Sunteți pe pagina 1din 15

18 Nr. 1 (27), 2002 - Yinarù, Shcurtu, Martsu.

BANA ARMÂNEASCÂ
trei-patru locuri a curi
Di zboru cu... NEAGU DJUVARA oaminji maca nu vrea s-
Avdzâtlu istoric ciuplicheaua (populatsia) di a loclui ditù eara clirunomlji a niscân-
Neagu Djuvara atsea tsi fu Amirãriljea Romanâ, tu oara torù oaminji cari cunuscurâ chirolu
s-amintã tu 1916. cându s-aruvui Amirãriljea shi cându atselù di sumù Amirãriljea Romanâ [nu
S-tradzi ditu unâ nãvãlescu turlii, turlii di ceti (s-nu lâ vrea s-putea s-ljea aesti numi latini].
avdzâtâ fumealji spunemù varvari mea xeani di romani- Nitsi cumù nu suntu imigrantsâ. Unù
armânâ di arma- imigrantu ditù Njeadzâ-noaptea a
tati), di elji nu s-ma zburashti; easti lim-
toli (strâpâpâjlji Hanimusiljei tu etili VI, VII, VIII, nu
bid. Ti-amârtii, tu cazlu a Românjlorù,
a lui vinirâ tu shtiu cându vrea s-dipunea, nu vrea s-
Tsara Româneascâ pi la 1780 ti furnjia ama chiola shi tu cazlu a Armânjlorù s-
misticarâ, tu etili XIX shi XX, niscânti putea s-ljea numili dicâtù di la Grets
câ eara avinats di Turtsâ. Ari doauâ
idhei, niscânti minduieri sadeu pulititsi sumù bicimea Thesaloniki. Tsi vrea s-
doctorati: unu tu ndreptu sh-alantu tu
isturii (doaulj la Sorbona). tsi câfta sâ (si) spunâ câ yinù ditù altâ dâdea pri armâneashti nu shtimù, ama tu
Alexandru Gica: Io vrea-vâ pârâ- parti. Atumtsea atselji di la Notù itsi catandisi nu putea s-da Sârunâ cari
câlsescu s-ahurhimù cu alâncearea (Gretslji) spunù câ yinù ditù Njeadzâ- limbidù easti unâ alâxeari a latinescului
aesta amânatâ a romanitatiljei orien- noapti, Ungurlji câ vinirâ ditù Notù. Câ Salona shi elji lu deadirâ a Slavljilorù
talâ tu documenti, cu unâ maxus tât- ghioa (doar), nu vinimù din tserù! cari dzâcù Solun.
seari a izvurlorù pisupra a ntreagâljei Minduearea a mea easti câ pisti tutù, shi A.G.: Easti intirisantu câ dl. Nãsturel
romanitati orientalâ, nu mash pisupra a âncljinâ articolu a lui al Theodor
la Njeadzânoapti di Dunâ shi la Notù (di
Vlahilorù mea shi pisupra a Valahilorù Capidan cari pânâ tu soni ari idyea
Dunâ), nafoarâ di ndoauâ minãri shi
(a romanitatiljei ditù Njeadzânoaptea a mindueari maspar (ca shi) Nãsturel:
ligâturi - s-tritsea Duna shi cãtrã Notù dimec unâ migratsiuni vinitâ pisti unâ
Dunâljei).
shi cãtrã Njeadzânoapti tru unâ cearei ca usii (fond), thimeljiù romanidzatù auto-
Neagu Djuvara: S-featsi multâ vreavâ
baea di libirâ), n general, ciuplicheili htonù. Tora vrea s-vâ ntrebù maca
tu istoriografii pisupra alushtui mileniu
cari nâ suntu adzâ di arâzgâ neolatinâ nu pãrãstisirea aesta a plirufuriilorù nega-
di tâtseari (cari la Njeadzânoapti di
s-minarâ, armasirâ aclo iu eara. tivi pisupra a Vlahilorù ditù protili doc-
Dunâ nu easti chiola unù mileniumù,
A.G.: Aoa domnulù Poghirc zbura câ umenti tsi-lji mutrescu aeshtsa easti
suntu vârâ 800-900 di anji), ama s-agâr-
vrea s-hibâ alãtusitù tsiva sâ si zburascâ tsiva sâ-lji dzâtsemù “fisico” (normal)
sheashti câ sh-tu niscânti nãi a romani- di autohtonismù sadeu icâ di migratsi- [tu noima câ totna alantu easti atselù tsi
tatiljei occidentalâ avuzeashti tutù unea sadei, mea di unâ maxusù mplitiri adunâ tutù arãulu, dicara alantu easti
ashi… mistiryiu. Tu atseali ditù soni atsilorù doauâ, vahi cu unù mari act- vidzutù totna negativù] icâ suntu shi
nitsi tu Hanimusea Ibericâ, nitsi tu Galia sentu a autohtoniiljei. pãrtsâ obiectivi tu aesti plirufursiri icâ
nu s-azburashti multu di bânâtorlji di a N.D.: Shi io minduescu omnjea. Aesta easti tsiva dealihea tu dauli varianti?
loclui, s-azburashti di Varvari cari vinirâ easti minduearea, tu atseali ditù soni N.D.: Io shtiu câ autori armânji mod-
shi adrarâ vâsilii aclo, di Frantsâ, di (dupâ tsi zburâmù multu cu Poghirc, ernji cari au datâ paradigmi ca baea di
Burgundzâ, di Vizigots, ama di Romanji Nãsturel shi cu mini atumtsea cându intirisanti di turlia cumù suntu Gretslji
icâ di Iberits romanidzats nu easti unù featsimù Paris atsea njicâ carti cari ari vidzuts di Armânji tu cursulù a istoriil-
zborù. Shi va vâ dau unâ urnechi ma numa di “Les Aroumains” shi cari fu jei, tamam anapuda, ca tu negativlu a
tamam, shi maxus câ di Romanitslji ditù adusâ pi-româneashti tu “Aromânii. unui cadhru. Idyili urutets cari li spunù
Elvetsia, cari suntu tora njica parei cari Istorie. Limbã. Destin.” La editura a Gretslji icâ altsâ xenji di Armânji, li
zburashti nica romanshâ, dicara tu Fundatsiiljei Culturalâ Românâ”) al spunù shi elji di Grets. Demec s-ashter-
Raetia, tu Elvetsia tora, nu easti torù unâ Nãsturel cari eara (contra al Poghirc) gu aesti câtiyursiri. Tora, s-nâ achicâ-
njilji di anji. Icâ canâ nu vini (câtse nu partizanù ma multu ali unâ imigrari ditù simù, maca tsiva elji, nduchits (perse-
easti unù sinferù politicù tu mesi) cu Njeadzânoaptea ali Hanimusea Balcani- cutatsi) di atselji cari vinirâ, demec di
nisiyurlichea câ suntu vinits ma amâ- câ cãtrã Muntsâlji a Pindului shi ashi ma Bizantinji cari-sh xanaadarâ amirãriljea
natù. Easti limpidù câ suntu romani- alargu. [Elù] agiumsi (omnjea cu tsi s- tu oara cându xanaelenizeadzâ Pelopo-
dzats, Celtsâ romanidzats di aoa sh- tihisi tu Bretania francezâ) la ideia câ nezlu shi unâ parti ditù Gârtsia modernâ
2000 di anji. Idyiulù lucru s-tihisi sh-cu furâ doauâ [doauli fenomeni] (atselù a (câtse easti siyur câ aesti nãi furâ slav-
Arbineshlji. Nu va-nji spunets câ autohtoniiljei shi atselù a migratsiiljei). izati), apândâsirâ atumtsea nu-i di nji-
Arbineshlji furâ parashutats tu locurli a Siyurù, fu unù nucleu pi loclu di-alun- rari. Tu chirolu atselù vahi furâ niscânti
lorù ma amânatù; easti limpid câ galui ali Via Egnatia shi tu muntsâlji fapti shi contra a Armânjlorù shi aeshtsa
Arbineshlji cari shi numa a lorù shi loclu ditù Tesalia shi ditù Epirù shi pisti elji s-apârarâ giuneashti, ca s-aspunù ashi,
iu bâna easti idyea tu antichitati cu atsea vahi câ dipusirâ ndoi ma di la shi dicara nu easti ti dari nanâparti ca
di tora, mash câ s-anmultsârâ multu, Njeadzânoapti zburândalui aproapea elji s-eara acâtsats cu fapti di a furlorù,
ama Arbinishia (ca s-dzâcù ashi) di- idyea limbâ, tu itsi catandisi unâ limbâ aeshtsâ picurari armânji ditù etili 9 -11.
anvârliga a Tiranâljei shi Arbinishia neo-latinâ, shi câ s-misticarâ. Ama easti Ama, tu idyiulù chiro, Kekaumenos âlji
chentralâ shi niheamâ tu Notù easti limbid câ suntu maxusù seamni câ nu videa Larisa ca oaminji avuts niscântsâ
apudhixitâ documentarù tu antichitati putea s-hibâ oaminji cari yinù di la di elji, câtse tu casa a unlui di elji
shi chiro di 1000 di anji nu mata s- Njeadzânoapti shi cari s-lji-aspunâ (Verivoi Vlahlu) s-andâmusea. Dicara
azburashti di Arbineshi. Easti unù lucru Sârunâ a câsâbãlui Salonnic. Aesta, lipseashti s-nâ minduimù câ eara turlii,
dicutotalui siluyisitù (logic), naevea câ dupâ mini, shi nu mash aesta, suntu vârâ turlii di parei sotsiali tù atselù chiro.
BANA ARMÂNEASCÂ Nr. 1 (27), 2002 19
A.G.: Murnu, tu unâ maxus misurâ menos featsi unâ mintiturâ (confuzii); nits, di câpii, aestâ
ditù unâ vreari cundritâ a lui câftã ta s- elù minduea câ aeshtsâ Vlahi di cari fumealji a lorù. Ama
ashteargâ axia a textului al Kekau- multu psâni sâ shtea câ vrea s-trâdzea câtse ficiorlu poartâ unâ
ditù Daci, vrea s-avea fudzitâ ditù Dacia numâ cumanâ? Nai
menos tu tsi mutreashti vâtâmarea di psânù easti hljinlu a unui
cãtrã Vlahi al David, fratili al Samuil, tu oara cându furâ avinats di Traian.
Atsea tsi easti dicutotalui fârâ noimâ câ Cumanù. Ama, easti sh-
aestâ niaprucheari avândalui vahi shi ma multu cu puteari s-
nu eara Dacilji s-fugâ cãtrã Notù, cându pistipsimù câ elji eara
unâ furnjii “patrioticâ”.
Romanjlji lji-avina di la Notù. Shi tu a chiola soi cu Cumanjlji.
N.D. Armasi multu nilimbitsâtù aestu doaua aradhâ, cumù vrea s-azbura elji Unù semnu easti shi ifculia câ atumtsea
textu. Ma nâinti chiola zborlu gârtsescu unâ limbâ latinâ, maca fudzirâ di cându-lji imna arãu tu ribilipsirea contra
Vlahi “...”. S-eara vahi carâvânarù icâ s- Romanji. Tutù textulù al Kekaumenos ali Amirãriljea bizantinâ, treatsi Duna
eara, cundritâ, tu unâ maxus misurâ, unâ easti dicutotalui fârâ noimâ, dupâ min- shi s-toarnâ cu armata cumanâ (cu
duearea a mea. Nu ari nitsi unù câvâlari cumanji). Altâ turlii, shi ma
unitati di armatâ bâgatâ di Bizantinji ta amânatù, treilu frati, Ionitsâ lu-
thimeljiù shtiintsificù shi easti multu
s-veaglji cãljiurli? Nu shtimù tsi va s- pustu câ niscântsâ nvitsats continuâ s-lu anichiseashti amirãlu latinù Baldovin,
hibâ atselù zborù gârtsescu. aducâ aminti adzâ (ta sâ-sh apârâ theori- cu agiutorlu a câvâlarlorù cumanji, cari
facù unâ multu ciudioasâ organizari a
A.G.:Tu tsi mâtreashti exiyisirea ali- ili). Taha mãrtirilji. Cumù s-hibâ unâ armatiljei tu alumtâ cari u aflãmù la
shtei pãrãstisiri di furnjii voi tsi mindu- mãrtirilji dupâ suti di anji? Nu easti nitsi câvâlarlji moldoveanji al Alexandru
its? Suntu furnjii pulititsi, easti unâ unâ mãrtirilji. Easti unù punctu di atselù Bunlu tu alumta di la Tannenberg
videari. (1410; alumtâ cari easti cunuscutâ shi
vâtâmari?
A.G.:Ca s-nidzemù ma largu cu docu- sumù numa di alumta di la Grunwald n.
N.D.: Nu easti limbidù. mentili ligati di Vlahi agiundzemù la a n.). Easti ciudiosù. Aestu easti unù
A.G.: R. Lãzãrescu aspunea câ vrea s- chirolu anda s-ribilipsirâ Asãneshtsâlji. semnu cari nâ spuni câ Românjlji
putea s-hibâ unâ tihiseari puliticâ tu Chiro ca baea di birdipsitù, di mintitù xananvitsarâ arta a polimlui di la
ditù multi puncti di videari: a arâzgâl- cumanji.
noima câ Armânjlji vrea s-eara intiri- A.G. Cumù videts lucrulu aestu ditù
jei etnicâ a fratslorù Asâneshtsâ, a
sats tu tsânearea a comertsului pi Via punctu di videari politic: Crutsiada a
noimâljei atsilui cratù shi pânâ tu soni
Egnatia shi stãpuirea vâryarâ vrea s- chiola alishtei lumachi a romanitatiljei IV-a latinâ (cari featsi fapta tsi antreat-
aspârdzea aestu lucru. orientalâ. Ca paradigmâ, George si itsi misurâ ta s-acatsâ Constanti-
N.D.: S-nu agârshits, chiola, câ Murnu spunea câ, naevea, chirearea nopolu) nu câftã sâ s-thimiljiuseascâ pi
alishtei lumachi s-featsi tu aestâ turlii: elementulù latinù (vlah), ama anapuda,
Vlahilji tu Eta di Mesi s-achicâsea ca intrã tu alumtâ cu armata al Ionitsâ tu
baea di ghini cu Vâryarlji, furâ n gener- unâ parti vrea s-emigrã cãtrã Njeadzâ-
noapti, altâ parti vrea s-emigrã cãtrã anlu 1205 (alumta namisa di Baldovin
al aliats cu Vâryarlji contra ali Notù, dândalui Meglenitslji di adzâ. shi Ionitsâ tsi si-bitisi cu alumta di la
Amirãriljea Bizantinâ shi nu anapuda. Vrea s-voiù s-vâ spunets minduearea la Adrianopol ditù anlu 1205) n.a n.).
Ashi câ vâtâmarea alishtei câpii aesti catandisi (cari, vahi, nu va s-hibâ N. G.: Vahi nitsi nu duchirâ câ aeshtsâ
limbidzâti dicutotalui, vârnâoarâ). Vlahi zbura unâ limbâ latinâ, câ eara
vâryâreascâ di cãtrã aeshtsâ cârâvânari
N.D.:Faptulù câ chirurâ contemporan- Latinji aclo. Nu amù tu minti tsi nyrâp-
vlahi icâ tsi vrea s-eara armâni unù si Villehardouin icâ Robert de Clari di
jlji a fratslorù Asãneshti ânji si pari unâ
mistiryiu. Poati s-hibâ unâ faptâ di aesta. Vahi câ nitsi nu shtiurâ câ suntu
problemâ cari nu easti ghini bâgatâ. Nu
chisâgeadz. Iutsido poati sâ s-tihiseascâ ai ananghi s-exiyiseshtsâ câtse cherù Latinji, aclo. S-eara mash ashi niscântsâ
ahtãri lucri. Faptulù câ atselù furù eara zburâtorlji di limba românã, pritù emi- ayri cari yinea contra a lorù, aclo, dead-
Vlahù easti unâ tihiseari. grari. Elji furâ peanarya, peanarya slav- unù cu Vâryarlji. Nu-lji pricunuscurâ
A.G.: Vrea s-vâ pârâcâlsescu, tora, s- izats, tsi ma “tura-vura”! Videmù sumù ditù punctu di videari etnic. Pi di altâ
nâ-aspunets tu ndoauâ zboarâ impor- ocljilj a noshtsâ, ca urnechi, Românjlji parti, sâ shtits câ niachicâsiri, ncâceari
tanta a voastâ dhoarâ tu tsi mâtreashti ditù Valea Timocului (ma multu tu ca Polimlu di 100 di anji nu au nitsi unù
textulù al Kekaumenos, unâ mãrtirilji partea sârbeascâ), pritù faptulù câ nu au thimeljiù ditù punctu di videari etnic,
cari fu multu adusâ aminti ca agiutorù sculii di-a lorù, câ nu au preftsâ di-a nitsi unlu. Ahurheashti pritù unâ alumtâ
ti ndruparea a niscâtorù idhei. lorù, peanarya, peanarya nu mata shtiu namisa di doauâ lumãchi a Capetsi-
româneashti, zburãscu mash sârbeashti. njlorù, atsea cari pritù muljeri armasi tu
N.D.: Ânyrâpsii, dupâ cumù shtits,
Tsi va dzâcâ, fenomenlu vrea s-putea s- Britania (demec Anglia) shi atsea cari
unù lungu articulù tu limba francezâ. eara tu iyiulù chiro tu Frantsa. Iara tu
Lipseashti s-lu nyrâpsescu diznou, pi eara sh-tu Eta di Mesi, ca peanarya, pea-
narya elji (Vlahilji n.a n.) s-hibâ slav- chirolu atsilui polimù âlji vedz atselji
româneashti shi s-lu aducù la dzua di ditù Not-Ascâpitata a Frantsâljei, ditù
adzâ, adâvgândalui lucri cari alâncirâ di izats. Nu au ananghi s-apârghiseascâ
vâsilia. Di arâzga a fratslorù Petru, Asan Guyenne (Aquitania) tricândalui di
atumtsea pânâ tora. Namisa di altili, partea a Inglezlorù. Burgundzâlji,
domnulù Saramandu aflã câ, unù anù shi Ionitsâ, a njia ânji si pari câ
lipseashti s-hibâ câftatâ tu formula al idyealui. Mash dupâ Jeanne d’Arc s-
dupâ mini, alânci unù articulù a unui poati sâ s-aspunâ câ s-amintâ conshti-
nvitsatù arusù (Èernjak n.a n.) cari N.Iorga: “simbioza armâno-cumanâ”.
A.G.:Tu cartea “Unâ shcurtâ istorii intsa, câ tuts aeshtsa cari suntu sumù
aspuni tamam idyiulù lucru tsi-lu vâsiljelu a Frantsâljei suntu unù singurù
spushù mini shi maxus câ nu s-putea sâ pirmitusitâ atsilorù tiniri” zburâts di
catandisea câ fu cu puteari unâ ncu- populù, ama nâinti alumtili aesti nu
s-bagâ nitsi unù thimeljiù pi mãrtiriljea tsânea nitsi unã hlamburâ di etnii.
al Kekaumenos. Kekaumenos scrii cu scrari, câtse numa Asan easti cumanâ.
N.D.: Aesta easti unù lucru cari nâ A.G. Tu cratlu România s-cilâstâsi
suti di anji dupâ evenimentili cari li
pãrãstiseashti. Textulù easti nilimbidù ciuduseashti. Nai psânù achicâsimù câ multu pi idheia aesta a Vlãhiiljei Mari.
elji eara oaspits cu Cumanjlji. Psânlu Sigura, numa nâ spuni câ eara barimu
shi pritù paralelismulù cari-lù pãrãstisii lucru cari lipseashti s-lu-apruchemù
tu aestu articulù namisa di textulù al unu cratu iu bâna Vlahi, ama nu easti
easti câ aeshtsâ oaminji eara avuts. Eara
Dion Cassius (ligatù di alumtili a tru unâ turlii di tsitati. Avearea a lorù ici limbidu câ atselji cari-lu cumân-
Romanjlorù cu Dacilji shi atsea tsi vahi yinea di la cupiili di oi, vahi ditù dusea avurâ unâ arâzgâ vlahâ....
aspuni Kekaumenos armâni aproapea emburlâchi, nu sâ shtii. Chiola s- (Continuari tu numirlu yinitoru)
limbidù, aproapea siyurù, câ Kekau- achicâseashti câ eara unâ turlii di cel- Alexandru GICA
20 Nr. 1 (27), 2002 - Yinarù, Shcurtu, Martsu. BANA ARMÂNEASCÂ
Ditù ahurhi- doilui polimù mondial,
ta alishtei etâ ARBINESHLJI SHI ARMÂNJLJI alãturea di Arbineshi shi
sh-pânâ tu DEALUNGULUI A ETILORÙ di minoritãtsli natsionali,
oara di tora, s-alumtarâ eroic, câdzân-
tuts aeshtsa adrândalui grupuri mãri, dalui pi câmpulù di-alumtâ, ma multsâ
i s t o r i o g r a f i a cunuscuti sumù numa di Vlahi icâ
româneascâ dixi Armânji. Nãili iu bâneadzâ Armânji, martiri armânji. Ma multu di ahtù, hoara
Llenga, ditù judetslu Pogradec, agiumsi
unâ creashtiri vâr- ditù strâvecljiulù chiro, s-tindea unâ a doaua Lidice. Agiungândalui ca
toasâ, ducândalui niacumtinatù di la Berat, câsâbã tu chen- unù apanghiu a Alumtâljei Antifascistâ
la timiljiusirea ali trulù ali Arbinishii, pânâ tu Thesalii di Eliberari Natsionalâ, Llenga fu arsâ
unâ noauâ sculii (Gârtsii). Ma multu di 40 di hori armâ- dicutotalui di cãtrã Nazishtsâ. Varvarlji,
istoricâ româneascâ, cari s-timiljiuse- neshtsâ tu vilaietlu Ianina, tu chirolu alù ama, nu puturâ s-astingâ spiritlu alumtâ-
ashti mash pi unù material istoricù Ali Pasha Tepelena, tu anjlji 1820-1821, torù shi vrearea di patridâ a Llenganj-
naeva. Ea nu easti bâgatâ ta sâ s-caftâ furâ gretsizats sumù aumbra a lorù. Suntu multsâ Armânji cari, pritù
ndrepturi tsi lâ si pricadù, nu plãseadzâ Patriarhatlui Ecumenic ditù Fanar. mirachea shi tãcatea di haracter a lorù,
apocrifi (ânyrâpseri tsi suntu dati a unui Tu tsi mâtreashti Arbinishia, adyeafurù alâsarâ shi sh-alasâ sh-tora toruri tu ma
altu autorù dicâtù atselù tsi-i deali- la tsi zborù va s-câftãmù: minoritati nat- multi câmpuri: tu shtiintsâ, culturâ, poli-
healui) shi mituri, mea ljea averlu ashi sionalâ, minoritati etnicâ, minoritati ticâ, diplomatsii, arti etc. Areurli, adet-
sli, turlia di banâ, folclorlu, stranjili a
cumù easti. Pi di altâ parti, arheologia lingvisticâ, Arbineshi di arâzgâ armânâ, Armânjlorù, au multi puncti di ligâturâ
româneascâ featsi ta s-hibâ alâxitâ comunitati armânâ easti di multu chiro shi uidisiri cu atseali a popului arbinesù.
multu shtiintsa istoricâ româneascâ. Tuti pi tutù loclu a cratlui a nostu, as adunats Idyealui, elji suntu ligats unù cu alantu
aesti s-timiljiusescu pi unù materialù tsi tu hori iu bâna mash elji, ca tu judetsili pritù aliantsâ, pritù lucru deadunù tu
easti naevea, ipotezili avândalui rolu a Korcea, Pogradec, Fier, Lushnja, Berat, planù icunomicù, sotsialu, politicù shi
Elbasan, icâ deadunù cu atselji di a
lorù ma njicu, tapinos. culturalu, lucru tsi fatsi sâ s-integreadzâ
loclui, ca la Gjirokastra, Shkodra,
Pi aestâ cali s-aspusi câ, la Notù di Permet, Durres, Tirana etc. Easti unù tu tuti câmpurli a banâljei albanezâ.
Dunâ, cu Tratslji eara vitsinji Ilirlji shi lucru chiola cunuscutù câ definirea shti- Ashi cumù easti România ti Arbineshlji
Gretslji. S-exiyisi shi migratsia a Daci- intsifico-juridicâ a idheiljei di "minori- di aoa, easti ti Armânji Arbinishia.
lorù pânâ la Amarea Adriaticâ, Amarea tati natsionalâ" easti unâ problemâ pi Dupâ unù chiro ntunicatù di aproapea
Egei shi Amarea Marmara la Notù. câtù di importantâ, pi-ahâtù di câtiyur- giumitati di etâ, di vâsânipsiri icâ pidi-
madz sumù dictaturâ, idyelui ca shi pop-
Idyealui, s-featsi lunjinâ pisupra a tricut- sitâ, a ndreptului internatsional. ulu arbinesù, Armânjlji suntu organizats
lui a Armânjlorù ditù Balcanù, shi easti Niscutearea n capù ali unâ achicâseari s- tu Sutsata a lorù culturalâ shi easti tora
zborlu, nâinti di tuti, di documentili exiyiseashti pritù dhisculii di ordhinii unâ activitati multu mari. Dupâ
bizantini shi, tu unâ njicâ misurâ, di doc- (ordin) juridicâ, ama, ma aleptu, di ord- amintarea a Sutsatiljei thimisitâ ma
umentili slavi. hinii puliticâ, datâ hiindalui multili sin-
nsusù, apufâsitâ di Chivernisea
feruri a statilorù pi a curi locù bâneadzâ
Documentili nturtseshtsâ, cari li amù arbinesâ, aesta continuâ sâ s-pãrãtir-
aestâ soi di inshi, agiungândalui niscân-
sh-li spudhâxii, suntu di doauâ turlii: ti ori pânâ la câftãri di scoatirea nafoarâ seascâ (afirme) di multu ma multu, agiu-
Caieti di catayrafii (recensãmântu) a a niscântorù parei. Tutnâoarâ, definitsia torlu a lorù hiindalui pricunuscutù di
populatsiiljei shi Nomurli amirãreshtsâ. ari importantsâ ti furnjia câ di ea easti cãtrã chivernisi. Vârâ contradictsii icâ
Nai ma marea parti a lorù easti ncurpil- ligatâ durusearea a ndrepturlorù alishtei niuidisiri, cari easi tru migdani niscânti
jeatâ tu Codlu a nomurlorù di adets, soi di inshi. A câ tu tsi mâtreashti numir- ori tu bana a Armânjlorù ditù Arbini-
shia, nãdãimù s-hibâ tricâtoari, tu prota
publicatù di cãtrã Sultanlu Mehmet II tu lu tamam a Armânjlorù ditù Arbinishii, aradhâ ti ghinili shi buna imnari a comu-
anjlji 1477-1491. Aclo sâ zburashti di tora di oarâ easti multu zori sâ si nitatiljei armâneascâ isãshi. Armânjlji
existentsa shi prezentsa a Armânjlorù tu zburascâ ditù itia a minãrlorù ditù nãili demonstreadzâ niacumtinatù talentulù
Balcanù shi tu Albania. Unù recen- di munti la câmpu shi ditù itia a xichiljei shi haracterlu a lorù vârtosù, mirachea ti
sãmântu tu naia Shkodra, tu anlu 1497, di documenti pi cari si s-bagâ pisti, - lucru shi vrearea ta s-bâneadzâ totna tu
timisimù aoatsi shi faptulù câ tu chirolu
mãrtirisescu di prezentsa a comunitãt- bunâ achicâseari cu Arbineshlji. Tu tsi
a comunismolui Armânjlji câfta ta s-tacâ
slorù armâni, hiindalui cumândusiti cafi shi s-nu sh-aspunâ identitatea ditù itii mâtreashti Arbineshlji, caracterizãrli tsi
unâ di câti unù cneazù. lâ si facù ditù partea a Armânjlorù suntu
chiola cunuscuti - ca elementu di chen-
Prota imzai (atestare) a Armânjloru drâ shi di bunâ achicâseari shi nitsi nai ma buni. Suntu pãrãstâsits ca aslanji
ditù Arbinishii s-fatsi tu anjlji 1431- cumù ca itii di ampârtsâri, pritù hãrli shi shi di besâ…Ditù itia a vecljilorù ligâ-
1432. Elji s-hârsea di ndoauâ ndrepturi tinjia a lorù, Armânjlji s-hârsirâ totna di turi sufliteshtsâ, Armânjlji amintats shi
criscuts tu Arbinishii, cari pânâ la
fiscali, cu ligâmintulù ta s- ihtibarea shi tinjia nai ma analta ditù nchisirea a doilui polimù mondial, emi-
asiyuripseascâ isihia tu atsea nai. Dupâ partea a fraslorù a lorù arbineshi, hiin- grarâ România, nu ditù tihisiri - ânji si
editorlu a documentilorù ma nsusù adusi dalui, tutnâoarâ, ca punti di ligâturâ pari easti cljimarea a sândzâlui - furâ
aminti, populatsia a câsâbãlui Shkodra, namisa di Albania shi România. S-poati pitricuts shi di unù nimirù ca baea di
tu Njeadzânoaptea a Arbinishiiljei, eara sâ s-aspunâ cu tutâ apufâsirea câ, tu chi- mari di Arbineshi, bânândalui ca fratslji,
rolu tsi cu tuti alanti minoritãts,
adratâ ditù Arbi-neshi, ama shi ditù di aestâ oarâ tu cratlu a Dacilorù antits,
Arbineshlji bânarâ cu uspitsâlji, cu
Sârghi shi Armânji. Turlii, turlii di Armânjlji, cu aeshtsâ tsitãtsenji istoric cari fu ca unù apanghiu caldu ti noi,
arâzgâ etnitsi suntu exiyisiti pritù numili tinjisits shi di besâ a statlui arbinesù, Arbineshlji, dealungalui a etilorù.
a bânâtorlorù. Aesti comunitãts ncurpil- bânarâ frâtseashti. Armânjlji, alaturea di Idyealui ca atselji Armânji tsi avea
jea 581 di vãtsrâ di fumelji, 167 di bic- miletea arbinesâ, loarâ parti la aproapea agiumtâ ma nâinti tu Arbinishii,
heari, 38 veduvi, deacutotalui 2481 di tuti alumtili, la cari miletea arbinesâ fu Armânjlji vinits aoa âshi deadirâ shi
âshi da partea a lorù di agiutorù di mari
inshi. Armânjlji la noi suntu cunuscuts acâtsatâ, dealungalui a istoriiljei a ljei, ti axii. Imnândalui niacumtinat pi torurli a
sumù numili di Kutsovlah, Kaciaunù, libertati, independentsâ shi nãmuzi nat- adetiljei shi a ndrupariljei vârtoasâ
Saraka-ceanù, cumù shi pareili di sionalâ. S-pãrãstisimù mash unâ urnechi durusitâ a Arbinishiiljei di cãtrã
Grâmusteanji, Fârshirots, Moscopolits, ditù chirolu modernu. Tu chirolui a România - mãrtirii nâ sta multili actsi-
BANA ARMÂNEASCÂ Nr. 1 (27), 2002 21
unji ti independentsa a pãtridhâljei a Armânjlorù tu Balcanù", tsi va dzâcâ, tu vahi ma multsâ anji, iara Armânjlji nu
mea - ambasada a Româniiljei di Tirana, locurli a lorù di daima, tâsh tu eta 15, potù s-armânâ ahâtù chiro fârâ unù locù
ma multu cându s-afla n caplu a ljei dinâoarâ cu yinearea a Turtsâlorù. Alti sâmtu di ncljinari, apufâsii sâ s-adarâ troa-
ambasadorlu Gheorghe Micu, trata totna documenti n-azburãscu di Armânji nica râ unù paraclisi di scânduri. Lucrãrli ahur-
problema a comunitatiljei armânâ tu ditu eta 9, dinâoarâ cu tihisearea di la hirâ troarâ chiola aeri sumù ocljilj a melji.
Albania tu unâ turlii ndreaptâ shi cu “Cupacilji analtsâ”. Ma largu nâs Di Pashti paraclisili va s-hibâ bitisitù shi
mintiminilji... aspuni câ “Arbinishia easti ti Armânji ayiusitù. Tu hoara Shipsca, bisearica-vea-
Acad. Kopy KYCYKU ashi cumù easti România ti Arbineshi”. clji, cu cubei greali shi zuyrâpseari aleap-
Publicatu tu revista arbinisheascâ di Easti zborlu di Arbineshlji tsi bâneadzâ tâ di pi la mesea a etâljei XVIII, eara
Bucureshti:”Prietenul albanezului- 2001 România. Pritù uidisearea aesta tsi s- cripatâ tu multi pãrtsâ. Apufâsii stiriusirea
Xiyisiri (turnari pi-armâneashti): fatsi namisa di catandisea a Armânjlorù a stizmilorù di nafoarâ pritù contraforturi
Dumitru PICEAVA ditù Arbinishii shi a Arbineshlorù ditù shi astuparea a cripiturlorù cu azvestri shi
Nota a xiyisitorlui: România vrea sâ s-aspunâ unù lucru tsimentu. Sculia easti aproapea aspartâ di
Publicãmù aestu articul a profesorlui multu limbidù shi maxus câ: Armânjlji tutù.; acupirâmintulù shi unâ parti ditù
Kopy Kycyku ti furnjia câ aveamù ditù Arbinishii nu suntu autohtonji, nu stizmi si surparâ. Apufâsii misuri ca troarâ
ananghi s-cunushtemu sh-minduearea suntù di a loclui (easti zborlu di sâ s-ahurheascâ xananãltsarea.
sh-punctulù di videari a unui nvitsatù Machidunia ditu Ascâpitatâ icâ partea Tu tsi mâtreashti ânvitsâtura, aflai dhas-
arbinesù ligati di problema a Armânj- di 11% ditu arãlâchea a Machiduniiljei calji irbapi shi achicâsitori, iara prodhlu a
lorù. Kopy Kycyk, profesor di istorii la tsi fu datâ a Arbinishiiljei tu anlu 1913) mathitadzlorù (elevi) multu bunù. Sculiili
Universitatea di Bucureshti shi mem- mea suntu vinits ditù alti locuri ashi arbinisheshtsâ di Corcea nu suntu xana-
bru a Academiilorù di România shi cumù suntu vinits Arbineshlji România. dishcljisi nitsi tora, dhascalji a noshtsâ
Arbinishia, easti di arâzgâ arbinesâ Tu tsi mâtreashti emigrarea a ama ahâtù di Corcea, câtù shi tu Shipsca,
ama nicuchira a nâslui easti di arâzgâ Armânjlorù România dupâ doilu troarâ dupâ cutrimburari, andreapsirâ
armânâ. Ari scoasâ shi unâ carti di isto- polimù mondial alù nâs âlji si pari câ udadzlji ma psânù asparti shi sh-dusirâ ma
ria a Armânjlorù ama ea easti nyrâpsitâ "easti cljimarea a sândzâlui". Tsi va largu lucrulu.Tu populu ditù aestu distric-
pri limba arbinesâ. Tsi va dzâcâ, nâs dzâcâ, ditù aestâ frazâ s-achicâseashti tu, aflai unâ sumenji natsionalâ vârtoasâ.
easti unù bunù cunâscâtorù a Ar-mân- câ Armânjlji suntu unâ cu Românjlji. Ditù ma multi hori vinirâ delegatsii, pârâ-
jlorù shi a problemâljei a lorù. Vahi Armânjlji suntu soi cu Românjlji câlsinda-mi ta s-caftu s-lâ si da sculii
Cu tuti aesti, tu aestu articulù esù tru sh-câtse nu, sh-cu Arbineshlji, mash câ armâneshtsâ. 1 Apriirù.
migdani, pri ningâ multi lucri musheati Românjlji suntu clirunomlji a Dacilor Horli armâneshtsâ Nicea shi Pleasa ar-
shi dealihealui ligati di Armânji shi nis- romanizats, Armânjlji suntu masirâ fârâ preftsâ armânji shi eara fuvir-
cânti mindueri cari s-uidisescu multu clirunomlji a Machiduneanjlorù sits s-lâ si bagâ cu zori preftsâ arbineshi.
cu atseali a niscântoru autori tsi Romanizats iara elji, Arbineshlji, suntu Agiumshu ama la unâ achicâseari cu mit-
ndrupãscu ideia câ Armânjlji nu suntu clirunomlji a Iliriloru romanizats. ropolitlu a Arbinishiiljei, Visarion, ta s-
unâ etnii ahoryea di alanti etnii balcan- Românjlji s-aprimsirâ, s-formarâ ca hirotoniseascâ ti aesti hori doi Armânji
itsi namisa di cari agiumsirâ, fârâ populù tu locurli a lorù ditù Dacia iara aleptsâ di mini. Alepshu ashi doi tiniri di
vrearea a loru, ta s-bâneadzâ. Armânjlji s-formarâ ca populu tu besâ, George Cozma Anastas shi George
Ditù ahurhitâ profesorlu Kopy locurli a lor di daima ditù Machidunii. Puljia, cari nica nâinti di Cârciunù âlji
Cycyku nâ spuni câ "la Notù di Dunâ, cu Naevea easti câ Armânjlji vinirâ pitricui ta s-facâ cursurli a seminarlui
Tratslji eara vitsinji Ilirlji shi Gretslji" sh- România nu dupâ doilu polimù mondi- priftescu di Durazzo. Dupâ niscânti dzâli,
deapoia câ "S-exiyisi shi migratsia a al mea dupâ protlu polimù mondialù dupâ bitisirea a cursurlorù, mitropolitlu
Dacilorù pânâ la Amarea Adriaticâ, sh-dupâ tsi, tu anlu 1913, lâ si-avea vini la mini ta s-lâ dau praxi.
Amarea Egei shi Amarea Marmara la mpârtsâtâ loclu a lor machidunescu la Lâ dzâshù n fatsa a mitropolitlui shi
Notù".(!?!). Pritù aesti doauâ frazi nâs statili vitsini. Sh-ti atsea, aducù aoa, aprucheatù di nâs câ lâ caftu patru lucri: s-
vru s-limbidzascâ dinâoarâ unù lucru nica unâ oarâ, aminti, cumù lâ fu hibâ tsitâtsenji bunji alishtei vâsilii, s-hibâ
shi maxus: zârtsina a Armânjlorù, ama, mpârtsâtâ Machidunia, loclu di daima preftsâ irbapi, s-aibâ vreari ti limba a
doauli frazi aspunù unù mari niaverù. noastâ shi s-facâ huzmitipsirea vâcufeascâ
sh-sâmtu a Armânjlorù, tu anlu 1913 la tu aestâ limbâ. Tora doilji suntu hiroton-
Lucrurli sta altâ turlii. Ma nâinti di tuti vitsinjilji a lorù: Ditù arãlâchea di isits shi tu ndoauâ dzâli va s-hibâ la locurli
câ la Notù di Dunâ, cu Tratslji, câtâ 87.000 Km.2: Gârtsia 51 %, Sârghia a lorù: Cozma Anastas va s-ducâ Nicea,
Ascâpitatâ, eara vitsinji nu Ilirlji mea 29%, Arbinishia 11" shi Vâryâria 9%. iara Pullia va s-ducâ Pleasa. Ashitsi bânâ-
Machiduneanjlji. Ilirlji s-afla tu Ascâ- Armânjlji nu vinirâ dit alti pãrtsâ tu torlji alushtorù hori va s-aibâ di Pashti
pitata a Machiduniiljei. Dupâ cumù s- locurli machiduneshtsâ tsi furâ mpârt- huzmitipsearea a Nyeariljei iara pri limba
veadi nâs nu scoati tru migdani exis- sâti ashi cumu s-veadi ma nsusu mea armâneascâ. 19-li di Apriirù.
tentsa a Machiduniiljei shi a popului a elji sh-eara aclo di daima. Cu apuhia a Pashtilorù Coritsa, huzmi-
ljei, Machiduneanjlji, atselji ditù cari- tipsearea vâcufeascâ armânâ s-featsi tu
sh tragù zârtsina Armânjlji. nãulu paraclisi di lemnu adratù di noi:
Deapoia n-aspuni di exiyisirea a (Continuari ditu numirlu tricutu) Elbasan, tu bisearica a Armânjlorù, tu cari
migratsiiljei a Dacilorù cari avea di trei anji huzmitipsearea s-fâtsea mash
Armânjlji ditu Albania la anlu 1931 pri limba arbinisheascâ shi cari eara luyur-
agiumtâ, taha, pânâ la Amarea sitâ ti daima chirutâ ti noi, ahâtù huzmi-
di Vasile Stoica
Adriaticâ, Amarea Egei shi Amarea tipsearea a Nyeariljei câtù shi lituryia s-
Marmara la Notù". Pritu aestu lucru va featsirâ, di aestâ oarâ, pi-armâneashti shi
sâ si spunâ câ Armânjlji nu suntu altut- 31-li di Martsu. nãdãescu s-u scotù n capù s-bagù ti daima
siva dicâtu clinuromlji a atsiloru Dats Fui patru dzâli Corcea sh-tu districtu di limba a noastâ tu aestâ bisearicâ.
(Daci) tsi avea agiumtâ tâsh la Amarea vidzui sculiili shi bisertsâli. Sculia di Adavgu câ tu catedrala di Tirana, di
Adriaticâ. Dupâ cari nâ spuni câ "s- Corcea easti multu aspartâ; loai misuri ti Pashti, Vangheljlu s-yivâsi armâneashti,
featsi lunjinâ pisupra a tricutlui a mirmitisearea, ti-ndridzearea troarâ a ljei. troarâ dupâ yivâsirea a ljei tu limba arbin-
Armânjlorù ditù Balcanù". Ditu atseali Bisearica easti aproapea tutâ aspartâ; nu isheascâ, corlu cântã imnulù a Nyeariljei
aspusi pânâ tora problema armâneascâ poati ta s-hibâ ascâpatâ dicâtù thimeljlu shi pi-armâneashti shi isãsh mitropolitlu
shi di cãbili cubea (cupola) chentralâ; azburâ a popului cu cunuscutlu “Hristolu
nu câ nu easti limbidzâtâ mea ma multu anye!” shi pri limba armânâ....
easti mintitâ. Ditù documentili spudâxi- alanti lipsescu adrati dicutotalui diznãu. Xiyisiri:
ti nâs aflâ di "existentsa shi prezentsa a Cumù aestâ xanaadrari caftâ chiro multu, Redactsia “Bana Armâneascâ”
22 Nr. 1 (27), 2002 - Yinarù, Shcurtu, Martsu. BANA ARMÂNEASCÂ
Unia T iniramâ a Intelctualjloru Armânji SPIRU FUCHI
ditu Arbinishii (UTIAA)
Tinirlji s-adunarâ tu Unia a lorù shi Jani Gusho. Shedintsa, cu salili a
Dzua di Vinjiri, 7-li di Andreu, anlu ljei, s-umplu cu boatsi. Cai videa
aistu, la shedintsa ali Sutsata "Armânjlji stendili cu caduri, iu si spunea activitãt-
dit Albania, Tirana, pi ningâ searâ, s- sili ali Sutsati, cai ântriba shi cai da
adunarâ ndoi tiniri, intelectualj armânj, apandasi. Grea tuts cu boatsea analtâ shi
ta sâ s-declareadzâ câ va si s-organizea- lucru s-pârea ca unâ cusheri di stupu iu
dzâ Unia a lorù, cu numa "Unia ma s-pârgatea unâ tsiva bunâ.
Tinâramâ a Intelectualorù Armânj dit Dupâ putsânu chirou tuts s-adunarâ la
Arbinishii" (UTIAA). Era pânâ la 15 di birolu a Preshedentelui. Cadzu isihia.
tiniri, di atselj tsi au bitistâ studi univer- Tuts ma ashtipta cum va s-nidzea proce- DORLU TI LIMBÂ EASTI
sitari tu Românii shi tu alti crati, tsi au dura. Unâ di tinirlji, Ledio Orozi, dis-
SOARLI-A NOSTRU
vinitâ tu Arbinishii shi lucreadzâ, cum cljisi adunarea shi spusi cu putsâni
pit institutsionjilji di stat ashi shi tu zboarri câtse suntu acljimats aoa. Lu hipsimù ntrocù soarli-a nostru din
impresi particulari. Vrearea a lorù easti Deapoie âlju deadi zborrlu alu Dhimitâr suflitù
mari ta s-nâintedzâ cultura shi limba a Kazanxhi, hilj-su a ljirtatlu Stavri, tsi fu Sh-lunjina a lui ca ponji u siminamù,
nostâ, ta s-himù etinji s-intrãmù tu unâ nai ma mari activishtu ali Sutsati a
Adunamù din tserù, zboarâli niscriati
Ivropâ ca tuti alanti miletsli, cu cultura noastâ. El dzâsi câ aistâ initsiativâ, di
Sh-ca cânticù astimtu tu locù li-
shi limba a nostâ armânâ. fâtseari ali unâ adunari, aoa tu shedintsa
ngrupamù.
Tsi ari faptâ pânâ tora Sutsata a Armânj- ali Sutsati, u avem luatâ ta sâ sculãm
loru dit Arbinishii easti unu lucru bunu. Unia a noastâ, iu va s-facâ parti tuts
Ma, s-grimâ ndriptatea, multsâ membri atselj tsi va si s-nâinteadzâ Armânamea Bana a noastrâ lai, di nâs ni
ali sutsati, shi di atselj tsi suntu angajats tu Arbinishii shi tu tutili cratili alti. mpârtsâmù;
tu cumândâserea a Sutsatâljei shi a fil- Scupolu a nostu easti tsi, lucrili fapti Unù cilimeanù xenù ligânamù tu
ialilor a ljei, suntu cu ilichii tricutâ. pânâ tora, dupâ anjlji 90-tsi, s-li dutsem sârmânitsâ,
Chirolu va s-facâ lucrulu a lui. Niscân- ma ninti shi Armânjlji tu Arbinishii s- Unâ xeri mari loclu nâ-anvâli,
tsâ nu va s-poatâ s-da, ahântu cât si va, hibâ gatâ s-intrâ tu Europâ ca mileti cu Pi numirli a noastri s-featsi shi cusitsâ.
agiutari ti chestiunea armânâ. Ti atsea s- cultura shi limba a loru.
va unâ impulnteari a bârrilor. S-aibâ ma Noi, dzâsi ma nclo Dhimitru, li tinjisim Nu avemù dimineatsâ, nu avemù
multsâ tiniri ta s-lucreadzâ ti Armâna- tuti lucrili tsi li-au faptâ pârintsâlji shi harauâ,
mi. Aistâ va s-hibâ unu lucru bunu, ti oaminjlji a noci, ma vrem s-dzâtsem câ, Nu avemù noi casâ, cauzâ nu avemù,
Armânamea s-nu cherâ nitsi unâ oarâ tu multsâ di nâsh caftâ shi unâ agiutari ma Cinusha a zboarilorù vimtulù nâ u ljea,
tutâ eta. Ashi minduea atselj tsi âlji mari di la noi, tsi him tinâr armânj, tsi Câ inima-a noastrâ, nâ si featsi lemnu.
intrarâ tu aestu lucru. Era aistâ tsiva shi lucrili ahurhiti s-nu chindrueascâ nitsi
unu sinferu a câpiiljei ali Sutsati a unâ oarâ. Nu mash ahântu ma eali si s- Dorlu ti limbâ easti soarli-a nostru,
Armânjloru ditu Arbinishii. Ma si min- facâ sh-ma ghini di cât pânâ tora. Cu nâs s-nâ ngâldzâmù, ti nâs noi s-
duea cumu si s-dizleagâ aistu prublemu. Organizarea a nostâ tu Uniâ easti mash murimù,
Shi dizligarea vini di la tinirlj. Elj cu vreari libirâ. Noi vremu s-fâtsemù
Ciorga ali noapti cu soarli s-u-
spusirâ unâ initsiativâ trâ si s-orga- ligâturi cu tuts tinârlji armânj ditu
ardemù,
nizeadzâ tu unâ Unia ahoria, nuntur di Balcanj shi ma largu, cu tuti institutsin-
Pândz ali dzuâ cu-armâneshti s-u
nutur ali Sutsati, dândalui unâ impulsu jlji tsi lucreadzâ ti Armânamea, ma aho-
nãu ti lucrili tsi avemu dininiti. Aistâ nâ ria cu ULCA di Freiburg, cu sutsatili chindisimù.
da nâdia câ lucrili va s-njeargâ sh-ma alti, tsi s-dãmù unu impulsu ma mari ta Ghirocastru, Brumarù 1991.
ghini shi nâintarea ali Sutsati, a si s-ducâ ma ninti lucrili acâtsati.
Armânamiljei va s-aibâ unâ siyurlichi Dupâ aisti zboarri avu multu apandasi DOMNJILJ A NOSHTRI
sh-ma mari. shi deapoia s-featsi unâ pripuniri: S- Sculãmù casâ ti limba a noastrâ
Cronicâ pi shcurtu sheadâ tu adunari mash tinârlj, tsi va si Sh-dimândãmù unù cânâciunù,
Sâhatea ma s-apruchea di 4-li dupâ s-organizeadzâ shi sâ zburrâscâ elj cum Elji scoalâ casa-ali moarti,
prândzu. Eara dzua di Vinjiri, data 7-li va si s- facâ aistâ lucru. Sh-ashi shi s- Sh-cilimeanjlji lj-alasâ-agiunji.
di Andreu, anlu 2001, shi shedintsa ali featsi. Elj zburârâ liber. Tu soni alepsirâ
Sutsata a Armânjloru dit Albanii la unù coordinatoru, pânâ Unia s-lja formâ Noi ti-atsea nu-avemù patrii
Tirana s-lunjina. Aclo ma yinea unu câti ma organizatâ: cu câpia, cu programlu
unu shi nâscâts stogu, tinirlj armânj, int- Noi ti-atsea nu amintãmù.
shi cu unù statusi, iu si sâ spunâ câ cum
electualj, ta sâ zburascâ ti unu lucru poati tsi caitsido s-facâ parti tu asitâ S-nâ bâneadzâ domnjilj-a noashtri
mari, cum sâ scoatâ unâ Uniâ tinâramâ, Uniâ. Coordinatoru s-aleapsi Dhimitâr Cu nâsh soarli ngrupãmù!
iu s-poatâ si s-adunâ tuts atselj tsi va s- Kazanxhi.
lucreadzâ shi s-aducâ ma nânti cultura Dupâ tsi bitisirâ aisti lucri tinârlj, atsia la S-nâ bâneadzâ domnjilj a noashtri.
shi limba armânâ, cum si s-bâga tu banâ oara 6, s-dispârtsârâ unu cu alantu cu Domnjilj-a noshtri putridzâts.
Recomandãrli dati di la Adunarea ali bunâurârea: S-nâ njeargâ ambar lucru Cara-avemù ahtãri domnji,
Asamblei Parlamentarâ a Consiliului ahurhitu! Himù totâna blâstimats.
Europian. Vinirâ aclo pânâ 15 di inshi. Gjini s-nâ videm cama troarâ! Atina, Shcurtu 1993
Stogu cu nâsh era shi domnjilji Vangjel Jani GUSHO Spiru FUCHI
Shundi, Robert Çollaku, Pano Bakalli
BANA ARMÂNEASCÂ Nr. 1 (27), 2002 23
"Maca va s-fâtsets amirãroanjea
atseali a ljei, lumea
vrea s-vâ va, ama
AYIU YIORYI Alexandra,
nicuchira a lui.
GRÂMUSTEANLU
lumea vâ urashti ti atsea câ Io vâ Aschirladzlji ducândalui la loclu di tâl-
alepshù voi din lumi" (Ioan 15, 19) jeari Amirãroanjea muri pi cali, iara Pi ohtulù iu s-alinâ noaptea, pi calea iu
Una di nai ma mãrli sãrbãtori a crish- sâmtulù Yhioryi, dupâ tsi si-ncljinã cu nu treatsi canù
tinitatiljei easti puminia a sâmtului shi câldurâ al Dumnidzã, efhãristusindalui Tu-atsea pâduri mâyipsitâ, imna unù
mari ispati Yioryi cari s-yiurtiseashti tu ti buntãtsli dixiti, shi sh-aplicã caplu cu
tinirù Grâmusteanù.
dzua di 23-li di Apriirù, dupâ calindarlu harauâ dixindalui curuna atsea nin-
nãu icâ tu 6-li di Maiù dupâ calindarlu vishtidzâta a mãririljei. Ama shi dupâ Elù cânta-unù cânticù di zâmani sh-
vecljiu. moarti Ayiu Yioryi featsi thami shi frândzâli verdzâ asuna
Elù s-amintã tu a doaua giumitati a etâ- maxus: Adusi sturlu di cheatrâ ali unâ Sh-ahâtù di-analtù eara câ ponjlji pi
ljei III tu Capadocia. Bânã tu chirolu a veduvâ, arcândalui tu-amari, pânâ tu caplu-a lui bâga cârunâ.
amirãlui Diocletsian cându s-fâtsea nai câsâbãlu Roma, iu si stizmusea unâ
ma marea nduchiri bisearicâ ncljinatâ alù
(persecutare) a crisht- Ayiu Yioryi. Vindicã Shi lai mãyi avea oclji sumù a lui frâmti
injlorù. Fu criscutù di amânia atsea lândzitâ a ca di lapti,
cãtrã mama a lui cari- unui Arapù cari vrea s- Cu doauâ mindueri ascumti, ca doauâ
lji deadi shi tutâ praxea agudeascâ cu apala tu chicuti di noapti.
religioasâ lipsitâ, câ icoana a Sâmtului. Sh-pi-a lui anumiri curâ dultsi unù
tinirlu Yioryi fu Ascâpã doi ficiori di
perù ca di hârsafi moali
criscutù tu frica alù apala a doi Arachi,
Dumnidzã. ascâpã unù aschirli ditù Sh-cu dãldzi ditù amarea-aratsi sh-u-
Di cara fu loatù tu apala, shi multi alti adutsi musheata perci neali.
arma-tâ, ti furnjia câ thami. Dupâ moarti
eara giunarù shi adu- moashtili (lipsanili) a Shi atlu cu fârnu di cheali, binecù
chitorù tu aradha a lui, Sâmtului furâ bâgati tu dipusù ca ditù pirmitù,
fu mutatù la gradlu di câsâbãlu Lida ditu
tribunù shi-lji si da s- Vâsilia Sâmtâ, tru unâ Imna pi cali, arâvani, s-aducâ gionli
cumânduseascâ unù bâsearicâ iu yinea pisti- isusitù.
corpu di armatâ. menjlji ditù tuti vâsiliili Avea fudzitâ tu ashcheri msheatlu tinirù
Inshindalui dea-poia vitsini. Dupâ acâtsarea a capidanù
ca unù mari alum- Palestinâljei di Arachi Sh-vruta-a lui armânâ-n hoarâ nu-u-
tâtorù, fu tinjisitù di moashtili a Sâmtului
avea vidzutâ di vâr anù.
amirãlu Diocletsian cu gradlu di coman- furâ adusi tu Evropa shi arâspânditi tu
dantu a armatâljei romanâ ditù Datâ. ma multi biserits shi mânâstiri, iara
Ahurhindalui cu anlu 303 amirãlu bâsearica ditù câsâbãlu Lidia s- Elù tora sh-adutsea aminti cumù u
Diocletsian anchisi niscânti fapti di luyurseashti murmintulù alù Ayiu alâsã vruta-n cali
nduchiri shi vâtâmari a crishtinjlorù. Yioryi. Sh-di-a ljei plândzeari sh-suschirari s-
Niputândalui sâ strâxeascâ tuti aesti, Ti miletea armâneascâ, sârbâtoarea alù avdza iho pi ohtù sh-pi vali.
Yioryi s-dusi dinâintea a amirãlui shi-lji Ayiu Yioryi ari mari importantsâ. Easti
dzâsi: "Shi io escu, tini ti tinjisescu sârbâtoarea cându unù chiro Armânjlji Shi-a ljei perù laiù câdzutù pi fatsâ,
amirã, ama suflitlu a meu easti a Atsilui picurari, deadunù cu cupiili di oi zâvonù di sirmâ-anyilicioasâ,
cari easti calea, averlu shi bana…" apâryisea câmpurli shi s-dutsea la munti Durearea lji-anvâlea sh-lji-ashtirdzea,
Avdzândalui aesti, amirãlu scoasi gilitlu iu armânea shasi meshi demec pânâ la ditù oclji, lacrima scântiljioasâ.
sh-lu hipsi tu coapsa a lui, ama Yioryi Ayiu Dimitri.
armasi nivâtâmatù, iara amirãlu deadi La aestâ sârbâtoari populù sh-armâtuse-
Cu inima ditù cheptu-astreasâ, cu
ordhinii s-hibâ ncljisù Yioryi shi s-hibâ ashti portsâli a curtsâlorù cu lumãchi
adushi mintimenjlji a chirolui, ta s-lu verdzâ (armindenji) ca simbolù a mânjlji-ncljisi-n rugâciuni,
cândâseascâ sâ s-alasâ di Hristolu. amintariljei a banâljei pisupra a moartil- Mutrea câtâ la soarli-aroshù tsi dupu
Cându vidzu amirãlu câ nu va s-poatâ s- jei, a primuvearâljei pisupra a iarnâljei, ohtu lishorù dipuni.
lu cândâseascâ Yioryi di pistea tu a birichetiljei a câmpului shi a tinjisiril- Elù pâlâcârsea tserlu shi-anghilji s-lji-
Hristolu, dimândã s-hibâ ligatù shi s- jei a agiutorlui datù di Ayiu Yioryi a aducâ gionili-a ljei nâpoi
hibâ bâgatu la nai ma mãrlji pidimadz tutulorù pistimenjlorù.
di-lji si featsirã mãri vâtâmãri a truplui. Ti tuti aesti borgea a cafi unù crishtinù Shi s-toarnâ ditù ashcherea greauâ, s-
Aesti vãsãnipsiri, aeshtsâ pidimadz furâ easti s-dishcljidâ inima a bunâtatljei shi adunâ iara-aclo, elji doilji.
strâxiti di cãtrã Yioryi cu multâ arâv- ditù tutâ fãptura s-aducù dhoarâ, cur-
dari, alâvdândalui Dumnidzãlu ditù bani cu inima dishcljisâ di mindueari la Unù cânticù s-avdi dinâoarâ, elù
ahândusimea a inimâljei. Tu chirolu a bana tu Hristolu a Sâmtului. dânâseashti atlu-n cali:
noaptiljei, pritù unâ thamâ dumnidza- Dzâcândalui: Safi hiindalui di la
S-eara mash vimtulù tsi suschirâ, s-
scâ, elù fu vindicatù. Di cara vidzu aesta Dumnidzã, ti-pãrãstisish lucrâtorù mul-
Dioclitsian pistipsi câ easti mâyipsitorù, tutinjisitù a dealihealjei pisti, schicurli a eara iholu a lui ditù vali?
shi dimândã a unui cunuscutù mãyistru, faptilorù buni adunândalui, nsimnashi Eara, vahi, shopatlu tsi-aurlâ tu-atsea
Athanasie, s-lu vatâmâ cu fârmacù. cu lãcrinji shi tora cu harauâ seatsiri; vâloagâ-anjiurizmatâ,
Cându nitsi aesta nu putu s-lu vatâmâ vâsânipsitù hiindalui agiumseshi iftihip- Birbiljlu pitù lumãchi ascumtu…
Sâmtulù, multsâ di soldats, namisa di sitù tu Hristolu, lji-agiuts tuts atselji tsi Nu, boatsea-atsea eara di featâ.
cari shi mãyistrulù Athanasie shi ti pârâcâlsescu sâ-sh pâlteascâ, sâ-sh
amirãroanjea Alexandra tricurâ la crish- ljea culâsearea ti alathusurli… Sâmte
tinismu. Avdzândalui di tuti aesti, Mari Ispati Yioryi, purtâtorù di azvin- Mihaela SHUTSU
Diocletsian dimândã ta s-hibâ tâljeatù dziri…Amin.
caplu ahâtù a sâmtului câtù shi ali Sashu Yerândã
24 Nr. 1 (27), 2002 - Yinarù, Shcurtu, Martsu. BANA ARMÂNEASCÂ

SOTIR BLETSA
primansusù. Anda l-u antribai apândâsi R. Cum s-dusi protseslu ?
câ elù nu fatsi tsiva di primansusù, câ S.B. - Protseslu s-dusi multu ghini.
easti normal tutù tsi adarâ elù. Dorlu a Atselji tsi-nj bâgarâ stepsu nu vinirâ.
lui ti limba armâneascâ âlù duchii ama Haitidis sh-alantsâ nu vinirâ. S-veadi câ
tu andamusli tsi li avumù cu Armânjlji s-aspârearâ. Di a mea parti nu vini dl.
di Bucureshti shi iu Sutir eara multu hâr- Iani câ eara ncljisi cãljiurli di neauâ
sitù câ avdzâ limba armâneascâ shi cân-
titsli armâneshtsâ. Eara ahântu hârsitù multâ tsi deadi tu hoara a lui. Ama vini
câ vrea s-u spunâ aestâ hârseari shi-a deputatlu parlamentar di nandreapta
dadâsa-i, a curi âlj didea telefoni ta s- Foti Cuveli, tsi ari unâ arâdâtsinâ
ascultâ shi ea dultsili graiu armânescu. armâneascâ. Featsi unâ depozitsii multu
Aestâ limbâ anyiseadzâ s-u avdâ Sutir bunâ, dzâsi câ tu Gârtsii suntu cama
câ vâiseashti diznãu tu vlahuhori. Ma el multi limbi minoritari prit cari sh-limba
nu va s-anyiseadzâ câ elù s-alumtâ. Tutù armâneascâ tsi prindi s-u apârãmù shi s-
ashi, normal, cu tuti halãtsli moderni ti u hârnimù. S-lomù misuri ti protectsia a
câftarea a ndrepturlor a minoritãtslor ljei. Giudicâtorlji tut dzâsirâ câ nu-i
natsionali. Shteamù câ multsâ Armânj minciunâ câ Bletsa dzâsi câ tu Gârtsii
avea pisti tu victoria a lui. Shteamù câ easti limba armâneascâ, tutâ lumea shtii
multi organismi internatsionali ti
Sotir Bletsa anichisitorlu vigljearea a ndrepturlor a omlui eara di câ existâ aestâ limbâ sh-tutâ lumea shtii
"Imnâ ndreptu ninti cu multâ pisti. partea a lui. Aveamù zburâtâ cu dl. câ tu Gârtsii ari Armânami.
Sh-cara s-hibâ câ atsea tsi caftsâ s-nu Gabriel Andreescu tsi-nj avea spusâ ti R. Spuni-nj di partea EBLUL eara
hibâ nica pisti locù, s-ai pistusinea câ Protestul faptu di participantsâlji la vârâ deputat ?
Dumidzã va-u adarâ tora mash ta s-tsâ Congreslu Internatsional ti Carta a lim- S.B.-Eara dl.Domenico Morelli, prezi-
pâlteascâ curayilu a tãu". bilor minoritari ti s-tsânu cu putsân dentul a Comitetlui natsional italianu.
Aesti furâ zboarâli tsi vâsiloanjea chiro ninti di dzua di 18-li di Andreu tu R. El avu un zbor ti ndruparea a ta ?
Isabela ali Spanii âlji li dzâtsea alù Olanda. Anchisitù di un Armânù tsi S.B.- Ie. Mi andrupã multu. Dzâsi câ
Columb ninti ta s-anchiseascâ cu pam- bâneadzâ Olanda, Protestul fu simnatù Europa agiutâ s-tsânâ limbili minoritari
porli ta s-u aflâ America. Aesti furâ shi di tuts participantsâlji la Congres shi fu shi da sh-pâradz ti tuti limbili minori-
zboarâli tsi-nj ticnirâ ta sâ-lj li pitrecù al pitricut a guvernului gârtsescu ti tari, nu mash ti limba armâneascâ. Ashi
Sutir Bletsa, ca andrupimintu ninti di apârarea al Bletsa. Aveamù pistusinea câ cumù s-da sh-ti limba gârtseascâ tu
ashi cumù anyrâpsi Alexandru Gica tu Italii. Dzâsi câ nu easti ghini ca tu anlu
Apelu ditu soni di la 18-li di Andreu. un articol di ma ninti, normalitatea prin-
Zboarâ ditu istorii tsi-nj si pârurâ uidsiti 2001, Anlu a limbilor minoritari, un Ar-
di s-anâchiseascâ, cara s-bânãmù nica tu
sh-ti Sutir Bletsa prota ti atsea câ lucurlu unâ lumi normalâ. Ma cu tuti aesti, unâ mânu s-aibâ unâ condamnari ahtari, sh-
tsi-lù ânchisi el aoa sh-ninti 6 anj di shubei ânj cutulburã geanlu. Emotsiili câ nu ari nitsi unâ câbati câ easti Ar-
dzâli agiumsi istorii. Deapoia câ alumta furâ ama pâltiti di marea harauâ tsi-nj mânù sh-va s-azburascâ limba di dadâ.
tsi u-nchisi el sh-tsi ti multsâ s-pârea unâ nica suflitlu anda avdzâi hâbarea tsi nâ R. Ama spuni-nj cari eara di partea
aventurâ, lipsea ta s-hibâ cu ncherdu ti u deadi isish Bletsa pritù telefoni di la a ta di Armânjlji ditù Gârtsii?
Armânamea dit Gârtsii, tsi prit pricunu- Tribunal. Ninti di Cârciunù fu nai ma S.B. Eara multsâ patriots armânj, eara
shtearea al Bleta avea s-pricunoascâ marea harauâ ti tutâ Armâna-mea. dl.Yioryi Platari cu nicuchira shi dl.
ndrepturli a Armânjlor ta s-u spunâ Haraua duchii câ lipseashti s-u ampartu Padioti. Dl. Platari cându s-fâtsea giudi-
identitatea a lor isishi. Lipsea s-aflãmù cu câtù ma multsâ Armânj, pi e-mail i carea sculã boatsea sh-gri: "E, himù sh-
prit intervilu tsi-lj lu loai al Sutir Bletsa noi Armânjlji aua". Politsalji lu acât-
ashi unâ altâ Gârtsii, atsea a vigleariljei dupu giudicata dit 18-li di Andreu tu
a libirtãtslorù di thimeljiu a omlui shi a sarâ sh-lu scoasirâ nafoarâ, câtse cutul-
arada a curi Tribunalu di Atena lu aflã bura isihia a protseslui sh-prezidentul di
miletslor tsi bâneadzâ aclo, dimi unâ Blatsa fârâ câbati. Câtse ashi prindi ta s-
defturâ America. la tribunal dzâsi s-lu tsânâ sh-cându
himù, deadun tu cai-madz, deadunù tu
Unâ nauâ etâ ti Armânjlji dit Gârtii. harauâ. Prota l-u ntribai Sutir Bleta: bitisi protseslu a meu, featsi unù mini-
Aveamù pistea câ andriptatea prindi s- R. Cum ti ducheshtsâ ca un omù libir? protsesù ti dl. Platari.
anâchiseascâ tu 18-li di Andreu anda R.Cum fu yilipsitù protseslu a tãu
S.B. - Hiu multu ghini shi amù marea tu mass-media dit Gârtsii, sh-ditù
eara giudicatù Sutir tu Apelu dit soni la harauâ ti voi s-u spunù a tutlorù
Tribunalu di Atena. Shteamù câ Sutir nu Europa?
vrea s-didea nâpoi shi aesta nu câ easti Armânjlorù. Ama haraua easti multu S.B. - Eara vinitu canalu di televizii X3
unù armâtulã tsi nu s-aspari ama câ easti mari, nu câ hiu libir ama câtse cu liber- sh-unù altu canal privat di televizii a
unù omù cu mari nãmuzi shi dor ti tatea a mea vini sh-pricunushtearea ti curi nicuchiru easti dl. Steriu Caloyir, cu
isnafea a lui. Armatili a lui: chischinea- limba armâneascâ sh-ti Armânamea ditù numa Larguvidearea di Atina. Prindi s-
tsa a suflitlui shi-a minduierlor. Ma Gârtsii. Giuducâtorlji dzâsirâ câ tu fâtsets colaborari cu el, câtse easti unù
multu ti ahâtù câ ândriptatea nu u caftâ Gârtsii nu easti minciunâ ca cum avea multu patriotù armânù sh-ari unâ tele-
ti elù ama ti fara a lui. Tu tutù pidimolu dzâsâ prota oarâ, câ nu existâ limba vizii multu bunâ. Cându lo hâbari ti
aestu di 6 anj di dzâli, Sutir avu multi armâneascâ, ma easti alithea câ ari protsesù vini unâ sh-unâ cu televizia.
cheaditsi shi tinjia a lui fu mâryitâ, ama R. Duchishi andrupâmintulù a
limba armâneascâ cum sh-alti limbi: Armânjlorù ditù Balcanji i ditu dias-
nu-l avdzâi vârâ oara s-azburascâ ti arbinisheasca, machiduneasca i a
aestu lucru. Ma multu ca tutâ alumta a pora di partea a ta?
pomatlor. Dimi cu alumta ti limba S.B.- Mi cârtii niheamâ câ nu eara
lui eara minatâ di un ahândosù patrio-
tismu tsi Sutir s-afirea s-lu scoatâ tu armâneascâ vini ancherdul sh-ti alanti vârnâ reprezentantu a sutsatilorù armâ-
migdani. Nu spusi vârnâ oarâ zboarâ di limbi minoritari di Elada. neshtsâ ditù Balcanj. Va s-aveamù mari
BANA ARMÂNEASCÂ Nr. 1 (27), 2002 25
harauâ ma s-avea vârâ Armânù ditu Ma-
chidunii, Românii, Vâryârii i ditu Arbi- LIMBILI FRÂNGU OASI
nishii. Nu shtiu câtse nu vini vârâ. Ma “si anulã Bletsa, facu pânâyiru Armânjlji” (Elefteri. oara 19.12.2002
nu cârteashti aestu lucru.Noi va nâ Limbilorù, cari fu nclinatù la alinarea a suspiciuni shi s-bagâ ntribãri ti ntregù
alumtãmù sh-ma diparti. Va s-trâdzemù cama putsânilorù zburâti limbi tu tutâ tribunalu. Easti normalù shi ndreptu a
ninti. Evropa. Nu fatsi la vâr impresii eveni- Jurnalilorù shi a tutâlorù oaminjlorù s-
R. S-achicâsescu câ alumta a ta nu s- mentulù câ tru anlu tutù aestu nu s-lo criticâ unâ juridicâ apofasi. Ama zborlu
nitsi unâ misurâ tu Gârtsii cãtrã directsia alù Rizu câ "judicata fu parodii" shi
bitiseashti cu aestu amintaticu ? "suspiciunjli" alù Chirtsu nu va s-putea
S.B. Ashi easti, alumta a mea nu s- aesta. Lingvistica aveari alushtui locù
s-li scrii ca s-eara shi unù jurnalistu di la
(Gârtsia) armâni unù tabu ti gârtsesculù
bitiseashti aoatsi. Câtù cama ayonjea voi dzuarili a lorù. Nu fu nitsi unù. Shi s-
s-avem unâ andamusi ta s-adrãmù statù shi easti unù giocù vrutù tru mânjli veadi ditù idyiulù reportajù tsi scrii
a dupâmodernilorù natsionalishtsâ, cari tamam idyili cu idyili alathusi: scriu
Protlu comitet EBLUL dit Gârtsii,
seamnã ca miasmâ (infectsie) tsitãtsea- doauli gazeti câ furâ dzatsi marturi di
deapoaia s-câftãmù anvitsarea a limbâ- njlji grets, tsi zburãscu (cântâ icâ apârari (ama eara optu) shi trei avucats
ljei armâneascâ tu sculii shi multi alti.
gioacâ) shi unâ altâ limbâ shi insistead- (ama eara unù). Ditù aesti s-veadi câ
Calea easti multu lungâ. zâ si lji denuntsâ ca spiunji a xeanilorù idyiulù centru lâ deadi informatsii ade-
R. Noi tsâ dzâtsemù, s-ai sânâtati, propagandzâ. menitoari.
shi s-ti alumtsâ di aoa sh-anclo cu Agiumsimù si acâtsãmù mardzinea. Tsi si ashteaptâ vârù di gazeti tsi au
ancherdu ti Armânjlji ditù Gârtsii. Atselù ditù soni momentu ascâpã statlu- scrisâ cu mãri titluri câ giudicata u acu-
nã, si s-ridiculizeadzâ internatsional cu pirea "Televiziunea Scopianâ" ("adesm-
AURICA PIHA anularea la 18.12.2002 alù Sotir Bletsa rftos" alù Rizu, 20.09), ama nu, câ eara
S-bitiseashti mâni Evrupeanlu anù a la Curtea di Apelù di Atena di acuzarea alù Tasu Teloglu di Atena!
a arâspândiriljei a mincinoasilorù shtiri. Tuti aesti va s-eara comitsi shi mâhniti ti
PROTSELU AL BLETSA Zborlu s-fatsi ti cunuscuta ipotesâ cu atselji tsi au intires ti nivelu a gazetilorù
Adzâ, 18-li di Andreu 2001, ti harta alù EBLUL. ca s-nu s-fâtsea dzâlili aesti la plenara a
prândzu oarâ, s-deadi apofasea tu Prota condamnari cu 15 di meshi a d-lui Evropeanlui Parlamentu ti agiutarea shi
multu cunuscutlu protseu al Bletsa. Bletsa, câ prezentã buletinlu la ti crishtearea aishtorù limbi ratificã shi
iara Harta Evropeanâ ti Limbili minori-
Dupu 6 anji di trânjpseari, Sotir Adunarea a Armânjlorù la anlu 1995 tari, (cljeamâ Comitetlu si spunâ misuri
Bletsa fu aflatu fârâ câbati. El easti Neagushtea, avea sculatâ rezistentsa a ti nãintarea a lingvisticlui mozaicù shi s-
diznãu unu tsitâseanu libir ali Gârtsii opiniiljei publicâ, a organizatsiilorù ti da pâradt ti realizarea-lã. Caftâ di la
shi unu di nai ma pirifanjlji Armânji. apârarea a ndrepturlorù a omlui, ama shi Comitetlu detaliat raportu ti dovada axi-
S-featsi ashi unâ mari andriptati ti a idyiljei a Evropeanâljei comisii pri ologhisirea a Evropeanlui Anù a
elu shi ti Armânjlji tsi vor sâ sh-u fatsa a comisarâljei ti civilizatsii shi Limbilorù cu maxus expresii la atseali
zburascâ nica limba. El easti un sim- educatsii Vivian Renting. cama putsânù zburâti.
bol. Prit aestâ hâbari ti anami, Shtirea ti anularea aesta tricu tu minutili Shi ca s-va si sâ spunâ natsionalistili
Sârbâtoarea a Cârciunlui adusi nai a gazetilorù di Atena. Mash "Epirotica activitãts a deputatlui d. Haiditi tsi avinã
ma marea harauâ ti Armânji. S-pari Alumtari" di Ianina scoasi ipoteza tutâ shi tãlipursi domnulù Bletsa, si s-ducâ s-
câ Papu Cârciunu mutri oara aesta tu migdani cu reportaji lungâ. Ama tsi caftâ zborlu di la noauâlji (9) deputats
potù s-dzâcâ tuts atselji tsi cu publicãri ali Noaua Democratsii di la Evroparla-
câtâ noi. mentu tsi vârù di nâshi nu ishi contra
Cârciunu cu sânâtati shi cu calomnioasi shi groasâ ademenire avea alishtei rezolutsii "pridãtoarâ".
ambâreatsâ! agiutatâ la inadmisibila condamnari?
Mash "Elefteri Ora" câftã ljirtari. Di Atena, Sâmbâtâ, 29.12.2001,
S-bâneadzâ Sotir Bletsa! anda scria tri suspecturi centruri tsi s- "ELEFTEROTIPIA".
S-bâneadzâ Armânamea! leagâ cu Bletsa (20,20.2001), tora ARMÂTULÃLU
Cu vreari armâneascâ, declarâ câ "Armânjlji facù pânâyirù cu
anularea a lui" (19.12.2001). Contrar fu MUTÂ-TS FATSA ARMÂNAME
Aurica Piha "Elefteros Tipos" (alù Chirtsu) shi
"Adesmeftos" alù Rizu vrurâ si alasâ Ghideri multi, câtu-i tserlu,
Mata lja-i di vrei s-li-aspunji,
Ti cutreamburi, s-mutâ perlu,
Di-tsi-au traptâ-a noshtsâ-Armânji!

Câts di-anoshtsâ nu shi-au datâ


Bana icâ di-a lorù sândzâ,
Ti-atselji cari fâr di njeatâ,
Tora yinù elji sh-lâ da mândzâ?

Ihtibari, multâ-anami
Deadirâ la tuts alantsâ,
Lâ si dusi di harami
Can tora nu tindi bratsâ!

Mutâ-ts fatsa, tsâni-u ndreptu


Armânami cu vluyii,
Tsi suschiri shi-nji ti-ashteaptâ,
Andamusea di Mallorca: Domenico Moreli, Prezidentulu alu EBLUL di Italia, Thanasis Veacljea-a ta Machidunii.
Parisis, reprezentantulu ti limba machidono-slavâ di Vâryârii, Sotir Bletsa, prezidentu- Yioryi Beica
lu alu EBLUL di Gârtsii shi Brezigol Bojan, prezidentulu general alu EBLUL.
26 Nr. 1 (27), 2002 - Yinarù, Shcurtu, Martsu. BANA ARMÂNEASCÂ
PAPU CARCIUNU
la andamusea cu shcularlji armânji HÂBÃRI
di la sculia 39 di Bucureshti
Dumânicâ, 23-li di Andreu, dupâ
ditu bana armâneascâ
prândzu, ficiuritslji armânji tsi anveatsâ EBLUL
carti pri limba pârinteascâ la sculia 39 Carti di la Papu Illia Pispa MALLORCA -
di Bucuresti s-andâmusirâ cu Papu Vrutâ Marilena,
Cârciunu (rolu giucatu di Tashcu Lala). Di la Sotiri Bletsa, dit Gârtsii lomu
Bunâ dzua shi la pârintsâ shi la sotslji a tãi shi hâbari câ tu chirolu di la 6 la 9 di
Shcularlji armânji lu apruchearâ Papu
Cârciunu cu unu multu musheatu pro- la cunuscuts shi la vruta parei cu cari vinitù di Shcurtu s-tsânu Palma de Mallorca unâ
gramu di colindi, poezii, cântitsii shi mi vidzutù. Cu mari vreari a tutulorù. Multi adunari a Biroului European ti limbili
giocuri armâneshtsâ. bâsheri. Di sânâtati voiù s-vâ spunù câ hiu ma putsânu zburâti tsi avu ca themâ
Programlu alushtui spectaculu fu multu ghini shi Breazanjlji tsi-lji cunuscutù catandisea a limbilor dit nisiili tsi tsânu
andreptu di atseali dauâ dascalitsi: tuts ghini suntu. Shi di la Panayiota multi hir-
Aurelia Caranicu shi Marilena Bara. di Europa sh-atseali dit vâsiliili euro-
itimati. Ghini easti. Ashi voi s-avdu sh-di la peani. Di la filiala EBLUL di Atena par-
Dupu spectacolu Papu Cârciunu lâ voi si hits ghini tuts di sânâtati. Cumù hits?
durusi a livendzâloru shculari musheati ticiparâ Armânlu Sotir Bletsa shi Atanas
dhoarâ. Tu aradha a lui, Papu Cârciunu Cumù tritsets? Tsi vârâ noauâ di aclo? Parisis, ca reprezentantsâ a limbilor
dixi agiutor ti aesti pishcheshi di la Di ca baea chiro voiù s-vâ pitrecù la cunus- minoritari dit Gârtsii. Tu bitisita a
Iancu Perifan, prezidentulu a cutslji tsi vinirâ Breaza câti unâ icoanâ njicâ lucrârloru fu loatâ apofasea ca tu meslu
Sutsatâljei “Trâ Armânami” di Paris, di cu Stâ-Mâria di Breaza (Dhistrato). Icoanâ Yizmâciunu va s-ducâ tu Gârtsii unâ
la Lifteri Naum, prezidentulu a nji-easti datâ di preftul di la bâsearica di
Fundatsiiljei “Sâmta Ana” shi di la parei di la EBLUL ta s-veadâ cari easti
Breazâ ti voi maxus, ti furnjia câ earats tuts catandisea a limbâljei armâneascâ tu
Tana Mina, prezidenta a Fundatsiiljei aoa tu dzua di Stâ-Mâria.
“Valahia” di Bucureshti. Gartsii, câtse nu-lj furâ pâltiti hãrgili ti
Organidzarea alishtei andamusi a shcu- Icoana easti nai ma veaclja dit bâsearicâ shi giudicari al Sotir Bletsa shi s- mutreascâ
larloru armânji cu Papu Cârciunu fu ari mari simasii di itia câ fu singura ascâpatâ tsi misuri furâ loati s-nu hibâ giudicats
andrupatâ di “Sutsata Culturalâ cathi oarâ cându arsi hoara! alta oarâ atselj tsi li aparâ limbili ma
Armâneascâ” di Bucureshti, prezidentu Vâ pitrecù shi un cadhurù cu tutù ansamblul putsân zburâti.
Oani Nicolae. ti tiniri di Breaza tsi-lj vidzutù câ giucarâ ti Irina PARIS
Stâ-Mârii.
Redactsia “Bana Armâneascâ” S-lâ dai tini câti unâ la tuts. Shi io lâ uredzù la
tuts Stâ-Mâria si lâ agiutâ si aibâ sânâtati shi Tinjisits Armanj,
Sutiri Galani n-apãrãtsi!
harauâ! S-bâneadzâ tuts! Hristolu cu mari Avemù trei mushati
Vruts frats,
harauâ shi anù bunù s-avemù tuts cu sânâtati! hâbãri trâ Armânamea di
Viniri, 30-li di Brumar, cãtã tu oara 4-5 dupã
Cu mari brãtsitishcâ - vreari, aoa ditù Bulgaria ti activi-
prãndzu, ncljisi ocljilj tu-un spital di New
tatea a noastâ:
Jersey, vrutlu oaspi shi marili armãn, Sutiri Ilia Pispa
1 Tu 25-li di Shcurtu estanù la 18 sâha-
Galani. Di cãndu lãndzidzã aoa Florida,
tea (dixeara) tu Televizia Natsionalâ
dinapandiha, aoa sh-vãrã noauã mesh, shti-
Bulgarâ, programa Kanal 1 va s-da un
am cã nu-avea vindicari. Ma aveam totna
filmu documentarù ti Armânjlji ditù naia
nãdia cã nu va n-alasã sh-ahãntu agonja. Ma
(zona) a muntsâlorù Rodopi tu Bulgaria
tuti suntu tu mãna-al Dumnidzã! Noi tsi-l
di Sud, hoara Dorcova shi câsâbãlu
cunuscum ghini, ãl plãndzem cã nu-avea
Velingrad, iutsido Armânjlji suntu masâ
suflit di om ma bun di el. Va nã lipseascã
compactâ. Kanal 1 easti nai ma mutrita
multu di multu. Bana tora nu va nã hibã unã
programâ ali Televizia Natsionalâ shi
soi. Ca armãn bun tsi eara, el fu un di-atselj
filmlu ti Armânjlji easti adratù di echipa
tsintsi armãnj tsi nchisirã calea cungresilor
avdzâtâ "rejisera bulgara", D-na Maria
di Bridgeportu, aoa sh-ma nsus di 15 di anj.
Traianova.
Cã eara sãnãtos i lãndzit nu lipsi di la vãr
2. Tu Peshtera tora easti formatù unù
congres. Vrea multu s-yinã sh-la cungresili
ansamblu ti folclor armânescu sumù
dit Ivropi, ma sãnãtatea-a nicuchiriljei a lui
eghida ali Sutsata a Armânjlorù aclo cu
nu lu-alãsa. Fu multu chiro tu cumitetlu di
prezidentulù Dr.Tashco al Tica, cari
ridactsii di la Rivista di Litiraturã shi Studii
easti om multu energhios shi cu mare
Armãni. Ari turnatã tu limba-a noastrã puizii
inimâ shi analtu spiritù armânescu.
di-al Kristali, dit grãtseashti, shi prozã di-al
3.Tu câsâbãlu Rachitova, ninga Velin-
Zuca, dit rumãneashti shi grãtseashti. El li-
grad easti adratù sh-nica unù ansamblu
aflã manuscrisili al Zuca shi el nã li-adusi la
folcloric armânescu, cumândusitù di
Editurã. Va nã lipseascã multu tu cumitet cã,
profesorlu di muzica sh-compozitor
cu cunushterli a lui di limbã greacã, eara un
Arman - Nicola Ianev - Cioli.
thimelj vãrtos a rivistãljei. S-lu-aproachi
Lâ urãmù ambâreatsâ shi sânâtati tu cre-
Dumnidzã tu sinlu-a lui. Om bun shi ndrep-
atsia a lorù.
tu ca el, putsãnj s-aflã tu lumi.
Cu dorù armanescu!
Cu inima multu nvirinatã, Nico Chiurkci
Tiberius Cunia
BANA ARMÂNEASCÂ Nr. 1 (27), 2002 27
(Continuari di la padzina 4) Armânjloru, câ noi n-avemù ndreptul la
...easti pârnoanja data di CARI EASTI NUMA A NOASTÂ numa di Macedonean. Sh-nu au andrip-
Arbineshlji musulmani a Armânjloru Slavi sh-elù yini di la "sclav", "robu". Tu tati cându u alâxescu isturia sh-u adarâ
ortodocshi. Irina Nicolau exighiseashti anlu 1925 P. Papahagi cilâstâsea ta s- ideologii. Agârshimu noi, Armânjlji, câ
numa di "tsintsar" datâ a Armânjloru apudixeascâ câ zborlu "valahut" (ti Macedonenjlji vahi dealihea nu eara
pritù atsea di "embur di calji". Niscântsâ Românji) nu ari unâ noimâ prusvulusi- Grets ama easti limpid câ (cultural prota
lu exighisescu ca "hiljlji a cezarlui" (tsi toari. Eara niscântsâ Armânj tu atselu sh-prota) eara multu ligats di lumea
va s-dzâcâ "clirunomlji a Romanjloru"). chiro tsi dzâtsea câ valahut yini di la greacâ. Sh-agârshimù di multi ori câ
Ama exighisea nai ma cu puteari ti numa "valah hut" (demec "valah glar"). Aesti arâzga a noastâ nu easti ahât limpidi cât
"tsintsar" easti atsea câ Armânjlji multu urnechi agiungu ta s-nâ facâ s-duchimù nâ si pari. Cicerone Poghirc (1989), cari
lu-au tu mâcari sonlu "ts". Niscântiori, câ nu himù ma bunji di alantsâ sh-câ apudixeashti multu mushat romanizarea a
cându lu ntreghi un Armânù tsi easti elù avemù noi, prota, borgea s-nu mata-lj Machiduniiljei sh-cari dzâtsi câ deaoa
tsâ apândâseashti: "mini hiu Grâmu- mutrimù alantsâ ca glari, niplichisits. inshirâ nai ma multsâ Armanji, dzâtsi ma-
steanù icâ Avdiljatù, Pirvuljatù, Crushu- Macedo-român shi Macedonean nclo câ nafoarâ di Macedonenjlji roman-
veanù, Verianù, Moscopoleanù, Pruianù, Ahurhindalui cu actsiunea politicâ a izats sh-di colonishtsalj romani, tu pro-
Câlivyeanù sh-ashi ma largu.. Tuti aestea cratlui român tu tsi mutreashti problema a ceslu aestu di "amintari" a popului armâ-
da semnu ti marea importantsâ tsi u da Armânjlorù (giumitatea a etaljei 19) nescu intrarâ shi Ilirlji, Dardanjlji,
Armânjlji a loclui iu baneadzâ. Thede ahurhi s-hibâ ufilisitâ numa di macedo- Moesienjlji, Bessilji sh-alti milets tsi furâ
Kahl anyrâpsea tu anlu 1999 (tu teza a lui români shi Macedoneni (machiduneanji). romanizati. Sh-ashi cum diadohilji
di doctorat): "unâ mari parti di atseli Matilda Caragiu (1993) pripusi ca numa alâthusea sh-eara tuts clirunomlji al
antribats scutea nâinti identitatea a loclui. macedo-român s-hiba alâxitâ cu atsea di Alexandru, tut ashi vahi alâthusimù sh-
Di iu sh-tragu Armânjlji arâzga eara unâ "macedo-vlah" (ti aestâ numâ nâsâ s- noi (Armânj, Grets, Macedo-slavi) câ nu
problemâ fârâ mari importantsâ trâ elj shi fotisi di la Mihai Boiagi). Furnjia ti cari videmù câ himù tuts clirunomi a
câdzutâ tu tâtseari." Niscântiori numili featsi aestâ pripuniri easti atsea câ "mace- Machiduniiljei atsea ahâtù avdzâta sh-cu
yinù di la stranji. Ashitsi Fârshirotslji lâ do-român" easti unâ numâ tsi adutsi câr- ahâtâ anami.(!?!?!<seamni a edit.>).
dzâcu a Yrâmusteanjilorù "Cipani" di la shelj (confuzie): canâoarâ Românjlji nu Cât mutreashti numa di Armânù, nai ma
cipili tsi li avea cusuti pi mânits. Tu anlu bânarâ tu Machidunii. C.Poghirc (1989) ufilisita di elj ishish, ali ULCA âlji fu datâ
1932 T. Papahagi anyrâpsea di "Brutso- shi Max Demeter Peyfuss (1971,1994) cali di Congreslu di Freiburg ditù anlu
vlahi", va s-dzâcâ, "Vlahi cu brutsâ, alâx- dzâcu câ numa "macedo-român" nu easti 1996 s-lâ caftâ a chivernisilorù ditù
its tu brutsi"- brutsa hiindalui unâ capâ uidisitâ ti furnjia câ Armânjlji nu bânead- Balcanù s-ufiliseascâ numa di "Armânj"
acupiritâ cu lânâ. Ca semnu di câtù s- zâ mash tu locurlji iu s-afla veaclja ti miletea a noastâ. Ama shi aoa suntu nis-
alâxeashti istoria, câ ea nu armâni Machidunii. Tutunaoara, Peyfuss dzâtsi cânti problemi. Numa (tsi yini di la
canâoarâ ancârfusitâ, câ "averurlji" a ljei câ numa shcurtatâ "Macedonean" adutsi "Romanus") nu easti ufilisitâ di tuts.
nu suntu ti daima, anyrâpsescu aoa sh cârshelj sh-ti furnjia câ aestâ numâ easti Fârsherotslji dzâcu "ramani" (ica ma
veaclja noimâ tsi s-dâdea a zborlui "brut- revendicatâ sh-di Macedo-slavi. corectu "rramani").Autoidentificarea yini
so-vlahi": exighisea eara câ Armanjlji s- Ma furâ pripusi numili di "macedo-ro- aoa di la elementul latinù. Alânceashti
tragu ditu atseali legiuni abrutseze (ditu mani" sh "macedo-latini". Canâ nu u aoa problema a ligâturilorù namisa di
Abruzzi) adusi di amirãlu Traian tu Pindu spuni limpidi, dishcljis, ama a njeia ânj si Armânji, Românji, Meglenits shi Istro-
ta s-ancheadicâ anâpâdirlji a Traceanj- pari câ aoa easti zborlu di unâ "alumta a românji (clirunomilji a Romanitataljei
lorù. Agiundzemù aoa la numa "cutso- diadohiloru". Tuts vor sâ scoatâ tru ditù Apiritâ). Ânj pari câ putemù s-
vlah". Ea fu exighisitâ multi turlii. migdani câ elji suntu clirunomlji a ve- duchimù ditù tuti aesti câ shtiintsific nu
Tomaschek (1882) pistipsea câ ea yini di cljului crat machidunean sh-a omlui cu, va s-agiundzemù câtâ iuva.(!?! <s.edit.>)
la "crutso-vlahi" tsi va s-dzacâ "Italeanj vahi, nai ma marea anami ditù tutâ Ashi cumù ghini dzâtsea aoa sh-un chiro
cruciatsi". Arginteanu (1904, pi torurli al isturia: Alexandru Machidon. Kira Mantsu, problema nu easti una shti-
Sterescu sh-Popilian) dzâtsea câ Cutso- Tu Gartsii isturia "oficiala" dzâtsi câ intsificâ, ama una di ducheari. Eshtsâ
vlah va s-dzâcâ "Vlahu ditu Vlahia Njica" vecljlji Macedoneni eara Grets, agarshin- Armânù maca ti ducheshtsâ Armânù sh-
("kuciuk" tu nturtseashti easti "njic". dalui dyeafureili namisa di Grets shi bânedz armâneashti.
Vlahia Njica eara tu locurlji ditù Etolia Macedoneni. Tu Republica Macedonia Câ tse ahati numi?
shi Acarnania). I. Carageani (1881,1929) (FYROM) isturia "oficiala" dzâtsi câ ve- La aesta antribari G.Carageani (1993,
exighisea numa tut di la "Vlahù njicù" cljlji Macedoneni nu eara nitsi Trats, nitsi 1999) apândâsea câ furnjia easti câ
ama dzâtsea câ Turtsâlj lâ dzâtsea a Iliri, nitsi Grets, câ Macedonenjlji nu fura Armânjlji nu para suntu ghini cânâscuts.
Românjlorù "kara-olah" (vlahi mari) shi romanizats sh-cându vinirâ Slavlji s-mi- La idyea antribari Irina Nicolau(1993)
"kuciuk-olah" a Românjlorù tsi nu bâna sticara cu Macedonenjlji shi ashi s- apândâsi cu unâ mushatâ metaforâ:
"Armânjlji suntu cameleonilji a Balcanj-
Romania (ti Caragiani Armânjlji eara amintã miletea macedo-slavâ. Easti unâ lorù". La niscântsâ lâ si parù unâ prusvu-
Românji). Vahi exighisea nai ma proba- teorii multu greu te-a pistipseari. Dupâ tsi luseari. Easti greu sâ strâximù ideea câ
bilâ easti pârnoanja gârtseascâ (prusvu- Romanjlji shidzurâ aproapea 750 di anj tu Armânjlji (ditu sinferù ica di alti furnji) s-
lusitoari) "vlahi shcljiochi". Multsâ Machidunii easti greu ta s-pistipseshtsâ dzâcu ca Grets, Românji icâ altutsiva. A
Armânj s-cârtescu ti aestu lucru. câ nu alâxira tsiva. Tu tsi mutreashti njeia ânj pari câ metafora ali Irini
Mini voi s-dzâcù aoa mash câ nitsi Armânjlji au shi elj legendele a lorù. zburashti ti tsiva ma ahândos. Ashi cumù
Armânjlji nu s-alasâ ma-nghios sh-da a Easti aoa sh-un "complex di imagine"; dzâtsea filozoflu shi poetlu armânù
numiloru aluntoru milets ditu Balcanù Nj-u avemù câ himù di nai ma aleaptâ soi George Vrana identitatea armâneascâ
unâ noima prusvulusitoari. "Gagan" (ti sh-ti atsea eara limpid câ va nâ ducheamu easti mozaicatâ. Sh-pân tu soni cathi
grec) shi "zdangan"(ti Vâryarù) au unâ clirunomlji a nai ma avdzâtlui omu ditu chitritseauâ ditù aestu mozaic ari unâ
numâ. Putemù s-dzâtsemù sh-anapuda:
noimâ prusvulusitoari. "Cap di gheganù" isturii. Ti atsea agârshimù câ, vahi, mult- cathi numâ tsi lâ si da a Armânjloru easti
va s-dzâcâ "glarù" iara "arbines easti di sâ ditù Macedonenjlji romanizats furâ unâ chitritseauâ tu aestu mozaic.
multi ori idyiul lucru cu "arãu" ("soacrâ deapoa slavizats ashi câ au niheamâ Tsi va s-dzâcâ: tuti aesti numi deadunù
arbinesâ", "fcior arbines" suntu expresii andriptati shi Macedo-slavilji cându (cathi unâ di eali hiindalui unâ numâ ti
ufilisiti di Armânj). "Aurlâ ca uvrida" dzâcù câ suntu sh-elj clirunomi a unlu ditu prosupurli tsi li pârâstâsescu
easti una expresii armâneascâ tsi dzâtsi vecljilorù Macedoneni. Nu au ama andri- Armânjlji) lu zugrâpsescu Armânlu.
multu di cumù âlji mutrimù Uvreilji. ptati cându ambasadorlu a R. Macedonia, Alexandru Gica
"Shcljau" easti zborlu ufilisit di Armânj ti Blagoj Zasov, nâ dzâtsi a noaua, a
28 Nr. 1 (27), 2002 - Yinarù, Shcurtu, Martsu. BANA ARMÂNEASCÂ
Ditù xichea a mithodhâljei di lucru ditù Armânjlorù ditù Balcanlu tutù shi ditu
cartea aesta a domnului Ahile Lazaru
Teoria “UI-UI bâgatâ tu Gârtsia - nu suntu Grets, ama shi di
lipseashti shi dhoara di cândâsiri a capi- practichii di Ahile Lazaru partea a limbâljei easti populù neolatinù.
tolului di iu va s-putea cititorlu s-ljea ma nistâpuitilorù etimologhii, tsi s-pãrãsti- Dupâ shtiintsifica videari Armânjlji tu
multili informatsii lingvistitsi ti greco- sirâ vârâoarâ pritù bibliografii (cãrtsâ). Eta di Mesi, di cara s-dispârtsârâ di
armâneshtsâli ligâturi lingvistitsi, demec Ashi, dupâ unâ di nispusâ icâ di nizuyrâp- Românjlji (sic!), emigrarâ di Njeadzâ-
a capitolului cu vocabularlù (lexiclù). Lu sitâ colectsii di zboarâ homeritsi (di alù noapti la locurli ditù
fatsi cu unâ ahtari turlii tsi-u da shi Homer), tsi taha si aflâ pri limba armâ- Balcanù shi ditù Gârtsia
armâni unù mintitù shi nicuratù stogù di neascâ (!?) al Anton Busbuchi, cari di adzâ, iu vinirâ tu
materialù. lingvistca ashtirnutâ u alâsã di parti (fârâ contactu cu populatsia
A.G.Lazaru ahurheashti cu xanaloarea a s-lji-arucâ unù ocljiù) cu tãcãturâ di njilâ, ditù locurli atseali di iu
concluziilorù a statistitsloru lexicologitsi cari vru s-aflâ elementi comuni pri omi- loarâ multi elementi
alù Nikolaidi (1909), Pascu (1925) shi reasca (limba alu Homer) shi pri Armâ- lingvistitsi, fârâ si-sh
Papahagi (1963), fârâ sâ sumliniadzâ neasca limbâ: ashi videmù aoa, aflu, guvâ cheardâ seamnili shi
evenimentulù, câ ti haracterlu ali unâ etc. Ama ndreapta etimologhii s-aflâ la haracterlu a farâljei a
limbâ nu ari s-facâ mash aritmetica mãr- Puscariu, Etymologisches worterbuch der lorù. Cu cilistisirea
tirii a unui ntregù vocabularù cu thimeljlu rumanischen Sprache, Heidelberg 1905, aesta sâ spuni gârt-
arâzga a lui, ama câ lipseashti s-videmù nr.34 afflare, nr.755 equa, nr. 701 cavula). seasca arâzgâ a armâ-
shi diftursirea a zboarâlorù icâ frecventsa Ufilisitoari suntu shi mãrli cataloguri cu nescului populù shi a
a lorù cumù shi functsionarea a elemen- gârtseshtsâli zboarâ ditù relighioasa shi armâneascâljei limbâ,
tilorù a vocabularlui. Câ ca s-vrea vârâ s- vâcufeasca banâ (pag. 338-340 ditù gârt- s-fatsi câti unù ridicol
facâ ti limba englezâ unâ ahtari “curatâ” seasca carti) shi zboarâli ditù bana shcu- shi cu vârù modù nu creashti autoritatea a
statisticâ mash cu vocabularlu, atumtsea larâ (pag. 340-341). Cu tuti aesti tsi s- lingvisticâljei gârtseasc>>.
elementulù latino-romaniclu va s-antri- arâdâpsescu, poati vârù s-aspunâ mash câ Johannes Kramer
tsea ghirmaniclu. Ama domnulù Lazaru, gârtseasca fu ti Armânjlji unâ limbâ di Sigen, Deutchland. S-publicã pri
cari aflã gârtseashti elementi pri limba autoritati shi dipù tsiva pri mansusù “Balkan - archiv, Neue Folge ISSN 0170-
Armâneascâ cilâstâseashti cu tutâ-lji (demec nu fu limbâ di banâ). 8007, Herausgegeben von Wollfgang
tâcatea câ: “gârtseshtsâli elementi pri Cu concluzia a lui:<<Multsâmea atsea Dahmen und Johanes Kramer, Band 13-
limba Armâneascâ…apudixeashti gârt- mari a vocabularlui spuni câ Armânjlji 1988, Helmut Buske Verlog Hamburg.
seasca arâzgâ a Armânjlorù” <pag. 337 suntu Grets (pag. 342 - 343), dl Lazaru Adusu pi armâneashti di:
ditù gârtseasca carti). Aestâ dzâcâ ari ndriptati, câ Armânjlji suntu mash ARMÃTULÃLU
ageamitâ antreatsi niminduita xanaloari a Grets tsitãtsenji. Câtù ti arâzga a
ISTORIA A ARMÂNJLORU Stoica Lascu suntu pritu atseli tsi
di ION CARDULA HÂBÃRI anyrâpsescu tu aestu numir). Revista
1) Vinjiri, 15-li di Shcurtu, domnul custuseashti 22.000 lei.
profesor Ion Cardula fu oaspi la cercul
ditu bana armâneascâ-II-
di isturii di la Sutsata Culturalâ armâneashti sh-deftura isturii completâ CENACLULU LITERAR ION
Armâneascâ. Apuhia fu atsea câ ishi tru dupâ atsea al Arginteanu ditu 1904. CUTOVA
migdani deftura editsii a cartiljei Isturia Isturia al Cardula sh-u undzeashti cu 4) Martsâ, 29-li di Yinar, s-featsi nica
a Armânjlor anyrâpsitâ di I. Cardula. atsea al Arginteanu prit atsea câ easti unâ andamusi la cenaclul literar Ioan
Cartea fu tipusitâ cu pâradz dats di unâ carti popularâ, fârâ ta sh-u bagâ tu Cutova cumândâsitu di poetlu George
Naum Lefterie. I. Cardula s-amintã tu minti s-hibâ unâ carti shtiintsificâ. Vrana. Sâ zburâ di bana sh opera liter-
anlu 1922 Crushuva, featsi Sculia ALBUMLU MANACHIA ara al Marcu Beza (1882-1949), atselu
Comercialâ Românâ di Sârunâ (1933- 2) La Muzeulu a Huryeatlui tsi deadun cu Nushi Tulliu sh-cu
1945) sh-deapoa agiumsi Românii iu fu (Taranului) Român di Bucureshti inshi George Murnu suntu protlu bârnu di
profesor la ASE (Academia di Shtiintse albumlu Manachia, scos ca suplimentu mari poets armânj. Beza lucrã la
Economice). Dupâ tsi inshi la pensii la revista Martor. Suntu tu album 200 di ambasadili a Româniiljei ditu Londra
ahurhi s-lucreadzâ la aestâ isturii. caduri adrati di avdzâtslji Armânj di sh Ierusalim (tu 1913 eara sheflu di cab-
Furnjia fu atsea câ anda eara la shcoala Avdela, caduri tsi elj li durusira tu anlu inet al Mishu, ambasadorlu di la Londra
di Sârunâ anvitsa istoria a Românjlorù 1906 al Alexandru Tzigara Samurcash ali Românii, tsi giuca un rol importantu
ma tsiva ti atsea a Armânjlorù. Pãrtsâli (Armân sh-el; fu atselu tsi adrã muzeu- tu tratatili tsi furâ simnati dupa
nai ma mushati ditù carti suntu atseali lu di pi shoseaua Kiseleff). Suntu multi pulematli balcanitsi). Mari amârtii easti
ligati di bana a lui: informatsiili ligati di caduri mushati. Tuti aesti caduri zburãs- câ Beza anyrâpsi armâneashti mash
Crushuva (maxus di ximutarea di cu ti lumea armâneascâ. Voi s-lu aduc pânâ tu ilichia di 27 di anj. Ama cu tuti
Ilinden ditu 1903) cum sh-di Republica aminti aoa mash atsel di la moartea al aestea armâni unù ditu nai ma mãrlji
Pindului tsi-s featsi tu 1941. Partea nai Apostol Mãrgãrit (Bitola, 1903). scriitori armânj. Multu mushati suntu
ma controversatâ ditù carti easti ligatâ Albumlu custuseashti 100.000 di lei. nuvelili a lui. Aestea, deadun cu poezi-
di teoria tsi easti aprucheatâ sh-di Brane ili a lui, furâ tipusiti di Tiberius Cunia
Stefanovschi sh-cari dzâtsi câ DOSARELE ISTORIEI tu 1997. Tu cd-ul al Mihai Prefti putets
Macedonenjlji nu s-romanizarâ, câ (CADRILATERLU) s-aflats doaua cântitsi pi stihurlji al
Armanjlji (Macedonenjlji) suntu 3) Inshi tru migdani numirlu 1(65) Beza Trei piturniclji shi Armâna -
vecljilj Pelasgi. Aestâ teorii nu easti ditu 2002 al revistaljei Dosarele numa alithea a alishtei ditu soni poezii
adzâ strâxitâ di nitsi un mari anvitsat. Istoriei. Subiectul a ljei easti easti Mushata ).
Marea axii a alishtei carti easti atsea câ Cadrilaterlu. Nai ma multili articoli Alexandru Gica
easti prota carti nyrâpsitâ pi suntu ligati di Armânj (Gh. Zbuchea sh
BANA ARMÂNEASCÂ Nr. 1 (27), 2002 29
Plirufursiri di turlia cumù alânci cartea
“Abetsedaru Armânescu” scris di autorlu TI LIMBA ARMÂNEASCÂ
Dionisie Papatsafa tu anlu 1994 Sumù turtseasca vâsilii
Ma nâinti s-vâ spunù cari hiu io: Fui lù alishtei carti lucru tsi nu easti dealihea Armânjlji nu avea isihii,
dhascal român tu hoara Cupa ditù naia shi nu easti ndreptu. Sumù a Turtsâlorù puteari
Meglenie ditù Gârtsii, ti unù chiro di trei Di alâxirli tsi s-featsirâ tu carti cându Nu avea bunâ tritseari.
anji, ditù toamna a anlui 1942 pânâ tu lu-antribai D. Cuvata câtse featsi ashi
meslu Cirisharù 1945. Tu meslu nji-apândâsi câ aesta nu ari importantsâ. Lâ fura featili musheati
Cirisharù ditù anlu 1945, dupâ dimân- Di alâxirli cari li featsi cu numa a mea Sh-nu avea vârâ arihati,
darea a Chivernisiljei gârtseascâ, furâ aflai dupâ tsi alânci cartea tu 5.000 di Si jilea la "uchimati",
ncljisi tuti sculiili români ditù Gârtsii. cumãts shi nu s-putea sâ s-facâ nitsi unâ Ma iuva nu-afla-ndriptati.
Dupâ atsea Chivernisea gârtseascâ corectari. Dupâ aestâ yumârlâchi mi
ahurhi s-tirânseascâ tuts Armânjlji ama minduii s-lu dau pi mâna a justitsiiljei
Mãri zulumi elj fâtsea
ma multu dascalji tsi lucra la sculiili ama tu aestù cazù, maca s-trâdzea
Pi tu casi lâ intra
româneshtsâ. Ditù itia a tirânseariljei cartea, eara sâ s-facâ ti znjia a
Tsi afla elj aduna
gârtseascâ cari nu mata putea s-hibâ Armânjlorù shi nu putea s-ahurheascâ
strâxitâ, câtse niscântsâ di noi furâ nvitsarea a limbâljei armânâ tu sculii. Sh-tutipâta u-loa.
ncljishi, bâtuts shi suryiunipsits. Io, cari Deapoia eara sâ s-amintâ shi unâ
mi-aflamù aproapea di sinurlu cu ncâceari namisa di noi cari nu eara ti Mâratslji Armânji, s-minduirâ,
Jugoslavia di atumtsea, adzâ Republica ufelia a Armânjlorù. Avândalui tu Unù cu-alant s-achicâsirâ,
Machidunia, fudzii cu ntreaga a mea videari aesti lucri shi ti mini avea impor- Sh-a lorù lâ vini tu minti
fumealji pisti sinurù, iu mi aflu sh-tora. tantsâ ahurhirea a nvetslui arnmânescu, Cumù s-facâ s-u ljea-ninti.
Tu anlu 1992 agiumshu membru tu mi alâsai di avinarea cari lipsea s-u facù
organizatsia a Armânjlorù, dupâ tsi furâ contra a lui, cu tuti câ eara ti znjia a mea S-featsirâ cu Gretslji sots
pricunuscuts ca minoritati ditù partea a ditù punctu di videari moralù. Tu atseali Sh-alumtarâ dedunù tots,
cratlui macedonean. Loai parti la aestâ ditù soni mizi aoa shi-ndoauâ dzâli aflai Armâtuladz s-adunarâ multsâ
organizatsii cu minduearea ta sâ-lji câ, popular, aestu abetsedarù Shi fudzirâ tuts tu muntsâ.
agiutù cu tsiva Armânjlji shi s-bagù “Abetsedarù Armânescu”, s-cljeamâ
ânvitsarea a limbâljei armânâ - faculta- abetsedarlu alù Dina Cuvata lucru tsi nu Multsâ anji elji s-alumtarâ
tivù, tu sculiili machiduneani, scrishù easti ndreptu. Pânâ Turtsâlji lji-avinarâ
unù abetsedarù sum titlu “Abetsedar Avândalui tu videari atseali di ma Pân tu soni tuts fudzirâ
Armânescu”, avândalui tu videari câ aoa nsusù, Vâ pârâcâlsescu multu, ca aesti Sh-Tuts Armânjlji s-hârsirâ.
la noi nu easti altu insu cari s-facâ aestu plirufurii a meali, s-hibâ publicati tu
lucru. Avândalui tu videari, câ ditù itia a revistili sh-tu jurnalili di România ta s- Câ di Turtsâ ascâparâ
xichiljei di pâradz, nu earamù axi s- easâ tru migdani averlu, tu aestâ turlii va
Sh-irini mari adrarâ,
tipusimù abetsedarlu mi minduii s-caftu s-amù unâ efhãristisiri sufliteascâ.
Minduea, di-aoa shi-nclo,
agiutorù di la organizatsia a Armânjilorù Vâ ghinuescu cu uspitsâlji shi Vâ
Nu ari fricâ di iutsido.
di Constantsa. Ditù aestâ itii loai ligâtu- efhãristusescu dinâinti.
ra cu Dina Cuvata, cari easti acâtsatù sh- Dionisie PAPATSAFA.
elù cu scrislu, shi avea buni ligâturi cu Scopia- R. Macedonia Ama Gretslji s-alâxirâ
unâ editurâ di Constantsa. Ditù aestâ itii Adusâ pi-armâneashti, ditu limba românâ: Propagandâ mari-adrarâ,
âlji lu dedù manuscrislu a abetsedarlui Redactsia “Bana Armâneascâ” Ghini s-organizarâ
alù Dina Cuvata ta s-facâ unâ Limba armânâ ta s-u chearâ.
duchimâsiri (âncercare) s-lu tipuseascâ
Constantsa. Dupâ tsi-lù lo manuscrislu Limba armânâ s-u alâsãmù,
tu mânâ, fârâ s-nji-aspunâ shi a njia, sh- Anji multsâ n-avinarâ
adâvgã shi numa a lui ca autorù tu protlu Ma limba Armânjlji nu-alâsarâ.
locù, pi culufi (binecù icâ copertã pri
l.ro.) sh-lu ma adâvgã ca autorù sh-pi Astâdz sh-noi nâ pidipsimù
Mitra Garofil pi doilu locù iara mini mi Limba armânâ s-u spâstrimù
bâgã tu treilu locù tutù ca unâ turlii di Limba a noastâ di la dada
coautorù. Tu aestâ turlii featsi unâ mari S-u anvitsãmù vini arada.
furilji tu noima di plagiatù. Dina Cuvata
nu easti axi s-anyrâpseascâ unù Nu v-aspâreats o! Armânji,
abetsedarù câtse elù featsi stiintsili Nu cheari limba di pâpânji.
icunomitsi, nu lucrã canâoarâ cu mati-
tadz (elevi), nu cunoashti psiha a ficiu-
Dionisie PAPATSAFA
ritslorù shi nu sh-ari di hâbari di peda-
gogii. Abetsedarlu fu tipusitù
Constantsa iara elù alânceashti ca autor-
30 Nr. 1 (27), 2002 - Yinarù, Shcurtu, Martsu. BANA ARMÂNEASCÂ
Rãspuns:
CÃRTSÂ DIXITI PI INTERNET pritu
Carti ditu Frântsii di la Stimatã doamnã (domnisoarã) Linda,
Ion Cucliciu - acheter un numero posta electronicâ: E-mail: piceavad@cmb.ro Am primit si citit cu interes mesajul
Buna dzâua, Aestu lucru easti unù semnu câ voi, dumneavoastrã. Drept urmare caut sã
Je voudrais acheter le numéro 20 de Mita Miliu atselù arãulu, u cunushtets vã rãspund, chiar daca o fac cu
Bana Armâneasca. Pourriez-vous m'in- ghini limba a noastâ armâneascâ. întârziere. Într-adevãr, limba vorbitã de
diquer comment je pourrais faire? En Turlia cumù fu nyrâpsitâ mi featsi s- Macedonenii (aromâni, vlahi, tântari sau
vous remerciant, Ion Cucliciu minduescu câ, ditù partea a voastâ, easti armânji, cum îsi spun ei) din România
Apandisi: sh-niheamâ achicâseari andicra di alti nu este aceeasi cu limba oficialã a
Tinjisite domnule Ion Cucliciu, mindueri cari nu s-uidisescu cu atseali a Republicii Macedonia. Diferenta dintre
Bunâ vâ-i dzua shi ghini vinitù la voasti. Easti unùã lucru multu bunù. cele doua limbi, aromâna, care este de
"armaneasca groups". Dzeaditli di la unâ mânâ nu s-uidises- origine latina shi cea macedoneana - de
Dupâ cumù vedù, dupâ nyrâpseari hits cu eali unù cu-alantu ohi sâ s-uidiseascâ fapt macedo-slavã -, care este de origine
Frâncu iara dupâ numâ hits Armânù tu mindueari omù cu omù. Cunushtets slava, este foarte mare.
câlivjeanù safi. Cu soi di a voastâ mi- pirmislu cu rabinlu shi atselji doi inshi Limba aromâna s-a format într-unù
aveamù andâmusitâ pritù câsâbãlu tsi si-ncâcea ti unù lucru shi avea vinitâ mod aproape asemanator cu cel în care
Cãlãrashi. Câ avets zârtsinâ armâneascâ la elù ta s-lâ facâ ndriptati. Elù lâ deadi s-a format limba româna. Dupa ce
s-veadi shi ditù atsea câ nâ câftats nu- ndriptati a doilorù. Macedonia a fost ocupata de catre
mirlu 20 a revistâljei “Bana Armânea- Ânji pari ghini câ vâ lo hari site-lu a romani în anul 164 î.de Hr. si apoi trans-
scâ. Pistipsescu câ, di cara va u câftats la revistâljei "Bana Armâneascâ" shi amù formata în provincie romana dupa 20 de
adresa: www.geocities.com/armaneasca nãdia câ, ma s-fâtsets ma multi cilâstisiri ani a început sã se vorbeascã limba lat-
shi va u yivâsits, va nâ pitritsets unâ shi va s-yivâsits lucrili tsi suntu publi- inã, adica limba ocupantului roman. Cu
carti tu cari s-vâ pãrãstisits minduearea cati aclotsi va vâ ljea hari sh-ma multu timpul, limba macedoneana, ce era vor-
a voastâ ligatâ di revistâ sh-di problema aestu site. Va s-videts ca dealihea tsi bita de cãtre populatsia macedoneanã
armâneascâ. Putets s-nâ nyrâpsits pi tsi minduimù noi sh-ti tsi nâ cilâstâsimù pâna la venirea romanilor, a dispãrut si
limbâ vrets ama, aoatsi, la armâneasca ahâtù shi fâtsemù aestâ curbani fârâ s- înlocuitã cu cea latinã. Din vechea limbã
groups, ma uidisitù easti s-nâ dats di avemù tu mindueari altu scupo dicâtù macedoneanã vorbitã de Alexandru
hâbari pri sâmta a naoatâ limbâ armâ- atselù ta s-agiutãmù Armânamea ashi Macedon si poprul sãu s-au mai pãstrat
neascâ, adyeafurù di cumu u cunushtets cumù putemù. cca 100 de cuvinte a cãror semnificatie
s-u zburâts shi s-u nyrâpsits, ti furnjia Tu tsi mâtreashti câtiyursearea tsi nji-u nu se cunoaste. Între limba mace-
câ, ashi cumù amù eryu, lu cunushtets fâtsets ti furnjia câ nyrâpsii niscânti doneana vorbita de cãtre macedoneni în
scupolu a nostu: s-u cultivãmù, s-u nvâr- lucri tsi nu suntu ashi di alâvdâtoari cu antichitate si limba macedoneana
tushemù shi s-u ascâpãmù limba niscântsâ Armânji ditù Americhii vâ (macedo-slavã) vorbitã la ora actualã de
armâneascâ. pâlâcârsescu s-avets niheamâ arâvdari. cãtre o parte din populatia Republicii
Va vâ apândâsescu dupâ 9-li di Martsu. Macedonia nu exista nici o legãturã.
Carti di la Mita Miliu Idyiulù lucru va-lù facù shi cu apandis- Aceastã asa zisã limbã macedoneanã,
Tinisite Dumitru Piceava, ea ligatâ di câtiyursearea tsi nji-u fâtsets ce se vorbeste astãzi în R. Macedonia, a
Vidzui site-ul cu Bana Armaneasca. Iasti
ti furnjia câ ufilisescu unâ altâ variantâ a luat nastere dupã cel de al doilea razboi
ghini ca fatseti aista. Multu musatu.
mondial la indicatia lui Iosif Broz Tito.
Vidzui ca zburashi ti noi dit Americhii cai alfabetlui armânescu dicâtù atsea tsi
nu fatsem tsiva. easti ufilisitâ tu unâ revistâ nyrâpsitâ ti Acesta a ordonat ca sã se adune toti
Mita, tsi-s fatsem, candu voi tut tsi fat- unâ parti a Armânjlorù di Bucureshti. specialistii în lingvisticã din Republica
setsi iasti ca-s zburatsi cu limba sutsata?! Tu 9-li di Martsu organizedzù a Macedonia (din fosta Jugoslavie) si sã
Noi avemu cartsi iu armani zburau tsintsea editsii a premiilorù "Omlu a formeze o nouã limbã. Si, într-adevar, s-
armaneashti di ahatu chiro dit 1926 si nu Anlui" sh-ti aestâ furnjii nu amù chiro format o nouã limbã care a luat numele
vidzui atsel J tsi voi vretsi s-va ajucatsi ti filcu di alti lucri aproapea ici. A voauâ, de limba macedoneanã. Ea este com-
armanami. Iasti ghini candu citim si tinjisite domnule Mita Milu, vâ orù pusã, dupa cum aflãm în cartea cu lim-
vidzem armani di pisti tutu, ma voi nu <<ghini vinitù la "armâneasca bile vorbite în lume, din douã dialecte:
vretsi altsiva decit alta limba. groups">> shi putets s-vâ spunets min- dialectul macedonean de nord, care se
Limba s-chiari maca fatsetsi ahtari.
duerli a voasti andicra di problema aseamãnã cu limba sârbã si dialectul
Catse Tibi Cunia nu scrie numa CUNJA?
macedonean de sud, care seamãnã cu
Dza-i sa shutsa numa tora, nu?! Elu, si armâneascâ ashi cumù u duchits voi.
alanti cai vor aista. Am mari vreari ti limba bulgarã. Cele douã dialecte s-au
papanli a mei si a tutsi cai fura ARMANI Carti ditu Frântsii di la Linda format din limbile respective, sârba si
si zburau ARMANEASTI. Ei nu zburau O întrebare. bulgarã, la care s-au adãugat câteva cu-
vloara si nu scriau CUNJIAFORME. Bunã ziua! Mã întrebam dacã limba vinte ce au fost luate din limbile mino-
Bitisea cu aiste lavilii si fa una Bana vorbitã de macedonenii din România ritãsilor, inclusiv din limba aromânã.
Armaneasca cu lipseashti, armaneasca cu este aceeasi cu limba oficialã a
vreari si ti tutsi. Macedoniei? Carti di la G. Carana di Constantsa
Cu tinii, Mita Miliu, New York Stiu cã aceasta din urmã se scrie în Tinirlu armân di Constantsa mi ntreabâ
caractere slave si cã este consideratã o disi nâs poati s-anveatsâ la vârâ sculii
Apandisi: limbã slavã dar eu când dau undeva
Tinjisite domnule Mita Miliu, peste aromâna scrisã, ca acum pe Net,
limba armâneascâ.
Ditù ahurhitâ voi s-vâ spunù câ cu "Bana Armâneascâ", numai limbã Iavea apandisea (rãspuns):
idhisea (mesajlu) a voastâ ânyrâpsitâ pi- slavã nu mi se pare. Poate îmi puteti Stimate domnule George Carana,
armâneashti, tsi nji-u pitricutù pi e-mail- rãspunde sau eventual sã mã trimiteti la Mai întâi as vrea sã vã cer scuze pentru
lu a meu, mi hârsi multu. o paginã web? Vã multumesc anticipat faptul câ vã trimit rãspunsul cu
si numai bine din Franta, Linda întârziere. În ce priveste existenta unei
BANA ARMÂNEASCÂ Nr. 1 (27), 2002 31
comunitãti aromâne în orasul Constanta
pot sa vâ rãspund cã exista cu adevarat o
asemenea comunitate aromâna si ea este
ZBOARÂ NCRUTSILJEATI
Dizligarea a careurloru publicati tu numirlu tricutu, tsi furâ ncrut-
formata din cca. 40.000 di locuitori. Nu
ma îndoiesc cã o cunoasteti. Iar dacã nu siljeati tu limba românâ iara definitsiili furâ pri limba armâneascâ”
o cunoasteti sunt sigur cã, constãntean “Muljearea ca muzâ a sculptorlui” Patratu mayicu român-armânu
fiind, va-ti lovit de ea. Cu toate cã nu- “Universulu acvaticu”
mãrul total al Aromânilor din România
se ridicã la cifra de cca 150.000, etnia
lor, pentru faptul cã nu este recunoscutã
de cãtre autoritãti ca fiind o etnie aparte,
nu poate beneficia de învãtãmânt în
limba proprie, asa cum beneficiazã toate
celelalte minoritãti di România. Cu toate
acestea în orasul Constanta existã o
scoalã unde copii aromâni învatã carte
pe limba aromânã. Este vorba di scoala
nr. 12, B.P. Hasdeu. Consider cã nu ar fi
rãu sã mergeti la aceastã scoalã si sã
cereti sã fiti înscris în clasele unde elevii
învatã carte în limba aromânã.
Nu ar fi rãu ca în viitor, dupã sfatul
meu, sã cãutati sã vã împrieteniti cu Rãspuns:
tineri aromâni din Constanta si, am toatã Stimate domnule Raymond Roca, PARALELOGRAM MAGIC
speranta, veti reusi sã învatati sã comu- Mai întâi de toate tin sã te felicit pen-
nicati si în sfânta noastã limba aromânã tru deosebita scrisoarea pe care mi-ai
iar în viitorul apropiat, sper, sã putem trimis-o. Se vede câ esti un bãiat cultivat
comunica prin ea si pe internet. Având si, chiar dacã ai o vârstã asa di micã, cã
în vedere dorinta ce o aveti de a învãta esti cu adevãratu si un mare patriot care
limba aromânã cum si faptul cã numele îsi iubeste tara în care s-a nãscut,
vi se termina în "a" cred câ rãdãcinile Australia, precum si România, tara de
dumneavoastra se trag din etnia origine a pãrintilor sãi, învãtându-si si
aromânilor. Vã urez mult succes în cultivându-si cu ardoare limba românã,
îndeplinirea dorintei dumneavoastrã si limba pãrintilor sãi.
sã auzim numai lucruri frumoase! Trebuie sã-ti mãrturisesc câ aceleasi
sentimente pe care le ai dumneata le
Carti di Sydney
avem si noi, cei care editãm aceastã
Bana Armâneascã e cititã la Sydney!
revistã ce poartã numele de “Bana
Stimate domnule Dumitru Piceava,
Mã numesc Raymond Roca, am dois- (viata) Aromâneascã”. Noi ne iubim tara
prezece ani, sunt de origine românã în care ne-am nãscut, România, precum PARALELOGRAM MAGIC
(nãscut în Australia) si editez pe si Macedonia, locul pãrintilor si strã- (în limba românã)
Internet un website in opt limbi. Acesta mosilor nostri aromâni. Aceste senti- ORIZONTAL SI VERTICAL: 1)
contine literaturã, fotografii, proiecte, mente ni-l exprimãm prin folosirea lim- Mers al calului - Partid politic din
etc.Poate fi vizitat la: www.netcolony. bii materne si lupta pe care o ducem ca România (sigla). 2) Care poate drege. 3)
com" www. netcolony. com Puteti sã aceastã avere lingvisticã, care este limba Obicei prost. 4) Împãcat. 5) Delicat, fin.
accesati sectia românã fãcând 'click' pe aromânã, sã nu piarã ci sã rãmânã în
steagul românesc, sau fãcând click pe 6) Sportiv pe gheatã. 7) Ornament arhi-
viatã împreunã cu poporulu care o folos- tectural în relief. 8) Despãgubiri pentru
adresa de mai jos: este: poporul aromân sau macedonean.
www.netcolony.com/arts/rronline/rom plãti întârziate. 9) Botul porcului - O
În ce priveste faptul cã puteti sã scurtã incursiune.
Dupã aceastã prezentare, am sã vã spun
de ce v-am contactat. Astãzi, duminicã întelegeti multe din cuvintele aromâ- Dumitru PICEAVA
dupãmiazã, impreuna cu tatãl meu, am nesti se datoreazã faptului cã limbile Publicat în revista fundatiei Rebus
dat de revista dumneavoastrã pe românã si aromânã au mostenit în TIM nr. 2, 199 6
Internet. Bana Armâneascã m-a fasci- comun un numãr di cca. 1600 de cuvinte
nat si cu toate cã nu stiu aromâna, am din limba latinã vulgarã. Am retinut
inteles aproape totul. Mi-ar face mare rugãmintile exprimate.
plãcere sã deschid un nou segment la În final doresc ca, domniei voastre,
website-ul meu, RROnline, in limba tuturor celor ce mi-au scris în limba
aromânã. Dacã credeti cã s-ar gãsi vre- românã precum si aromânilor care
o persoanã care sã traducã unele cunosc limba românã, sã vã dedic
lucrãri literare de ale mele in frumoasa
careul magic de alãturi, care are o încru-
limbã armâneascã, as fi incântat sã
deschid un nou segment. Poate reco- cisare de exceptie precum scrisorlie
mandati dumneavoastrã vre-o persoanã domniilor voastre.
care ar fi dispusã sã facã traduceri din Cu mari tinjii shi vreari armâneascâ
românã in aromânã.Va multumesc si vã (cu mult respect si dragostea
doresc multe bucurii, Raymond Roca, aromâneascã),
Sydney, Australia. Dumitru PICEAVA Masti di ficioru. Ipsu patinatu di D.S.P.

S-ar putea să vă placă și