi s-hârseascâ deadun cu
Armânjlji di ndoauâ sihãts
“armâneshtsâ”.
Aestâ andamusi fu andreaptâ cu
multu pidimo di tinerlji di la
O.T.A.R., cari, multsâ dit ljei,
suntu studentsâ sh-nu para au
puteari materialâ. Elji furâ agiutats
di oaminji cu vreari ti Armânami
: Steriu Culu, Hristu Caraman,
Chiratsa Boruna, Gh.Petsu,
Narcis Stere. Lipseashti s-lâ
ficiurits di Cogealac
haristusim dit suflit shi s-lâ
aspunem câ lj-ashtiptãm daima tu
mesi di noi.
Minduiescu câ aestâ dzuâ va
s-hibâ ti niagârshari ti Armânjlji
di Tulcea shi, cu agiutorlu al
Dumnidzã, O.T.A.R. va s-
organizeadzâ shi-alti ahtãri
andamusi.
Aura PASHA
18 Nr.4 (22), 2000 - Sumedru, Brumarù, Andreu.
P A D Z I N A
CÂNTITSI DI CULINDI
LA ARMÂNJI
Adetea a culindariljei tu noaptea a
Cârciunlui, la Armânji, easti ghini
zuyrâpsitâ di Pericle Papahagi tu arara
carti “ Dit literatura popularâ a
Armânjlorù”, Bucureshti, 1903, padz.
700-721. Dit aesti dãmù ma nghiosu
unâ parti dit aestâ adeti. Adetea poartâ
numa di Colinda. Tu noaptea di aprindu
Cârciunù ficiorlji culindari, di cara s-
adunâ acasâ la unù di elji shi s-adarâ
sots, cu unù trastu sh-cu unâ ciumagâ
(tsi poartâ numa di colindâ icâ
stupaganâ) tu mânâ s-ducù Colinda.
Stupagana, cari easti ufilisitâ mash tu
seara di Cârciunù, ari totna unâ crutsi
pi ea. Ânchisearea s-fatsi dupâ njedzlu
a noaptiljei, cându para-oara - sâhatea
atsea araua -, nu mata ari puteari.
Niscântsâ di elj, nâinti di nchiseari,
anvârligheadzâ noaptea icâ ashteaptâ
ninga focù.
Anda agiungu la casili a oaminjlorù
dzâcù: “Hristolu s-featsi! La cari lâ si
apândâseaashti: S-vâ-algheascâ fatsa!.
La tuti casili culindarlji suntu ghini
dixits shi cu harauâ lâ si durusescu
dhoari: culats (tsi s-facu cu apâ ni-
ahurhitâ sh-tsi suntu frimtats di muljeri
curati), fructi etc- câtse easti pistea câ
atselji cari dixescu shi pâltescu
culindarlji va s-aibâ cupiili apârati di itsi
arãu, di cãtrã Hristolu.
Culindarlji arucâ mpadi nãutù sh-
deapoaia lu-adunâ shi zghearâ ca njelji.
Hristolu, avdzândalui aesti zghileri, sh-
adutsi aminti di oaia cari lu-anvâli cu
lâna a ljei, ta s-lu-ascapâ di Uvrei. Ti
atsea vluiseashti oili atsilui omù.
variantâ 3
Colindi
melindi,
tsitsi caca,
dã-nji maie culaca,
5 câ va tsâ acatsù vaca,
vaca cu yitsãlu,
câ s-featsi Hristolu.
Tu pâhnia a boilorù
Trã yinatea a Uvreilorù,
10 trâ-anù multsâ
sh-di vârâoarâ!
Varianta 4
Colindi, melindi,
BANA ARMÂNEASCÂ
A F I C I U R I T S L O R U
dã-nji culaclu, tetã,
yia, hara, calimera (bunâ dzua),
5 brùumù dupu ushi.
(Aminciu, <Metsovo> Epir.)
Varianta 5
Colindi,
Melindi,
Saravagudina,
Dã-nji culaclu, tetã,
5 brùumù dupu ushi.
(Magarova)
Notâ: - Sarava-gudina suntu zboarâ
vâryâreshtsâ – sarava (mplinù) godina
(anù). Armânjlji di Magarova, cum shi
atselji dit Machidunii, a câ shtiu
vâryâreashti, nu acâchisescu noima a
zborlui Saravagudina.
Varianta 6.
Culindi, culindiii!
Câ s-featsi Hristolu,
Tu pâhnia a boilorù,
Di frica a Uvreilorù,
5 mula l-dizvilea,
boulu lu-anvâlea.
(Vlaho-Clisura, Machidunii.)
Notâ: - Di cara s-amintã Hristolu shi
aflarâ Uvreilji di aesta, anchisirâ, dupâ
pistea popularâ, ta s-caftâ prit tuti
ascumtishurli ta s-lu aflâ shi s-lu vatâmâ.
Dit aestâ itii el fu tu ananghea sâ s-
ascundâ, anda Uvreilji câfta tu ahurea iu
s-amintã Nchiuluitorlu, unlu dupu-
alantu, sum coada-a mulâljei, a caprâljei,
a boului, a oailjei. Capra nu vru ta s-lu
ascundâ, mea ayonjea sh-mutã coada
nsusù, dit cari itii fu blâstimatâ s-u
poartâ totna nsusù; Tutù ashi adrã shi
mula, dit cari furnjii Hristolu u blâstimã
s-nu amintâ canâoarâ. Boulu ama lu
ascumsi. Tutù ashi shi oaea, cari fu
vluyisitâ di Hristolu.
Varianta 7
Culinda,
melinda,
tsi va mâcù astarâ,
pâni di sicarâ,
5 curcubetâ heartâ,
Dumnidzãù s-nâ ljeartâ.
(Avdela, Epir)
Varianta 14
Colinda,
Melinda,
dã-nji, maie, culaclu,
câ si-aflã Hristolu,
5 Hristolu si pâtidzã,
la Dumnidzãù si-alinâ,
crishtinjlji s-hârsescu,
dratslji plâscânescu.
(Cutsufleani, Epir)
AGIOCURI FICIURESHTSA
Tsi lingurâ dai la numtâ?
Aestu agiocù s-fatsi namisa di doi
ficiurits: unlu di elji lu-acatsâ pi un altu
di ureaclji sh-lu-ntreabâ:
Tsi lingurâ dai la numtâ?
Macâ ficiuriclu antribat aspuni “mari”,
alantu lji-u shutsâ, dzâcândalui:
Stai s-u fâtsem ma njicâ;
macâ aspuni “njicâ”, alantu lji-u
shutsâ, dzâcândalui:
Stai s-u fâtsem ma mari;
shi macâ aspuni:
Tsi lingurâ va lipseascâ,
lu alasâ arihati,shi tu
arada-a lui lu-acatsâ pi alantu di ureaclji,
diftursindalui idyiul lucru.
La Armânjlji di Meglenia agioclu s-fatsi
ashi: Cu tsi s-la dap (adapâ) magaru
(yumarlu) la numtâ?
Un ficiorù l-tradzi di ureaclji shi-lji
dzâtsi: - Cu tsi s-la dap magaru la
numtâ?
Atselj tsi nu shtiu âlj spun:
Cu apu caldâ,
Shi atumtsea-lu tradzi di ureaclji pânâ
dzâtsi: cu apu ratsi.
La Ohrida s-fatsi ashi:
Un ficiuricù lu-acatsâ pi un altu di
ureaclji shi dzâtsi:
-Tsi apâ âlji deadishi a yumarlui?
-Aratsi,
-Nji-ul arâtsish yumarlu
Sh-lu tradzi di ureaclji. Ficiorlu trasù
di ureaclji ayonjea u alâxeashti shi
dzâtsi:caldâ, pistipsindalui câ ascapâ.
Ama alantu âlu tradzi di ureaclji shi-lji
dzâtsi: Nji-ul upârishi yumarlu.
Tut ashi s-fatsi shi Samarina, Epir.
Padzinâ ndreaptâ di: D:S:P.
 BANA ARMÂNEASCÂ Nr.4 (22), 2000- Sumedru, Brumarù, Andreu.
DI LA AYIU NICOLA LA PAPÙ CÂRCIUNÙ
Ay i ù unâ bâstuni shi câciulâ.
Tu jurnalu “România liberã”, 25-li
Nicola
fu un ù Andreu 1998, C.Terenche), aflãmù câ
o m ù imaghinea al Santa Claus, cum âlji si
mulac ù spuni al Pap Cârciunù, fu adratâ di
shi imirù americanlu Thomas Nast tu anlu 1862,
sh-tsi tu chirolu a Polimlui Tsivil. El lu adrâ
sh-tricu Pap Cârciunù cu barba albâ shi-
u n â nviscutù cu unâ stulidhâ aroshi,
purtândalui tu pâltãri unù sacù mplinù
b a n â
sâmtâ di dhoarâ. Di zârtsinâ ghirmanâ, Nast,
atselù tsi lu-adrã “Santa Claus”, lu
huzmiti-
zuyrâpsi Papù Cârciunù avândalui tu
psândalui
a l minti imaghini dit ficiurilji, adusi di
Dumni- didindi di Oceanù, dit unù folclorù shi
d z ã . adets ivrupeani. Thomas Nast easti shi
Tutunâoarâ el vru tutù ashi di multu adzâ luyursitù nai ma axili masturù di
sh-oaminjlji. Trâ atsea elù ampârtsâ tutâ imaghinji ligati di isturia ali Amirichii.
avearea a lui a oaminjlorù oarfânji. Tut elù adrã shi yumarlu, simbolu a
Ayiù Nicola armasi oaspili a ficiu- Partidlui Democratù, shi elefandulù,
ritslorù froninji sh-pistimenji shi-a curi simbolu a Partidlui Republicanù, ama
lâ mparti dhoari. ma aleptu fu Santa Claus, a curi numâ
Nchisindalui di la Ayiù Nicola, tu eta yini di la Ayiu Nicola (Nicoilaus, tu
tsi tricu, s-amintã harishlu aushù, Papù ghirmanâ) patronlu a ficiuritslorù shi a
Cârciunù, atselù cari adutsi dhoarâ ti oarfânjlorù. Personagilu adratù di Nast
froninjlji ficiurits njits sh-mãri. avea arâzgâ tu Renania ghirmanâ, iu
Di la crishtinipsearea a lui, populu urdina un pirmisù di unù aushù, Pelze
Nicol, cari adutsea bumboani shi
armânescu yiurtiseashti cafi an ù
Amintarea a Domnului tu dzâlili di 25- dultsinji a ficiuritslorù froninji shi
cumãts di cârbunji atsilorù tsi nu eara
27-li di Andreu. Aestâ yiurtii poartâ
froninji. Cu chirolu, aushlu al Nast
numa di Cârciun ù. Amintarea a
Domnului (Gheniseos tu Hristi, agiundzi s-ducâ dhoarâ di la unâ casâ
Christu-ghena) easti unâ cu Amintarea la alta, sâ sta di zborù cu cafi un ficiorù.
a Hiljlui (al Dumnidzã) Hristolu. Totna cu sumarâslu pi fatsâ, Aushlu
Tu revista a noastâ “ Bana agiumsi oaspitli ashtiptatù di tuts tu
Armâneascâ” nr4/
5, 1996, dâdeamù
unâ informatsii
ligatâ di imaghi-
nea al Pap Câr-
ciunù - atselù
aushù cu perlu
neali shi barba
albâ -, câ eara
adratâ tu anlu
1822 di profesor-
lu americanù di
teoloyii Clement
Clark Moore, di
New-York, cari
adrã unù poemù ti
tuts ficiuritslji shi alâxi ti prota oarâ noaptea di Cârciunù, purtatù di sancâ
imaghinea al Ayiu Nicola. Tu naua traptâ di renji adushi dit Njeadzânoaptea
imaghini Ayiu Nicola nu mata dipârtatâ.
alânceashti cu prosuplu a lui ascurù, Tachi Culerda
niarmâtusitù cu stulidhâ mea mash cu
19
AMINTAREA A
DOMNULUI
ICÂ
CÂRCIUNLU
Namisa di yiurtiili a Bisearicâljei
crishtinâ, ca mistiryiu shi ahurhitâ di
nchiuluiri, easti shi Cârciunlu icâ
Amintarea dupâ trupù a Hiljlui al
Dumnidzã, Nchiuluitorlu Hristolu.
Cârciunlu easti yiurtisitù di crishtinji
tu dzua di 25-li di Andreu, dupâ
calindarlu nãu iara tu 7-li di Yinarù,
dupâ atselù vecljiu. Aestâ dzuâ ari mari
simasii ti furnjia câ atumtsea s-amintã
Hristolu dit Virghira Stâ-Maria tu
pishtireaua atsea oarfânâ dit câsâbãlu
Betleem.
Cârciunlu easti dzua cându vini Hiljlu
al Dumnidzã pisti locù ta sâ-lji
dumnidzascâ oaminjlji shi sâ-lji ascapâ
dit ntuneariclu a nipistiljei shi s-lji-
analtsâ diznou la tinjia atsea di prota
cari u-avea protslji oaminji.
Hâbarea atsea mari di amintarea al
Mesia s-arâspândi multu ayonjea prit
tutâ amirãriljea. Avdzândalui di aestâ
thâmâsitâ amintari amirãlu Irod, s-
cutrimburã sh-deadi dimândari ca tuts
natslji dit tutâ amirãriljea s-hibâ
vâtâmats. Avdzândalui tsi ndreadzi
Irod, Dumnidzã pitricu anghiljlu a lui,
cari s-alânci al Iosif tu yisù shi-lji
dzâtsi: “ Scoalâ-ti, ljea Njiclu sh-
mama a Lui shi fudz tu Eghiptu shi
s-shedz aclotsi pânâ va tsâ spunù,
câtse Irod va s-caftâ Njiclu ta s-lu
vatâmâ”. (Matei2,13). Mayilji, cari
avea vinitâ sâ si-ncljinâ a Njiclui,
hiindalui cumândusits di unâ steauâ,
s-turnarâ pi unâ altâ cali iara steaua
cari-lji cumândusea chiru.
Cari fu furnjia ti cari dipusi Dumnidzã
la oaminji? Apandisea u deadi Ayea-
Yrama cari aspuni câ furnjia ti cari
Nchiluitorlu dipusi tu lumi fu sivdaia
nimãrdzinitâ al Dumnidzã: “Câ ashi u
vru Dumnidzã lumea, câ Hiljlu a Lui,
Atselù Unlu-Amintatù Lu deadi, ca tutù
atsel tsi pistipseashti tu Elù s-nu
chearâ, mea s-aibâ banâ
niacumtinatâ”. Dit aestâ nigritâ vreari
Hristolu s-amintã tu pishtireaua dit
Virghira Stâ-Maria ca Njicù, creashti
20 Nr.4 (22), 2000 - Sumedru, Brumarù, Andreu. BANA ARMÂNEASCÂ
Lui Mirãchi, shi la aestâ sãrbãtoari s-cântâ cântitsi
prit pidhipsirli di alâvdari a Njiclui Hristoù cari s-
MERU NCRUTSILJEATÙ
shi culãsirli cari amintã pi locù ti-nchiuluirea a
PI HLAMBURÂ
li strâxi oaminjlorù. Ashi s-cadi ca tutâ lumea
Nchiuluitorlu sâ si-ncljinâ ca Domnul a nostu, Meru sântisitù
s-veadi câtù di Hristolu, s-facâ irinji tu suflitli a lorù Dit Paradhis loatù
multu u vru shi irini namisa di tuti miletsli a lumiljei, Pi hlamburâ-alinatù
lumea. shi s-lji-ascapâ oaminjlji di pulemati shi Di mârtii curatù
Iavea ti tsi s- di moarti ta s-poatâ tuts s-cântâ Tu banâ aminatù.
cadi ca lumea crishtinâ la aestâ cântarea cari u câfta Anghilji la Betleem:
sãrbãtoari sâ s-hârseascâ di buneatsa Mãrilji ntru atselji di nsusù al Meru ncrutsiljeatù
al Dumnidzã, di Mintiminiljea a Lui, di Dumnidzã shi pisti locù irini shi namisa Di yrangheadz mâshcatù
ndriptatea sh-di putearea a Lui, prit cari di oaminji bunâvreari”. Di muljeri sh-bârbats
lucreradzâ ti nchiuluirea a oaminjloru. Amin! Di mârtii ljirtats
Aestâ amintari a Hristolui easti ma Sasho Iãrândã Tu banâ-aminats.
nsusù di amintari, câ Virghira Stâ-Mãria
cari plãsã prit avdzâri di la Duhlu DULTSEA LIMBÂ DI ZÂMANI
CÂNTICLU DI TI CÂRCIUN
Sâmtu, adzâ amintâ dupâ nomurli a
hiriljei shi tu idyiul chiro, ma nsusù di Hiu un pom di-arteri sh-vini,
hirea umineascâ, Nchiuluitorlu a Isihâ searâ, albâ ca neauâ Râdâtsinjili a meali – hipti tu chiro!
Lumiljei. Pi tser ascâpirã di Vitleem steauâ. Sh-suntu multu ma lundzâ di mini –
Anlu aestu s-axescu 2000 di anji di la Pomlu di-arteri, sh-di vini…
amintarea thâmâsitâ a Hristolui. Ti Di cupaciu lumachi, ca frândzâ
atsea s-cadi ca pistimenjlji shi cu ma Frândzâli-nji suntu zboarâli
mari ivlavii s-yiurtiseascâ aestu mari aveari
Tsi avreadzâ suflitù tu câroari,
jubileu. Va-nj da sânâtati shi puteari. Sh-lilicili amintâ zboarâ – yimishi
Sârbâtoarea a Cârciunlui ahurheashti Pi lumãchi aplicati ti tuts.
cu pistimenjlji cari culindâ pi la casi Azâ-i Cârciunlu, sârbãtoari mari
aprindu Cârciun dândalui di hâbari Hristolu s-featsi, a noastâ ascâpari. Arupets-li sh-umplets-vâ gura
Amintarea a Domnului prit cântitsi Cu dultseamea-a lor!
sâmti cari hârsescu ininjli a Mi frângu pân’ dipadi,
pistimenjlorù shi Lji-aducù mãrilji a Cântats tuts deadun, Hristolu s-featsi S-mi-agiungâ sh-ficiuritslji…
Hristolui. La aestâ yiurtii clopatli aducù Ca vazi va s-toarnâ: Dealihea s-
hâbarea ali Amintarea a Domnului pisti featsi. Mihai PREFTI
locù, iara Sâmtili Biseritsâ suntu mplini Santa al Djica.
di harauâ shi di mushuteatsa a Notâ editoru: Poemili di ma nsusu
tsirimonjlorù, câ easti dzua cându ESOPIA suntu loati dit cartea “Durut iho”,
Hristolu yini namisa di oaminji, cari- LÂNDURA SHI HUTA editura “Litera”, Bucureshti, 1987.
Lu aproachi cu mari harauâ. Unâ lândurâ shidea pi un cupaciu sh- Cartea nâ fu pitricutâ di autorù di
Hristolu s-amintã unâ singurâ oarâ cu cânta. Iara unâ hutâ u vidzu shi sâ
Canada, iu s-aflâ tora, cu un njicù,
trupù la Betleem, ama bisiricheashti, silighi di u acâtsa. Shi vrândalui s-u
ama aleptu autografù:
sufliteashti s-amintâ niacumtinat tu
mâcâ, dzâsi lândura cãtrã hutâ: “A tutulorù di la “Bana Armâneascâ”
ininjli shi suflitli a oaminjlorù, prit
- Ljeartâ-mi, câ escu njicâ shi nu va ti shi maxusù atsilorù tsi-lji cunoscu (icâ-
Bisearicâ, prit ncljinari, prit Sâmta
saturi cu mini! Mea ma ghini du-ti di lj duchescu): D.Piceava, M. Caciandoni,
Lituryii shi prit Sâmtili Mistiryii.
ts-acatsâ altsâ pulji, ma mãri shi ma Al. Gica, A. Piha, M.Tugearu (sotsu di
Pishtireaua di Betleem iu s-amintã
grashi, ta s-ti saturi. sculii Beidaut), M. Shutsu, A.Pasha –
Hristolu s-alâxi tu ma multi bisertsâ
Iara huta apândâsi dzâcândalui: unâ sârmâ di suflitù Armânescu cu
crishtini, arâspânditi adzâ tu tutâ lumea.
- Ama zurlu escu io s-nji-alasù sârma durutù dorù, M. al Prefti.
Pâhnia tu cari s-amintã Hristolu easti
din gurâ shi s-caftu unâ altâ ma mari, 19 di Augustu 2.000 – Toronto.
alâxitâ adzâ cu Sâmtili Altari tu cari s-
cari nu u vidzui canâoarâ! Tu numa a tutulor atsilorù cari lji-
lituryiseashti Sâmta Lituryii.
Ti atsea, fârâ pistimenjlji tu bisearicâ, adusitù aminti niheamù ma nsusù,
NVITSÂTURA tinjisite Mihai Prefti, editorlu a
la Sâmta Lituryii, la Sâmtili Mistiryii,
Multsâ oaminji suntu ti tsiva shi zurlji revistâljei vâ efhãristiseashti dit tut
fârâ pistea ndreaptâ shi faptili buni,
di sh-alasâ hrana shi chivirnisirea dit suflitlu sh-vâ ashteaptâ s-pitritsets la
Hristolu nu yini la oaminji, nu s-amintâ
mânji, avândalui umutea câ va s-aflâ redactsii sh-poezii tsi nu furâ publicati
tu ininjli sh-tu casili a lorù iara fârâ aesta
altâ ma bunâ shi ma mari. Shi-sh cheru pânâ tora cum shi viderli a voasti ligati
oaminjlji nu potù sâ si-nchiulueascâ.
Di cara tutâ lumea lipseashti s-va shi atsea njicâ dit mânâ. di problema armâneascâ.
bisearica, ashi cumù âl vor Hristolu, Armânipseari: D.S.P.
 BANA ARMÂNEASCÂ
S.C. NAUM CONSALT SOFTWARE
S.R.L.
PARTENER AL INSTITULUI DE
CERCETARI ÎN INFORMATICA I.C.I.)
PREZINTA: „SISTEM INFORMATIC
INTEGRAT PENTRU CONDUCEREA
As Analiza si sinteza. Tablou de
bord;
ECO 2 Contabilitatea financiara
sintetica si analitica; Contabilitate de
gestiune complet automatizata;
Simultan pe doua luni, cu informatii în
timp real;
EMA 2 Gestiunea si contabilitatea
valorilor materiale, simultan pe doua luni
cu informatii în timp real;
EMI Gestiunea si contabilitatea
mijloacelor fixe;
ESA3 Evidenta personalului si
calcularea salariilor;
ESAB Evidenta personalului si
calcularea salariilor pentru bugetari;
Fac Elaborarea facturilor si analiza
vânzarilor;
BAL Centralizarea balantelor
contabile (de la subunitati);
BIL Bilantul contabil si anexele sale;
TEHNIC – PRODUCTIE
PLUP Pregatire, lansare, urmarire
productie cu variante pentru; con-
structii de masini, industria usoara
(LOHN), sere;
ECT Evidenta, urmarirea contracte
pentru prestatorii de servicii;
ECTP Evidenta contracte pentru
proiectare, conform metodologiei M.C.T.
EGGL Evidenta contractelor la R.A.
sau S.C. de gospodarii comunale. Toate
serviciile pentru evidenta abonati,
avizare-încasare;
EDI 2 Elaborarea documentatiei pentru
investitii; Elaborarea caietului de sarcini
pentru licitatii; Elaborarea devizelor
oferta pentru licitatii finantate din
bugetul statului sau surse proprii;
Pregatirea si urmarirea productiei de
constructii-montaj;
EVA Urmarirea prestatiilor auto si a
indicatorilor aferenti;
EVU Urmarirea prestatiilor de utilaje si
a indicatorilor aferenti;
EDIB Evidenta, urmarirea si controlul
lucrarilor de C.M. si reperatii la
beneficiari.
Nr.4 (22), 2000- Sumedru, Brumarù, Andreu. 21
P ARMÂNA MSHEATÂ
CA NÂ DZÂNÂ
Anjlji fugù, bana treatsi
Sh-arâulu s-alâxeashti,
Mash aestâ featâ-Armânâ
IMPORTANT Totna musheatâ easti.
Sistemele functioneaza monopost sau
în retea. Informatia primara se introduce Lea featâ Armânâ
Msheatâ ca nâ dzânâ,
o singura data. Documentele primare se
emit pe computer. Condeiul se foloseste Perlji neali lj-chiptinai
Ca flueara mushutsai!
numai pentru semnat.
Marimea unitatii de la holding la butic.
Moneda utilizata: Lei si valuta din care Muntsâlj pãdz va s-adarâ
Shi tuti-a s-alâxeascâ,
provine. Am facut arta din prelucrarea
informatiei. Evidenta si controlul devin Mash aestâ featâ-Armânâ
Njeata nu-ari shi-u chearâ!
o placere!
ASIGURAM: Implementarea
sistemului, instruirea personalului Tuti feati din lumi
Ca tuti la sh-si-adunâ
pentru utilizarea computerului si
respectarea metodologiei contabile si
Altâ ni câ va s-hibâ
Msheatâ cum shi-u nâ-Armânâ.
fiscale în vigoare, siguranta în
exploatare, 12 luni garantie, servicii post
garantie, adaptare la beneficiar,
CÂNILI-A NOSTU
modificari conform legislatiei în vigoare,
securitatea informatiilor. Manualul de Cânili-a nostu-i iatsâ bunâ
utilizare încorporat în sistem. La oi s-dutsi dipriunâ;
SISTEMUL este utilizat în prezent în: Cându luplu el sh-lu veadi
constructii-montaj, transporturi auto, Bre, ma ici nu sheadi-mpadi,
baza de utilaje, baze de aprovizionare- Âlji si siligheashti-ndreptu
desfacere, industrie, agricultura, comert Shi lu-aricheashti di cheptu.
cu ridicata si cu amanuntul, prestari
servicii, regii autonome, institute
Cânili-a nostu-i iatsâ bunâ
nationale, scoli, licee, universitati,
spitale, P.A.S., s.a..
La oi s-dutsi dipriunâ;
El agiun putes nu easti
RAPORTUL PRET/VALOARE:
FARA CONCURENTA PE Paplu cu dzârù sh-lu hârneashti
TERITORIUL NATIONAL. El cupia câ lji-u veaglji
Sediul central: Bucuresti: Str, Esarfei Picurar lj-si fatsi preaclji.
nr.87-91, sector 3, TELEFON: 3274390/
91;95; 094.627832; 094.300102., FAX: 094 Cânli-a nostu-i iatsâ bunâ
739190 La oi s-dutsi dipriunâ;
Reprezentante: Mini cându ânji mi veadi
Ploiesti : 094 633971
Ningâ mini-mpadi sheadi,
Bacau; Iasi: 094633956
Tutù cu coada maâ-anvârteashti
Brasov: 094 4991 09449921
Constanta: 094 633958 Ore, s-vedz, câ cumù s-hârseashti!
Focsani: 094 790318
Sibiu: 094 633972 Mita AROIBU
di Shtip - Machidunii
Alexandria: 094 633974
Tîrgoviste: 094 633947
Cluj-Napoca: 094 633957
Piatra Neamt: 094 397523
Tîrgu Mures: 094 633978
Timisoara: 094 300073
22 Nr.4 (22), 2000 - Sumedru, Brumarù, Andreu. BANA ARMÂNEASCÂ
(Continuari dit numirlu tricut)
El (Marcu Beza tsi spudhâxi
Jubileu 2000 - HÂGILÂCHEA
chiro di 6anji arhivili sh-
deadi pâradz ti ânvitsarea a preftsâlor Nãulu Testamentu), stridusâ ti prota
vivliotetsli dit mânâstirurli di tu Tsara
ti mânãstirurli di Gaza, Ierihon, Nazaret. oarâ tu limba românâ la 1688 di
Sâmtâ) adunã multi mãrtirii ti ligâturli
Marcu Beza aflã anamisa di alti luyurii, Sherban Cantacuzino.
româneshtsâ cu Patriarhia di Ierusalim. Andrei Scrima
tu bâsearica Ayiu Constantin shi Elena,
Aflã multi toarâ di la Armânjlj tsi
tu yiudimâ, un artoforiu di asimi adrat Tu arada a preftsalor românj di
agiumsirâ aclo. Tu cartea documentarâ
di masturlu Iacob Moscopoleanlu tu dâmarâ armâneascâ, un mari rol lu avu
“Toarâ româneshtsâ tu Apirita
anlu 1793. Tu unâ altâ paraclisi a teologlu sh-omlu di culturâ tsi deadi
ortodoxâ” (1935-1939), el ânyrâpsea-
Patriarhiiljei di Ierusalim armasi mãrtirii anami tu tutâ Ortodoxia -Andrei Scrima.
shti câ vivliotecarlu a Patriarhiiljei di
unâ epitafi cu fini chindisâturi, pi cari Intelectual di unâ yitsrâljie vizionarâ a
Ierusalim, omlu tsi dâdea cãrtsâ relighi-
easti zuyrâpsit truplu a Hristolui dipus chirolui a lui, poliglot shi cosmopolit,
oasi eara un Armân, Tacu, dit hoara
di pi crutsi. Easti scriatâ numa a cri- cu thimeljiuri ahândoasi ortodoxi,
Livãdz. Aestu âlj dzâsi câ secretarlu
shtinjlor Economu shi Bali. Dauâ stra- dishcljis câtâ itsi orizontu spiritual shi
gheneral a Patriarhiljei di Ierusalim eara
nji di arhierei, cu multi chindisâturi cultural, Andrei Scrima avu un rol
istoric tu arada a andamusiljei tsi u
ândreapsi anamisa di capitli a
bâsearicâljei di tu Apiritâ sh-atsea di
tu Ascâpitatâ. Atsel tsi fu Patriarhu di
Constantinopol tu chirolu 1948-1972,
Athenagoras, di mileti armân, âl pitricu
tu anlu 1961, cãluyãrlu ti idyea isnafi,
Andrei Scrima tsi lu avea aleaptâ
arhimandrit a Patriarhului Ecumenic, s-
ducâ Vatican ta sâ zburascâ cu Papa
Paul VI ti mutarea a anathemâljei
anamisa di bâseritsili orientali shi atseali
romano-catolitsi. Andrei Scrima, cu
mari dhoara diplomaticâ, licshurâ
andamusea di Ierusalim a capitlor
atsilor dauâ bâserits crishtini. Unâ
andamusi di cipit tu loclu a Tsarâljei
sh-el Armân di Pisuderi shi avea numa
scumpi, sh-alti dhoarâ di mari micami Sâmtâ, aclo iu Patriarhul Athenagoras
- Epifanos. El fu candidat shi la analtul
(finetsi) artisiticâ, furâ adusi di (1886-1972) deadi mâna ti ampâcari cu
scamnu a Patriarhiiljei di Ierusalim ama
Patriarhul Dosoftei ali Moldovâ, Armân bâsearica di tu Ascâpitatâ, dispârtsâtâ
di furnjia câ eara Cutsovlah, nu fu ale-
di arâzgâ. Toarâ alâsati di pelerinji di atsea di tu Apiritâ prit schizma di la
ptu pâna tu soni. Tutnâoarâ, ninti di
armânj aflã Marcu Beza shi la anlu 1054.
anlu 1900, arhiereu la bâsearica a Arsenie Papacioc
mânãstirurli di Nazaret, Bethleem shi
Sâmtului Murmintu fu un Armân di Pãrintili spiritual al Andrei scrima,
di pi muntili a Masinjlor.
Crushuva, frati al Papaianachi lutsitlu preftu armân Arsenie Papacioc
Gala Galaction
Papathanasi. Marcu Beza ânyrâpseashti
Tu intrata di etâ XX, un altu ânvitsat s-dusi Israel aoa sh- ninti 4 anj di dzâli.
câ tu priimnarea a lui la mânãstirlu
armân, scriitorlu shi marli teolog Luyursit un di nai ma mãrlj duhovnits
Sâmtul Sava, di pi ninga Amarea
Grigore Pishculescu s-dusi Hãgilâchi a Otodoxiiljei, Arsenie Papacioc nâ
Moartâ andâmusi 2 preftsâ Armânj
(1926). Di zârtsinâ armâneasca, el adutsi prit urnimiili a lui, lunjna sâmtâ
tesaljots. Tu arhiva a mânãstirlui
armasi cunuscut ca scriitor sum numa a ayapiljei crishtinâ tsi dipuni pisti
Sâmtul Sava suntu adushi aminti shi
di Gala Galaction. Memoriili a Bâsearica a Hristolui dit Tsitatea
altsâ monahi vlahi, multu ânvitsats:
priimnariljei tu locurli âncarcati di istorii Sâmtâ. Tu volta tsi u featsi, el andâmusi
Simeon di Moscopole ( 1774) shi
crishtinâ, di mari ânsimnatati ti un teolog sh-altsâ cãluyari armânj vinits di la
Teodosie di Scopie (1820). Avea tu
li ashtirnu tu cartea “Tu loclu a Muntili Athos. Unâ parti di elj armasirâ
arhivâ cãrtsâ ti ncljinari, manuscrisi
Tâxeariljei”. Unâ carti multu alâvdatâ s-huzmitipsescâ tu mânãstirurli
româneshtsâ, tipusiti tu chirilitsi la
di criticâ, cu frândzâ di unâ ahândoasâ gârtseshtsâ a Patriarhiiljei di Ierusalim,
tipografia al Meletie, orighinar di
spiritualitati ortodoxâ. Easti zuyrâpsitâ sh-ti atsea nu para sâ shtii câ suntu
Mulovishte (1682). Un altu manuscris
cu hari priimnarea prit locuri ahoryea, Vlahi. Altsâ bâneadzâ tu aschitaryioluri
s-cljeamâ Anafima ânyrâpsit ti dumni-
cu pitorescul a lor, a câ easti zborlu di (schituri) ascumti di dunjeauâ, câtse
torlu Constantin Brâncoveanu, tsi ari
exoticlu a fisâljei di Ierihon i ti malâma ivlavia crishtinâ âlj urnipseashti s-hiba
pi prota frândzâ un cadhur al Zotu
ânyilicioasâ a irnjiului di Hozeva, afirits di halatlu aishtei lumi. Numirlu
Tsigara, Armân epirot tsi agiumsi
cadhuri ântsirnuti di sensibilitatea a unui shi pidimolu a aiushtor cãluyari, mash
protospãtaru al Radu Mihnea shi dziniri
artistu a zborlui. Cultura românâ âlj Dumidzã lu shtii. Anamea a nâscântor
a Domnului ali Moldo-Vlahii, Petru
poartâ tinjia al Gala Galaction sh-ti axia fu ama mari shi bana a lor sâmtâ, unâ
Schioplu Vuivudãlu. Tu arhivâ u aflãm
ta s-toarnâ tu stranji moderni Vivlia ( urnechi ti alantsâ cãluyari. Di tu bana a
tricutâ numa al Yioryi Castriotlu, tsi
 BANA ARMÂNEASCÂ
atsilui dit soni Sâmtu, a curi trup
niputridzât, cu bunâ anjiurzimâ, easti
bâgatù ti videari a vizitatorlor tsi s-duc
la bâsearica Ayiu Yioryi Hozevitlu, lom
hâbari câ duhovniclu a lui fu un
Cutsovlah. Sâmtul Ioan Iacob
Hozevitlu ânyrâpsi stihuri ti alâvdari ti
atsel tsi-lj fu pãrinti spiritual a lui, cum
sh-ti multsa cãluyari românj, grets i
armânj tsi agiundzea tu locurli Sâmti.
Pãrintili Sava cutsovlahlu huzmitipsi
la Mânãstirlu Sâmtulu Sava sh-fu
luyursit ca un sâmtu. Ioan Iacob
Hozevitlu âlj ânyrâpsi poemati prit cari
mãreashti hãrli a duhovniclui a lui shi-
lj hãristuseashti ti ayapea tsi-lj u siminã
tu suflit ta s-alinã pi nai ma analtâ scarâ
spiritualâ. Aesti poemati li aflam tu
cartea ti Pãrintili Sâmtul Sava
cutsovlahlu. Pi muntili Tabor, pi stizma
a bâsearicâljei “Ayiu Sutira” easti icoana
al Ayiu Yioryi, Vlahlu di Ianina yiurtisit
cu mari tinjii tu meslu Cirishear. Aestâ
icoanâ fu adusâ aclo di un cãluyar
armân.
Armânjlj nu-shi chirurâ adetea ta s-
ducâ hãgilâchi.
Tu aestu chiro, anda tut ma multi firmi
ândreg volti tu Israel, numirlu a
Armânjlor tsi s-duc hãgilâchi creashti
an di an. Cara va s-fâtsem unâ
comparatsii cu fenomenlu cunuscut dit
zâmani putem sâ spunem câ tora, a câ
nu easti mutritâ ca unâ adeti hãgilâchea
armasi un scupo analtu ti bana a
crishtinjlor armânj. Mash câ tora nu s-
da ufitsial diplomâ di hagiu, titlu cari
ninti armânea alichit di numa atsilor tsi
s-dutsea hâgilâchi shi eara clirnumisit
shi di alanti bârni, ca un mari amintatic
spiritual. Termenlu easti nica cunuscut
sh-câtse tora numirlu a crishtinjlor di
iutsido, tsi s-duc aclo easti multu mari
shi nu tuts pot s-agiungâ aclo, bash ti
Pashti; atumtsea titlul di “hagi” s-da
niufitsial sh-atsilor tsi s-duc tu itsi altu
chiro a anlui ta s-pâteadzâ simbolic tu
apa a Iordanlui.
Tu chirolu di ma ninti agiundzea tu
locurli sâmti pârmâteftsâlji armânj di
Eghiptu sh- Palestina cum shi gogii tsi
furâ adushi aclo ta s-adarâ bâserits.
Adetea eara ama tsânuta di itsi Armân
di aradâ, di tu unâ fumealji tsi prindea
s-ducâ hâgilâchi, unâ oarâ tu banâ. Ari
ama sh-tora multsâ bârbats tsi s-duc
s-lucreadzâ Israel, tu constructsii,
furnjii cu cari ved sh-locurli sâmti.
Deapoaia ari nica pârmâteftsâ armânj
tsi au emburlâchi cu emburi uvrei. Unâ
parti au firmi di turismu cu Israelu. Ma
s-fâtsem unâ isapi tu tsi mutreashti
Nr.4 (22), 2000- Sumedru, Brumarù, Andreu. 23
categoriili sutsiali tsi s-duc tora
NICOLAE
hâgilâchi, va s-videm câ ari oaminj di
pi tuti scãrli sutsiali. Ma s-mutrim dupu CIOLACU,
ilichii va s-videm câ ari tiniri sh-aushi ATSEL DIT
tsi s-fac mirachi s-agiungâ la Tsitatea SONI
Sâmtâ. Nai multsâ suntu anvârliga di ARMATOL
30 pânâ la 65 di anj . Nai multi suntu S-asteasi dit
muljieri, andicra di chirolu di tu zâmani banâ Nicolae
anda tu hãgilâchi s-dutsea caplu a Ciolacu (parintele
fumealjljei. Nai ma ivlavioshi crishtini Nectarie), atsel
s-duc tu pelerinaji ândreapti di bâsearica dit soni armatol.
ortodoxâ, tut cama multi cu arastea S-avea amintatâ tu unâ hoarâ dit
âncljdeariljei a 2000 di anj di la
muntsâlji Rodopi. Tu chirolu a
Amintarea sh-Anchiluiearea a Hristolui.
Fenomen cunuscut nica dit eta comunismolui, anda s-alumta contra
paleocrishtinâ, hãgilâchea, cunuscutâ alishtei apitrusiri deadun cu sotslji a
cu aestâ numâ di tu secolu VI, avu lui Gogu Puiu, al Niculachi shi
continuitati, a câ, avu shi scâderi tu Dumitru Fudulea, ahurhi calea câtâ
niscânti eti di mintireaji istoritsi. Shi Dumnidzãlu. Alumta a loru cu
câtse sâ spuni câ itsi crishtin ari dauâ comunismul aspilã prosuplu a
patridi, atsea tu cari s-amintâ shi atsea Româniiljei. Oaminj lefteri (liberi) dit
di iu fitursi pisti loc simitsa crishtinâ, Pindu, Olimp, Rodopi, nu putura sâ
Armânjlji avurâ sh-au, la 2000 di anj strâxeascâ xichea di elefterii. Dupâ 13
di anda furâ crishtinats, vrearea s-hibâ di anj di ahapsi (âlji si-avea data cali
tu arada a nai bunjlor crishtinj.
tu anlu 1964), fudzi tu Americhii iu
Hãgilâchea fu sh-armasi ti elj un scupo
sâmtu ti nâintarea a lor pi scara a ânyrâpsi cartea “Haiducii Dobrogei”,
spiritualitatiljei ortodoxâ tsi u veaglj di unâ cronicâ a alumtâljei contra a
eti. Unâ urnechi di ahândoasâ pisti comunismolui. S-turnã Românii tu
crishtinâ u spusi unâ moashi armânâ, anlu 1992 (dupâ tsi muri nicuchira a
ânduplicatâ di mesi, tsi imna cu lui) ta sâ-sh tsânâ zborlu. Avea tâxitâ
ciumaga tu frâmtea atsilor tiniri tu a pârintilui Arsenie Papacioc câ maca
cânjina tsi dugurea tu irnjiul ali Iudeii. va s-ascapâ cu banâ dit ahapsi, va-s
Vrui ta s-u scot tu cadhur, ama cându adarâ cãlugãr. Atselji dit soni 8 anj di
duchi sh-astupã prosuplu cu mâna. Nj- banâ âlji tricu la mânâstirlu Sâmbata
dzâsi: “io nu vinju ahântâ cali ta s-fac di Nsusu (muntsâlji Fãgãrash).Nicolae
cadhuri, vinju câ-nj vrea geanlu nica di Ciolacu, atselu dit soni armatol a
tinirâ aestu lucru. Hãristusescu al
nostu, s-dusi ta sâ s- andâmuseascâ
Dumidzã câ nj-ascultâ plãcãria ta s-nu
âncljd ocljii pânâ s-nu ved locurli a cu oaspitslji a lui dit tseruri.
tirãnjlor a Hristolui. Fu ti tutâ pareia di Avui tihea (ica xichea di tihi) s-mi
pelerinj, unâ paradigmâ di smerenii, di “andâmusescu” cu Pârintili Nectarie
alithea ivlavii crishtinâ. Aesti suntu tu ahurhita al Avgustu la Sâmbãta. Nji-
maili shi dadili a noastri, vârnâoarâ nu aspusi mash aesti zboarâ: “Hiu lândzit,
ishirâ dininti cu pirifanji ama, eali furâ lândzit, lândzit sh va-s moru”. Fudzii
atseali cari tsânurâ apreasâ cândila a cârtit di-aclo ti nispetea câ pârintele
pistiljei crishtinâ sh-a limbâljei nu-nj gri alti zboarâ. Vreamu sâ-lj
armâneascâ pânâ aza. Filosoflu Nae dzâcu pirifanja a mea câ hiu dit idyea
Ionescu dzâtsea : “Mash anghilji ân mileti cu el. Sh-alti ahtãri alâvdãri (sh
tser suntu universali, noi, oaminjlj pisti
chirâturi). Tora duchescu ti tsi fu ahât
loc nâ-nchiluim cathi un tu miletea a
noastâ”. “ayru” cu mini.Andicra di moarti tuti
Cu aestâ umuti, câ la 2000 di anj di alâvdãrlji sh-pirifãnjlji nu suntu tsiva.
etâ crishtinâ va s-putem shi noi, “Minduits-vâ la moarti!” - aestu easti
Armânjlji s-fâtsem plãcãrii tu grailu a atsel dit soni zboru di la pârinteli
nostru armânescu, mi-ncljnai tu Nectarie.
Bâserica di Ierusalim shi dzâshiu: Dumnidzã s-lu ljartâ. Shi s-nâ ljartâ
”Dumnidzale, cara s-hibâ s-ascultsâ sh-noi câ nu shtium s-câftãmu
arigeaia a mea/ Aproachi-nj plãcãria urnimiili alushtui om.
ti Dada shi Fara a mea!” Alexandru GICA
Aurica PIHA
24 Nr.4 (22), 2000 - Sumedru, Brumarù, Andreu.
Simasia a meslui SUMEDRU
Sum numa Sumedru, ashi cum easti gritâ, s-ascundu
dauâ identiteturi: Un easti identitetlu a meslui Sumedru
(Octomvriu) a, alantul easti identitetlu al
Sum-Edru (Ayios Dimitri, termin
gârtsescu).
Cama ayimilii (evidentâ) easti câ: anamisa
di Sumedru ca mesù, shi Sum Edru ca
Sâmtu easti unâ sânâtoasâ ligâturâ tu rezon
di activitatsli cai s-achicâsescu ca functsiuri
(tesi) a aishcilorù dao numi.
Sumedrul, ca mesù u ansimneadzâ ahurhita a bitisitâljei a
anlui. Aesta s-dzâtsi câ ahurhindalui di la meslu Sumedru
anlu ahurheashti s-moarâ. Soarli u cheari sila, poamili suntu
coapti shi ahurhescu s-putridzascâ, lilicili shi arburlji
bitisescu cu fitrusearea.
Dupu Sumedrul yini Brumarlu (Noemvriu) cu aushaticlu,
cându natura peanarga s-andreadzi ti moartea, nâsa
algheashti (tu atselù mesù cadi bruma, bruma easti albâ,
sh-cum cadi ahurheashti ardirea, mârinyisirea a virdetslorù
cari suntu simbolu a banâljei. Dupu ausheaticlu yini moartea
– Andreulu (Dekemvriu). Di pi functsiili cari va li videmù
pit exizisiri (explicatasiuri) a identitãtslorù cari li anvâlescu
aisti dao numi idyea, di facto putem s-constatam câ s-
lucreadzâ ti un identitetù.
Sumedru = Sum – Edru - Tu practicâ, tu zburârea
standardâ avem catandisi shi doauli identiteturi s-li grimù
unâ turlii. Tutunâ disi s-lucreadzâ ti Sumedru icâ ti Sum –
Edru totânâ s-greashti Sumedru. S-videmù, zboarâli
lipsiti ti analizâ cum suntu reghidtrati tu Dictsionarlu
al Tache Papahagi.
Sumedru = Sumedru, Sânmedru, Samedru, Sân – Medru
megl. (Octomvriu). Andreu = Andreu, Andrelushù, Ndreu
(Dekemvriu).
Sum – Edru = Su – Medru (Sân-Medru), 26-li di
Octomvriu) atsea T.Papahagi fatsi alatus shi tu loc boatsea
M s-u leagâ di Su, u leadzi shi u bagâ n-capù di edru).Tu
contextu di datili di ma nsus li dau shi registrati ti: Sum-
Chetru=Sum-Ketru, Sân-Ketru. Cheatrâ =keatrâ .
Chitros =kitros. Chitrâtseao = kitritseauâ. Drâclâ =
drâclâ, pl. drâcladz, sin: tumbâ (cupiili di loc cai li adarâ
shumironjlji). S-aduc aminti câ aishtsâ drâcladz arâdâpsits
un ningâ alantu tu unâ padi di dip sh-undzescu pi murmintsâlj
a Vecljilorù Makedonj. Di pi aestu rezon a, sh-di pi
comparatsiili cu zboarâ uidisit di ti inscriptsiili scriati di partea
a vecljilorù Makedonj pi limba a lor natsionalâ yini pân di
constatatsia câ pi veacljea armâneascâ limbâ ti groapâ pisti
cai s-afla ma mari cupâ di locù s-dzâtsea Drâ, sing. shi
Drâi pl. (murmintu, groapâ, criptâ, rom.). Aistu zborù adzâ
nu lu avem tu ufilisiri tu limba standardâ di aplo mâhâna câ
di pi normili a naoljei pisti (crishtinismulù) oaminjlji s-
angroapâ tu groapâ pisti cari nu s-fac mari murmintsâ di
cupe di locù. Tu anticvitatea avea shi ahât mari cupi cari cu
chirolu nu s-alidzea di ohturli di anvârlgâ. Tu a lui dictsionarù
Tache Papahagi anamisa di: Sum shi Sân fatsi identificatsii,
tsi nu easti dip la locù. Sum-Sân - Di pi aistâ constatatsii
maca scriem Sum-Chetru atumtsea lipseashti sâ scriem
shi Sum-Edru a nu Su-Medru. Ashitsi yinim pân di atsea:
Chetru s-hibâ idyea sh-ti Petru a, Edru idyea sh-tsi
BANA ARMÂNEASCÂ
Dimitri. Di data comparatsii easti evidentâ ca Chetru
(Petros) sh-u amintâ numa di pi numa a cheatrâljei cari
identitetù di facto sh-lu poartâ.
A. Edru?
S-putemù s-u dãmù exiyisea ti arâdâtsinjli a numâljei Edru
(nu Medru cum scrii Papahagi, icâ cum u astiljemù tu
rumâneasca limbâ) lipseashti ti comparatsii s-u lomù shi
numa a meslui Andreu (Dekemvriu). Andreu = a-ndreu
(an-dreu=tu drâu). Anlu bitiseashti sh-ti atsea atsel an camâ
nu easti yiu, a cum nu easti yiu atsel easti: tu-drâ=an-drâ,
an-loc, sum cupâ di locù, tsi s-dzâtsi, anlu easti mortu.
Edru = Dimitri (atsel cari ca portir li aproachi oaminjlji,
mortsâlji aclotsi sum locù tu lumea a mortsâlorù). Di datili
comparatsiuri easti evidentâ ca Sumedrul ca mes (portir
cai anlu actual lu transformeadzâ tu tricut) shi Sum-Edrul
(ca portir a mortsâlorù) au unâ idyea activitati. Shi unlu shi
alantu lu ansimneadzâ chirolu di treacâ di tu banâ tu moarti.
Comparatsia cu numa a meslui Boedromiom
(Octomvriu) pi limba a Vecljuilor Makidonj
Boedromion, numa a unui mes la Vecljilj Makedonji cari
azâ corespondeashti pi chirolu di daoa giumitati di meslu
Yizmâciun shi meslu Octomvriu. (Plutarh, Alexandru
Makedon). Boedromion=Bo – edromion = Bo-edru. Sum
aistâ numâ di tu veacljea pisti s-ascundi numa a Sumedrului
ca mes shi Sum-Edru ca ayiu di tu noaua pisti hrishcinâ.
Di facto veacljea Bo-Edru = Sum-Edru, cu atsea tsi tora
avem Edru s-nu hibâ Bou ma s-hibâ Sum. Ashi avem
Edru s-hibâ atsel cari lji aproachi mortsâlj tu lumea di sum
locù, cari tu catandisea di veacljea pisti ari cap di bou,
fizionomii di cari lipsea oaminjlji ta sâ s-asparâ. Aista nâ
spuni câ veacljea numâ a meslui Boedromion la Armân
Makedonjlji ari continuitetu sh-tu nãulu calindaru ma tora
ca Sumedru (edro easti articulatâ formâ di edru. Alatus
easti maca terminlu Sum lu ncârfusim di terminli Sâmtu
shi ayiu (Papahagi dzâtsea câ Ayiu easti gârtsescu, atsea
easti unâ mari ntribari?). Terminlu Sum putem s-lu ligãmù
mash di numili al Chetru, Edru shi Andreu. Di numa
atsilorù cari s-aflâ sum loc tu tesi (functsii) s-lji-aproachi
mortsâlj (oaminjlji, anjlji) icâ cum easti catandisea cu Sum-
Chetru cu a lui puteari cum eara sturlu pi cai s-adrupira
Hristolu dupâ tsi Nâs sh-lu pâtidzã cu numa Petros =
Chetru, s-lu tsânâ, s-lu poartâ loclu (Lãrdzirea a pistiljei
eara sum putearea a lui, cu pistea s-tsâni shi loclu). Di altâ
parti terminili Sâmtu shi Ayiu s-ufiliseascu mash ti atselj
cari cu moartea, bana sh-u adavgâ ti totâna nsus, n tserù.
Dupu veacljea mitologhii atsel cari ca vultur (aitu=ayiu) s-
dutsi dupu moartea n tserù, s-alâxeashti tu steao sh-pute
nu moari, sh-ti atsea poati s-lu poartâ shi identitetlu di Stâ
(yini di: steao) icâ Sâmtu (yini di: sâmtiljeadzâ, scântiljeadzâ).
Shi Stâ, shi Sâmtu ansimneadzâ tsiva tsi da lunjinâ a, lunjinâ
da oaminjlji cari au faptâ lucri mãri shi buni sh-ti atsea suntu
promovats tu Ayiu (s-hibâ adushi aminti ti totânâ). Di facto
avem vecljili termini di veacljea limbâ shi veacljea pisti adzâ
cu nialâxitâ simasii mash cu unâ njicâ adaptatsii di pi normili
a hrishcinizmului s-hibâ tsânuti tu limba standardâ a Armân
Makidonjlorr tsi easti rezultat di factul ca Besilj, naoa pisti
u lârdzea pi limba a lor natsionalâ ti tsi nâ zburãscu shi
multi arti facti. Tetovo, 23.08.2000.
Branislav Stefanovski
 BANA ARMÂNEASCÂ
AESTÂ BANÂ…
Tu-unâ vâloagâ veardi, cu iarbâ-arudâ sh-crehtâ,
Di-iu soarli avinâ zundanea lai, ehtrâ,
Pit chimati cum treatsi fâr boatsi nâ câravi,
Ashi s-aproachi dultsi, di-aynanghea, nâ zârcavi.
Ahâtâ njeari curâ dit oclji-a ljei ca steali
Sh-di-analtu s-vearsâ, caldu, lunjinâ pi-a ljei cali.
Pi idyea cali msheatâ di dinâpoi s-aratâ,
Un tserbu cu-oclji di pirâ, cu boi-analtâ, aleaptâ.
Un chihâie si-s-pari sh-ea easti dultsea-lji vrutâ,
Cari lj-aspuni dorlu cu-a ljei mutritâ mutâ.
Ahâtâ-ayapi cântâ sh-arâdi isihia
Sh-cu câtâ-anyiliceari âlji anviscu hâryia!
Lishorù va s-cadâ soarli nghiosù, câtâ-apiritâ
Shi tserlu-ashteaptâ luna cu malmâ chindisitâ.
Aumbrili tutù s-tindu, ma luna nu va s-easâ
Sh-pisti vâloagâ cadi nâ chisâ-anfârmâcoasâ.
Sh-atsea scutidi-amarâ pârea câ va s-apunâ
Câ mash caimadz s-amintâ tu noptsâ fârâ lunâ.
Doi oclji mutrescu dit cheari, cum dultsea preaclji
treatsi,
Ca doauâ tseri apreasi tu-a harlui mânâ-aratsi.
Zârcadha mutâ caplu sh-tu oclji lj-si-veadi fricâ,
Âlji si trundueashti cheptulù shi inima lj-si-disicâ,
Ducheashti cumù arãulu adastâ tu yeanurâ
Sh-va s-simtã cu-a ljei minti tsi oclji nu-lj vidzurâ.
Arãulu easti-aproapea, ma ea ari umuti
Câ tserbulù va u-ascapâ di-arali, mãyi, di tuti.
Cu-aestu zborù tu minti u-adutsi torlu-ayalea
Tu chisâ dit pâduri iu s-dipiseashti calea.
Dit ahândami, nuntru, sum ponji, dealantâ parti
S-aproachi-un lupù ca demunù, bun sots cu laia
moarti
Shi s-himuseashti ayru, agiunù câtâ zârcavi,
Cum chimatli s-arucâ s-angljitâ nâ câravi.
Zârcavea nu poa’ s-fugâ, zulapea sh-lo irushi,
Ma tserbulù nu s-alumtâ, nu sh-pleacâ a lui gushi
Sh-cu coarnili nu-arâmâ tu loclu lai. S-aspari
Sh-lu-avinâ frica. Fudzi ta sh-aflâ ascâpari.
S-chiru tu-atsea zundani. Zârcavea azghileashti,
S-disicâ tut analtulù sh-pâdurea vâzâeashti.
S-cutreamburâ, chirutâ di-a luplui mâshcâturâ,
Ma doauâ pishtireali dininti lji-apârurâ.
Ansari dip analtu sh-zulapea-armâni mpadi
Nr.4 (22), 2000- Sumedru, Brumarù, Andreu. 25
Sh-zârcavea, frâmtâ,-armasâ, pi cheatra-aratsi cadi,
Âlji curâ sândzâ shopatù, ma nu-u ma doari-arana
Tu inimâ-lj s-apreasi caimo tsilj curâ bana.
Lai mindueri s-adunâ shi-ahurhescu s-doarâ,
Mash unâ u frimitâ: cum u alâsã ta s-moarâ!
Tu ocljilu imirù s-veadi nâ lacrimâ ascumtâ,
Tsi-aspuni câ tu cheptu lj-si da nâ greauâ-alumtâ.
Nu-arana, ma tutù geanlu u doari-ahâtù di-arãu,
A s-mindueashti tora câ-lj volea-al Dumnidzãu.
Sh-cu isihii sh-deadi dit cheptulù sândzinatù
Atsel nai ma-ahândoslu sh-dit soni adiljeatù.
Tahinima adusi aroaua pisti locù,
Ca lãcârnji tsi curâ dit miryiuloiù di focù.
Apistulù tserbu s-toarnâ sh-pâdurea s-anvirnã
Shi s-pari câ-lu mutreashti cu oclji di cânjinã.
Ma tserbulù nu ma veadi câ suflitlu sh-chiru,
Cu inima ca moartâ cu torù lishorù tricu.
Dit amirã analtu, ca soarli vluisitù,
Agiumsi-un gean fâr cali, un ehtru arnisitù.
Tu banâ trecù hârserli sh-caimadzlji tuts deadunù:
Ashi tsâ-i anyrâpsitâ s-li trets: arãu i bunù.
Gioni-i atselù tsi shtii ta s-tsânâ caplu-ndzeanâ
Sh-ma limbid ca izmolu sâ-lji hibâ a lui bana.
Mihaela SHUTSU
CARTI DI NCLJINARI
(SINAPSI)
NCLJINAREA A NICUCHIRLORÙ
UNLU TI ALANTU
Doamne, Hristoase, Dumnidzãlu a nostu, Atselù
tsi nâ-nvitsashi ca daima s-nâ-ncljinãmù unlu ti
alantu, câ ashi va s-axizimù zâconlu-a Tãu shi va
nâ pãrãstisimù axi di njila-a Ta, caftâ cu arâvdari
shi aveglji-lu di dushmanjlji vidzuts shi nividzuts
nicuchirlu-a meu (nicuchira-a mea), cari ânji lu
durusishi (nji-u durusishi) ta s-tritsemù deadunù
pânâ la moarti. Durusea-lji sânâtati shi-ntreagâ
mintiminilji, ta s-poatâ sâ-shi axizeascâ borgili-a lui
dupâ vrearea shi dimândãrli a Tali. Afirea-lu (u) di
amârtiili cari nu vrea s-hibâ axi ta s-li poartâ.
Nvârtushadz-lu (u) tu ndreapta pisti shi tu vreari
nimârdzinitâ, ta s-lucrãmù deadunù faptili buni shi
s-nâ ndridzemù bana dupâ sâmtili-a Tali thimiljiusiri
shi dimândãri.
Câ a Ta easti stãpuirea shi putearea tu eta-a etilorù.
Amin.
Armânipseari: D.S.P.
26 Nr.4 (22), 2000 - Sumedru, Brumarù, Andreu.
PADZINJI DI PI INTERNET
-I-
Congreslu Macedo-
Rumân ditù
Americhii:
Tu-unâ noimâ sh-
unii cu Armâñlli ditù
Machedonii sh-di
iutsido, nu
luyursescu Congreslu Macedo-Rumân,
ditù Americhii, ca hindalui unù congresu
Armânescu. Atselli tsi tsânù aestu
congresu nu mata suntu Armâñi - elli
mashi suntu di zârtsinâ Armânâ sh-
bâneadzâ atseali ditù soni ducheri
nostalyitsi ti-unù tricutù ascâpitatù di
multu trâ elli. Elli nu potu s-astrâxeascâ
câ unâ mari parti di-Armânami nâ
cuntinuãmù isturia ca Armâñi, di-adunu
cu limba sh-cultura Armâneascâ tsi
suntu yii sh-tu-mplinâ functsiunalitati
dzua di adzâ. Ashi cumù videts, io,
anyrâpsescu cu “n”cu semnulù tilda
pisuprâ sh-cu “ll” ti-aesti doaua suniti
(shi-andrupãscu aestu lucru), tsi suntu
dzidziticlu dupâ cari elli s-ascundu, câ
taha ti-atsea elli nu suntu cu noi. Sh-
dau ma nghiosu itiili ti cari minduescu
câ congreslu Macedo-Rumân, ditù
Americhii, nu easti Armânescu, sh-
câtse-nu-au andreptu s-asimileadza
doauâ culturi diacutotalui ahoryea:
- Patria di zâmani a Armâñlorù easti
tu-unù altu spatsu yeoyraficù tsi nu fu
vârnâoarâ tu cuntinuitati istoricâ sh-
culturalâ cu spatslu di la nordu di Dunâ
- aestu, sh-elu spatsu cu-unâ culturâ
avutâ sh-multu mushatâ, ama altu;
- Limba easti alta: zboru cu zboru
morfoloyia a zboariloru Armâneshtsâ
easti alta, sh-ma multu, fonia/iholu/
intunatsia, ritmolu, sh-curmarea/
prununtsarea, cumpunenti di mari
simasii ti-unâ limbâ, suntu absulutu alti;
- Mithuluyia a noastâ olimpicâ sh-
pindeanâ nu-ari tsiva cumunù cu-atsea
carpatinâ; doauli fitrusindalui sh-
ixistândalui tu locuri ahoryea;
- Isturia-a Armâñloru, anyrâpsitâ shi-
anyrâpsibilâ, di 2500 di añi nu-ari
nitsiunâ ligâturâ cu isturia di la
ñiadzânoapti di Dunâ, icâ ligâturli suntu
ashi cumu suntu sh-cu-alanti milets ditù
Evropa;
- Artili Armâneshtsâ: arta-a muabetillei,
arta-a moralâllei, arta-a cânticlu, arta-a
BANA ARMÂNEASCÂ
di Skopie nu lo nitsi unâ misurâ ti
efculipsirea a formalitãtslorù di turnari
a numilorù a Armânjlorù, cari furâ
alâxiti zorlea sumù dictatura
gioclu, artili plastitsi (aesta ditu soni,
comunistâ;
ftohi tora, ma va s-anyeadzâ sh-va s-
- Nu s-ofitsialidzã nica anvetslu
amintâ multu - au alti subgecti), au alti
ipuhriutico (obligatoriu) cu crediti/noti
structuri, altâ bueauâ - nicunuscuti sh-
sh-parti ditù curiculumlu ti-anvetsù,
niacâchisiti sh-nivruti di popullu di stri
ti limba maternâ Armânâ shi-alanti
Dunâ, a curi ahtãri arti suntu sh-eali
yishteri culturali, tu sculii primari di
mushati, ama alti;
- Artili lingvistitsi, tsi suntu univirsali statù, iu s-ducù fumeljli a Armânjlorù;
(nafoara di arta-a muabetillei, sh-arta-a - Tu bâsearitsli adrati di-Armânj,
Armânjlji ishishi nu au izini ti
poemlui homericù tsi easti nica yiu la
lituryiseari tu limba a lorù di dadâ;
noi) suntu ixprimati pritù limba a unlui
populù tsi nu-ari cunshtintsâ (absurdã!) Adârâmintulù a liceumlui cari fu a
câ-azburashti limba-a altui populù. Tsi Armânjlorù di Bituli, nu lâ easti turnatù
ridiculù, s-dzâts câ limba a unlui populù a Armânjlorù nica;
(tsi bâneadzâ alargu di spatslu-a altui - Nu s-adrã tsiva ti-ascutearea di
populu) easti dialectulù a altui populu! dhascalj di limbâ Armânâ, sh-ni câ s-
Easti sh-impirialisticu! Cathi individù ari ari chindruitâ unâ catedrâ universitarâ
andreptu sâ-shi aleagâ identitatea sh- ti limba sh-cultura Armâneascâ.
cultura tu cari va s-bâneadzâ, sh-ma Multu tinjisits Armânj, ahtãri câftãri,
multu di-ahâtu, cu tutù câ nu easti tu vâsiliili fârâ libirtati sh-
moralù, poati s-cunvirteascâ, cu pâradz nidemocratitsi bagâ tu piricljiu bana a
sh-alti sinferuri, altsâ individz, ama noi, câftâtorlorù, icâ atsilorù tsi yinù cu
atselli tsi himù Armâñi sh-bânãmù initsiativi. Ama noi minduimù câ noaua
Armâneashti, vremù sh-va s-armânemù Republicâ Machedonia easti
ARMÂNI. ânthimiljeatâ pi structuri nãi,
Va nâ-anyrâpsimù limba, va s-avemù democratitsi, iu tuti etniili tsi bâneadzâ
sculii, va s-bâgamù limba tru bâsearitsli di-adunù potù s-hârseascâ di-
a noasti, sh-va s-himù Armâñi trâ daima andrepturi elementari.
di-aua shi-nclo. Sh-nica tsiva: atselli tsi Mash ashi, tinjisits Armânj, putemù
suntu di zârâtsinâ Armânâ icâ ni-Armânâ s-anchirdhâsimù, unù câti unù
- au poarta totana dishcllisâ câtrâ andrepturi mãri. Nu-agârshits câ voi
Armânami. lucrats shi-amintats pâradz tu-atsea
Unâ Dimândari câtrâ Armâñilli ditù vâsilii, shi-unâ parti ditù amintaticlu a
Americhia di Nordu: Câtu cama ayoñea vostu easti loatù di chivernisi ti-ahtari
s-nâ-adunãmù shi s-bâgãmù pri cali: lucri. Ma s-nu li câftats, nu va li-
ahurhearea a unâllei sculli di limbâ aprucheats.
Armâneascâ, New York dishcllidearea- Cumù tsi s-hibâ – Armânj di câtrâ
a bâsearicâllei ti-Armâñi cu lituryisearea iutsido ahurhirâ s-da capu!
tu limba Armâneascâ Nica nâ oarâ, duruts Armânj,
- dishcllidearea di fondu ti-agiutarea a ancljinâciunj la tuts, s-avdzâmù di
culturâllei Armâneascâ. ghini sh-videari bunâ!”
Cu multâ vreari sh-tiñii ti tuts Armâñilli Mihali al Prefti - Toronto
sh-ti tuts alantsâ cu ducherli sh-libirtãtsli
a lorù! -II -
A Congreslui Macedo-Rumânù, cari Costel Trandu
nu easti Armânescu, cu-ambâreatsâ! “limba armaneasca-responsabilitati
Tu unu altu articulu, tut pi fatsa di straaushi
internetu, dit cari dãmu unâ parti Mini escu ti propuneare ali Kiri
di elu, Mihai Prefti aspunea: Mantsu ca formatu, gramatica si
“...Vruts Armânj, tu Republica scriarea ali limbi armanesti easti unu
Machidunia easti singura vâsilii ditu lucru prea importantu ca s-hiba decisu
mas di niscanti capiti (6, 7 persoani, nu
Balcanj tsi pricunoscu ofitsialù câ
irau tuts lingvisti) cai fura la adunarea
Armânjlji suntu unâ mileti aleaptâ, ama
di Bituli si proclamara
mash pricunushtearea, nu-agiundzi ti Standardizarea...Aista nu easti
unu populù. acceptata di tuts lingvistilli armanji
Va s-dau cu-aradhâ ma-nghiosù atseali invitsats si cunascuts ti cultura si
tsi NU s-adrarâ nica: Putearea ofitsialâ stiintsa lor literara sh-ti atsau
 BANA ARMÂNEASCÂ
lipseashti (cum dzatsi Kira) un Forum
multu ma largu cai s-aduna ligvishti,
scriitori, oaminji di cultura ditu tuti
gruparili di armanji (Gartsii, Makedunia
di aza, Albanii, Vurgarii, Sarbii,
America, Australii, Romanii).
Exista grupari di armanji (tu America,
tu Albanii, tu Gartsii, etc. cai zburascu
si scriu limba armaneasca alta soi decitu
ashe cum s-propuni la Adunarea di Bituli.
Santu multi zboara cai s-paru “xeani”
shi greu ti ghivisitu sh-ti pronuntsatu di
armanji tsi anvitsara alta soi limba di la
papu sh-dada loru. Aistu easti un motiv/
argumentu multu importantu ca atselli
tsi va-s decida cum sa scriemu ca-s-ni
aduchimu licshoru unu cu alantu, s-tsana
tu minti diversitatea di “dialecti”
armaneshti (gramustenji, farsharots, etc)
si s-llia di la tuti tsi esti ma licshoru ti
scriari, ti ghivaseari sh-ti aducheari.
Mash 5-6 oaminji (“Comitetu di Bituli”)
nu au- ndreptu s-decida cum sa-scrii tuta
armanamea ditu tuta lumea.
Arta ti ascriari literara nu easti una
arta tehnica-inginereasca. Nu lipseashti
s-fortsam “modernizarea” ‘li limbi si nu
avemu ndreptu fatsa di stra-aushilli a
nostri s-u-alacsim mash ca s-putem sa
scriemu la computeru.
Limba noastra veaclji di 2000 di anji,
cai niga nu s-chiru sh-nu va chiara
vloara, s-tsanu pana tora sh-fara
computeru. Exista carts di literatura si
poezii armaneasca ninti ca s-apara
computeru sh/nu plindzea varu ca nu
putem sa scriemu ase cumu zburamu.
Easti una mari datorii si responsabilitati
fatsa di papanjilli a nostri, fatsa ti nipots,
stra-nipots si generatsiili viitoari di
armanji ca noi tsi banam azi s-pastramu
limba, sh-fara s-u-alacsim, s-caftam s-u-
fatsem sh-ma buna, sh-ma mushata, sh-
ma larga, s-u-avdatsemu cu zboara noi
ditu epoca moderna. Sh-mas vrem s-ni
aduchimu tuts unu cu alantu, ashe
raspinditsi cum himu, lipseashti s-avemu
una limba “oficiala” di comunicari dupa
reguli propusi s-aprobati/acceptati di
reprezentantsilli a tuturor armanjilor
(gramustenji, farsharots, etc) la un Fo-
rum largu/internatsionalu.
- III -
APANDISI
1.Punctulù a vostu di videari ligatù di
mucadenjli (normili) di nyrâpseari a
limbâljei armâneascâ tsi furâ apufâsiti
la Simpozionlu di Bituli dit Agustu 1997,
tinjisite domnule Costel Trandu, noi,
Nr.4 (22), 2000- Sumedru, Brumarù, Andreu. 27
atselji tsi fumù aclotsi atumtsea, ca americanji ta s-adarâ cu atselji pâradz
dealihea, nu nâ prusvuliseashti tsi-lji hãrgiuirâ ti aestu Congres unù altu
(ofenseazã) mea nâ ribilipseashti sh-nâ Simpozionù cari s-bagâ pi cali
aumpli suflitlu di nvirnari. Voi ta s-vâ mucadenjli di nyrâpseari a limbâljei
spunù câ nu hits atsel di prota cari s- armâneascâ icâ, câtse nu? s-adarâ unâ
mutâ contra alushtorù apufâsiri shi con- njicâ bisearicâ armâneascâ i s-dishcljidâ
tra alishtei andamusi tsi si-ndreapsi di unâ sculii armâneascâ sh-iu , elji
tinjisitlu Nico Popnicola cu agiutorlu a Cândruveanjlji safi, s-anveatsâ si-
nyrâpseascâ shi s-yivâseascâ pi multu
cuvârdhãlui Tiberius Cunia. Ti aestâ
chibara-a noastâ limbâ armâneascâ tutù
andamusi, iu s-bâgã pi cali mulitili
ashi di ghini cumù u facu pi limba-a
mucadenji ti nyrâpseari a limbâljei lorù xeanâ?
armâneascâ, lipseashti sâ shtits câ 3. Avets andriptati, tinjisite domnule
profesorlu Cunia hãrgiui multsâ pâradz C.Trandu, cându dzâtsets câ nu tuts
shi multu s-pidhipsi. Pidhimolu nu fu atselji tsi loarâ parti la Simpozionlu di
cu tsiva ma njicù sh-ti atselji tsi loarâ Bituli nu eara spetsialishtsâ tu lingvisticâ
parti la aestu Simpozionù, di mari simasii - unlu di atselj earam sh-io, atselù cari
ti cãdãra minari culturalâ armâneascâ scoati tru migdani dit anlu 1996 revista
dit bitisita di etã XX. Mucadenjli tsi “Bana Armâneascâ” -, ama namisa di
furâ apufâsiti Bituli li avem bâgatâ sh- noi, nispetsialishtsâlji, s-afla, pri ningâ
noi tu practichii tu nyrâpsearea tsi s- T. Cunia shi Ianachieschi-Vlahu, atselù
veadi tu padzinjli a revistâljei “Bana tsi ari scoasâ unâ bunâ Gramaticâ a
Armâneascâ”. Easti ndreptu câ ndauâ limbâljei armâneascâ, cum shi
di aesti mucadenji li alâximù (aesta easti profesorlu Nicolae Saramandu,
altâ problemâ) ama nai ma mari parti di spetsialistulù di prota mânâ tu
eali li alâsãmù ashi cumù furâ apufâsiti lingvistivâ. Macâ nitsi pi axia tu aestâ
Bituli. Vrem s-vâ spunem câ nâ yini problemâ a profesorlui Nicolae
greu s-strâximù ahtari turlii di criticâ Saramandu nu bâgats pisti atumtsea vâ
ntrebù: pi cari bâgats pisti?
sh-di niaprucheari a niscântorù lucri di
4. Voi pripunits sâ s-tsânâ unâ idyea
mari importantsâ ti atselji cari s-
andamusi ca atsea di Bituli shi: “atselli
cilâstisescu sâ scoatâ tru migdani unâ tsi va-s decida cum sa scriemu ca-s-ni
revistâ icâ vârâ carti armâneascâ. Aesti aduchimu licshoru unu cu alantu, s-
cilâstisiri shi aesti curbãnji, cari vedù tsana tu minti diversitatea di “dialecti”
câ nu vâ au multu hari tinjisite domnule armaneshti (gramustenji, farsharots,
C. Trandu, s-facu ti ghineatsa a etc) si s-llia di la tuti tsi esti ma
Armânamiljei, ti tsânearea tru banâ, ti licshoru ti scriari, ti ghivaseari sh-ti
avutsârea sh-nãintarea a limbâljei shi a aducheari.”
culturâljei armâneascâ. Lipseashti sâ shtits, domnule
2. Tu psânlu chiro di cându am sh- C.Trandu, câ ma nâinti cu vârâ sutâ
mini cali filcâ pi Internet, am yivâsitâ sh-tsiva di anji di andâ nâ aduãmù noi
ma multi idhisi di a voasti ama nu nji- Bituli, furâ alti andamusi, sh-tut Bituli,
aducù aminti disi yivâsii tu vârâ di eali iu s-bâgã problema a grailui cari s-hibâ
vârâ punctu di videari ligatù di thimeljlu a limbâljei armâneascâ. Aclo
Congreslu anti-armânescu di s-lo apofasea, di cãtrã profesorlji di la
Bridgiport! Aestu Congres, taha sculiili di Bituli cum sh-di atselji tsi-
armânescu, iu s-apuni câ Armânjlji nu nyrâpsea pri limba armâneascâ, ca grailu
suntu Armânji mea altu tsiva, altâ soi armânescu cari s-hibâ thimeljlu-a
limbâljei armâneascâ s-hibâ grailu
sh-iu, nu câ nu-lji andrupãscu cu tsiva
pindeanù. Prit aesta nu lipseashti sâ s-
Armânjlji – nicâftândalui nitsi un ndreptu
achicâseascâ câ zboarâli dit alanti graiuri
spetsificù a lorù - mea agiutâ furâ alâsati nanâparti. Eali furâ
deznatsionalizarea shi asimilarea a lor. ncurpiljeati tu lexiclu a limbâljei
La aestu Congresù, iu avdzâi câ s- armâneascâ ashi cumù ghini s-veadi tu
hãrgiui nu unù trastu mea unù sacù di Dictsionarlu al Tachi Papahagi. Pi aestu
pâradz, nai ma mari parti di participantsâ thimeljiu s-formã limba literarâ
furâ multu hârsitâ dit itia câ aemâneascâ. Ahâtù avem, tora di oarâ.
Cândruveanjlji (lirtats-nji cacofonia) di Ca s-aveam unâ duvleti armâneascâ
aclotsi, ân capù A.Ciufecu, lu-anichisirâ atumtsea va s-aveamù sh-unâ limbâ
Inacu Perifan!? S-hibâ sânâtoshi cu armâneascâ shtiintsificâ...
haraua a lorù ama s-bagâ ntribarea: cum Cu multâ tinjii,
di nu s-minduirâ Cândruveanjlji Dumitru Piceava
28 Nr.4 (22), 2000 - Sumedru, Brumarù, Andreu. BANA ARMÂNEASCÂ
NGHIOSÙ: 1) Armânjlji tsi bâneadzâ tu muntsâlj Pindu
ZBOARA NCRUTSILJEATI (sing.) – Prefix ligat di anjiurdzeari. 2) Cu elù cusemù
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
(fonetic) – Ari multsâ anji (fem.). 3) Bâgãmù mânjli tu
eali cându easti arcoari icâ ngljetsù (sing.) – Ahurheashti
2 urarea! 4) Tutù unâ turlii di cadânâ – Âlji câdzu pisti
mânâ apâ heartâ. 5) Cându s-dutsi apa câtâ amari –
3 Loscutlu adratù di calji atumtsea cându alagâ. 6) Mai –
Asunatlu tsi s-avdi atumtsea cându omlu zburashti.
4
7)Lucrulu tsi s-fatsi di oaminji atumtsea cându s-coatsi
5 gârnul. – Loliu Steryiu! 8) Tugearu Sultana! – Ficiuricù;
nãu faptu – Pârintili-a yitsãljlorù. 9) Nvitsatù ghirmanù,
6 emigratù SUA (1940), sufsitorlu a thoeriiljei a relativitatiljei
(Albert, 1879-1955) – Capù di ficiuricù! 10) Poetù armânù
7
pindeanù, singurlu cari dupâ tsi featsi sculia Bucureshti
s-turnã tu Pindu (San-Marina), s-lji-anveatsâ carti shi sâlji
lunjineadzâ ficiorlji armânji di aclo: ari scrisâ puidzâili:
9 “Toamna-n Pindu, “Calea”, Mailu”, “Pindul” etc. (Zicu…,
1877- 1948) – Grescu. 11) Figurâ di stil literarâ ufilisitâ
10 tu poezii – Pron. posesiv sing. fem.
14 Alunar 1992 (publicat tu revista Rebus TIM, 1992).
11
Grafia a zboarâlor dit careu easti atsea ufilisitâ tu
Dictsionarlu al Tache Papahagi.
Dumitru PICEAVA
LIMBA A NOASTA (3)
-MOTTO:
“Limba a noastrâ-I nâ yishteari
ahândoasâ, ahândoasâ,
bair di flurii, cântari,
Limba-a noastrâ-I primuvearâ,
Candilâ di banâ easti,
Mults dushmanji vor s-nâ u chearâ,
Ma u-anyeadzâ gionji shi-nveasti”. Dizligarea a
Nicolae CARATANA triunghiului
NANDREAPTA: 1) Cunuscutlu istoric armânù, mayic di
thimiljiusitorlu a “Institutului di studii shi cercetãri balcanitsi” Toma Babu
di Bucureshti (1937- 1948), shi a revistâljei di istorii
“Balcania”. Ca diputatù di Caliacra apâra tu Parlamentul ali
Românii cu multu suflitù ndrepturli a Armânjlorù ditù
Cadrilater (1900-1962). 2) Cându zburâmù di chivernisirea
shi ufilisirea a pâradzlorù. 3) Misuratù …la pungâ – Fructul
a loclui (româneashti). 4) Atsea cari ti featsi – Ascâpai dit Dizligarea a careului “Un careu pentru aromâni”
iarnâ. 5) Nai ma analtu sh-ma marli vulcanù dit Ivropa (3340
I N T E R M A C E D O N I A
m). – Cu el s-misurâ veshturli (pândzurli). 6) Stãpueashti,
M A R G A R I T C R E O L
tsâni (conj) – Lucrurli icâ fâpturli tsi intrâ tu zburâri fârâ s-
hibâ xichi vârâ di eali. (pron. nehot.). 7) Mâryitù – S-aspuni P L A I A R I P A N A E

di vârâ cari easti aproapea di atselu cari zburashti (pron. U S C R O A T A L I N X

dem.). 8) Unâ turlii di tâlâgan ditù lânâ lungâ shi groasâ tsi L A S A T O D A C I A
afireashti omlu di ploai shi arcoari – Trinitrotoluen (abr.).
S I P I E R A E C T N
9) Yiulu fatsi mortulù sh-mortulù fatsi yiulu, aspuni unâ
pãrãmii armâneascâ. – Scândurâ subtsâri – Roida S C O A L A T M L I D

Mangiuchi! 10) Pi eali s-adra câliva (sing., fonetic). – Cându S T O N E S C U C I U R

si sufseashti (inventeaza) tsiva nãu, cari nu eara pânâ T O S E C E M E A L U
atumtsea. 11) Si-ncurunâ feata cu vrutlu-a ljei – Poetù A R T I S T I O P R I T
armânù (di Veleshtin – Pindu) cari mutã protlu boatsea,
T I I T O R A M I N C I U
nâinti di 1800, s-lâ spunâ a Gretslorù ta s-mutâ shi s-acatsâ
unâ noauâ banâ (…Veleshtin, 1793). E C N P A S T O R E V A
 BANA ARMÂNEASCÂ Nr.4 (22), 2000- Sumedru, Brumarù, Andreu. 29
ZBOARÂ NIZBURÂTI
Nji-si-ascumsirâ zboarâli tu-suflitù, di-lumea
ciudisitâ,
Nu li ma-cârti suschirlu sh-ni imnarea-tsea ayalea.
Shedù aclotsi-ascumti sh-ashteaptâ oara uidisitâ,
Ta s-easâ tru miydani shi s-nâ lunjineadzâ calea.

Nji-shedù ascumti tu cheptu nizburâtili zboarâ,

Acuarelâ di StefanCioriciu
Ncljinati ali
Mariana CACIANDONI,
una di nai ma gioanili alumtâtoari tu naua minari
culturalâ armâneascâ ti xanadishtiptarea a
sumenjljei natsionalâ a Armânjloru shi a
thâmâsitiloru a lor adets.
Cum sta-ascumti pricili tu-lujarlu-a lorù, di-arcoari,
Am cându va lâ yinâ oara-a oarâljei, io-troarâ
Va s-adarù dit eali nâ câmbanâ cântâtoari.
Ma oara-atsea, io u duchescu aprucheatâ,
Cându sh-pi tserlu-a nostu soarli va s-alânceascâ,
Iara zboarâli nizburâti va-s-hibâ ca nâ-dhyeatâ
Sh-can-tumtsea nu va s-ma poatâ, ti-eali s-nâ
culâseascâ.

O, lai zboarâ nizburâti! Vruti sh-thâmâsiti!

PÂNDZA DI PANGU Tsi nu v-ari-avdzâtâ canâ pânâ tora s-hits zburâti,
V-ashtiptãmù cu niarâvdari voi ayonjea s-nâ
Pisti harta-a curi vâsilii-thâmâsitâ, yinits
tsi-lji furâ-ananghi njilji di-anji di-arâs sh- Shi di greatsa-a xenjlorù daima noi tuts s-nâ-
plângu, nchiuluits.
ta sâ-lji si ancljeagâ miletea-lji hrisusitâ,
s-teasi âmpârtsârea ca pândza di pangu.
NYRÂPSEARI PI NÂ POARTÂ
Pisti vâsilia-a curi hartâ di-veaclji vatrâ,
(dupâ Tudor Arghezi)
tsi-lji furâ-ananghi njilji di-anji di banâ,
ta sâ s-ashtearnâ ntrã sinurli-a ljei di cheatrâ,
Armâne! di cara-fudz shi-u-ncljidz poarta di-
s-teasi isihia sh-si-astindzi-a ljei fanâ.
nafoarâ,
S-ai angâtanù câ dai cheptu cu dushmanlu.
Adzâ, nâ-parti di-vâsilii-i dip hãusitâ
S-nu dai nâpoi, mea ti-alumtâ cu elù cafi-oarâ
tu chisa ali nâ noapti nicurmatâ,
Shi-anichisea-lu ashi-cum u-azvindzi pricea-aslanlu.
di canda, dit truplu-a hartâljei hrisusitâ,
nu fu vâroarâ-aruptâ ca nâ-nafimatâ.
Di cara ti tornji shi-u-ncljidz di-nuntru poarta,
S-ai angâtanu di fumealjea-ts durusitâ,
Sh-deadun cu-alanti trei cumãts, di nâ etâ,
Câ ea va tsâ ducâ ninti numa sh-sirta,
arupti dit-truplu sâmtu ca-niscânti frândzâ,
Ashi cum di Dumnidzã fu vluyisitâ.
s-tucheashti sh-cheari ca nâ-vâsilii shcretâ.
Dumitru PICEAVA
cum cheari nâ muscâ tu-a pangului pândzâ.

Am, tora, tu-bitsita di-etâ, mari-thamâ,

ca-puljlu Fenix dit shtiuta leghendâ,
bânâtorlji-a ljei s-dishteaptâ cu anamâ,
sh-mutâ caplu shi sh-aspun-a lor cuvendâ.

Pisti vâsilia cu-harta disicatâ

shi âmplinâ di fârmacù, suschir shi plângu,
creashti nãdia-câ va-s-yinâ oara-ashtiptatâ
ta s-hibâ azvimtâ sh-pusta pândzâ di-pangu.
30 Nr.4 (22), 2000 - Sumedru, Brumarù, Andreu.
Data: 21 Aug 2000, Sydney
Searâ armâneascâ hârioasâ
Sydney
Nica unâ searâ hãrioasâ tsi avum
asarnoaptea la Armânamea di Sydney.
Vinirâ multsã oaspits, maljiudzã tuts
Armãnj. Avea pri aua sh-pri aclo cãti
vãrnu oaspi di zdangan (Vãryar) ditu
Machidonii. Deapoaia avea sh-di veclji
Australianji, bunji oaspits a-noshtsâ.
Lâ si pâru multu shcurtâ noaptea a-
Armãnjlor la 19 di Augustu anlu 2000,
di muzica cu cânticlu sh-bunlu iho
Armãnescu.
S-nu mi agârshescu s-vâ spun, câ
aveam multu tinjisits oaspits di
Spanioli, Portughezi sh-Italianji.
Aeshtsâ oaspits s-njirarâ niheam di
limba a-noastrã. Unlu dzâtsea, more
di a-noastâ soi easti aestâ limbã! ashi
sh-alantu, sh-alantu.
Cu multâ harauâ lji apruchem bunili
urãri, tsi nã li pitricu presidentul/
patriarhul a-nostru armânescu di la
Ambasada a-Armãnjilor di Freiburg,
dl.Prof.Dr. Vasili Barba. Ashi sh-bunili
urãri di la Miha al Puljia, Presidentu
la sutsata Armânescâ di Melbourne.
Ti atselji tsi voru sâ shtibâ ti tsi s-
yiurtusi aestâ searâ di Macedoarmânji?
Cu ucazia di sãrbãtorli crishtine-
shtsã, ti Stãmaria atsea marea shi atsea
njica.Cari sâ sãrbãturisescu pi aradha
di nãulu shi vecljiul calendar. Vahi va
s-yinã shi atsea dzuã la Armânami.
Sãrbãtorli crishtineshtsã s-hibã
sãrbãturiti pi unâ singurâ dzuâ di pi
calendari. Ashi va s-him tuts units,
tuts cum him unã soi di ethnii veaclji
Machidoneanã.
S-bãneadzã Armãnamea!
Cu multâ vreari sh-tinjii Armâneascâ
di la Macedoarmânj Community of
Australia la 20 dzãli di Augustu anlu
2000 Sydney.
President di org.
Nick Shterini al Cheaici
BUCURESHTI
Tudyua di 25-li di Sumedru, la Muzeulu
a Huryeatlui Român, Irina Nicolau
(amintatâ Shafarica) ândreapsi diznãu
“Dzua a Pitiloru”.
¤¤¤
Tu dzua di Sâmbâtâ, 11-li di Brumaru,
Sutsata Culturalâ Macedo-Românã”
ândreapsi un spectacul cultural artistic
cu agiutorlu a ficiuritslor di la
“Musheata Armânâ” ti yiurtisearea al
Mihai Eminescu.
BANA ARMÂNEASCÂ
albi tsi aducù lunjinâ sh-câldurâ tu suflitli
HÂBARI a voasti shi-ncljinats unâ chelchi cu yin
sâ-lji tinjisits Domnul shi Anlu Nãu s-vâ
hibâ mplin di amintãri.
HÂBARI dit Arbinishii Multsâ anji cu sânâtati shi s-vâ da
Tu câsâbiclu Saranda dit Arbinishii Domnul di tuti!
s-amintã, meslu tsi tricu, unâ nauâ Cheratsa BECA
sutsatâ armâneascâ tsi ari ca scupo
tsânearea tru banâ a limbâljei
armâneascâ, promovarea shi
pâstrarea cunuscutâ a culturâljei Articolu ali
armâneascâ. Fundatsia “Nicolae Matilda Caragiu Mariotseanu
Iorga” di Saranda fu thimiljiusitâ di Tu “România literarâ”(Nr.41, 18-24
cunuscutlu cântâtorù Pano Bacali, oct.2000), rivistâ tsi easti tipusitâ
unù Armânù durutù cu vreari shi Bucureshti, aflãmu unâ carti alii
mirachi ti populu tu cari s-amintã! prof.Matilda Caragiu-Mariotseanu,
Pano Bacali n-aspusi câ fundatsia pitricutâ a scriitorlui Z.Ornea tsi avea
poartâ numa a marilui istoricù Nicolae anyrâpsitâ tu altu numiru câ profesoara
Iorga”, ti itia câ aestu ari arâdâtsinâ shi multuavdzâta lingvistâ dzâsi câ
armâneascâ shi bânã multu chiro limba armâneascâ easti unâ limbâ
Saranda, iu avea sh-unâ casâ. ahoryea.Aestu lucru u cârti shi tora
Ashtiptãmu s-videmu mash lucri buni Matilda Caragiu-Mariotseanu da alu
di la aestâ nauâ Sutsatâ armânreascâ.
Zigu Ornea aestâ apandisi. Dãmu unâ
Mariana Caciandoni
cumatâ di-aestâ carti sh-tu limba
mucâneascâ, tu cari fu tipusitâ :
Carti câtâ Armânji “Nu am sustinut NICIODATA si
Hârioshi Armânji, Cârciunlu sh-anlu NICAIERI ca aromâna este altã limbã
Nãu mi-aducù pi calea s-vâ dzâcù câ
decât dacoromâna sau cã aromânii nu
aestâ yiurtii nâ fatsi s-arâdem diznou, sunt români.Ceea ce am scris in “Un
s-himù ma bunji sh-ma achicâisitori Dodecalog al aromânilor sau 12
cu atselji tsi bâneadzâ pi ningâ noi. adevaruri...”este LIMPEDE pentru
Aestâ sârbâtoari nâ fatsi s- oricine citeste cu atentie, direct textele
anchisimù cu taifa sh-cu sotslji-a mele, nemultumindu-se cu rezumatele
noshtsâ la munti iu bradzlji suntu unor rezumate ale unor autori utopici,
anvâlits cu neauâ sh-cu lilici di gljetsù dacã nu miopi (numai doi aromâni au
anyilicioasi. Atselji tsi vor s-hibâ ma fost impotriva unora din ideile din
aproapea di atselù tsi s-featsi tu aestu Dodecalog; nu le dau numele, nu le
chiro, Hristolu, sâ-sh aducâ aminti shi reproduc enormitãtile, le consider
sâ s-ducâ tu Vâsâlia Sâmtâ – Israel inexistente). Dodeclogul este
cari lji-fatsi s-ahurheascâ unâ altâ recunoscut si pretuit astãzi in lumea
banâ ca semnu di mbunari cu tini sh- stiintificã din toate tãrile balcanice si
cu atselji cu cari avushi andamusi tu occidentale. Ideea mea centralã este
oara arauâ.Aeastâ mari yiurtii cari urmatoarea: aromâniii care locuiesc
easti Amintarea-a Domnului adutsi astazi in Balcani, nefiind veniti din
unâ xanaamintari, unâ dishtiptari tu nordul Dunãrii, fiind autohtoni in sudul
suflitli-a noasti, tu ininjli-a noasti Dunarii, vorbind aromâna, o
hârsiti i nvirnati di cripãri ma mãri icâ subdiviziune a românei comune, care
ma njits. Cathi om ari câti unâ cripari, este pe acelasi plan cu daco-istro-/
ashi cum sh-Hristolu avu pi crutsi megleno-româna, se identificã
durearea a lui, ama durearea a cathi (aromânii) drept o etnie distinctã pe
unui om treatsi cu vreari sh-cu umuti acele meleaguri tocmai prin limba lor
pisti tuti sh-aflâ puteari ta s-u ljea di maternã, tocmai ea este aceea care le
la capù, pi calea atsea buna, câ bana dã sentimentul alteritãtii, adicã de a se
fudzi nâinti. Anlu Nãu adutsi unù simti altceva decât greci, albanezi,
zborù dultsi, arâsù sh-nâ adarâ s-him bulgari, sârbi etc. In aceste conditii,
ma hârsits câ him Armânji cari nâ- aromânii din tãrile balcanice sunt
nyrâpsim isturia a noastâ tu aestu minoritari care au dreptul sã-si
chiro sh-câ lu ashtiptãmù sâ-lu vorbeascã limba lor româneascã si sa-
tritsem cu lucurlu, cu alumtãrli trâ ma si pãstreze traditiile.”
ghini pân tu alantu an. Cu tinjii,
Ahurhits Anlu Nãu cu harauâ, cu Yiani Mantsu
multâ hârsafi albâ sh-galbinâ, cu tseri
 4

BANA ARMÂNEASCÂ Nr.4 (22), 2000- Sumedru, Brumarù, Andreu. 31

NCURUNAREA ENDOGAMÂ
LA ARMÂNJI
Socioloyilji luyursescu câ minoritãtsli Ashitsi Armânjlji puturâ s-armânâ tu
durusescu unâ mari puteari ta sâ s-auto- bitisita a etâljei XX, ti inatea a tutulorù
pâstreadzâ tu catandisea a niscântorù dhisculiilorù a istoriiljei, unâ comunitati
discriminãri dit partea a altorù natsiunji.
ici niaxi icâ nicunuscutâ tu peisagilu
Shi ca dealihea, Armânjlji canâoarâ balcanicù. Cu tuti câ adzâ, cându suntu
nu avurâ unù instinctu ma vârtosù di nomuri ti apârarea a minoritãtslorù,
conservari, di pâstrari dicâtù atumtsea adzâ, cându Armânjlji s-integrarâ tu
cându eara câlcats di miletsli dit sutsãtsli a natsiunjilorù tu cari bâneadzâ,
Balcanù. Pâstrarea shi dutsearea ma s-bagâ oarâ, dit amârtii, unù protsentu
nâinti a adetslorù shi a limbâljei tsi easti tu creashtiri niacumtinatâ di
armâneascâ eara unâ armâ vârtoasâ asimilari a lorù. Tora nu easti piricljiulù
pritù cari Armânjlji s-apâra shi bâna ma a aspârdzeariljei a alishtei comunitati
largu sum zulunjli (oprimãri, ncâlcãri) pritù fortsâ, ama easti piricljiulù a
dit partea a Gretslorù, a Vâryarlorù shi aspârdzeariljei prit niapruchearea tutù
a Sârghilorù. Câtse tu nai ma mari parti ma mari a alushtui nomù di cãtrã tinirlji
a banâljei a lorù nu avurâ parti di sculiiarmânji: ncurunarea endogamâ. (endo
.
shi di biserits tu limba a lorù, pritù cari
+ gr. gamos “ncurunari”. Thimiljiu-
sâ-sh promoveadzâ axiili culturali, sirea cu zori a ncurunãrlorù tu sinlu a
singura cearei prit cari cãtuthursea idyiului tribù). Ti aesta nu s-facù altsâ
(putea) sâ-sh pâstreadzâ niaspartâ stipsits, mea chiola Armânjlji. Singura
arâzga, eara ncurunarea endogamâ. cali ta s-hibâ dânâsitù, maca nu ta s-
hibâ discriscutù aestu
protsentu di asimilari easti
ca pârintsâlji s-aibâ tu
mindueari ta s-lâ bagâ tu
minti a ficiorlorù a lorù
axiili culturali armâneshtsâ.
Aestu lucru s-tihiseashti,
dit taxirati, multu ma arar,
dit furnjia a xichiljei chiola
la aeshtsâ pârintsâ di
cunushtearea a axiilorù
culturali armâneshtsâ di
cari elji tsânù. Ma s-vremù
ta s-hibâ ma alargu aestâ
comunitati lipseashti ca
pârintsâlji s-lâ da praxi a
ficiorlorù s-yivâseascâ
isturia a Armânjlorù. Câtse,
maca aeshtsâ ficiori shi
tiniri agiungu sâ-sh cunoa-
scâ isturia, cu siyurlichi va
s-ducheascâ câtù di impor-
tantu easti aestu nomù
niânyrâpsitù a ncurunariljei
di nuntrulù a chinotitâljei
Ânveasta noauâ Elly Ploscaru shi yrambolu (comunitati). Elji lipseashti
Mihai Godi, di New-York, tu oara anda sâ- s-apufâseascâ maca vorù
ncurunarâ (27-li di Agustu 2000) tu câsâbãlu s-tinjiseascâ aestu nomù
Constantsa. Lâ urãmu casâ di cheatrâ, ayapi, shi s-nu lâ hibâ bâgatâ cu
tinjii, ficiori multsâ shi banâ lungâ! zori. Macâ aoa shi 50 di anji
GHINI VINISHI,
ÂNVEASTÂ
NOAUÂ!…
Ghini vinishi,
ânveastâ noauâ,
Ghini vinishi,
Dumnidzã s-tsâ lunjineadzâ
Calea tsi tsâ-nchisishi!
Ayapi, mari ayapi
Doilji s-avets,
Cu dorù sh-cu harauâ
Bana s-u tritsets…
Di la a tãi pârintsâ bunji
Cara tsâ fudzishi,
Tu-aestâ taifâ tinjisitâ,
Tora: - Ghini vinishi!
Dadâ-ta tsâ-dzâsi:
- Cali bunâ, hiljea a mea!…
Soacrâ-ta tsâ-dzâtsi:
- Ghini vinishi, ânveasta a mea!
Cuscârlji hârioshi, tsâ oarâ:
- Ghini vinishi, -
Sh-cu vinita a ta la noi,
Mult nâ tinjisishi!
Tiniri, voi – s-avets ayapi,
Ayapi mari,
Banâ lungâ, sh-sânâtati,
Sh-tuti s-vâ hibâ ambari!
®
Gicâ GODI
shi chiola sh-ma ayonjea ncârunãrli eara
ândreapti di cãtrã pârintsâ, aestu lucru
nu mata easti cu cãbili adzâ. Vahi tamam
câtse nu mata suntu furnjii tsi tsânù di
mintiminilji tu andruparea a ncuruna-
riljei endogamâ suntu adzâ aesti
protsenti ahâtù di mãri di asimilari.
Ncurunarea endogamâ nu lipseashti
s-hibâ bâgatâ cu zori, ea lipseashti s-
hibâ aleaptâ pritù furnjii di mintiminilji,
pritù cândâsiri, iara aestâ giudicatâ easti
datâ di cunushtearea a istoriiljei a lorù,
a adetslor a lor. Canâoarâ nu easti ma
dealihea fapta câ nu lipseashti s-tsâ
agârsheshtsâ tricutlu maca vrei s-hii
sh-tu yinitorù.
Aura CUMITA