16 Nr.4 (26), 2001 - Sumedru, Brumarù, Andreu.
BANA ARMÂNEASCÂ
ISTORIA A MACHIDUNIILJEI ANTICÂ
CAPITOLU - V -
VITSINJLJI A MACHIDUNIILJEI -
(Continuari ditu numirlu tricutu)
Triburli tratsi
Pri ninga Tribalji, Trerlji, Tilatailji,
Dentelitslji, Odrishlji, Maedilji shi alti
triburi tratsi inshirâ tru migdani ashi
cumu furâ: Serdilji (tsi bâna tu câmpurli
ali Sofia), Besilji, Sapeilji, Astilji,
Scrimianjlji, Nipseilji sh.a.
Plinius atselù Bitârnulù zburashti sh-di
alti triburi tratsi ca: Dii icâ Diobesilji
(loclu a lorù eara pi ninga cursulù di
nghiosù a arâului Nestos). Plinius ma
adutsi aminti sh-di alti triburi ca Digerlji
di nastânga a Strymonlui; Maedobi-
tynjlji, Siropaionjlji, Sintilji (cari avea
unù mari câsâbã, Heraclea Sintic),
Bisaltsilji tsi bâna pi mardzinlji di nan-
dreapta a arâului Strymon, Crestonjlji
tsi bâna la izvurli a arâului Echedoros
(adzâ Galico) pânâ la laclu Bolbe (adzâ
Volvi) tu Mygdonia, Mygdonjlji
(Micdoni tsi bâna la Ascâpitatâ di
Crestonji, pi cursulu di nsusu a arâului
Axios (Vardar) pânâ la laclu Bolbe),
Bessilji, locurli a lorù s-tindea pânâ la
cursulù di nsusù a arâului Oiskos. La
Acâpitatâ Bessilji avea muntili Skombros.
Triblu a Odomantsâloru la Njeadzâ-
noapti di câsâbãlu Siris (Seres). Suntu
thimisiti triburli Droilji, Dersailji tsi bâna
pi cursulù di nghios a arâului Strymon
(vedz harta ditu numirlu tricutu).
La informatsiili ligati di triburli tratsi tsi
armasirâ di la Herodot s-adâvgarâ altili
cu apuhia a nâvâliri tu Tratsia a armatiloru
al Alexandru icâ a generaljloru a lui. Aesti
plirufurii (informatsii) suntu ligati ma
multu di triburli tsi bâna ningâ Besi, tu
aripidinili dit Notu a muntsâloru Rodopi
shi poalili a loru câtse tu anãpãdirli a loru
di câtrã Not generalji machiduneanji
intrarâ tu interiorlu ali Tratsii pritu vãljiurli
a arâurloru Strymon shi Nestos.
Ndauâ dati cronologitsi ditu istoria
a Trastloru
Arãlâchea geograficâ ali Tratsia, tu cari
avu locu creashtirea istoricâ a triburlor
tratsi, fu unâ nai istoricâ ditu partea di
Not-Datâ a Hanimusiljei Balcanicâ. Ea
easti udatâ di apili a arului Maritsa
(anticlu Hebros) tu cursulu a ljei di mesi
shi di nghiosu shi di afluentsâlji (Ergines)
cari s-vearsâ tu arâulu Maritsa, ningâ
Edirne (anticlu Hadrianopolis) shi la Not
di aestu câsâbã.
Vitsinjlji ali Tratsia eara: Iliria, tu
Ascâpitatâ, Machidunia shi Amarea Egei
TRATSIA -
tu Notu, Amarea Lai tu Datâ, iara tu
Njeadzânoapti eara vitsinâ cu locurli iu
bâna Geto-Dacilji.
Tu chirolu ali “Marea colonidzari
gârtseascâ” (etili 7-6 n.a Hr.), mãrdzinjli
ditu Njeadzânoapti ali Amarea Egei,
Chersoneslu tratsicu, Propontida
(Amarea Marmara), Bosforlu, cumu shi
mardzinea ditu Ascâpitatâ ali Amarea Lai,
iu bâna triburi tratsi, agiungu unu locu
iu Gretslji-sh câfta unâ noauâ patridâ.
Ashi, tu Notu suntu thimiljiusiti Abdera,
Maroneia, Sestos, Perint,Selimbria,
Byzantion shi Calcedon, iara pi mardzinea
di Amarea Lai Apollonia, Mesambria,
Odessos. Cu chirolu aesti colonii agiungu
unâ poartâ di intrari a culturâljei gârtsea-
scâ la populatsiili tratsi.
Câsâbadzlji nai ma mãri eara: Bessapara,
capitala a Bessilorù, Uskudama,
Philippopolis, Bizye (Vizo), Orestia
(Adrianopol) shi altili.
(Horia Matei, Enciclopedia a
Antichitatiljei, pag.327).
Ca pi la 508 anlu n.a Hr. dupâ Maspera
(Histoire anciene de pueples de l’Orient,
Paris I, 1895), Darius, vâsiljelu a Pershi-
lorù, featsi unâ expeditsii contra a
Scitslorù di arâzgâ pi giumitati aricâ, pi
giumitati turanicâ. Darius agiundzi la elji
pisti Dunâ shi loclu a Carpatslorù. Dupâ
unâ etâ, Gretslji ditu mardzinea ali
Amarea Lai, cari furâ tu ananghea s-ljea
parti la alumtâ, pirmitusitâ al Herodot,
câ marli Vâsilje a ntreglui uscatù vrea s-
avea vizitatâ loclu a Odrisilorù (Herodot,
IV, P. 90).
Dupâ tsi Tratslji furâ bâgats tu isorii cu
apuhia alishtei “vizitâ” al Darius pi loclu
a lorù,furâ dats a agârsheariljei sh-tricu
multu chiro pânâ inshirâ nica unâoarâ la
lunjinâ tu Balcanù. Aesta s-featsi sumu
pana al Tucididi, dupâ niscânti mintituri
di alumtãri a lorù (Odrislji) sh-cându
cratlu a loru câdzu tu pulematli psânù
cunuscuti cu MACHIDUNIA iara tu loclu
a loru Sitolkes, vâsiljelu a Tratslorù, vrea
ta sâ-sh analtsâ unâ amirãrilji.
Tu anlu 492 ari locù prota expeditsii
persanâ contra a Gârtsiiljei, cumândusitâ
di generalu Mardonius. Armata persanâ
treatsi prit Tratsia iara armatili tratsi ljea
parti, deadunù cu atseali persani, la
pulematli meditsi.
Namisa di anjlji 470-460, pi cursulù di
nghiosù a arâului Hebros, tu locurli iu
bâna triblu a Odrislorù, s-amintâ protlu
cratù a Tratslorù, sumù cumândusearea
al Teres, cari cunoashti, dupâ plirufuriili
al Tucidide, unù mari prodhù.
Vâsilia a Tratsloru cunoashti unâ mari
creashtiri namisa di anlji 431-424 sumu
dumniljea al Sitalces, hiljlu al Teres.
Vâsilia Odris, tsi s-tindea di la Amarea
Egei la Dunâ shi di la Amarea Lai la arâulu
Strymon, agiundzi cipita a puteariljei a
lui. Tu anlu 430 Sitalchis fatsi unâ
achicâseari puliticâ cu Atena, di partea a
curi s-alumtâ tu polimlu peloponesiac.
Tu anlu 429 Sitalces agiundzi tu
Hanimusa Calcidicâ shi tu Machidunii,
iu caftâ, fârâ s-poatâ, s-lu da nanâparti
vâsiljelu Perdica II, shi s-lu bagâ
Amyintas. Vâsiljelu Sitalces moari tu anlu
424 tu unâ alumtâ contra a Tribaljilorù.
Namisa di anjlji 424-410 dumni Seuthes
I, nipotlu al Sitalces. El s-alasâ di pulitica
antimachiduneanâ shi sâ-nsoarâ cu
Stratonice, sora al Perdicas II. La
moartea a lui vâsilia Odris si-mparti tu
ma multi principati cumândusiti di
Amadocos (oaspi bunù al Alcibiadi),
Maisades, Teres sh.a.
Namisa di anjlji 400-383 Seuthes II,
nipotlu al Sitalces shi hiljlu al Maisades,
cumânduseashti unù cratù tracù tu naia
a Propontidiljei. Namisa di anjlji 400-399
aestu vâsilje va-lji aproachi sh-va lâ da
apanghiu unù chiro a “atsilorù 10.000”
cumândusits di Xenofon, cari s-turna tu
Gârtsii dupâ campania dit Amirãriljea
Persanâ.
Namisa di anjlji 383-360 dumneashti
Cotys I cari agiundzi s-unificâ veacljea
vâsilii a Odrishilorù shi tsâni pânâ tu anlu
365 ligâturi pulititsi buni cu Atena. La
moartea al Cotys I (360 n. a Hr.) vâsilia
Odris easti ampârtsâtâ shi aestu lucru va
s-lishureadzâ loarea a Tratsiiljei di cãtrã
Machidunia.
Namisa di anjlji 357-356 s-fatsi prota
parti a tindeariljei machiduneanâ cãtrã
Njeadzânoapti-Datâ, cându Filip II (359-
336) lji-anichiseashti Bersidas shi
Cetriporos shi thimiljiuseashti câsâbãlu
Philippopolis (pi loclu a veacljiljei
Crenides).
Namisa di anjlji 342-341 Filip II lji-
azvindzi Cersebleptes shi Teres shi ncljidi
amintarea a ntreagâljei Tratsii. Sinurlu dit
Njeadzânoapti a Machiduniiljei easti
ncârfusitù pi Duna di nghiosù.
Filip -II-lu, vâsiljelu a Machiduniiljei
(Rosler, Die Geten, Viena, 1864, pag. 19,
citat di N.Iorga) u bitisi bana filcâ a Tra-
tslorù.Ta s-ascapâ di giuglu a nauâljei
stãpuiri xeanâ cari dimânda la mardzina
di Njeadzâdzuâ a Dunâljei shi ta s-nu hibâ
tu ananghea s-pâlteascâ birlu ti cupiili di
prãvdzâ shi agurù, Tratslji (Getslji) sh-
 BANA ARMÂNEASCÂ
câftarâ unâ noauâ pãtridhâ didindi di
Dunâ. Tinirlu Alexandru, hiljlu al Filip,
mash dupâ amintarea a locurlorù di pri
ningâ Dunâ putea ta sâ-sh ljea silâ cãtrã
câmpurli di anamâ ali Persii. Ama sh-elù
calcâ pi torurli al Darius, arâspândindalui
tuti cetili dushmani dinâintea a lui, elù
agiumsi la Dunâ, cari u tricu, vahi pi la
Cãlãrashi dupâ N.Iorga, iu Duna
formeadzâ marea nisii ali Borcea.
Dicara vâsiljelu a Machiduniiljei
apârghisi loclu ali Europâ, cumandarlji a
lui di la Duna di nghiosù nu furâ ahâtù di
eftihipsits câtù câpia a lor. Dicara s-unirâ
cu Scitslji, Getslji amintarâ alumti di
arâzgânari.
Tu anlu 330 Seuthes III, clirunomù
odrisù, cari s-ribilipsi cu agiutorlu a
generalului Memnon contra a exusiilorù
machiduneani, easti azvimtu di Antipa-
tros. Seuthes, thimiljiusitorlu a câsâbãlui
Aeuthopolis, va s-xanaamintâ indepen-
dentsa dupâ moartea al Zopyrion shi
Alexandru atselù Marli (323), ama va s-
hibâ anichisitù, dupâ 10 anji di alumti, di
diadohlu Lisimah, cari agiumsi
stãpuitorlu ali Tratsia.
Dupâ moartea al Lisimah, 281, atsea
tsi fu Vâsilia Odris sâ-mparti ti daima tu
ma multi craturi.
Tu anlu 270 ari locu nãvãlirea a
Celtsilorù tu Hanimusa Balcanicâ, ân
capù cu Comentorios cari intrâ tu Tratsia
shi thimiljiuseashti la Notù di Balcanù unâ
vâsilii cu capitala la Tilis (aspartâ tu anlu
218 n.a Hr.).
Dupâ azvindzirea a Machiduniiljei tu
atselù di al treilea polimù machiduneanù
shi a aspârdzeariljei a ljei ca vâsilii
independentâ tu anlu 168, Tratsia easti
ncurpiljeatâ tu noaua provintsii romanâ
Machidunia.
Namisa di anjlji 149-148 triburi tratsi
andrupãscu ribilipsirea antiromanâ a
Machiduniiljei cumândusitâ di
Androniscos.
Tu anlu 15 d.Hr.s-amintã provintsia
romanâ Moesia, namisa di Dunâ shi
muntsâlji Balcanji. Tu anlu 46 d.Hr., la
moartea a vâsiljelui odris Rheometalces
III, s-fatsi alâxearea a Tratsiiljei tu
provintsii romanâ, cu capitala la
Philippopolis (Plovdiv, Vâryârii).
Miletea shi limba a Tratslorù
Ditù miletea a Tratslorù s-trâdzea,
namisa di altsâ, Getslji shi Datslji. Tratslji
eara soi di aproapi cu Ilirlji. Limba a lorù
lipsea s-avea multâ uidisiri cu limba a
Arbineshlorù di adzâ, clirinomlji a Ilirlorù.
Tratslji sh-tatua truplu ashi cumù u
fâtsea shi Ilirlji. Zeulu a lorù natsional s-
cljima Sabazius, cari la Grets s-cljima
Dionisos, iara la Romanji Bachus, a curi
templu eara tu muntsâlji Rodopi.
Limba a Tratslorù
Limba a Tratslorù, idyealui ca atsea a
Ilirlorù, chiru dicara fu alâxitâ cu latina,
greaca shi slava tu gura a populatsiiljei
di a loclui traco-dacâ. (I.I. Rusu pag. 79,
Etnografia românilorù, Buc. 1981).
Ditù aestu idiomù indo-europeanù s-
cunoscu adzâ mash psâni lucri. Mash
fragmenti sh-nitsiunù textu icâ propozitsii
nafoarâ di nelu di malâmâ di la Ezerovo,
nyrâpsiti cu literi gârtseshtsâ, shi formu-
lili dit inscriptsiili frigieani (Asia Njicâ).
Ligatu di nyrâpseari, Tratslji loarâ
alfabetlu gârtsescu (ma tamam atselu
atico-ionic) ditu vârsta clasicâ shi dupu
cumu s-pari âlu ufilisirâ ti nyrâpsearea a
tutulorù textiloru tu limba tracâ. Iara
Gretslji, tu aradha a loru, lu-avea loatâ
alfabetlu diacutotalui di la Fenicieanji.
Singura nyrâpseari tracâ pâstratâ, cu
unu textu ma lungu, easti cunuscuta
nsimnari di pi nelu aflatu tu hoara Ezerovo
cari fu adratu tu giumitatea a etâljei V- n.
a Hr. Nyrâpsearea di pi nelu di malâmâ di
la Ezerovo, adratâ cu yramati gârtseshtsâ
easti unâ “scriptia continua”, la cari
dispârtsârea a zboarâlorù shi exiyisearea,
interpretarea a textului nu putu ta s-hibâ
faptâ nitsi barimù unâ parti di ea, nitsi
unù zborù nu poati ta s-hibâ luyursitù
yivâsitù shi exiyisitù tu unâ cearei
cândâsitoari. Ashi câ textulù armâni tora
di oarâ niufilisitorù tu studiulù a limbâljei
a Tratslorù. Limba traco-dacâ easti unâ
limbâ di sini stâtâtoari, dit pareia
europeanâ, ca atari soi tu prota aradâ cu
illyra di Njeadzânoapti - Datâ a Balcanlui
deapoia cu balto-slava shi cu iraniana.
Numili proprii (toponimi shi
antroponimi) a Tratslorù suntu multi shi
di multi turlii, lucru tsi fatsi s-hibâ unù
materialù lingvisticù shi istoricù ahoryea
di mari axii ti structura a limbâljei,
minduearea a ciuplicheilorù populari tu
chirolu shi arâspândirea tu arãlâchi a
elementilorù etnitsi.
Numili personali purtati di Trats eara
individuali, patronimitsili s-pari câ nu
eara, cafi unù insu avea tu ahurhitâ unâ
singurâ numâ, iara clirunumsirea eara
datâ pritù numa a tatãlui ân cazlu genetiv.
Pritù romanidzari shi gretsidzari, Tra-
tslji (ca cumù shi Ilyrlji) alâsarâ câti psânù
numili natsionali a strãpãpânjlorù dixinda
numi gârtseshtsâ shi romani, atsea tsi s-
veadi di la unù bârnu la alantu.
Chirearea a limbâljei tracâ.
Ti prota aradhâ fu alâxitâ limba dzuâ di
dzuâ (prit greacâ shi ma multu pritù latina
popularâ) tu gura a populatsiiljei ditù
provintsiili tratsi, ashi sh-illyra tu
Ascâpitatâ; deapoia numili proprii di
triburi shi persoani, tu soni atseali di
Nr. 4 (26), 2001 17
Nelu di malâmâ cu nyrâpseari pi
limba tracâ cu yramati gârtse-
shtsâ (eta V n. a Hr.), aflatâ ningâ
hoara Ezerovo
locuri shi hori shi câsâbadz tsi suntu loati
sh-dusi ma largu (tu nai ma multi ori) di
nãili cãtuhii icâ populatsii cari s-teasirâ
pisti vecljiulù timeljiu etnic-lingvistic.
Easti siyurù câ antroponimia tracâ
(idyealui cu atsea ilirâ) chiru dicutotalui
sh-ti daima, agârshitâ di populatsia
romanidzatâ icâ slavidzatâ tu etili VI-VII
d.Hr. Nitsi unâ numâ personalâ
preromanâ nu armasi la vârâ populatsii
dit Not-Data a Europâljei. Cu tuti aestea,
limba greacâ cumu sh-limba latinâ au
axitili câ pâstrarâ unu mari numir di
aresturi lingvistitsi a Tratsloru, maxus
numi di oaminji shi locuri.
Tratslji nu furâ unù populù cari s-
bâneadzâ tu sinurli ghini âncljisi mea din
contrâ, tu alumti, tu numa a zeilorù.
Odrislji si-ncljina a zeului Dionysos, ali
unâ pisti mistiryipsitâ, cari tricu di la
Trats la Grets. La Trats, ashi cumù eara
sh-la protslji crishtinji, bana nu eara
dicâtù unâ shcurtâ oarâ di duchimâsiri
(âncercare), unâ ntunicatâ, suschiroasâ
tritseari cãtrã eftihia, cãtrã ghineatsa a
dealithioasâljei banâ nimuritoari,
niacumtinatâ.
Tu leagânlu a natlui s-virsa lãcrinji, iara
aurlãrli zurli di harauâ arãsuna mash la
murmintulù a mortului, murmintu tu cari
soea-a lui eara etimâ s-dipunâ dinâoarâ
cu elù, fârâ s-mâtreascâ cu pishmãni-
psiri dinâpoi (Herodot (22, IV, 94).
Elji nu cãtãfronisea moartea ca
Romanjlji shi Gretslji atselji giunari; elji
u vrea shi-u cânta pisti tuti cãljiurli. Elji
nu thimiljiusirâ tsitãts vahi ta s-nu s-
ducheascâ ligats sumù idyiulù tserù.
(Horia C. Matei, “Unâ istorii a lumi-
ljei anticâ”, pag.145-149, Ed. Albatros.,
1984, shi Enciclopedia a antichitatiljei,
padz. 327, Momsen, V, pag. 192/193;
Tratsia anticâ, Hristo M. Dimov, 1976).
Tacu BABALI
 18 Nr.4 (26), 2001 - Sumedru, Brumarù, Andreu. BANA ARMÂNEASCÂ
si-lji spunâ itia, di nâ oarâ cripã gljetslu.
PADZINÂ TI FICIURITS Stefani s-ahândusi shi si nicã, câ nu
eara vârnu trop di ascâpari.
I. Thoma shi Marushca (ânchidica) di tsiva, elù agârshea shi Ia minduits-vâ ca câtù si lipisi
Marushca. Thoma, vrei s-fudz? Mai cumù di cumù s-anyisa si facâ tutù (ânvirnã) mâratlu di tatâ shi mârata di
stã di ti agioacâ cu mini! anapuda di ici âlji dzâtsea nâshi. mamâ!
Thoma. Nu potù, Marushcâ, câ s- Ascultats câ tsi pâtâ Stefani, tu Cându pârintsâlji vâ mbudisescu di
apruche oara shi lipseashti s-mi ducù mardzini. tsiva, ascultatslji fârâ si-lji ântribats
la sculii. Unâ dzuâ di tahina, Stefani ânchisi di totna: ti tsi? Câ tsi: ia câ tsi adutsi
Marushca. Shi tsi ai si fats tini la s-ducâ la sculii. Noaptea, di multâ niascultarea!
sculii? tsingrimi (dzeru mari), avea ngljitsatâ tutù Tashcu ILIESCU
Thoma. La sculii nvetsù multi lucri loclu. Cându Stefani fudzi di acasâ, tatâ- (“Cartea de lecturã Macedo-
musheati. Dascalu ni nveatsâ si su âlji dzâsi: Stefani, si nu ti duts astâdzâ românã”, Bucureshti, 1885)
ghiuvâsimù, si scriemù shi si luyursimù.pi gljiatsâ la arâu, ca si nu patsi vârnu
Marushca. Ma câ easti ashi, voiù si arãu”. Ma al Stefani, aesti grai pi tu unâ Nota a Redactsiiljei: Ti yramatli
yinù shi ieù (io) cu tini. ureaclji lji-ntrarâ, shi pi tu alantâ-lji spetsifitsi a limbâljei armâneascâ
Thoma. Tini eshtsâ multu njicâ tora. inshirâ. Tashcu Iliescu ufilisi, la atselù anù, 1885,
Cându va si ti fats cama mari, atumtsea Ashi niascultâtorlu di Stefani si dusi grafia tsi s-veadi niheamù ma nghiosù:
va si ti ljeau shi tini. ndreptu la arâu, shi ahurhi sâ si da pi tu locù di “nj”, ufilisitù di noi, elu
Marushca. Macâ easti ashitsi, cându arughioshù stri gljetslu a arâului. ufilisea seamnili “m” icâ “n” cu
Tatâ-su si avea dusâ dupâ nâs, shi
va si ti tornji, si-nji spunji shi a njia tsi semnulù ~ (tilda) pisuprâ. Ti semnulù
va si nvets astândzâ la sculii. vidzândalui piricljulù tu cari si afla, si “lj” ufilisea “ll” (doi di l). Ti semnulù
aspâre shi âlji strigã vârtosù: “Stefani, “y” (gamma) ufilisea yramatli “vh”.
II. Pâtsârea a niascultariljei. Stefani! Fudz di pi gljeatsâ!”. Ti semnulù “dz” ufilisea semnulù “d”
Stefani avdzâ strigarea a tatâ-sui; ma cu semnulù di sedilâ prighiuosù.
Stefani eara unù ficiorù dishtiptatù, tu locù si ascultâ shi si fugâ di pisti
ma niascultâtorù. Cându Tatâ-su shi gljetslu a arâului, elù ntribã: -
mã-sa i dascalulù, lu ambudisea “Ma câ tse tatâ?” Cându tatâ-su vrea
Suntu tu bana zboarâli a ljei, di boatsea
a noastâ dzâli NCLJINARI TI BABA A MEA a ljei, di mâna cari nâ
cari nu li agâr- hârsea sh-mi vâryea shi
shimù. Ti mini, unâ tuts alantsâ trei nipots shideamù suntu noptsâ cându mi-ncljinù s-u
ahtari dzuâ fu atsea tu deanvârliga-lji shi ascultamù zboarâli vedù...tu yisù.
cari Dumnidzãlu u ljirtã cari li dzâtsea. Ducheamù câ-lji si Florentina COSTEA
baba a mea. aproachi oara shi nu vreamù s-fu-dzimù
Prota sh-prota va vâ di ningâ ea. Baba nâ mutri tuts di-
spunù ndauâ zboarâ di cumù eara ea, aradha, ducheamù câ shtii câ va nâ DISUCLJEARI
shi-nji pâlâcârsescu mintea s-poatâ s-
alasâ sh-câ nu va s-dispartâ di noi. Nâ
adunâ zboarâli nai ma
uidisiti trâ aestu lucru. deadi a treilorù nipots câti Cu cârbunji sh-cu nâ chelchi cu-apâ
Eara analtâ, slabâ, unù pârã sh-noi âlji bâ- nigritâ,
ndreaptâ ca unâ lumachi shemù mâna cu lãcrinjli ntr- Babâ-mea yitripsea oaminji tsi-avea
shi nu-shi aspunea oclji. dixitâ
canâoarâ anjlji, ca tuti Plândzeamù tuts. Vârâ lângoari, shi-âlji disucljea-
moashili tricuti di optudzãts Deapoaia acâtsai mash s- atselji diucljeats
di anji. Ama, ma nsusù di vedù cumù aminã cu mâna, Di mutrirea narauâ-a atsilorù
tuti aesti, eara nai ma bunlu canda vrea s-avinâ unù nafimats.
omù cari lu-amù vidzutâ, oaspitù nicljimatù, shi s-
shi atselji tsi u au dusi. Ahâtù di lishorù s- Cu ierghi di nipârticâ sh-cu
cunuscutâ shtiu câ aesti dusi. Ditù atsea oarâ niheamù yinù,
zboarâ suntu dealihea. shteamù câ atumtsea Ayonjea-lji yitripsea-atselji lândzits di
Numa a ljei eara Shunda cându va s-yinù acasâ ea virinù,
shi avea nauâdzãtsâ doi di nu va mi ashteaptâ, câ altâ Iara cu zborlu-a ljei dultsi shi-mplinù
anji. Ashi eara baba a oarâ tu dzua di preasinji ea
di harauâ,
mea, cu cari bânai ân casâ nu-nji va da unù pârã shi io
shasprâdzãts di anji, sh- Nâ yitripsea noi totna di mutrirea
nu va s-ma potù sâ-lji
cari tutâ lumea u vrea. narauâ.
bashù mâna, câ nu va s-
Tu dzua tu cari fudzi ditù ma aibâ cari sâ-nji da
aestâ etâ earamù tuts ân urnimii di omù tricutù. Dumitru PICEAVA
casâ. Di dauâ dzâli nu putea s-mutâ di Nji-i dorù di baba a mea, nji-i dorù di
pi-apatù. Mama, tati, nveasta sh-noi
 BANA ARMÂNEASCÂ
Padzinji adrati di dascalitsli sh-di ficiuritslji di la
sculia nr. 12, “B. P. Hashdeu” di Constantsa
“NUMTA LA ARMÂNJI”
(proiectu di prâxiri)
Tu anlu di yrãmâtipsiri (ânvãtsãmânt)
2000-2001 ficiu-ritslji di la sculia nr. 12
- “B. P. Hashdeu” di Constantsa adrarâ
deadunù cu dascalitsili a lorù Proiectul
educatsional “Numta la Armânji”. Ti
aestu lucru cilâstâsirâ nu mash ficiuritslji
armânji, ma sh-atselji românji, tsi yinù
la cursulù optsional “Cultura shi adetsli
armâni”. Aleapsimù aestâ temâ mindu-
indalui câ ficiorlji a noshtsâ lipseashti sâ
shtibâ shi s-veaglji mushuteatsa a
adetslorù armâneshtsâ di numtâ. Cu
multâ mirachi elji câftarâ tu vivliotecâ
atseali cãrtsâ cari azburãscu di adetsli di
ma ninti. Ti aestu lucru earamù deadunù
la Muzeulu di Artâ Popularâ ta s-veadâ
nivishteshtsâli (stranjili di nveastâ) shi
yrãmbeatitsli a tinirlorù di ma ninti. Shi-
dzurâ di zborù cu aushilji tsi lâ pirmitu-
sirâ di chirolu cându elji sh-adra
numtsâli. Tutù tsi aflarâ shi avdzârâ li
uidisirâ tu referati. Tu cafi referatù
anyrâpsirâ ti câti unâ adeti di numtâ.
Ficiuritslji cunuscurâ arãdzli di numtâ di
ma ninti, ama shi atseali tsi s-adrarâ tu
dzua di adzâ. Elji vidzurâ tora tsi alâsãmù
sh-tsi adets tsânemù nica. Cunuscurâ tsi
arãdz di numtâ s-loarâ di la Românji
(cununia tsivilâ, gâljina a nunlui, tortulù
a nveastâljei).
Ti aestu proiectu, elevlji ânregistrarâ pi
casetâ audio cântitsli tsi s-cântâ la cafi
adeti di numtâ. Altsâ aleapsirâ pi unâ
casetâ video momentili di numtâ. Atselji
ma njitslji zuyrâpsirâ ditù buiei nveasta
shi yrambolu, corlu di numtâ, hlambura.
Altsâ adrarâ alichituri ligati tutù di adetsli
di numtâ. Atselji ma mãrlji zuyrâpsirâ cu
zboarâ musheati turlii di giocuri armâne-
shtsâ shi adrarâ unù albumù tu cari bâga-
râ caduri cu adetsli di numtâ di ma ninti
sh-di tora. Di Proiectulù educatsional
azburârâ ficiuritslji tu dzua di 10-li di
Maiù, cându s-tsânurâ “Dzâlili a Sculi-
iljei”. Furâ noshtsâ cari nâ dzâtsea calea câ nu lâ
câlisits oaspits easti arshini ta s-aspunâ câ suntu Armânji.
di anami:
domnulù inspectorù Constantin Caracoti
- omù cu unâ mari vreari ti Armânji -, di
la Inspectoratlu Shcolar Judetsean
Constantsa, dl. D-tru Garofil, Mariana
Caceandoni di la OTAR shi di la emisiunea
ti Armânji di
la Radio
Constantsa -
unâ Armânâ
dealihea, tsi
daima tsâni n
dzeanâ pira a
vreariljei ti
Armânji,
t i n i r a
Manuela
Nevaci,
dascalitsâ la
Universitatea “Ovidius”, directorlji a
sculiiljei nr. 12 - B:P: Hashdeu - dl.
Dumitru Ciurea, doa-mna Elena Jiga shi
doa-mna Gina Barbu, oaminji cari furâ
daima ningâ noi sh-nâ deadirâ unâ mânâ
di agiutorù cându avumù ananghi. Elevlji
giucarâ dinintea a oaspitslorù adetea a
isuseariljei.
Festivalu di Sibiu
Tu prota dzuâ ditù Cirisharù lomù unâ
calezmatâ pitricutâ di Ministerlu ali
Culturâ, departamentulù ti Minoritãts
deadunù cu Ministerlu a Educatsiiljei shi
a Cercetariljei ta s-lom parti la festivalu
natsional “Ficiuritslji - ma nâinti”, cari
s-tsânu tu câsâbãlu Sibiu.
Aoa nâ si deadi ta s-andridzemù cu lu-
cri adrati di Armânji (ânflucatâ, chitinjicù,
navotcâ, faneli shi pârpodz di lânâ,
cicricâ, furcâ, vârtealnitsâ etc.) casa
Brâncushi” ditù Muzeulu a Hoarâljei shi
s-ashtiptãmù oaspitslji.
Ficiorlji a noshtsâ adrarâ adetea a hlam-
burâljei, cântarâ shi giucarâ armâneashti.
Elji lâ zburârâ a oaspitslorù di Armânji,
di adetsli a loru, lâ deadirâ s-gustâ di mâ-
cãrli a noasti (pitâ di verdzu, topci, culaclu
a nunlui, pita a yrambolui, meari sh-nuts).
Oaspitslji nvitsarâ ndoauâ zboarâ armâ-
neshtsâ sh-giucarâ n corù deadunù cu
ficiuritslji. Tuts cari tricurâ pi la noi tu
atsea dzuâ s-ciudusirâ di câti avdzârâ di
Armânji!. Nâ hâristusirâ câ vinimù Sibiu
di nâ cunuscurâ sh-nâ anângâsâirâ ta s-
nâ tsânemù adetsli shi s-nu li alâsãmù.
Tu soni lâ deadimù câti unâ thimiridâ di
“Bana Armâneascâ”, câti unù calindarù
sh-câti unù ecusonù. Tuti aesti, a
elevljilor a noshtsâ lâ lo multâ hari!
Nâ turnãmù Constantsa multu hârsits.
Ma nai ma multu s-hârsirâ ficiorlji a
Nr. 4 (26), 2001 19
Chiratsa BARZACU, Angela
FUDULI, Mioara GOSPODIN
CHIROLU A TOAMNÂLJEI
Toamna easti chirolu a birichetiljei.
Loclu easti arsu di soarli sarpu shi
frândzâli cadù ditù ponjlji cionji
(pirifanji). Câldura nu easti ca atsea
di veara. Tu livãdz oaminjlji adunâ
gâtunjlji verdzâ ta s-adarâ dultsenji.
Dultseamea s-fatsi cama bunâ cându
ari zahari ma multâ. Toamna s-cocù
shi curcubetili cari s-mâcâ fripti icâ
hearti. Nutsli li bâgãmù pi dâvani ta
s-usucâ. Ditù auùâ s-adarâ yinù,
arâchii shi mâgiuni. Pisti tutù loclu
cadi brumâ, nafoarâ easti arcoari shi
neaua tutâ easti angljitsatâ. Ti
Yizmâciunù sculiili âshi disfacù
portsâli ta s-ashteaptâ ficiuritslji.
Tsi musheatâ easti toamna!
Fotu Georgiana
cls. a-V-a A.
VINI TOAMNA!
Frândzâli di pi ponji angâlbinescu.
Unâ câti unâ cadu-mpadi ditù trastulù
a toamnâljei. Tora easti chirolu cându
oaminjlji sh-adunâ tutù tsi siminarâ tu
gârdinji sh-pi câmpuri, birichetea di
unù anù di dzâli.
Ploaia minutâ sh-aratsi armâtusi
ponjlji cu unâ câmeashi subtsâri di
gljeatsâ. Vimtulù suflâ cu puteari shi-
ashuirâ câ yini iarna.
Bushu Camelia,
Clasa VI-a F.
.
TOAMNA
Soarli dugurosù fudzi. Vini toamna.
Ficiuritslji s-ducù la sculii. Dzâlili
suntu ma arãts. Ma toamna easti
shcurtâ. S-usucâ lilicili. Lândurushili
fugù alargu, alargu, naparti di-amari.
Livãdzli suntu mplini di yimishi: mplini
di meari aroshi, di gortsâ dultsi, di
gâtunji mãri shi galbini ca pulji tsi esù
ditù ou, di purni viniti sh-di nuts mãri
câtù topa.
Toamna easti multu musheatâ!
Dumitru Andreea
clasa V-a A
 20 Nr.4 (26), 2001 - Sumedru, Brumarù, Andreu. BANA ARMÂNEASCÂ
IARNA adutsi a noauâ ta s-lu ndridzemu. Io shi
Iarna nafoarâ easti multu arcoari. sora a mea ma njicâ nâ ancâcemù cari
Ficiorlji adarâ “oaminji di neauâ” shi s-bagâ ma multi hârsãchi pi pomù. Pânâ PROTA SCULII PRI LIMBA
aminâ cu zvolari di neauâ. tu soni bradlu easi multu musheatù - cu ARMÂNEASCÂ DI
Tu Andreu easti unâ mari sârbâtoari: globuri multi, beculetsi shi artifitsii, ama BUCURESHTI
Cârciunlù. Di Cârciunù s-amintã sh-cu zboarâ multi, sh-cu ndoauâ globuri
Hristolu, hiljlu al Dumnidzã shi ali Stâ- frâmti. Haraua-i sh-cama mari cându yini Tu dzua di 22-li di Yizmâciunù s-
Mârii. Aushlji s-hârsescu multu cându Papù Cârciunù. Elù nâ pischiseashti tuts dishcljisirâ cursurli optsionali di
avdu cântitsi cu zboarâ armâneshtsâ. dupâ cumù s-mindui la cafi unù di noi. culturâ shi adets armâneshtsâ, la
Ficiuritslji lu ashteaptâ Papù Cârciunù Dzua di Cârciunù easti sh-cama mushea- sculia numirlu 39 di Bucureshti.
tâ cu niheamâ neauâ. Trei dzâli fârâ lucru,
cari lâ adutsi pischesi (dhoarâ) musheati.
mash cu ashtiptãri shi pitritseri! Ashtiptati di multu chiro, cursurli
Dupâ njedzlu a noaptiljei culindarlji
Dupâ minduearea a mea, Cârciunlu anchisirâ la idheia sh-prit gairetsli
ahurhescu culindatlu. Oaminjlji lji-
easti nai ma musheatâ sârbâtoari! fapti di unâ parei di duruts Armânj.
aproachi ân casâ cu inima dishcljisâ sh- Carapali Magda
cu harauâ sh-lâ da pâradz, meari, nuts Va-lj adutsemu aminti prota paplu
cls. VI- a F
shi pitâ. Cu inima cutrimburatâ sh-cu Santa al Todi, Oani Nicolae shi
suflitlu dishcljisù ashteptu s-yinâ iarna! COLINDILI LA ARMÂNJI Chiratsa Gheorghe cari furâ agiutats
Fotu Georgiana- Mihaela Ashi cumu easti areulu la alti milets sh-di inspectorlu Dimci Lascu.
cls. a-V-a. crishtini sh-la Armânji easti adetea ca La manifestarea di dishclideari
. ficiuritslji sâ s-ducâ s-culindâ di ufitsialâ a cursurlorù zburârâ ti
IARNA Cârciunu tu noaptea di 24 câtrâ 25 di simasia alushtui evenimentu
Geamurli a casilorù suntu alâxiti cu Andreu.
profesorlu Iancu Cardula, prezi-
crustali di gljeatsâ. Loclu easti anvâlitù Culindarlji, ficiuritslji tsi s-ducù cu
cu unâ doagâ albâ shi groasâ. Ficiuritslji colindili, dupâ tsi cafi unù di elji s- dentul a Comunitatiljei a Armânjlor
s-agioacâ hârsits. Elji s-da cu sanjea pi andreadzi cu unâ ciumagâ (stupaganâ, ditù Românii, Custica Canacheu,
dzeanâ. Vini noaptea. Njitslji s-bagâ cu anvupsitâ tu aroshu-albu) shi cu unù prezidentul a Sutsatâljei Culturalâ
unù yisù multu musheatù: câ tahina la trastu, anchisescu di colindâ la cafi Armâneascâ, Stere Gogu (unlu di
pomù va s-hibâ pischesili adusi di Papù casâ, dupâ njedzlu a noaptiljei, dupâ initsiatori), preftul Armân Yioryi C.
Cârciunù. Yioryi, oaspili di tinjii vinitù ditu
cântâtori, cându, dupâ veacljea pisti,
Easti unâ noapti sâmtâ! Papù Cârciunù
duhurli arali chirurâ. Culindarlji cântâ Machidhunii, Dina Cuvata shi,
s-alasâ peanarya pi ugeacurli a casilorù,
cu mari angâtanù, ta s-nu s-a scoalâ
la cafi casâ colindi-melindi shi dixescu siyura, dhascalili (Aurelia Caranicu
culats, fructi (bilbicili, nuts, meari) icâ shi Marilena Bara) cu cari s-anchisi
njitslji ditù somnulù ahândosù. La unù
pâradz. lucurlu.
pomù analtu shi avutù aflâ unâ carti
La Armânji aesta easti unâ mari
anyrâpsitâ di unù ficiuricù. Tu atsea carti Preftul Yioryi C.Yioryi dupu tsi
sãrbâtoari ti furnjia câ Hristolu lâ apârâ
s-anyrâpsea ashi: “ Papù Cârciunù, du- tsânu unâ slujbâ pi armâneashti
ti sh-la ficiuritslji cari nu au iu s-doarmâ. prãvdzâli tu aestu chiro shi fatsi ca eali durusi câti unâ mushatâ icoanâ
Dâ-li niheamâ di nâdii ta s-imnâ nâinti! s-featâ lishoru.
ayisitâ ti cathi unâ clasâ di ficiurits.
Dumitru Andreea, Anda bitisescu sh-fugu di la atsea casâ
Cls. a-V -a A culindarlji lâ oarâ a nicuchirloru “trâ Lipseashti s-adâvgãm la tuti aesti
multsâ anji”! “sh-di vârâ oarâ”! S-ducu câ tu numa a Comunitatiljei a
MUSHUTEATSA A IARNÂLJEI cu colindili mash ficiori di pânâ la 15 Armânjlorù ditùu România s-featsi
di anji. Nitslji ficiurits colindâ mash dzua câftarea di dishclideari a cursurlorù.
Vini iarna. Neaua cadi ca fârina la shi suntu dushi pi la soea a loru di cãtrã Dimi, ahurhindalui cu aestâ dzuã
tsirneari. Pritù câljiurli anvâliti di doaga fratslji icâ surorli a loru mãri.(Weigand, shi Bucureshti unâ oarâ tu stâmânâ,
albâ ashuirâ vimtulù ca turbatù. Cionili Arom. II, pg. 127; Pericle Papahagi, Sâmbâta (câti dauâ sihãts), ficiuritslji
azboairâ cutrimburati pitù lumãchili Tocilescu, pag. 710.
mplini di neauâ. Nu s-veadi ciciorù di Iavea unâ variantâ di Colindi:
Armânj di la prota clasâ pânâ di
omù pitù sucãchi. Mash boatsea subtsâri Colinde clasa XI ânveatsâ grailu di dadâ,
a ficiuritslorù s-avdi di pi dzenurli iu s- melinde, Armâneashti, ânveatsâ ti simasia
da cu sanjea. Zvolari di neauâ s-vedù tsitsi, caca, sh-loclu tsi lu avurâ sh-lu au
arcati pitù vimtu. Câtâ harauâ, câtâ dã-nji maie culaca, Armânjlji tu lumi.
mushuteatsâ di-anvârliga! vaca cu yitsãlu, Cu ambâreatsâ lucurlu shi trã ninti
Gospodin Elena câ s-featsi Hristolu lâ urãmù, câ “nu cheari ‘nã
cls. a-III-a D tu pâhnia a boiloru
pãduri, fidãnjli cãndu crescu”!
trâ inatea a Uvreiloru,
CÂRCIUNLU trâ anji multsâ
Cându yini Cârciunlu easti mari harauâ sh-di vârâ oarâ. Aurelia CARANICU
tu casa a noastâ. Afendi ancupârâ nai
ma marli bradu ditù pâdzari shi nâ-lù Redactsia “Bana Armâneascâ”.
 BANA ARMÂNEASCÂ Nr. 4 (26), 2001 21
Prota emisiuni pri limba armâneascâ cilâstisescu ti proble-
ma armâneascâ. Tu
la televizia di Constantsa cama psâni zboarâ
aestâ emisiuni tsi s-da
Dzua di Vinjiri, 31-li di Agustu 2001 di 2 ori tru mesù, Vinjirea, di la sâhatea
va s-armânâ unâ dzuâ cându nâ parti di 16 sh-giumitati va s-aspunâ unâ chicutâ
Armânjlji di Constantsa multu s-hârsirâ, ditù “bana armâneascâ”. La prota
cându suflitli a lorù furâ apitrusiti di nai emisiuni fu oaspiti profesorlu Constantin
ma ahândoasa shi chischina ducheari. Grasu tsi s-alumtâ di ma multsâ anji ti
Câtse? Ti fara armâneascâ shi cu agiutorlu a TRÂ NINTI,
atsea câ dumniljei a lui la Universitatea Ovidius “BANA ARMÂNEASC”
elji puturâ s-tsânù cursuri pi limba armâneascâ. Dl. Voi, Armânji, Armânji mârats
ta s-vea- prof.Grasu yivâsi Dimândarea 1333 sh- Daima sh-multsâ s-v-adunats
dâ ti prota aspusi câ tuti câftãrli, tuti activitãtsli Câ vini sh-chirolu a nostu
oarâ la te- armâneshtsâ lipseashti s-aibâ tu videari S-anyrâpsimù zborlu armânescu.
levizii unâ aestâ dimândari a Consiliului ali Europâ.
emisiuni Cu aestâ apuhii potù s-aspunù câ ti prota Voi tiniri duruts cu hari
pri limba oarâ, aoa România, la unâ televiziuni cu Nu shidets, ishits migdani,
armâneascâ capital majoritar di statù, s-tsânu unâ Agiutats miletea a noastâ
mash trâ emisiuni ti Armânji mash pi armâneashti. S-yinâ la “Bana Armâneascâ”!
Armânji, Lipseashti s-aspunù câ aestâ emisiuni
cu Ar- nu va s-aibâ banâ lungâ maca ndoi Voi giunami s-loats urnechi
mânji sh- Armânji nu va s-agiutâ cu materiali Di la feati, ficiori, preclji
di Ar- realizarea a ljei. Va s-hibâ mari arshini Pitritsets hâbãrli a voasti
mânji. ma s-chiremù aestâ emisiuni. Unù postu Aoa, la “Bana Armâneascâ”!
D o a u â di televiziuni nâ teasi unâ mânâ di Sh-tu soni, zboarâ tsi s-vâ hârseascâ:
stâmânji agiutorù sh-noi avemù borgea moralâ s- Trâ ninti “Bana Armâneascâ”
mi min- tsânemù astreasâ aestâ mânâ, s-nu-lji
duii la nu- dãmù cali. Armânjlji chirurâ totna câ nu ARMÂNÂ CA STEAUÂ
ma tsi lipseashti s-u poartâ aestâ emisiuni s-agiutarâ elji cu elji. Vini oara cându S-FATSI NVEASTÂ NOAUÂ!
sh-pânâ tu soni mi dânâsii la numa di lipseashti s-achicâsimù câ agiutorlu Msheatâ ca nâ lunâ
“Bana Armâneascâ”, numâ tsi-nji si pari lipseashti s-nâ-lù dãmù noi a noauâ, câ Easti feata-armânâ,
uidisitâ ti unâ emisiuni di televizii ti atsea ascâparea a Armânamiljei lipseashti s- Multu tinjisitâ,
câ ea ari ca scupo scutearea tru migdani yinâ di la Armânj sh-nu di la altâ mileti. Ama sh-arâsitâ.
a miletiljei armâneascâ tsi nica-i tru banâ. “Bana Armâneascâ” va s-ducâ nâinti Cu graiù di pâpânji,
Pritù ea va s-poatâ sâ si scoatâ tru sh-va s-aibâ banâ lungâ mash atumtsea
Cu vreari di-Armânji
migdani câ tu cratlu Români, tu anlu cându Armânjlji va s-agiutâ aestâ
Multu-adyivâseashti
2001, pri ningâ alti milets, bâneadzâ shi emisiuni. Lipseashti s-aspunemù câ Sh-cântâ armâneashti.
Armânjlji - unâ mileti cu unâ identitati suntu ndoi Armânji aoa, Constantsa, cari
ahoryea. Aoatsi va s-hibâ promovatâ âncheadicâ moral shi sufliteashti lucrurli Sh-cumù-i a noastâ adeti
cultura armâneascâ; va s-facâ s-hibâ tsi s-facù ti Armânami. Tsi ari mari Di tora sh-di ninti
cunuscuti adetsli, cântitsli, agiocurli simasii easti atsea câ s-fatsi tsiva shi Nchisi calea-ndreptu
armâneshtsâ - atseali tsi zburãscu nai ma aeshtsâ ndoi Armânji lipseashti sâ s- Cu-unù Armânù aleptu.
multu di identitatea a Armânjlorù-, câlisi- hârseascâ sh-nu s-mindueascâ tru oarâ:
rea tu emisiuni a personalitãtslorù tsi “câtse s-facâ ea shi s-nu fâtsemù noi”. Calea-i di asimi
Oara vini, vini,
Armâna ca steauâ
S-fatsi-nveastâ noauâ.

Calea-i di hârsafi
Preaclji tu isnafi
Armâna ca lunâ
Mâni s-ancurunâ.

Voi tiniri hârsits

Doilji s-prucupsits
Shi s-bânats deadunù
Cu vreari di-Armânù.

Armâna daileana
Easti…Caceandoni Mariana!
Chiratsa BARZACU
Mariana Caciandoni - nveastâ noauâ - shi yrambolu a ljei.
Ama cu tuti gairetsli minduescu câ aestâ
emisiuni easti unâ anchisitâ bunâ, câ va
s-hibâ oaminji tsi va u ducâ nâinti shi câ
 22 Nr.4 (26), 2001 - Sumedru, Brumarù, Andreu. BANA ARMÂNEASCÂ
la pinacoteca
CUMÙ S-AMINTÄ MUSHATLU NALBASTRULÙ DUNAVI di Athina, ca
(Duna nalbastrâ di Johann Strauss) unâ di cama
scumpili shi
inshindalui va si ai scrisâ unù valsu, va rarili averi di
Tu meslu Alunarù a anlui 1882 Marea
tsâ dau pâradzlji tsi-nji câftashi shi ninca picturâ. Ma
Bretanii cu cãrãyili a flotâljei bombarda
pri ma nsusù”. Anda Johann Strauss ishi nâpoi deadi
Alexandria di Eghiptu, contra a
ditù udã s-avea amintatâ muzica “Die bursi multi la
revolutsiiljei natsionalâ al Arabi Pâshe. Tu
schone blaue Donau” icâ “mushatlu pictori shi la
atselù chiro s-afla shi bâna aclo shi marli
nalbastrulù Dunavi! (2). sculptori, tsi s-
Aminiceanù lasodetu (everghetu) Yioryi
M. Averof. Cu catandisea a revolutsiiljei,
Aclo, Viena, la casa al Dumba, tu dusirâ Europa Yioryi Platari
atmusfera atsea artisticâ, anamisa di iu-sh adâvgarâ artisticlu nvetsù cu
tuts ditù fumealjea a lui âlji dzâtsea s-fugâ
oaminji talentats, tsi dâdea pri banâ unâ informatsii, metode shi materiali
di Eghiptu shi si s-ducâ tu unù altu statù
noimâ ma musheatâ, ma analtâ, ma contemporani.
di siyurlichi pânâ s-treacâ bâtearea a
interioarâ, ma umineascâ, mechenalu Oaminjlji di Viena videa daima doilji
revolutsiiljei, tsi aclo s-avea apreasâ di-a
atselù, tsi dâdea agiutorù a tutulorù bârbats, tsi s-priimna shi deapoia shidea
ghiniljea.
artshtsâlorù, avea aflatâ shi Kathrin Sratt la cafineadzlji di Prater. Aclo, di cara-sh
Ghiorghi Averof nu vrea s-fugâ di Al-
shi vru si u spunâ shi si u facâ bea cafelu, Gh. Averof alâsa burbuari
exandria, ama cara vidzu câ revolutsia si
cunuscutâ la lumea tutâ. Nâscântsâ mãri la tinirli chelnerini, ama Culachi
strindzea cama multu shi eara piricljiu ca
cunuscâtori dzâcù câ Nicola Dumba, ca Dumba âlji dzâtsea câ cu mãrli burbuari
si armânea shi altu chiro aclo, s-dusi
consilierù aulicù fu protlu, tsi zburâ la tsi dâdea si spunea câ yinea dit câtrã tu
Viena, câ shtea, câ tu musheata atsea
ampirãlu Frantzisc Josef ti noulu shi Anatolii…shi tutù li aduna curãili ashi:
tsitati bâna multsâ Armânji. Viena Gh.
marli talentu tsi avea aflatâ. “Aoa, oaspi Goga, va ti nvetsù s-dai
Averof s-ligã cu sutsatâ frâtseascâ cu unù
Cumù putea Armânlu tsi avea vinitâ di putsânâ burburâ”, âlji dzâtsea shi lji-u
altu Armânù, cu Nicolae Dumba, tsi s-
Eghiptu s-nu hibâ minatù di unâ ahtari cânta shi pri nimtseashti: “ein clein geld”
trâdzea dit armâneasca hoarâ Blatsa ditù
atmusferâ mplinâ di mushuteatsâ, di icâ “ein tring geld”, avdzâshi?”
Machidunia gârtseascâ. Fumealjea alù
lunjinâ shi di aveari artisticâ? Dupâ niscânti dzâli doilji Armânji intrarâ
Dumba si avea dusâ Viena unù bârnu ma
Ligâturli cu Dumba shi cu oaminjlji tsi tru unâ tutungirii shi Dumba câftã unâ
nâinti shi avea adratâ aveari mari cu
urdina tu casa-lji, featsirâ ca amniceanlu marcâ di tsigãri. Feata tsi vindea tsigãrli
comertsulù di lânâ, tsi u adutsea ditù
Averof si s-mintueascâ ahândosù shi si âlji dzâsi s-ancupârâ di ma buna calitati
armâneshtsâli locuri ditù Balcanlu tutù.
aflâ, câ arta u poartâ omlu tu suflitlu a “câ atseali” a “spunentalui” Averof , tsi
Nicolae Dumba (1830-1900), cu tuti câ
lui ca unù izvurù curatù tsi adapâ putea/ afumâ hiljlu a vostu”. Shi atumtsea
eara ma tinirù di Gh. Averof (1818-1899),
rea shi agiutâ a omlui s-bâneadzâ cu Dumba lji-u turnã, câ tinirlu bârbatù nu
la anlu1882 avea agiumtâ s-hibâ ti ntreaga
sirinji tru unâ mushuteatsâ lunjinoasâ shi eara hiljlu a lui, ama a avutlui Dumba shi
societati di Viena unù mechena mari. Cu
cu cvalitati spiritualâ. Gheorghi Averof, a lui sâ-lji dâdea di eftinili tsigãri tsi li
unâ finetsâ tsi u avea ditù amintaticù, cu
di tuts oaspitslji a lui, ma multu-lu tinjisea câfta, câ nâsù nu eara ahâtù avutù ca
dishcljislu-lji orizontu shi cu ahândoasa-
Culachi Dumba shi lu avea ca urnechi tinirlu Dumba. Alu Gogu Averof lji-arisea
lji culturâ, avea adratâ casa-lji, la Parc
shi vru sâ-lji undzeascâ shi s-facâ sh- sâ spunâ evenimentulù aestu la sotslji a
Ring, ca unù muzeu di sculpturâ, ca unâ
elù lucri ca cumù Dumba shi ninca si s- lui di Eghiptu, tsi lu tricu feata ti ma tinirù
pinacotecâ di picturâ, ama shi ca unù lojù
poartâ ca nâsù câtrâ oaminjlji di artâ. di Culachi al Dumba, cu tuti câ
di muzicâ, iu s-aduna tuts artishtslji ditù
Tru anjlji atselji Culachi Dumba eara Amniceanlu eara cu doisprâdzãts di anji
chirolu atselù.
prezidentu a comunâljei a ortodocshilorù cama mari di Blaciotlu.
Casa al Dumba eara ânviscutâ tru unù
Turcomerits di Viena shi cu pâradzlji a Aestu cu putsâni zboarâ fu
decorù romandic, iu si gloriea Schubert,
lui adrã multi ghinitãts shi lãsãrii elementulù uminescu a Armânjlorù,
iu putea s-lji aflji Wagner, Brams,
(everghesii), ama atsea tsi sta ca crunâ tsi pri itsi iu tricurâ alâsarâ toruri di
Goldmark shi tuts alantsâ avdzâts shi
scumpâ pri caplu a Vienâljei easti civilizatsii neasteasâ ti xeanili milets,
mãri artishtsâ shi muzicanji di Viena. Mash
“Muzikvereinsaal” iu shi astãdz ninca ama ti populu a lorù nu si interesarâ
unù evenimentu spunea seatea, sinferlu,
s-facù cama mãrli shi avdzâtili contserti. câtù shi cum prindea. Noi lji-avemù
ama shi ahândoasili cunushteri di artâ al
Atumtsea adrã shi “Fhilharmonica” di ljirtatâ shi borgea a lorù u anãltsãmù
Nicola Dumba. Dupâ unâ lungâ muabeti,
Viena. Ti aesti shi ti alti multi bunâtãts shi u duchimù ca sartsinâ a noastâ.
tsi s-fâtsea tu salonurli a lui, vru elù si s-
tsi adrã Viena, statlu Austriachesculù âlji Noti: 1.Anastasie N. Hâciu, Aromânii,
ducâ Venetsia cu unù singurù scupo: ta
tinjiseashti numa ca unù mari lasodetù. Comerts, industrie, Arte, Expansiune,
s-veadâ di aproapea shi cu a lui oclji, di
Artistitsli activitãts shi evenimenti tsi Civilizatsie. Focsani 1936, padz. 363
hromili al Macart shi al Titsian, a curi
vidzu, bânã shi trâsh Gh. Averof la casa 2. Michele Averoff, La vie impersonele
suntu cama curati shi cama lunjinoasi.
al Dumba shi Viena âlji intrarâ tu minti d’Averoff, Athenes 1941, padz. 45.
Johann Strauss fu unù di oaspitslji al
shi tu inimâ, ti atsea turnând-si adrã Al-
Dumba shi unâ dzuâ bunâ Strauss vizitã
exandria, Kair, Ismirna shi Athina câti Yioryi PLATARI
prostatlu a lui ta sâ-lji caftâ unù agiutorù,
unâ filarmonicâ shi deapoaia s-bâgã di
câ si afla tu mari bezoanji (ananghi)
featsi unâ colecxii di picturâ evrupeanâ
icunomicâ, shi Dumba âlji dzâsi: “Ca s-ti
di optudzãts ti tablouri, tsi astãdz si aflâ
ncljidz tru unù udã doauâ sâhãts shi
 BANA ARMÂNEASCÂ
Voi s-aspunù di niscânti
problemi cari s-andzâmarâ Problemi di isturia a Armânjlorù
cu isturia a Armânjlorù tu
Machidunii. Dupâ mini, unù populù ta
s-poatâ sâ-sh caftâ ndrepturli a lui lipsea-
shti sâ-sh shtibâ arâzga a lui. Nu s-poati
sâ si shtibâ tsiva di arâzga a lui cara s-nu
u cunoascâ isturia a lui.
Armânjlji suntu multu niheamù
informats di arâzga a lorù. Tu sculiili ditù
Machidunii nu au ânvitsatâ tsiva ti
Armânami ama nu s-anveatsâ ni isturia
a Tracianjlorù (Euro-Indiitslorù) nitsi
isturia ali Amirãriljea Romanâ.
Pi thimeljlu alishtei nicunushteari s-
andzâmarâ niscântsâ nãi “istoriceanji” di-
facto pseudo-istoriceanji cari vorù taha
s-nâ nveatsâ isturia a noastâ. Aeshtsâ
oaminji au ascumti ligâturi cu Gretslji shi
anyrâpsescu ashi cumù lâ yini ghini a
Gretslorù. Isturia nu easti romanù icâ
pirmifù. Isturia s-anyrâpseashti mash pi
thimeljlu a documentilorù ditù vecljiulù
chiro, icâ pi thimeljlu di sâpâturi cari s-
facù tu niscânti locuri veclji. Cându s-
aflâ tsiva nãu, s-adunâ oaminji anvitsats
shi spetsializats la cari ljea parti Institutsii
di isturii, di arheologii shi lingvisticâ, sh-
dupâ tsi va s-facâ tuti analizili s-
anyrâpseashti isturia.
Nu poati s-anyrâpseascâ unù omù
isturia ashi cumù va-lji ticneascâ. Dupâ
tsi va s-facâ analiza s-fatsi shi controla
cu radioactivlu C-14, cari ari chirolu ti
angiumiticari a radiatsiiljei 5.500 di anji
cu cari s-aflâ vicljimea a materialilorù
cari s-au aflatâ.
Nãilji a noshtsâ scriitori tsi anyrâpsescu
isturia, nu au hâbari cumù s-anyrâpsea-
shti unâ isturii shi cându va s-da di tsiva
vicljituri, tu vârâ carti, icâ inscriptsii cari
nu potù s-li destsifreadzâ, anyrâpsescu
ashi cumù lâ talji caplu icâ li shutsâ lucrili
ashi cumù vorù elji.
“Limba Tracâ-Dacâ..”
Nâ carti ahtari, di isturii, mincinoasâ
inshi tu meslu Aprilù 2000 cu titlu
“Limba Tracâ-Dacâ, fundulù a
limbilorù ivrupeani”, pi limba slavo-
machiduneascâ. Aestâ carti avea inshitâ
ma nâinti sh-pi armâneasht sh-easti
scriatâ di unù Armânù cari bâneadzâ
Tetovo, Brane Shtefanovski.
Prota voi s-aspunù câ elù nu easti
isturiceanù mea easti inginerù cari nu
cunoashti limba gârtseascâ sh-nitsi limba
românâ. Materialili yinù pi limba
gârtseascâ, pi ascumta, shi li anyrâpsea-
shti pi armâneashti. Lucreadzâ pi virisii;
ascumtu multu ghini.
Tora voi s-vâ spunù ndauâ exempli di
glârinjli tsi li anyrâpseashti tu cartea a
lui: - Armânjlji zburãscu nai ma curata
limbâ pelazgâ; - Limba armâneascâ nu
ari nitsi unâ ligâturâ cu limba latineascâ;
- Elù nâ spuni tu cartea a lui câ sh-
Gretslji suntu Pelazghi, sh-di aoa easi câ
shi Armânjlji suntu Grets; - Numa di
Armânj yini di la numa “armaenj”, câ shi
Armânjlji eara Pelazghi shi câ suntu
idyiulù populù; - Armânjlji suntu nai ma
vecljulù populù tu Balcanj; -Tu ashcherea
al Alexandru atselù Marli loarâ parti shi
Armânjlji. Tsicara atumtsea nu-lji avea
aclo; Câ limba armâneascâ yini ditù limba
latinâ nu ancapi nitsi unâ dilemâ, lucru
cunuscutù di tutâ Europa.
Tu niscânti alti scrieri a lui nâ spuni câ
tuti institutsiili xeani nu shtea tsiva di
Armânji shi anyrâpsescu ashi câ vorù s-
nâ ljea cultura!. Cari culturâ? Nu nâ
spuni. Oaminji cumù suntu: Weigand,
Victor Berard, Wiliam Martin Leie, C.
Racotas, Thumann, Romanski, Kosineri,
Cviici, Victor Lazar, Lamoush, Pucvil,
Picotas shi altsâ nu shtea tsiva, tuts
arâdù. Cari shtea? Mash scriitorlu shtea.
-Tuti glârinjli aesti tsi li ari anyrâpsitâ
autorlu li ljea mash di la Grets pi cãljiuri
ascumti. Tu cartea a lui nu ari nitsi unâ
soi di bibliografii shi nu s-veadi di iu li
ljea materialili. A njia ânji câdzurâ tu mânâ
niscânti ahtãri materiali shi li amù acasâ.
Materialili dupâ cari easti anyrâpsitâ
cartea suntu adrati psefti di cãtrã Grets
ashi cumù shtiu elji s-anyrâpseascâ
pseudoisturiili a lorù cându easti zborlu
ti isturia a minoritãtslorù cari bâneadzâ
tu Gârtsii. “Tuts cari bâneadzâ aclo
suntu Grets”!?
Unâ ahtari carti nu mash câ nu nâ spuni
arâzga a Armânjlorù ama adarâ sh-
mintiturâ (confuzii) shi di unâ ahtari carti
putemù s-avemù mash znjii sh-nu hâiri.
Glârinjli tu aestâ carti nu au mardzinâ.
“Isturia a Românjloru
Machiduneanji...”
Pi ningâ aesti tsi li spushù pânâ tora
voiù s-vâ spunù tsiva tora sh-di Isturia
al Ion Arginteanu.
Liga a Armânjlorù ditù Machidunii -
Skopia deadunù cu Sutsata “Santa
Dturdzu” di Shtip, ta s-agiutâ Armânjlji
s-anveatsâ isturia a lorù, agiutarâ sh-u
tradusirâ cartea “Isturia Românilor
Macedoneni” scriatâ di Ion Arginteanu
tu anlu 1904, Bucureshti.
Tradutsirea easti alâxitâ nu ditù partea
a traducâtorlui ama ditù partea a “Marilui
idtoriceanù” di Tetovo di cari zburâi sh-
pânâ tora. Cartea easti tradusâ tu anlu
1998 ditù limba româneascâ tu limba
Nr. 4 (26), 2001 23
slavo-machidu-neascâ. Mini, cari
lu aveamù originalu alishtei carti,
lucrai unù mesù sh-feciù unâ
analizâ comparativâ namisa di originalù
shi tradutseari. Ashi putui di vidzui câ
tradutsirea easti pseftâ. Tradu-tsirea s-
ari faptâ sumù controla a insului di Tetovo
di cari zburâi sh-ma nsusù. Va s-aspunù
sh-niscânti exempli di lucri psefti tsi s-
au faptâ tu tradutseari: -Nu easti tradusâ
cartea (scrisoarea) al Onciu;
-Nu easti tradusâ prifatsa al Arginteanu;
- Traducâtorlji au adratâ unâ prifatsâ a
lorù, cari nu easti cumù lipseashti sh-nu
sh-u undzeashti cu atsea al Arginteanu,
cu cari s-apudâxeashti latinitatea a
limbâljei armâneascâ; -Nu s-ari anyrâpsi-
tâ tsiva di pulematli tsi li avurâ Romanjlji
cu Machiduneanjlji. Nitsi unù zborù nu
s-ari tradusâ ditù paginjli 23, 25 shi 26
iu s-aspuni câ Romanjlji dupâ tsi u
acâtsarâ Machidunia u adrarâ provintsii
romanâ shi câ u mpârtsârâ tu patru
pãrtsâ. Nitsi unù zborù ti colonidzarea a
Machiduniiljei cu fumelji adusi dit Italii
dupâ apofasea adusâ di Senatlu Roman
tu anlu 134 n. a Hr.- La pag. 40 nâ spuni
el câ nu s-ari faptâ nitsi unâ latinidzari la
Armânji (a Machiduneanjloru n.a red.)
di partea a Romanjlorù. - Tutù ashitsi
nu suntu dealihea tradutsirli la paginjli 36,
40, 52, 64, 65, 77, 78, 104 shi multi multi
altili. -Sigura câ mini, tora, nu potù s-li
spunù tuti glârinjli tsi s-au faptâ cu
tradutsearea câ materialu easti multu.
- Dupâ tuti aesti tsi s-featsirâ ditù unâ
ahtari carti Armânlu nu poati s-u aflâ
identitatea a lui.
“Noi Tratslji”
- Ca apandisi la tuti aesti glârinji, dupâ
tsi fui autoridzatù ditù partea a autorlui,
dl. Profesor Dr. Josif Cnstantin Drãgan,
prezidentulù a Institutlui di tracologii di
Milano - Italii, u tradushù cartea Il Mondo
dei Traci - Svetot na Tracianite ditù limba
italianâ tu limba slavo-machiduneanâ,
cari inshi aesti dzâli di sumù tip.
Tradutsirea pi limba slavo-machidonâ u
feciù ca sh-elji, Slavo-machidonjlji, s-
poatâ s-u yivâseascâ. Ditù aestâ carti, pi
ningâ altili, poati sâ s-veadâ multu ghini
romanidzarea a Tracianjlorù ditù Penin-
sula Balcanicâ, di iu sh-ma nâpoi inshirâ
shi Armânjlji shi ashi poati sâ s-veadâ
shi identitatea a lorù.
Dionisie PAPATSAFA
Notâ editoru: Tuti buni sh-uidisiti,
domnule D. Papatsafa, mash câ Armânjlji
nu s-tragu ditu latinidzarea a Traceanjloru,
tsi bâna tu arãlâchea a Tratsiiljei (vedz
padz. 16/17) mea ditu latinidzarea a
Machiduneanjloru, tsi bâna tu locurli ali
Machidunii.
 24 Nr.4 (26), 2001 - Sumedru, Brumarù, Andreu.
APELÙ
Membrilji a Fundatsiiljei “Bana
Armâneascâ” di Bucureshti aflarâ
cu ribilipsiri shi nfârmâcari di apofasea
datâ tu proteslu a d-lui Sotir Bletsa pritù
cari-lji si ljea libertatea sh-lu cãtãdicãtsea-
shti s-facâ ahapsi 15 di meshi cumù shi
s-pâlteascâ unâ ghizai di 500.000 drahmi.
Dl. Bletsa fu cãtãdhicãtsitù ti furnjia câ
harta cu arâspândirea a limbilorù
minoritari tu Evropa, u deadi ta s-hibâ
vidzutâ sh-di unù altu Armânù, Fotis
Chilipiris, ex-prezidentulu ali Liga a
Armânjloru ditu Gârtsii. Easti zborlu di
unù documentu ofitsial, datù di “Euro-
pean Bureau for Lesser Used Lan-
guages” (tu cari dl. Bletsa eara pitricutù
dit partea a Gârtsiiljei) shi datù a tutulor
reprezentantsâlorù a statilorù ivrupeani.
Pi aestâ hartâ easti tricutâ shi limba a
Vlahofonjilor (a Armânjlorù) dit Gârtsii,
lucru cunoscutù shi di chivernisea
gârtseascâ.
Dit atseali aspusi niheamù ma nsusù,
luyursimù cãtãdicãtsirea a d-lui Bletsa ca
hiindalui unâ catahrisi (abuz), unù fâr di
nomù shi unâ greauâ ncâlcari a ndreptur-
lorù shi a libertãtslorù a omlui ashi cumù
suntu dati tu Cartha a Natiunjilor Unite ti
Ndrepturli a Omlui.
Cu aestâ apuhii vremù s-adutsemù
aminti câ tu anlu 1913, pritù Tratatlu di
irini di Bucureshti, 51% ditù arãlâchea
di 87.500 câtù avea Machidunia, fu
tricutâ la cratlu gârtsescu deadunù cu Tinjisite patriot armânu Sutiri al Bletsa,
bânâtorlji a ljei armânji.
Cu atsea apuhii chivernisea gârtseascâ Australia inc. shi tutâ comunitatea
avea tâxitâ câ va s-da a Armânjlorù tsi armâneascã di Sydney sh-reghiunea, u
trecurâ la cratlu a lorù tuti ndrepturli tsi ndrupashti a voastâ apurari di la
li avea pânâ atumtsea sumù putearea
CAZLU SOTIR BLETSA
nturtseascâ shi maxus: ndrepturi la sculii
armâneascâ, la bâsearicâ armâneascâ
etc. Lipseashti s-aspunemù câ dinâoarâ
tsi si ncljisi atsel blâstimatù tratatù
chivernisea gârtseascâ avea s-li
agârsheascâ tuti atseali tâxiri andicra di
Armânji shi, ma multu di ahâtù, s-bagâ
tu practichii unù nafimatù planù di
deznatsionalizari shi asimilari dicutotalui
a Armânjilorù. Mash câ, dupâ aproapea
unâ etâ Gretslji nu puturâ s-lji asimileadzâ
Armânjlji shi elji sâ-sh armânâ tu banâ,
ca mileti, shi adzâ.
Iara adzâ, chivernisea gârtseascâ
lipseashti s-tinjiseascâ tuti etniili ditù
cratlu a ljei shi s-lâ da tuti ndrepturli tsi
suntu tricuti tu Charta a Natsiunjlorù Uniti
ti Ndrepturli a Omlui ashi cumù u facù
tuti alanti vâsilii ditù Europa sh-ditù
aproapea tutâ lumea.
Gârtsia, ca unâ vâsilii tsivilizatâ shi
democratâ tsi easti, lipseashti s-lâ da cali
a Armânjlorù, atselji cari ahâtù di mari
curbani au faptâ ti ea, ta s-bâneadzâ liberi
ca Armânji shi nu ca Grets.
Cãtãdicãtsearea a unui omù, ashi cumù
easti cazlu cu Armânlu Bletsa, ti furnjia
câ-shi zburashti limba a lui pârinteascâ
easti unù actu di discriminari shi di
ghenotsidù namisa di atsea etnii ditù cari
fatsi parti atselù omù.
S-nu s-agârsheascâ câ miletea armânea-
scâ easti autohtonâ tu locurli a ljei sh-
bâneadzâ aclo di daiama.
Iavea ti tsi membrilji a Fundatsiiljei
“Bana Armâneascâ” pistipsescu câ aestu
protsesù contra a patriotlui armânù di
Atena easti anacronic shi protesteadzâ
contra a apofasiljei di cãtãdhicãtsiri datâ
di Tribunalu di Athena shi caftâ ca ea s-
hibâ scoasâ shi ashtearsâ truoarâ la naua
giudicari tsi va s-facâ Athena tu dzua di
Martsâ, 18-li di Andreu a.a., la Apelu al
Sotir Bletsas.
Dumnidza s-u apârâ Armanamea !
Fundatsia “Bana Armâneascâ”
Prezidentu,
Dumitru PICEAVA
Armãnlu nu cheari cu patriotlu
Sutiri Bletsa
Sutsata Macedonarmân Community of
BANA ARMÂNEASCÂ
giudicarea, cari va s-hibâ
tsânutâ la 18.XII.01 Athena.
Ahtari giudicatâ nu ari locu tu
lumea democratâ sh-
tsivilizatâ. Giudicatâ artifitsialâ nica
existâ tu sistemi dictatoriali, ma preayalea
ayalea dictatoria u cheari pistusimea a
lumiljei: sh-agiumsi ca luplu manoleacu
(singuru) pi nisheanea di tufechi. Nji
aducu aminti, aoa shi vârâ stâmânâ nâinti,
la tv pi limba elina, primlu ministru Kosta
Simiti fuvirsea sh-giudica cu aestâ
urâciuni:- eliniki glosa mono glosa sto
elada, ama s-agârshi câ tu Gârtsii easti
nica tu banâ sh-latiniki glosa/makedonika
arhaika glosa: cari limbâ s-aflâ ncljisâ
sum cljeai tu archivili di Sârunâ, sh-cari
au ndreptu s-dishcljidâ unâ oarâ tu
tsindzâts di anji. Noi câftãmù s-dishcljidâ
tora aesti archivi. Shi s-hibâ bâgatâ
giudicata pi zigâ: s-videmù di cari parti
va s-ngreacâ ma multu ziga. Aestu slo-
gan s-cljeamâ democratsia tsivilizatâ.
Cu multâ tinjii sh-vreari armâneascâ!
Armânlu nu cheari.
President di sutsatâ:
Nicu al Cheaici di Sydney.
Andamusi cu
Sotir Bletsa
Sâmbâtâ, 8-li di Yismaciunù, unâ parei
di Armânj di Bucureshti s-andâmusi cu
Sotir Bletsa la hanea Byblos; tsânutâ di
Armânlu Mindu (tsi-lj ashtiptã oaspitslji
multu ghini). Di ahâtù chiro ashtiptam
tuts s-nâ adunãmù cu atselu gioni tsi ari
ahâtâ anami câ agiumsi chiola unâ
leghendâ (shoshi).
Minduiescu câ aproapea tuts shtiu
pirimithlu a lui sh-nu easti ananghi s-lu
dzâcu diznãu aoa di hir, hir. La protlu di
Alunar 1995, Sotir s-dusi la andamusea
a Armânjlorù tsi s-tsânu atselù anù
Neagushti (Nausa). Aclo âlj deadi al Fotis
Chilipiris unâ hartâ (tipusitâ di EBLUL)
cu limbili ma psânù arâspânditi ditu
craturlji tsi suntu tu Uniunea Europeana,
hartâ iu eara sh-limba armâneascâ adusâ
aminti tu cratlu gârtsescu. Aesta fu
furnjia ti cari Sotir fu giudicatù (atselji
tsi-lu câtuyursirâ fura Chilipiris deadun
cu Eugenios Haitidis, di arâzgâ Turcu).
Dupu aproapea 6 anj di giudicatâ (la 2-
lu di Shcurtu 2001) vini atsea apofasi tsi
nâ ciudusi nu mash noi, Armânjlji, ama
sh-multi sutsati tsi au tu scupo ta s-apârâ
ndrepturli a omlui: 15 di meshi ahapsi
shi unâ ghizai di 500.000 di drahmi. Sotir
featsi apelu tsi va s-giudica Martsâ, 18-
li di Andreu a.a.
 BANA ARMÂNEASCÂ
Tu tut aestu chiro avui ma multi
ducheri. Ciudii sh-nvirinari câ s-poati un
ahtari lucru tu anlu 2001, tu unù cratù
dit Uniunea Europeana. Ponù sh-caimo
ca un Armânù avinâ altu Armânù. Tuts
nâ minduim la preftul armânu Cosma
Etolianlu tsi aoa sh-ma multu di 200 di
anj âlj avina Armânjlji s-nu mata zburascâ
armâneashti. Durearea easti mari s-vedz
câ ma multu ca xenjlji, noi nâ avinãmù
un-alantu. Tu chirolu tu cari ahurhi
giudicata, Chilipiris eara prezidentu la
Liga a Vlahilor Elinofoni (adza nu mata
easti tu atsea thesi). Ama s-vidzurâ sh-
seamni buni: multsâ Armânj pitricurâ
protesti la organismi internatsionali sh
cãrtsâ di solidarizari cu Sotir. Fu un sticu
di oara mayicu: multsâ Armânj tsi s-
ancâcea unù cu alantu puturâ ta s-hibâ
sinfunji pritù vrearea a lorù ti Sotir.
Nâinti ta s-lu vedu Sotir nj-u aveamù
(ânji imaginam) câ easti ca un armãtulã
ditù unù cadru vecljù: cu perlu mari sh-
prosupù fuvirosù. Icoana clasicâ ti un
ljiundarù armanù. Ciudia fu mari cându
l-andâmusii Sotir. Easti un erou
modernu. Giunaticlu a lui easti altâ turlii.
Tu locu di prosup fuvirosù vedz unù
omù imirù shi isihù. Armili a lui nu suntu
tufechea shi bârutea mea suflitlu dishcljs
shi chischinù. Nu alagâ cu palasca-n
bârnu ama cu shicãili. Nu vedz sh-nu
avdzâ tsiva extremistu la elu ama mash
zboarâ mintimeni. Putearea a lui easti
normalitatea (un omu di aradâ dealithea;
ama cât greu s-eshtsâ normal adza!),
mintea limpidâ sh-inima mplinâ di vreari.
Mash cându lu vidzui duchii di iu ari ahâtâ
fortsâ ta s-treacâ lâietslji tsi-lj furâ dati.
Ninti ta s-lu vedù nu shteamu tsiva
naevea ti elu. Mash câ easti arhitectu
Athina. Tsi aflai tora? Câ ari mash 45 di
anji. Câ s-amintã tu hoara Gardishta
(Gardichi ica Gardisca). Câ s-aflã tu
limba armâneascâ. Ahât vârtos câ
atumtsea cându dusi la sculii nu shtea
gârtseashti. Di aestâ itii u featsi prota taxi
(clasa) di doaua ori. Mi dânâsescu aoa
niheamâ ta s-vâ dzâcu câ Haitidis ufilisi
aestu lucru la protses ta sâ scoatâ tu
migdani câ Sotir nu ari conshtiintsâ
natsionalâ gârtseascâ.
Ashi ta s-lu duchits niheamâ Sotir voi
s-vâ dzâcu unâ shicai di la elu. Eara la
shcoalâ tu protlu anù. Tu unâ dzuâ,
mâratlu, âlj yinea ta sâ-shi facâ apa. Sâ
sfridinã câtu sâ sfridinã ama duchi câ
nu mata poati s-tsânâ. Shi-lj dzâtsi a
dhascalului: Voi ta s-negu nafoarâ s-mi
chishu. Mâratlu dhascalu nu shi shtea
armâneashti shi ashi duchi Sotir
ananghea s-u anveatsâ limba gârtseascâ.
Sotir shidzu 6 anj Italii ta s-anveatsâ
Nr. 4 (26), 2001 25
arhitectura la
Universitatea di
Venetsii. Italii u
andâmusi shi
nicuchira a lui
(tsi easti di Ve-
rona) cu cari ari
doauâ feati, unâ
di 18 sh-alantâ di
13 di anj (altâ
shicai de-a lui:
daulj feati li amu
cu idyea muljari).
Dupâ tsi s-turnã
Gârtsii s-featsi
Sutsata a
Armânjloru ditù
Athina (iu elu Sotir Bletsa deadunù cu fitica sh-cu nicuchira a lui.
easti prezidentu;
ma s-nu alâthusescu mini, ânj pari câ numa alu Sotir tu fimiridz sh-câ elu easti
easti zborlu di Armânj di Athina tsi sh- giudicatu. Sotir easti tu piriclju s-nu mata
avea arâdâtsina Gardishti). Tu anlu 1994 poata ta sâ-shi amintâ pânea. Ama, cum
ahurhi elu lucurlu ti Armânj. La unâ easti un omu chibaru, nu s-plândzi di
andamusi armâneascâ, câlisearea u adrã aestu lucru. Aoa vedu un mari semnu ti
cu cãrtsâ anyrâpsiti shi gârtseashti sh- noi tuts alantsâ. Tuts him ahât mintimenji,
armâneashti cu yramati latinicheshtsâ. nâ minduim ahât multu sh-ahât ghini la
Aesta ti ciudia a multor Armânj sh-a zânatea a noastâ, la fumealja a noastâ, la
multor Grets. Tu anlu 1995 cându dusi catandisea a noastâ tu cratlu tu cari
Neagushti nitsi nu s-minduia câ unâ hartâ bânãmù, nu tsiva s-avemù vârnâ znjii.
poati s-aducâ câvgã sh-nu s-minduia câ Sh-di ahâtâ mintiminjlji nâ cheari isnafea.
doi oaminj tsi minduiescu altâ turlii potu Sh-noi nâ ambitãmù câ nu easti a noastâ
s-agiungâ la giudicatâ. S-veadi aoa la câbatea, câ easti câbatea a xenjloru tsi
Sotir multâ inocentsa (nistipseari). nâ avinâ. S-loamu urnechi di la Sotir.
Purtaticlu a lui easti dupâ arãdzli ditu Sh-tu soni nica un zboru. Suntu buni
Ascâpitatâ, arãdz tsi nu para suntu tinjisiti tuti cãrtsâli aesti di andrupari. Ama
tu Balcan. Ama, cum vâ dzâshu, minduiescu câ nai ma marea tinjii tsi
inocentsa easti arma alu Sotir. putemu s-u fâtsemù al Sotir sh-nai ma
Thimisindalui tsi s-featsi Neagushti, marli semnu di vreari trâ elu easti s-nâ
Sotir s-hârseashti multu s-nâ dzâcâ di tsânemù vârtos identitatea armâneascâ:
atselj Armânj tsi vinirâ la filichia iu eara arãdzlji, cântitslji sh-gioclu armânescu.
tsânut sh-aurlarâ: Elefterie (libertati) ti Sh-ma multu ca tuti prindi s-u azburâmù
Bletsa! S-hârseashti cându sh-adutsi limba armâneascâ! Ti ea easti giudicatù
aminti di atselu omu tsi lu câtuyursi adzâ Sotir. Sâmbâtâ seara cântãmù
Haitidis ti lucurlu tsi-lu featsi. Easti multu multu. Niscânti di cântitsi zbura ti
hârios cându nâ dzâtsi sh-ti andruparea zundani. Sotir arâsi niheamâ sh-ni antribã
tsi u avu di la Sutsata a Armânjloru di maca lu andridzemù ti ahapsi.
Veria sh-di la Gogu Padioti. Tsi easti Maca dunjaua aesta easti nica normalâ,
mushat la Sotir easti câ u va multu la protseslu a lui nu poati s-hibâ loatâ
Gârtsia sh-u tinjseashti, cu tuti lucurlji dicât unâ apofasi: Sotir s-hibâ liber shi
tsi li pati. Easti normal. Sh easti ghini câ s-hibâ alâsats arihati tuts atselji tsi vorù
nitsi noi s-nu adrãmu alathusea s-dãmu sâ sh-u tsânâ identitatea a loru armânea-
câbatea pi miletea gârtseascâ ti tsi pati scâ. Nu shtiu desi cariva ditu atselj cari
Sotir. S-nu agârshimù câ multi organiza- earamù Sâmbâtâ la hanea al Mindu va s-
tsii gârtseshtsâ lu andrupãscu Sotir. poatâ s-hibâ Athina, cându va s-facâ
Tu tutu aestu chiro di 6 anj Sotir nu giudicata. Ama sâ shtii Sotir câ cu inima
featsi nitsi vârâ lucru cari s-hibâ fâr di va s-himù tuts ningâ tini. Shi hiu sigura
nomù. Cu tutâ vrearea sh-tinjia ti patrida câ averlu sh-normalitatea va s-
a lui, Gârtsiia, nu poati s-u neagâ (s-u anichiseascâ.
arniseascâ) identitatea a lui armâneascâ Cu vreari armâneascâ, tu numa atsiloru
sh-vrearea ti isnafea a lui. Tu aeshtsâ 6 tsi avurâ haraua s-ti andâmuseascâ di
anj nai ma marea znjii tsi u avu fu atsea Stâ-Maria Njicâ, Bucureshti,
câ chiru multsâ mushtirii (clientsâ). Alexandru Gica,
Aeshtsâ oaminj s-aspârearâ câ vidzurâ
 26 Nr.4 (26), 2001 - Sumedru, Brumarù, Andreu.
Festivalu folcloric tu câsâbãlu
Sighishoara
Di la 25-li pânâ la 28-li di Agustu s-
tsânu Sighishoara festivalu “Proetnica”,
protlu festival ti minoritatslji dit Romanii.
La aestâ andamusi furâ trei parei armâne-
shtsa: dauâ parei di Mihail Kogãlniceanu:
- pareia “La Steaua”, cumândusitâ di
D.Bicu shi pareia “Mushata Armânâ”,
cumândusitâ di Wili Wisosenschi shi
nicuchira a lui shi unâ parei a “Sutsatâljei
Culturalâ Armâneascâ” di Bucureshti,
“Pilisterlu”, cumândusitâ di Oani Nicolae.
Ta s-hibâ la aestu festival aesti trei parei
armâneshtsâ, cilâstâsi multu Mihai
Canacheu. Multu agiutara sh-inimartsili
Tinela Stere sh Flori Costea, ca voluntari
pi ninga pareia organizatoricâ.
Aesti trei parei scoasirâ tru migdani
mushuteatsa shi avutsâljea a cânticlui shi
a gioclui armânescu.
Notâ editoru: Pânâ s-agiungâ la aestu
Festivalu a minoritãtsloru câpiili alu-
shtoru parei furâ multu câtiyursiti di
niscântsâ “oaminji di ghini”, ashi cumu
fu ex-ministrulu di Culturâ ali Românii,
Ion Caramitru. Elu, Ion Caramitru, marli
patriotardu, lji-ancâcea shi-lji urminipsea
ta s-nu mata s-caftâ sâ s-ducâ la aestu
Festivalu a minoritãtsloru ti furnjia câ
Armânjlji di România suntu Românji sh-
nu suntu pricunuscuts ca etnii ahoryea.
Iara di va s-hibâ ca vârâoarâ sâ s-caftâ ca
Armânjlji s-hibâ pricunuscuts ca etnii
ahoryea lipseashti sâ sâ shtii câ chiverni-
sea românâ nu va-lji pricunoascâ vârâoarâ.
Bravu, domnule Ion Caramitru, ex-
ministru ali Culturâ! Nu tsâ agiundzi câ,
ahâtu chiro câtu fushi tu analta tesi nu
adrashi tsiva ti Armânami iara tora caftsâ
ta s-lji-ncheadits Armânjlji s-âshi cântâ
musheatili cântitsi a loru pi thâmâsita a
loru limbâ di dadâ, limba armâneascâ?
Carti di la Kay Hammer
Stimate doamne, stimati domni,
Vã multumim încã odatã pentru
abonamentul gratuit la “Bana
Armâneascâ” fãcut pentru cafeneaua
noastrã literarã studenteascã. Pentru
câteva semestre am primit aceastã
revistã foarte interesantã din toate
punctele de vedere. Din pãcate primirea
ei a încetat odatã cu numãrul 14.
Noi ne strãduim onorific de
colectionarea þi documentarea de
reviste europene de culturã þi literaturã.
În acest sens un centru de greutate
deosebit al atentiei noastre âl reprezintã
România þi romanitatea din sud-estul
Europei. Deoarece oferta respectivã în
HÂBÃRI
sãlile de lecturã de specialitate ale
universitãtilor abia dacã depãþeþte
expunerea filologicã, initiativa noastrã se
bucurã de o rezonantã publicã crescândã.
Pentru sprijinirea cafenelei literarã a
trebuit între timp sã contribuim din
propriul buzunar. Din pãcate nu primim
nici un ajutor financiar pentru
abonamente. Din acest motiv depindem
de bunãvointa dumneavoastrã.
Cu deosebitã plãcere am dori sã
prezentãm în continuare vizitatorilor
noþtri “Bana Armâneascã”. Aceasta ar
însemna o îmbogãtire importantã a
stocului respectiv de literaturã. Vã rugãm
de aceea sã ne prelungiti acest abonament
gratuit (respectiv de la numãrul 15).
Bineînteles vom arhiva cu grije toate
exemplarele care ne vor sosi.
Cu mulţumiri anticipate și cu
sentimente alese, al Dvs.
Kay Hammer, Jena, 22 iuli 2001
Apandisi: Vrearea a voastâ, tinjisite
domnule Kay Hammer, nâ tinjiseashti shi,
siyura, ashi cumu vâ pitricumu tora tuti
numirli di revista “Bana Armâneascâ” tsi
nu li aveats va vâ li pitritsemu tuti alanti
numiri di revistâ cari, cu agiutorlu a
Armânjloru sh-cu vrearea al Dumnidzã,
va s-easâ tru migdani.
UNA MINDUEARI ANDICRA DI
AMPULISIRLI DIT MACHIDUNIA
Tinjisitâ armânami/machidunami,
iutsido iu vã aflats! Tuts avdzâmu sh-
videmu ampuliserli di Scopia, anamisa
di Arbineshi sh-Vãryari. A-noastã
videari shi concluzii easti: conflictul di
Scopia, easti internal conflictu.
Ampuliserli suntu anamisa di Arbineshi,
cari sh-caftã ndrepturi legali. Limba
arbineasã s-hibã constitutivã/ofitsialã,
cu idyili ndrepturi tsi li ari limba slavâ/
vâryãreascâ dit fyrom. Tu aestu
conflictu, suntu loats sh-gionji machi-
dunits armânj, cari nu au ândreptul la
limba pãrinteascâ, tra s-hibâ limbâ
constitutivâ, s-hibâ legalâ ca limba
vâryâreascâ/slavâ shi arbineasâ Nu s-
veadi vârnu rezon, ti tsi suntu loats gionj
machidunits armânj tu aestu conflictu.
Easti absurd, a-noshtsã gionj sâ- sh
chearâ bana ti limbili vâryâreascâ shi
arbineasâ. Aesti dauâ limbi, ti noi suntu
limbi xeani. Limba a-noastã easti
machiduneana latinã. Cu tutu respectul
tsi lu avem la tutâ armânamea, fârâ
vârnâ diferentsâ iu bâneadzâ vâ adutsem
aminti: Atselji tsi tragu caplu di coru a
BANA ARMÂNEASCÂ
armânamiljei machiduneanâ ditu fyrom/
Scopia, plângu ti lemnu ni cârlisitu: iu
u dutsets armânamea la moarti, ore ni
nchirdâsits? Tora vini oara, tora-i caldu
herlu, tora s-bati herlu. Ayunjisits-vã!
Cu tinjisitâ vreari armâneascâ,
Nicu al Cheaici
PROTESTU
Agiutatsù armãnamea/
machidunamea australianã!
Cheadicu di la slavizmul di Scopia la
comunitatea machidonâ-armânâ dit
Australia.Tu aesti dzâli ditù soni,
avdzâmù propaganda lâvoasâ ditù partea
a corespondentsâljei slavofonâ di Scopia,
cari propagheadzâ pritù media austra-
lianã, lucri stearpi ti armãnamea/machi-
dunamea autohtonâ. Ti aeshtsâ core-
spondentsâ vâryari di Scopia, noi avem
datã tu shteari la Dina Cufata, nâinti di
trei-patru anji, câ atumtsea el trâdzea
caplu di corù la protomachidoneani/armâ-
namea di Scopia icâ FYROM. S-featsi
câ nu-lj si avdi di atsea ureaclji sh-nu ma
lu deadimù di mânarù ma multu.
Di aeshtsâ corespondentsâ zdanganj sh-
altsâ ca nâsh, noi avumu multi cheaditsi
s-nâ si da di la Guvernul Australian
programâ pi limba machiduneana latinâ.
Adutsemù aminti la tutâ armânamea/
machidunamea, s-hits cu noi shi s-li
ndrupats câftãrli a noasti. Noi nu apru-
chemù prefixi dati di zdanganji, ca vlashki
narod (mileti vlashchi) tu noaua pream-
bulâ dit fyrom, sh-vâryâramea s-curdi-
seascâ cu numa originalâ a-noastâ ca
makedonski narod (mileti machidonâ).
Corespondentsâlj vâryari di Scopia suntu
aesti numi: Marian Velevski shi Georgi
Barbarovski. Noi deadimù protestu la
autoritãtsli di la radio SBS Corporation-
Australia‘s multicultural broadcaster.
Atselji tsi vorù s-nâ agiutâ icâ s-nâ tindâ
mâna potù s-da telefoni la aestâ
corporatsii: 612-9430 2828 icã fax. 612-
9430 3700 a href “http://www.sbs.com.au
TARGET= ”blank” www.sbs.com.au a sâ
scrits cãrtsâ di protestu tra s-nu himù
degradats sh-arushinats di slavizmulu di
Scopia. Numa cu cari him reghistrats
easti Macedon-armân communiti of Aus-
tralia inc., icã macedonian latin
communiti of Australia.
u al CheaiciApandisea al Dina
Goga:NIck,
Multu mushatu mindueshtsâ sh-li
azburãshtsâ tuti cumù lipseashti sh-pi
 BANA ARMÂNEASCÂ Nr. 4 (26), 2001 27
arada. Machiduneanjlji a noshtsâ lipsea Coru di Armâni la Andamusea di
s-hibâ tuts pi unu zborù sh-atumtsealui
Alexandru Makedon
Aminciu
va videa prucuchii, s-nâ aveamù vâsâlia tu Afghanistan
a noastâ. Machidunia ti Machiduneanji,
Aoa shi 2330 di anj, la anlu 330 n.a H.
ti atselji tsi dealihea suntu Machiduneanji
locurli tsi adzâ s-cljeamâ Afghanistan,
nu ti Slavonjlji tsi vinirâ tu Balcan la anlu
700. Noi nu himù altutsiva dicâtù mash furâ acâtsati prota oarâ di unù conqueror
Machiduneanji. Hoarli a noasti, locurli iu tsi ari vinitâ ditù ascâpitatâ.
nica bâneadzâ Aramânji suntu nai mai Sh-altsâ, cama amânatù, anâchisirâ
veclji, sh-nâ avemù râdâtsina sânâtoasâ. alumti tu aesti locuri ditù datâ (liderlu
Vâ pitrecù sh-mini unâ carti alushtorù mongol Genghis Khan, generalu tatar
Varyari ta s-nâ cunoascâ cama ghini cari Tamerlane, Babur Mogul), ama protlu shi
himù noi. Elji, Vâryarlji, n-au d-iu sâ singurlu conqueror tsi ari vinitâ ditù
shtibâ tsi himù, câ elji vinirâ amânatù tu ascâpitatâ fu Alexandru Atsel Marli.
Balcani sh-a noshtsâ nu sh-avea ni Tu lunga a lui cali câtrâ India,
urdinari ni zborù cu elji. Noi himù Alexandru deadi di vârtushamea a
Machiduneanji veclji cu arãdz latini sh- multorù fãri tsi bâna tu aesti locuri cu
cu zborlu latinizatù!! Iu easti Alexandru muntsâ ancârcats di pishtirelj fârâ pulji,
s-nâ veadâ tsi nâ pati hala shi s-nâ scoata ama aesti fãri nu puturâ s-âlj tsânâ cheptu
ditù lãschili tsi nâ ahusimù ? multu chiró, sh-furâ ayonja aputrusiti.
Cu vreari ti Machiduneani sh-ti a noastâ Aestu simpozionù sh-lu azâptâsi Cumândusindalui ca vârnâ 50 di njilj di
mushatâ etâ tsi s-astindzi !! domnulù Papari mash ti elù sh-ti hilji a trupi, tu ilichia di 27 di anj, Vâsâljelu a
Dina al Goga lui. Nu aproachi altu vârâ di aestu Makedonjlorù nu s-avea minduitâ canâ
simpozionù. Va vâ ntribats câtse nu oarâ la tsi pericljiu va-s hibâ expusâ fortsa
aproachi unù altu vârâ s-lu agiutâ? Nu militarâ. Ashi cumù nâ dzâtsi historianlu
Hâbari di New York aproachi câtse ti aestu simpozionù âlji si Raymond Callahan di la Universitatea di
da pâradz di la Ministerlu di Culturâ, di la Dalaware, Alexandru, ashi cumù sh-tuts
Dina Goga di...World Trade Center
Ministerlu di externi, di la Consiliulù di alantsâ tsi acâtsarâ ma amânatù Afghani-
Vruts armânj, Cunstantsa etc. stanlu, duchi idyili problemi confrunta-
Tu-aesti dzâli tsi-nfârmâcarâ unâ lumi- Furâ câlisits oaspits ditù Vâryârii sh- toari tsi li duchirâ sh-alantsâ tu aesti
locuri: greulu climatù gheograficù, cumù
ntreagâ avumù unâ mari harauâ: vrutlu- ditù Rep. Machidunia. Ti tinjia tsi lâ u
sh-oaminjlji a locurlorù ti cari alumta eara
a meu cusurinù shi durutlu armânu Dina poartâ d-l Papari âlji bâgã di durnjirâ tu
unâ harauâ .Trei anj ma amânatù dupâ
Goga (tsi nâ pitricu ahânti mesagi niscânti blocuri tsi ninti di anlu 1989
aputrusearea a locurlorù, Alexandru
mintimeni shi-mplini di ducheari shi durnjea atselji vinits ditù alti locuri sh-
ahurhi s-mutâ unù shingirù di câsâbadz
vreari armâneascâ) ascâpã cu banâ ditù lucra Cunstantsa, sh cari blocuri, vârâ
pumoara di la World Trade Center. doauâ di eali, furâ ancupârati tora di oarâ di-anvârliga: Khandahar, polea iu adzâ sh-
di dl Papari. aflarâ apanghiu Talibanjlji, fu fondatù di
Elù lucra aclo, la unù birou di mari Mi ntribai di multi ori câtse domnulù Alexandru Makedon.
simasii (Department of the Treasury). Papari âlji bâgã numa alushtui simpozion Tu anyrâpserli a lor, historianjlji
Biroulu eara la patrulu patomatù. Cându di “Perenitatea Vlahilorù ân Balcani” azburãscu nu mash di; genius militarù
avionlu agudi protlu turnu s-avdzâ unu cându noi, Armânjlji, nu nâ dzâtsemù alù Alexandru, nu mash câ fu unù yitru
mari vrondu shi mindui câ s- canâoarâ Vlahi sh-nitsi Mucanjlji nu nâ tacticianù tsi ufilisi unâ mixturâ di
cutreamburâ loclu i câ fu bâgatâ diznou dzâcù ashitsi. Elji, Mucanjlji, nâ dzâcù agresiunj i tactitsi niortodoxi, ama multu
unâ bombâ. Putu s-easâ ditu World Machidoni icâ Macedoneni. azburáscu sh-di fortsa chischinâ a
Trade Center shi di nafoarâ vidzu cumù caracterlui a lui, mash aesta putu s-
La simpozionlu di aestu anù, dl. Papari
doilu avionù agudi alantu turnu, iu eara li dusi lucârli tu ahtari halâ câ dit atseali ascoatâ trupili ditù ananghi.
elu. Doxâ alu Dumnidzâ câ shi-ascâpá doauâ dzâli, câtù tsânu simpozionlu, Locurli ditù Afghanistan acâtsati di
bana tra s-poatâ sh-creascâ doilji deadi cali sâ s-azburascâ pi limba Alexandru, furâ ampârtsâti anamisa di
cilimeanj shi tra s-minduiascâ shi s- armâneascâ mash unâ singurâ sâhati. Ma comandantsâlj a lui, dupâ tsi elù s-asteasi
lucreadzâ tr-armânami. ditù banâ la anlu 323 n.a H. tu Babylon,
multu di ahâtù, atumtsea cându vârâ
ama influentsa a culturâljei helenâ
Kira Mantsu azbura armâneashti, el lâ dzâtsea câ au arâsprânditâ di Alexandru tu tutâ lumea,
izini sâ zburascâ mash 3 minuti ama
armasi trâ multi eti sh-tu Afghanistan,
atsilorù tsi zbura mucâneashti elù nu-lji
pânâ sh-adzâ s-veadi: ghiganta statui
cârtea ici. Ti purtaticlu lâvosù a domnului Bamiyan Buddha tsi fu pârghisitâ/aspartâ
Hâbari di Cunstantsa Papari andicra di Armânjlji câlisits la aestâ tora ayonjia di Talibanj, eara adratâ tu
“SIMPOZIONLU AL PAPARI” andamusi ditù Machidunii sh-ditù
Tu dzâlili 24-li shi 25-li di Agustu 2001, Vâryârii, cu aestâ apuhii, io, pritù aestâ unù stilù combinatù, eara unâ fusiuni di
unâ sculpturâ helenâ shi asiaticâ.
s-tsânu Cunstantsa-Rumânii, simpozi- carti lâ caftu ljirtari a tutulor, ljirtari cari
Yiani Mantsu
onlu “Perenitatea Vlahilor ân Balcanji” shi yini di la tuts Armânjlji ditù Rumânii.
festivalu di cânticù shi giocù armânescu Yioryi Beica
“Pârinteascâ Dimândari”.
 28 Nr.4 (26), 2001 - Sumedru, Brumarù, Andreu. BANA ARMÂNEASCÂ
NGHIOSU : 1) “Gruplu sculptural”
ZBOARI NCRUTSILJEATI adratu di Ion Vlasiu tsi s-aflâ tu parculu
“Gârdina a Icoanâljei” di Bucureshti. 2)
Ari adratâ, dipriunâ cu nicuchirlu a ljei,
A P T F A G P F S A T D N S M D monumentulu “Independentsa” ditu
câsâbãlu Iashi - “...Davila, sculpturâ
monumentalâ adratâ di Karl Storck tu
R E E O M Â R R Â R O I J H E O
anlu 1882 - Tu ahurhita di aveari! 3) Unlu
di atselji treili ordini (stil) di arhitecturâ
I S N C A R I A M M A E A T D D gârtseascâ cu coloani mãri, fârâ di
thimeljiu shi cu capitli apladz (simple) -
N C D U R N C T T Â T T R I I Â Sculptoru japonezu tsi ariseashti multu
arta cineticâ (Michio). 4). Munti tu
 U  S I U I I  N   I M A Ghirmânii - “...noaptiljei”, una ditu
sculpturli adrati di Dimitrie Paciurea tsi
ari caplu di featâ shi truplu di puljiu. 5)
P Â R I N T E A S C Â D I M Â N Caplu di la Nefertiti! - Mari arburi ditu
India, cu lemnu multu câftatu ti sculpturâ
D A R E N Â S P R I G I U R Â C - Scutu di minieru. 6) Pustnicã -
“...mea”, lucrari tu brundzu adratâ di
U F O C M A R E F R A T S D I M Constantin Baraschi (trans.) - 7) “Mama
shi ...”, lucrari tu brundzu di sculptorlu
U M Â S H I U N T A T Â N O I A Gheorghe Anghel (Armânu dupâ tatâ) -
Nai ma bunu...tu sculpturâ. 8) Buzunar
R M Â N J D I E T A T O A T Â (pi armâneashti) - Statui...di zeu tu pistea
politeistâ. 9)”...Principatelor”, proiectu
Dizligarea a Crutsizboarâloru al Vanghiu Dzega publicati tu di monumentu adratu tu anlu 1909 di
numirlu tricutu Dimitrie Paciurea - Apa tsi curâ (tu
Muljearea ca muzâ a sculptorlui toponimia celticâ). 10) Fu culâsitu di
Zeus ta s-tsânâ pi-anumirli a lui tutu tserlu
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 - Lipsescu la musheata statui “Venus dit
Dauli careuri
2 Milo”. 11) Ditu ea s-adarâ sculpturi -
suntu ncrutsi- Sculptoru atenianu (eta 5 n.a Hr.).
3 Dictsionar: GUAP, ESR, TAHE, ARAI,
4
ljeati tu limba LAAG, OLS, ANP, AAAR, EGIA.
5 ROMÂNÃ iara PATRATU ROMÂN - ARMÂN
1 2 3 4 5 6 7
6 definitsiili pi limba
7 ARMÂNEASCÂ. 2

8 (Publicati tu 3

9 Revista 4
10 Rebus TIM,
5
11 nr. 23, 1993)
6
NANDREAPTA: 1) “...Stolojan” icâ atumtsea cându easti transpusâ (alâxitâ)
“Adurnjirea ali Maica a Domnului”, tu cheatrâ. 5) Fatsi isapi, pistipseashti, 7

lucrari a sculptorlui Dimitrie Paciurea
(Armânu dupâ tatâ), adratâ tu anlu 1912
shi tsi s-aflâ tu murmintulu Belu - Nisii
tu Oceanlu Pacificu (Micronezia). 2) Una
ditu multili lucrãri a sculptorlui Cornel
Medrea tsi ari ca muzâ di fotisi
(inspiratsie) muljearea shi tsi poartâ numa
di “La baie” (pl.m). 3) “...di muljeari”,
altâ lucrari di brundzu a sculptorlui
Cornel Medrea, adratâ tu anlu 1925 -
“...rugându-se”, una di nai ma musheatili
lucrãri a sculptorlui Ion Georgescu. 4)
Tu bitisita a mecilui! - Loclu tsi easti
nsimnatu (marcat) pi unâ lucrari di ipsu
mindueashti icâ bagâ la cali tsiva icâ
aleadzi ditu ocljiu - Viteza di sedimentari
a eritrocitiloru (abr. tu limba inglizeascâ).
6) Enea! - “Loclu” iu bâna marli
sculptoru Michelangelo Buonaroti. 7)
Martsu “amuletâ” ti featili multu vruti -
Nudu fârâ di capu” 8) Câsâbã tu China -
“Fata cu...”, lucrari adratâ di sculptorlu
Emil Mereanu. 9) Pictoru japonezu
(1904-1955), Tatsuo) - “Nghiosu” tu
toponomia olandezâ. 10). “Cap de...”,
altâ lucrari di Cornel Medrea fotisitâ ditu
lumea di la hoarâ - Sculptati tu bitisitâ!
11) Adam shi...” - “...mãiastrã” di
Brâncushi.
Universu acvaticù
NANDREAPTA: 1) Nai ma marli di
atselji tsi acatsâ peshtsâ (pl.). 2) Cura-
gioslu fâr di fricâ tsi alagâ pi a banâljei
furtunji. 3) Acâtsãri tu zborlu a naftsâ-
lorù (marinari). 4) Cari âlji yini a vârnui
tsiva tu unâ cearei cari nâ spuni câ easti
ndreptulu a lui.(axizitu). 5) Bâgatâ la
videari.6) S-tsâni di pirmisi; bunlu zburâ-
toru.7) Fuldzirãri sh-bumbunidzãri pi ca-
plu a omlui atumtsea cându easti cârtitù.
ÂNGHIOSU: Idyealui.
Dumitru PICEAVA
 BANA ARMÂNEASCÂ
Pirmisi ca la Yeandoni
SÃMAR SÃMSARLU & PARI PARASPURLU
Prota parti
Nâinti di ribilipsirea ditù anlu 1999, Sãmar
Sãmsarlu eara unù aplo yrâmâticù tu portulù di
Cunstantsa.
Marea tihi lu-agudi atumtsea cându, tu dzua
anda câdzu Ceaushescu, fu loatu di-azvarna di
hãmalji dit portu sh-dusù, cu zori, tu chentrulù
a câsâbãlui, aclo iu eara adunatâ dunjeaua tsi s-
hârsea di avinarea a dictatorlui.
Nu s-cunoashti tsi turlii di Panastasi (Revolutsii)
fu aclo, tu câsâbãlu di-pi mardzinea di-amari,
sh-nitsi tsi guvâ tu pitâ adrã aclotsi yrâmâticlu
fârâ di câbati ama s-cunoashti câ, dupâ psânù
chiro, Sãmar Sãmsarlu, dicara sh-ascâpã di
frixea câ lo parti la atsea andamusi fârâ vrearea
a lui shi fârâ s-patâ tsiva, sh-ascoasi “Carti di
Epanastatù” (Revolutsionarù) (!?!).
Cu aestâ “carti mâyipsitâ” Sãmar Sãmsarlu,
epanastatlu a pescului, bâgã mâna pi unâ casâ di
piscari apâryisitâ di pi mardzinea di amari cumù
sh-pi unù yumarù, laiù ca unù varcolacù sh-pi
unâ varcâ di piscârilji, mplinâ di guvi, tsi s-afla
aclotsi, tu uborù.
Unâ sh-unâ tsi bâgã mâna pi ahtari luyurii, ca
atsea varca ca nâ sitâ, epanastatlu a nostu fârâ
preaclji ahurhi s-acatsâ peshtsâ dupâ unâ
mitodhâ niavdzâtâ sh-nividzutâ pânâ atumtsea.
Iavea cumù acâtsã peshtsâ Sãmar Sãmsarlu,
piscarlu a piscarlorù: u ligã varca cu unâ funi di
coada a yumarlui sh-u pimsi di pi meal pânâ in-
tra tutâ tu apâ, dupâ cari, dupâ un chiro, u trapsi
pi meal cu yumarlu a lui ca unù varcolacù.
Sh-cumù varca eara mplinâ di guvi, ca unâ sitâ,
apa cura tutâ shi armasi tu ea unù pescu. Unù
singurù pescu. Ahâtù acâtsã Sãmar, piscarlu a
piscarlorù, tu prota sh-tu atsea dit soni oarâ.
Aesta ti furnjia câ atselù pescu nu eara unlù di
aradha mea eara unù pescu di malâmâ!?!
- “Escu câpia a peshtsâlorù shi potù s-tsâ
axescu trei vreri, mash sâ-nji dai cali tu apâ!
âlji dzâsi al Sãmar pesculù di malâmâ. Shi Sãmar,
anda avdzâ ahtãri zboarâ, sh-armasi mutù sh-
limnusitù!?!
Tu atsea oarâ ama, anda pesculù di malâmâ lji-
aspunea ahtãri lucri thâmâsiti, Sãmar Sãmsarlu
avu nitihea ta sâ-lji si-alânceascâ ningâ elù, ca
unâ fantasmâ, Paraspurlu, Pari Paraspurlu, bunlu
a lui oaspi.
- “Easti pesculù di amalâmâ sh-lipseashti s-
lji-axeshtsâ vrearea shi s-lu sâligheshtsâ tu
apâ!” âlji dzâsi Pari Paraspurlu, omlu cu barbâ
di tsapù shi prosupù di varcolacù, di cara avdzâ
elù tsi avea dzâsâ thâmâsitlu pescu.
- Ghini, dzâsi Sãmar, ama ma nâinti ta s-ti
sâlighescu, multu vrute shi dultse pescu, voi ta
s-tsâ spunù vrerli a meali tsi lipseashti sâ-nji li
axeshtsâ: Prota sh-prota io voi ta s-amù 24 di
Nr. 4 (26), 2001 29
frâc!…ansâri ditù varcâ tu apâ
shi sh-ascâpã cu banâ.
Iara aslanjlji a noshtsâ di
pirmifu, Sãmar Sãmsarlu shi
pampoari, deapoia voiù s-amù shi 24 Pari Paraspurlu, di cara vrerli a loru
di casi, iara pri ningâ aestea voiù s- furâ axiti pân tu unâ di pesculù di
amù shi 24 di duchenji. Tu soni nu malâmâ, niefhãristisits di averli tsi
nji-aspargu s-amù pri ningâ casâ shi lâ câdzurâ pisti capù, si-ncaci tutâ
24 di yumari cu sãmari. dzua shi si-nchizmusescu ti furnjia
- “Ghini, ashi sâ s-facâ! dzâsi câ cafi unù di elji va s-agiungâ ma
pesculù di malâma, a câ duchi câ avutù unu di alantu shi, tu soni, s-
omlu, tu a curi nisâturati mânji câdzu, agiungâ shi câpia a Armânjlorù!?!?
câftã ma multu dicâtù âlji si tâxi.
Ama, dzâsi ma largu pesculù di ARISTONICOS
amalâmâ, ta s-nu armânâ borgi la vârâ
di elji, ti furnjia câ multu bunlu a tãu
oaspi, anghilulù Pari Paraspurlu, tsi Carti di la Nacu ZDRU
cu lãcrinji tu oclji ti pârâcâlsi ta sâ- Doamnâ Mariana Caragicu-
nji dai cali voi ta sâ-lji axescu shi a Coandã, Bunâ Armânâ, Multâ
lui, barimù, unâ vreari. sânâtati!
-Vrearea a mea easti adratâ dit trei Citii revista “Bana Armâneascâ”
!?! dzâsi multu ayunjiusitù Paraspurlu sh-mi hârsii.Scrierli a tali ti “gruplu
Armânescu”, pi limba armâneascâ,
di-lji ansârea ascuchiturli pritù tuti furâ multu buni. Tuts fâtsemù alatusi
pãrtsâli: Prota a mea vreari easti atsea shi lipseashti sâ s-facâ criticâ. Itsi
ca io s-escu câpia ali unâ Universitati articulù tsi sâ scrii tu unâ gazetâ
di aoa, ditu câsâbãlu di pi mardzinea lipseashti s-treacâ la unâ comisii.
di-amari. Suntu 24 di anji di cându scoshù
A doaua vreari a mea easti atsea ca “Frândzâ Vlahâ”. La unâ andamu-
la cafi unâ pampori tsi-lji duruseshtsâ si cari s-featsi la anlu 1977 Bridge-
tini, multu vrute shi durute pescu di port lâ dzâshù: lipseashti sâ scu-
temù unù buletinù cathi mesù, ta s-
amalâmâ, a multu bunlui shi fârâ di
cunoascâ populu armânescu tsi fatsi
preaclji oaspi a meu, Sãmar Sãmsarlu, Comitetlu. Nu mi ascultarâ… sh-mi
sâ-nji duruseshtsâ shi a njia câti doauâ minduii s-lu scotù singurù. Ahurhii
miliardi di lei. s-lu scotù shi-lji dzâshù:“Frândzâ
Shi a treia vreari a mea easti ca io, Vlahâ”. Di atumtsea revista tsi u
marli Paraspurù, s-amù doauâ scoshù u dedù pi virisii.La noi
nveasti!?! Armânjlji protlu lucru easti unirea.
- Ghini, ashi s-hibâ sh-ti tini, cumù Himù ca niscântsâ celnits cari au
câftashi! dzâsi pesculù di malâmâ cu cânji sânâtoshi sh-picurari bunji
ama nu au cupiili di oi. Tora di oarâ
adiljeatlu nchidicatù sh-cu suflitlu la
nu cârteashti nitsi alfabetlu, nitsi
gurâ di lungulù chiro di cându shidea limbajlu. Sâ s-adunâ unâ comisii di:
nafoarâ di apâ. trei Yrâmusteanji, trei Pindeanji shi
- Nu acâtsarâ ghini sâ s-axeascâ trei Fârshirots cari s-facâ unâ limbâ
sh-multili vrei a lui câ marli Paraspurù, curatâ, fârâ multi zboarâ xeani. Cu
bigamlu sh-primultulù avutù di pisti vreari armâneascâ,
poati tora, aurlã nica unâ vreari: Tu Nacu ZDRU 16 - 11 - 2001
soni nu nji-aspardzi ca io, Marli Para- Apandisi editoru: Aestâ carti fu
pitricutâ pi adresa a redactsiiljei dea-
spurù, s-hiu câpia a Armânjlorù !?!
dunu cu “Frândza Vlahâ”, (anlu 24,
- Sh-io voiù s-hiu câpia a nr.3). Âlji urãmu al Nacu Zdru s-u
Armânjlorù! aurlã dinâoarâ, ca scoatâ revista multsâ anji di aoa shi-
mâshcatù di nipârticâ, shi Sãmar nclo. Ligatu di pripunirea ca ma
Sãmsarlu, laiù di inati câ s-avea multsâ Armânji sâ s-andâmuseascâ
agârshitâ s-caftâ shi aestâ scumpâ shi s-bagâ pri cali limba armâneascâ,
vreai a lui. lipseashti s-aspunemu câ unâ ahtari
- Iara pescul di malâmâ, lâhtârsitù andamusi fu faptâ di cãtrã nvitsatslji
armânji di la sculiili armâneshtsâ ditu
di catandisea tu cari s-afla sh-di frixea Machidunii (N. Batzaria, N. Tulli sh.a.)
câ aeshtsâ doi Armânji - câ Armânji cu vârâ sutâ sh-tsiva di anji ma ninti.
eara doilji ama tâmâheari fârâ preaclji Atumtsea s-lo apofasea ca limba
-, va-lù mâcâ di yiu ma s-nu lâ axeascâ literarâ armâneascâ s-aibâ ca thimeljiu
tuti vrerli fârâ numir a lorù, s-anvârligã grailu pindeanu.
unâoarâ vârtosù pi coadâ…sh- Ashtiptãmu shi alti apandisi.
 30 Nr.4 (26), 2001 - Sumedru, Brumarù, Andreu.
Io, Dumitru PICEAVA,
TU GURA A LUMILJEI...
Ti doamna Chirats S. cari dzâtsea:
“Yeatsrâlji suntu tuts, niscântsâ
furi…iara di domnul Piceava avdzâi câ
bagâ dintsâ “falshi” (pseftsâ)!?!”
Apandisi:
Ashi cumù nu easti pâduri fârâ uscâturâ
tutù ashi namisa di yeatsrâ suntu, vahi,
shi niscântsâ di elji, furi.
Tu tsi mâtreashti mushuteatsa cu
“dintsâlji pseftsâ”, doamna Chiratsa S.
shtii tsiva. Tu chirolu a comunismolui
s-avea nyrâpsitâ tu unù jurnal cumù câ
“unù yeatru dit unâ hoarâ di Dobrugea
bâga la oaminji dintsâ pseftsâ”.
Ti furnjia câ lji-adra dit tiniche di
conservâ, dupâ psânù chiro, dintsâlji
atselji s-adra lai câtrani.
Ti pseftulù lucru tsi lu-adra, pseftulù
yeatru, cari eara di faptu tehnician
dentar, fu acâtsatù shi bâgatù tu-ahapsi.
Ntribarea, ti tinjisita doamnâ Chiratsa S.,
easti: Cumù Dumnidzã, tu ahântsâ anji
di cându lucreadzâ ca yeatru stomato-
logù, “domnulù Piceava” nu fu acâtsatù
câ lâ bagâ a oaminjloru ahtãri
“mushutets di dintsâ” shi s-hibâ, niheam,
hâpsânitù? Mari thamâ!
A multu tinjisitâljei doamnâ Chiratsa S.,
Armânâ safi, io, atumtsea anda-lji avdzâi
cârtilivoasili zboarâ, nu-lji dedù apandisi,
iara tora, ti marea tinjii tsi lji-u portu, nu
va-lji or ta s-aibâ parti tu banâ mash di
“ahtãri yeatsrâ” mea va-lji orù ta s-hibâ
sânâtoasâ shi s-nu aibâ vârnâoarâ ananghi
di yeatsrâ, adyeafurù cumù suntu elji!
Sh-tu soni, ca nâ urminilji,
ti nâsâ, ti-atselu cârinti,
lji-aspunu cu multâ uspitsâlji,
unu zboru, s-lu tsânâ ghini-minti:
“Cu yeatsrâlji s-eshtsâ oaspi, cafi oarâ,
ma s-nu ai ananghi di elji vârnâoarâ”!
Ti domnulù profesorù
Tiberius Cunia
“Nu-nji loats tsi nu putets sâ-nji dats”!
Tu “Rivista di Literaturã shi studii
armâni”, nr. 2, 1997, profesorlu Tiberius
Cunia - tsi cu multâ mirachi, cu mãri
hãrgiuri sh-cu multsâ pidimadz u
cumânduseashti sh-u scoati tru migdani
aestâ revistâ -, adutsea aminti câ la
Simpozionlu di Bituli, dit anlu 1997, lo
parti shi “dentistulù Dumitru Piceava”.
Atumtsea ama cându fu zborlu di unâ
altâ Armânâ tsi lo parti la atselù
Simpozionù, easti zborlu di Dr. Smiljana
Alexandrov di
Belgrad sh-tsi ari ca
zânati tutù atsea di
yeatru stomatolog,
profesorlu Tiberius Cunia nu mata ufilisi
zborlu “dentistu” mea sintagma “doctor
dentistu”, tsi easti cu tutu altu tsiva.
Apandisi:
Easti dealihea câ pritù zborlu “dentistu”,
ashi cumù s-aspuni tu dictsionarli
francezi icâ ghirmâneshtsâ, s-achicâsea-
shti câ easti zborlu di “yeatru stomatolog”
ama, aoa, România, sh-domnulù
profesorù Tiberius Cunia shtii multu ghini
aestu lucru, zborlu “dentistu” nu easti
idyea cu atselù di “yeatru stomatologù”.
Tu chirolu a comunismolui,
Ceaushescu, ti furnjia câ avea avdzâtâ
câ, taha, a yeatsrâlorù stomatologi, tsi
nveatsâ 6 anji di facultati pi pâradzlji a
statlui, “lâ amputi ta s-lâ lucreadzâ
dintsâlji a muncitorlorù”, lo apofasea ca
pri ningâ facultatea di stomatologii sâ s-
amintâ unâ sculii di dentisticâ sh-iu, tu
chiro di trei anji, sâ si scoatâ dentishtsâ
tsi s-lucreadzâ sh-la clasa muncitoari.
Pânâ tu soni, pânâ shi comunishtsâlji
achicâsirâ câ aesti “muli” di dentishtsâ
nu suntu axi ta s-facâ meditsinâ
stomatologicâ shi, vrurâ nu vrurâ, u
âncljisirâ atsea sculii.
Tu tsi mâtreashti zânatea a unui omù
ea easti atsea cari u fatsi dzuâ di dzuâ
sh-cari sta nyrâpsitâ pi Dhipluma tsi u
amintâ dicara bitiseashti unâ sculii di
spetsialitati.
Unu insu cari bitiseashti facultatea di
stomatologii poartâ titlu di yeatru (medic)
stomatologu iara dupâ 5 (tsintsi) anji
poati ta s-da examenu di yeatru
spetsialistu shi, di cara va-lu ljea atselu
examenu va s-poartâ titlu di yeatru
spetsialistu stomatolog. Dupâ altsâ
niscântsâ anji (5-10 anji) atselu yeatru
spetsialistu poati ta s-da examenu di
yeatru primar stomatolog shi, di cara va-
lu ljea sh-atselu examen atumtsea va s-
poartâ titlu di yeatru primar stomatolog.
Tu aestâ ditu soni catandisi s-aflâ sh-
yeatrulu Dumitru Piceava.
Chir, Chirauâ (domnule,
doamne, doamnâ) doctor
Ti doamna profesoarâ Mariana C.
cumù sh-ti domnul profesor Nicolae S.
“…ma nu ai doctoratlu câtse s-tsâ si
spunâ “doctor Piceava” sh-nu aplo:
Piceava?”.
Apandisi:
Dictsionarli nâ spunù câ pritù zborlu
“doctor” s-achicâseashti “unù insu cu
spudhii anotiri cari ari ca zânati yitripsi-
rea, mutrirea icâ afirirea di lângori a
oaminjlorù icâ a prãvdzâlorù”; yeatru.
BANA ARMÂNEASCÂ
- ditù limba latinâ: doctor, frâncâ
docteur; ghirmanâ doktor.
Tutù doctor lâ si dzâtsi shi a atsilorù
inshi tsi au doctoratlu (dit limba frâncâ -
doctorat: titlu shtiintsificù analtu durusitù
di unâ insitutsii academicâ icâ di
nvitsâmântu anotir a unui insu cari fatsi
unù cursu di spudhii anotiri dupâ tsi
bitiseashti spudhiili universitari).
Atumtsea cându unù patsientu (dit latinâ,
patiens: insu lândzitù icâ s-aflâ sum
yitripsirea a unui yeatru) zburashti cu unù
yeatru (yeatrisâ) lji-aspuni chir (domnule)
doctor, icâ chirauâ (doamna) doctor sh-
nitsi cumù nu lâ dzâtsi pi numâ: domnule
“x” icâ doamna “y”.
Idyiulù lucru s-fatsi sh-cu yeatsrâlji
veterinari (lat. veterinarius).
Nu s-aspuni domnule medic mea
domnule doctor. Ashi lipseashti sâ s-
aspunâ sh-la noi, Armânjlji: chir
(domnule) doctor, chirauâ (doamnâ)
doctor sh-nu chir yeatru icâ chirauâ
yeatrisâ.
A inshiloru dit a doaua catandisi (cu
doctoratu) ama nu lâ si spunu canâoarâ
chir (domnule) doctor “x”, chirauâ
(doamna) doctor “y” sh-nitsi aplo, pi
numâ: domnule “x”, doamnâ “y” mea
domnule profesor “X”, doamna inginer
“Z”, doamna dhascalâ “Z”, etc. (Urnechi:
domnule profesor Thede Khal sh-nitsi
cumu domnule doctor Thede Khal).
Idyiulù lucru lipseashti s-hibâ sh-tu
zburârea armâneascâ.
Ditù practichia a mea di vârâ 20
(yinyits) anji, di cându lucredzù ca yeatru
stomatolog tu unù mâhâlã di Bucureshti
iu s-aflâ multsâ Armânji, potù s-aspunù
câ tuts pacientsâlji armânji nji-aspusirâ
domnule doctor, icâ domnule doctor
Piceava sh-nitsi cumù domnule yeatru
Piceava icâ aplo: domnule Piceava ashi
cumù-nji si spuni tu bana particularâ.
Pripuniri “ca la Yeandoni”
La Andamusea di Bucureshti ditù anlu
2001, cându, ti a doaua oarâ tu isturia a
lorù, Armânjlji di Bucureshti yiurtisirâ
Dzua a lorù natsionalâ (organidzatâ di
“Sutsata Culturalâ Armâneascâ”), unâ
nvitsatâ Armânâ vini shi-nji dzâsi: “Nu
easti ghini ca stihurli alushtui cânticù, tsi-
lji si dzâtsi “imnulù natsional a Armânj-
lorù”, s-hibâ alâxiti niheamù?!?! Anda u
ntribai: cari maxus stihuri a imnului a
nostu s-hibâ alâxiti? nâsâ nji-apândâsi:
atseali cari aspunù “Blâstemù mari s-
aibâ-n casâ/ Cari di limba-a lui si-
alasâ.”La a doaua a mea ntribari: cumù
s-hibâ alâxiti? nâsâ avea ndreaptâ sh-unâ
ciudioasâ apandisi: “Harauâ mari s-
aibâ-n casâ/ Cari limba nu shi-u
alasâ”.(?!?!)
 BANA ARMÂNEASCÂ Nr. 4 (26), 2001 31
Nu njicâ-nji fu ciudusirea atumtsea “Din adâncuri ne rãsunã/ Diata veche (dimneatsa), tsi yini dit lb. latinâ - “de-
anda avdzâi câ, la atsea fârâ di preaclji shi strãbunã -/ Poruncã, sã dãinuiascã/ manitia”. - Ti chirolu cându apireashti
muabeti, idyiulù lucru lu andrupa shi unù Limba noastrã, româneascã”.(!?!?). soarli Armânjlji ufilisescu zboarli:
altu mari nvitsatù armânù di Bucureshti. Atsilorù tsi caftâ ta s-alâxeascâ stihurli “sâbai”, tsi yini dit lb. nturtseascâ;
Geaba aspushù câ stihurli ali unâ poezii di malâma al Constantin Belimace ditù “hâryii” (hârâxitâ), tsi yini dit lb. greacâ;
nu potù s-hibâ alâxiti dicâtù di autorlu a “Pârinteascâ dimândari”, imnulù a nostu “apiritâ” (lat. aperire) icâ “cripatâ”.
lorù sh-cu ahâtù ma multu nu potù s- natsional, lâ apândâsescu câ va poatâ s- A câ avemù dauâ numi ti chirolu dit prota
hibâ alâxiti stihurli a unui imnu natsional, lu facâ aestu lucru mash atumtsea cându parti a dzuâljei, sh-maxus tahina icâ
câ nu fui achicâsitù ici di elji. Armânjlji va sh-adarâ vâsilia a lorù iara dimineatsa, ditù câti cunushtemù noi, nai
Furnjia ti cari câfta alâxearea atsilorù unù di elji va s-agiungâ dictatorlu a lorù. ma mari parti di Armânji nu ufilisescu
fârâ di preaclji stihuri al Constantin Aesta ti furnjia câ mash unù dictatorù sintagma “Bunâ dimineatsa”, cumù u
Belimace eara atsea câ multsâ di Armânji poati s-facâ aeshi tsiva, ashi cumu u ufilisescu Românjlji sh-cumù u adutsi
nu-shi cunoscu ghini limba pârinteascâ featsi Ceaushescu, atselù tsi s-luyursea aminti Tache Papahagi tu multu
sh-nu potù s-u azburascâ ashi cumù shi poet sh-tsi fu axi ta s-alâxeascâ ndauâ cunuscutlu a lui Dictsionarù, shi nitsi
lipseashti. Itsi furnjii lâ adutseamù lâ di stihurli a imnului natsional ali Românii “bunâ tahina” mea “bunâ dzua” icâ
yinea multu zori s-achicâseascâ câ ashi tsi nu-lji avea hari a lui. bunâ tsâ-i oara (bunâ vâ-i oara).
tsiva nu poati sâ s-facâ shi, ca urminii, Ligatù di problema a ufilisiriljei icâ a
l-aspushù câ unù Armânù, ta s-nu hibâ Ghinuirea la Armânji niufilisiriljei ti ghinuiri di cãtrã Armânji a
acâtsatù di unù ahtari blâstemù, lipseashti Ti Aurelia C. & Alexandru G.... zboarâlorù “bunâ dimineatsa” antribãmù
s-u anveatsâ limba a lui pârânteacâ. Bunâ vâ-i oara! Bunâ dzua! ma multsâ Armânji shi iavea tsi aflãmù:
Unâ ahtari alâxeari a stihurlorù di cari Bunâ seara! Noapti bunâ! Pap Ilia, di Breaza (hoarâ armâneascâ dit
easti zborlu (stihuri tsi s-aflâ tu a doaua Ti ghinuirea ditù chirolu a dzuâljei Gârtsii), n-aspusi câ aestâ turlii di ghinuiri
strofâ a imului a nostu) nu u featsi nitsi Armânjlji ufilisescu zboarâli “bunâ dzua” Armânjlji nu u ufilisescu mea ufilisescu
cunuscutlu scriitorù Hrisut Cândroveanu shi nu “dzuâ bunâ” iara ti chirolu a zboarâli “bunâ dzua”. Poetlu Ionel Zeanâ
tu antologia “Un veac di poezie searâljei ufilisescu zboarâli “bunâ seara”. n-aspusi câ easti dealihea câ Armânjlji nu
aromânã” scoasâ, deadunù cu Chira La fudzeari s-ufilisescu zboarâli “searâ ufilisescu “bunâ dimineatsa” ama suntu
Iorgoveanu, tu anlu 1985. bunâ”. -Ti chirolu a noaptiljei s-aspuni niscântsâ di elji ditù niscânti hori cari-lu
ufilisescu.
Sh-câ vini zborlu di Hristu “noapti bunâ” sh-canâ oarâ “bunâ
Yioryi Platari nâ spuni câ la elji, Aminciu,
Cândroveanu lipseashti s-adutsemù noapti”. -Ti chirolu dit partea dit ahurhitâ
s-ufiliseashti ghinuirea cu “Bunâ
aminti câ nâs, tu atsea antologii, la
dimineatsa!”. Profesorlu Tiberius
tradutsirea tsi u featsi ali
Cunia, cu apuhia a Simpozionlui di
“Dimândarea pârinteascâ”, a câ ZÂMANI Bituli dit anlu 1997, nâ spunea câ
stihlu cu “blâstemlu” lu alâsã ashi, Ditù laia dzuâ-a anlui cu-anâpâdilji,
ghinuirea cu “Bunâ dimineatsa” easti
alanti stihuri ama, tu cari s-adutsea Anda veacljea-mileti fu-mpârtsâtâ la-tâmâcheari,
ufilisitâ mash di cãtrã Armânjlji dit
aminti di limba armâneascâ, furâ Aslanjlji-a ljei hilj sh-tinjisitili hilji,
România icâ di atselji Armânji cari au
alâxiti shi iavea tsi inshi: Crunt Agiumsirâ s-bâneadzâ, ditù chibari,huzmicheari.
influientsâ di la sculia românea-scâ.
blestem sã aibe-n casã/Cel ce
Sh-ti aestâ furnjii, la atselù simpo-
graiul lui shi-l lasã”. Tutù unâ Hândâcusiti tu-amarea di-agârsheari,
zion, atumtsea anda nâ andâmuseamù
ciudioasâ tradutsiri u featsi domnul Lumãchili-a ljei, minati di veacljea-lji fanâ
tahina sh-nâ ghinueamù nu mata ufili-
Cândroveanu shi a protâljei strofâ Sh-lâhtârsiti di tuchiri sh-di chireari,
seamù bunâ dimineatsa mea “bunâ
a imnului a nostù natsional. Stihurli S-umplurâ di gionji tsi-alagâ câtâ banâ.
dzua”.
“Pãrinteascâ dimândari/Nâ
Pâpânjlji shi pârintsâlji a mei cumù
sprigiurâ cu focù mari,/ Frats di
shi soea-nji tutâ, Câlivyeanji (dit hoara
mumâ shi di-un tatã,/ Noi, Armânji di a dzuâljei s-ufilisescu zboarâli: “tahina”,
Livãdz), nu ufilisea canâoarâ zborlu
eta toatã”, li tradusi tu limba românã ashi: tsi yini dit lb. greacâ) icâ “dimineatsa”
dimineatsa mea mash tahina iara ti ghinuiri
nu ufilisea zboarâli “bunâ dimineatsa” mea
“bunâ dzua”, “bunâ tsâ-i oara” icâ
“bunâ vâ-i oara”!
Bunâ vâ-i oara! Bunâ dzua! Bunâ seara!
Noapti bunâ! nipotslji-a melji, iutsido vâ
aflats!
Lali-a vostu-atselù rebil,
Arãu shi “inflexibil”,
V-alasâ-a voauâ, nipots di-yisù,
Limba s-u ftsets di paradisù!