Sunteți pe pagina 1din 16
Adresa di pi Internet: www. banaarmaneasca.tk E-mail: piceavad@cmb.ro Pareia: banaarmaneasca@yahoogroups.com ISSN -
Adresa di pi Internet:
www. banaarmaneasca.tk
E-mail: piceavad@cmb.ro
Pareia: banaarmaneasca@yahoogroups.com
ISSN - 1582 - 7607
Alânceashti unâ oarâ tu trei meshi
Anlu VII, nr. 4 (30) 2002,
Bucureshti-România
32 di padzinji - 35.000 lei
BANA
ARMÂNEASCÂ
REVISTÂ INDEPENDENTÂ DI INFORMATSII SHI CULTURÂ A ARMÂNJLORÙ DI PISTI TUTÙ
Cadhurù:D.Piceava/1996
Delegatsia a Armânjlorù tsi avea loatâ parti la IV-lu Congresù di Freiburg ditù anlu 1996, tu oara anda s-afla-n
vizitâ la Pãlatea a Consiliului ali Europâ di Strasbourg. Tu cadhurù s-veadi cumù elji, pritù unâ pancartâ purtatâ di
ficuritslji di la pareia “Lilici ditù Maiù" ali Zoe Gica, câfta ca "EVROPA S-NÂ PRICUNOASCÂ CA POPULÙ!"
Idyiulù lucru s-câfta sh-tu Proiectulù di Raportu alù Luis Maria de Puig ditù anlu 1996. Aestâ câftari ama nu mata
s-ma veadi tu Comunicatlu a IV-lui Congres di Freiburg ditù atselù anù sh-nitsi tu Dimândarea 1333/'97 (!?!)
CU APUHIA A NÃULUI ANÙ REDACTSIA A REVISTÂLJEI
“BANA ARMÂNEASC” V OARÂ
TRÃ MULTSÂ ANJI!

Editorù: Dumitru PICEAVA

2

Nr. 4 (30), 2002 - Sumedru, Brumarù, Andreu.

BANABANA ARMÂNEASCÂARMÂNEASCÂ

USIA icâ NCURPILJEATLU alushtui numiru: 4 (30) 2002 RRRReeeevvvviiiissssttttaaaa ““BBaannaa
USIA icâ NCURPILJEATLU
alushtui numiru: 4 (30) 2002
RRRReeeevvvviiiissssttttaaaa
““BBaannaa AArrmmâânneeaassccââ””
Redactsia, Etnia a Armânjloru sh-
Armânjlji, populu
autohtonù a Machi-
duniiljei, di daima s-
Dimândarea 1333 (D.Piceava):
2, 3, 4,5
Thimiljiusitâ tu anlu 1996 di
Dumitru PICEAVA
Editatâ di Fundatsia
“Bana Armâneascâ”
hârsirâ di tuti hãrli sh-
Di zboru cu Ahile Lazaru, “Blâstemu i
taxirati” (M.Caciandoni-Budesh 6,7
Lifteri Naum (AL. Gica) 8
Fugu Armânjlji tu arniu 9
Armânlu sh-Chinezlu (Petru Duvãi-
di
tuti ndrepturli tsi li
avea itsi altu populù
di
pisti locù a câ pisti
elji sh-pisti locurli a lorù, dealungului a
Maci)
10/11
chirolui, vinirâ milets nãvãlitoari cari
shidzurâ unù chiro shi alâsarâ icâ nu
Matilda Caragiu-Mariotseanu
12/13
Forumlu a Armânjloru dit Vâryârii
(Aurica Piha, Nicu Chiurci)
14/15
Pânâyirlu di Hagilari (M. Budesh, Chira
Iorgoveanu-Mantsu) 16/17
Vanghiu Dzega 18
Sutir Bletsa (M. Caciandoni, A. Piha) 19
Muscopole (Jane Gusho) 20
Poezii (G. Tudor Gârtsu, M. Pulio) 21
Caciandoni (H.Cândroveanu) 22/23
Nãietea (Mariana Bara) 24
Mituluyia armâneascâ (I. Cardula), Th.
Bileca, Dumitru Andreea 25
Armânjlji di Veryea 26/27
Bini alu Jimbu 28
Hãrgiuirli ti tipusearea alush-
tui numir, 4 (30), 2002 (1.000
cumãts), furâ fapti di tinjisitslji
Armânji:Ionel Beli, Steryiu Samara
(1oo $) shi Justin Tambozi (1 mili-
unâ) lei.
Redactsia efhãristiseashti a tutu-
lorù atsilorù tsi nâ agiutarâ pânâ
tora ta s-putemù sâ scutemù tru
migdani aestâ revistâ sh-yini cu
pârâcâlseara cãtrã tuts Armânjlji
cu vreari ti fara sh-cultura armâ-
neascâ s-nâ agiutâ sh-di aoa shi
nclo. Mash ashi va s-putemu sh-noi,
tu aradha a noastâ, s-lji-agiutãmù
Armânjlji.
alâsarâ toruri sh-fudzirâ icâ vinirâ shi
armasirâ aclotsi pânâ adzâ.
Ashi fu sumù Amirãriljea Romanâ
cumù shi sumù Amirãriljea Bizantinâ.
Dupâ acâtsarea a Machiduniiljei di
cãtrã Amirãriljea Otomanâ, Armânjlji,
tu
harea di populù autohtonù, sh-pã-
strarâ ma largu aesti hãri di populù a-
horyea cumù sh-nai ma multili di
ndrepturli tsi li avea pânâ atumtsea.
PAREIA REDACTSIONALA:
Pritù Tratatului di irini di Berlin ditù
anlu 1878 s-pricunushtea câ Armânjlji
suntu unâ natsiuni ahoryea shi eara
bâgats pi idyea scarâ cu alanti natsio-
nalitãts ditù Amirãriljea Otomanâ.
Festivalu di Scopia (A. Pasha)
29
Prezidentului Ion Iliescu Scopia (D.
Goga, Sashu Yeranda) 30
Urminii sh-Pârâcâlseri 31
Marilena BARA, Mariana Caciandoni
-BUDESH, Alexandru GICA, Jane
GUSHO (Tirana), Sashu YERÂNDÃ
(Lozovo-Machidunii), Kira
Iorgoveanu-Mantsu, Aura PASHA,
Aurica PIHA, Willy Wisoshenschi.
Tu
anlu 1888, unù firmanù amirãre-
Abonatslji la revista “Bana
Armâneascâ” - 2002 -
Revista poati s-hibâ yivâsitâ
shi pi Internet la adresa:
scu datù di Sultanù lâ dâdea ndreptulù
a Armânjlorù ta s-aibâ biseritsâli a lorù
natsionali iara tu anlu 1905, pritù
Iradeaua a amirãlui Abdul Hamid II-lu,
Armânjlji furâ pricunuscuts ca unâ na-
tsiuni ahoryea cu ndreptulù ta s-dish-
cljidâ sculiili a lorù shi s-aibâ repre-
zenâtantsâ tu consiliili administrativi.
1.Barba Vasile,
www.banaarmaneasca.tk
2.Barda Vasile
Tuti aesti ndrepturi shi aesti hãri a
popului armânescu s-chirurâ dicuto-
Posta electronicâ:
3.Beli Ionel,
E-mail: piceavad@cmb.ro
4.Blacioti Fl-ica,
Pareia di muabeti:
banaarmaneasca@yahoogroups.com
5.Bucuvalâ
Ion,
ISSN - 1582 - 7607
6.Carabashi Zoe,
talui dupâ Tratatlu di irini di Bucureshti
ditù 10-li di Agustu 1913, cându elù,
populu armânescu, vecljiu di njilji di
anji, fu âmpârtsâtù, deadunù cu loclu a
lui di daima, a vâsiliilorù vitsini.
Adresa a redactsiiljei:
7.Canacheu C.,
Fu
nai ma marea cheameti sh-nai ma
lâhtâroasa agudeari a popului armâne-
8.Caracostea Gh.
Sos. PANTELIMON, nr. 258, bl.
scu ditù tutâ istoria a lui di njilji di anji.
9.Cardula Iancu,
47, sc. D, et. 6, ap. 241, cod 73559,
Bucuresti. Telefon: 021/6282786
Fu
ananghi ta s-treacâ unù chiro 78 di
10.Carniciu C.tin,
shi
0723/609266.
11.Carniciu S.,
12.Costea Vasile,
Abonamentili
anji pânâ cându mizi unâ parti a popu-
lui armânescu s-hibâ pricunuscutù ca
populù ahoryea. Easti zborlu di
Armânjlji ditù Rep. Machidunia cari
13.Dauti Ghe.,
14.Dima Grasu,
15.Gagu Aura,
furâ pricunuscuts ca etnii ahoryea pritù
Constitutsia ditù anlu 1991.
Ama ti Armânjlji tsi bâneadzâ tu alan-
16.Gheorghe
I.,
24.Marva Andon,
25.Nacea D-tru,
26.Naum Lifteri,
27.Nicolae Oani,
28.Papari Costel,
29.Papuli Mita C.,
30.Ploscaru Mita,
31.Paris Adrian S,
32.Paris Steryiu,
33.Perifan Iancu,
34.Presha Nacu,
35.Pulio Mihail,
36.Samara Steryiu
37.Shtefanovski B
38.Tapangea Dec.
39.Todi Santa,
40.Tugearu Mihai,
s-facù la adresa a Redactsi-
iljei. Pâhãlu a unui abonamentu
ti unù anù easti: Ti yivâsitorlji di
România: 170.000 di lei. Ti yivâsi-
torlji di tu xeani: 20 $ SUA.
ti
vâsilii balcanitsi, chiola sh-dupâ
17.Gheorghe Chir.,
Contulù
18.Gigica Apostol
41.M.Stavrositu,
a Fundatsiiljei “Bana Armâneascâ”:
câdearea a comunismolui, di anda tri-
curâ 13 di anji, ndrepturli a lorù suntu
nica ca unâ fantazmâ. Aproapea tsiva
19.Gogu Stere,
42.Stere Nicolae,
20.Hagivreta Y,
43.Varghida Hris.,
21.Hertu Nicolae,
2511.1 - 7280.1/ROL- BCR,
Sucursala Stefan cel Mare, 32,
Bucureshti.
nu s-minã ti elji.
Di
la pricunushtearea a Armânjlorù
44.Zisu Iancu,
22.Iorgoveanu K.
45.Zelca Vasile.
ISSN: 1582 - 7593
23.Levensi Nicu,
ditù Republica Machidunia ca etnii
ahoryea nu tricurâ dicâtù 6 anji shi
Dumnidzã nâ durusi a tutulorù alantsâ
Armânji unâ aleaptâ sh-thâmâsitâ

BANABANA ARMÂNEASCÂARMÂNEASCÂ

Nr. 4 (30), 2002

3

apuhii ta s-himù pricu- nuscuts ca etnii ahor- yea tu vâsiliili tu cari bânãmù. Tu atsea oarâ

ditù dzua di 24-li di Cirisharù 1997, tu câsâbãlu Strasbourg ditù Frântsii, Adunarea Parlamentarâ a Consiliului ali Europâ (C.E.) votã Dimândarea 1333, mutrinda limba shi cultura a Armânjloru. Pritù Dimândarea 1333 Adunarea Par- lamentarâ a C. E. dimânda a Consiliu- lui di Minishtsrâ ma multi lucri ditù cari adutsemù aminti prota parti a punctului 8:

I - s-inimuseascâ statili ditù Balcanji iu baneadzâ Armânjlji ta sâ-nsimnea- dzâ shi s-bagâ tu practichii "Carta europeanâ a limbilor regionali ica mi- noritari" shi s-li câliseascâ tra s-andru- pascâ Armânjlji, primansus tu domeni- ili spusi ma nghiosù: a. ânvitsâmintu tu limba a lorù maternâ; b.lituryisirea pri armâneashti tu biseritsâli a lorù; c. jur- nali, revisti, emisiuni di radio shi tele- vizii pri armâneashti; d. ndruparea a sutsatilorù a lorù culturali shi altili. Ntribãri shi apandisi ligati di Dimândarea 1333 Tuti aesti câftãri s-facu ti furnjia câ Adunarea Parlamentarâ a C.E. easti "cu mari angâtanù tu tsi mâtreashti catan- disea criticâ a limbâljei shi a culturâ- ljei armâneascâ cari suntu tu veti di ma multu di doauâ njlji di anji tu Balcanji." Ea, ama, Adunarea Parlamentarâ, nu u vidzu sh-etnia a Armânjlorù tu tsi greauâ sh-lai catandisi easti sh-nu ari nitsi unù gaile ti ashi tsiva. Lucru tsi easti ti nipistipseari! Aoatsi potù s-hibâ bâgati ma multi ntribãri: Maca fu pri- cunuscutù grailu armânescu ca limbâ a Armânjlorù sh-câ easti ahoryea di tuti alanti limbi câtse nu furâ pricunuscuts atumtsea shi Armânjlji ca populù aho- ryea, ca etnii ahoryea di tuti alanti milets? Tsi easti atsea ca a unui populù sâ-lji hibâ pricunuscutâ mash limba iara elù s-nu hibâ pricunuscutù ca populù aho- ryea di alanti milets? Unâ apandisi poati s-hibâ atsea câ Raportulù adratù di L. M. de Puig, nu câftã aestu lucru. Aoatsi s-amintâ unâ altâ ntribari: Ti cari furnjii Raportulù (icâ Dimândarea 1333) nu câftã tu idyiulù chiro cu câfta- rea di pricunushteari a limbâljei armâ- neascâ shi pricunushtearea a Armânj- lorù ca populù ahoryea di tuti alanti mi- lets, ashi cumù suntu pricunuscuts Ar- mânjlji ditù Rep. Machidunia shi ashi cumù furâ elji alâsats di Dumnidzã? Easti tsiva nilimpidù aoatsi!

ETNIA A ARMÂNJLORÙ SHI DIMÂNDAREA 1333/’97

Ditù tuti atseali tsi sâ spunù tu Dimân- darea 1333, cari suntu lucri pozitivi, easi tru migdani unù punctu cari nu sh- aflâ loclu aclo shi pari câ easti ca unù implantu tu truplu a ljei. Easti zborlu di punctulù 5 cari aspuni câ "Armânjli nu au câftãri cu scupo politicù shi cafta mash s-hibâ agiutats sâ-shi ascapâ limba shi cultura a lorù, câ chirearea pari sigurâ maca institutsiili europeani shi primansus Consiliulu a Europaljei nu lâ adutsi aestu agiutorù". Di aoatsi s-achi- câseashti limbidù câ Armânjlji, ma nu au ahtãri câftãri polititsi nitsi nu va s-

aibâ izini di aoa shi-nclo ta s-caftâ ashi tsiva.(!?!).S-bagâ ntribarea: Ti cari furnjii? S-nu shtea Luis Maria de Puig icâ tuts alantsâ membri a Adunariljei Parla- mentarâ a C.E. ditù atsea oarâ (vârâ 300) - membri cari tuts, pân di unù, eara politicieanji -, câ unâ parti di populu ar- mânescu, atselù ditù Rep. Machidunia, eara pricunuscutù ca populù ahoryea sh-cari avea shi ari tuti ndrepturli cari li au miletsli a lorù? Chiola s-adarâ sh- partii polititsi - ca cumù adrarâ elji doa- uâ -, cari s-aibâ, fârâ di alta, sh-câftãri polititsi? Tsi easti atsea ca unù populù cari easti tu veti, tu banâ va dzâcâ, s-nu aibâ izini s-aibâ sh-câftãri polititsi? Nitsi unù populù sh-nitsi unù insu tsi fatsi parti ditù atselù populù, nafoarâ di atselji cari-lji vorù chirearea a lui - sh-

di

aeshtsa suntu ca baea la noi Armânj-

lji

-, nu va s-caftâ vârâoarâ ta sâ-lji hibâ

pricunuscutâ mash limba ama elù s-nu hibâ pricunuscutù ca hiindalui unù pop- ulù ahoryea di alanti milets. Atsea limbâ cari agiumsi tu catandisea

di chireari nu poati ta s-hibâ ascâpatâ

dicâtù mash di atselù populù cari u avea

zburâtâ shi u avea tsânutâ tu banâ pânâ

atumtsea. Sh-ca s-poatâ atselù populù s-

u ascapâ atsea limbâ lipseashti ca ma

nâinti di tuti s-hibâ ascâpatù elù di la

chireari. Sh-cumu s-hibâ ascâpatu di la chireari unu populu - ca cumù easti populu armânescu - maca elu nu easti loatu ici tu ihtibari? Dimândarea 1333 u ângrupã pro- blema armâneascâ Ti nitihea a noastâ Dimândarea 1333

nu

avu tu videari ta s-caftâ ca Armânjlji

di

pisti tutù s-hibâ pricunuscuts ca etnii

ahoryea, ashi cumù eara pricunuscuts Armânjlji ditù Rep. Machidunia. Easti unù lucru bunù câ barimù nâ fu pricunuscutâ limba ca hiinda ahoryea di

alanti limbi ama, tut- nâoarâ, Dimândarea 1333 featsi shi unù mari arãu a Armânamiljei ti furnjia câ

u ângrupã problema armâneascâ, iavea, ti 6 anji pânâ tora sh-ti cari shtii ti câtù chiro di aoashi nclo. Easti ndreptu câ tuti cilâstâsirli tsi s-featsirâ atumtsea ti amintarea a Dimândariljei 1333 dusirâ la pricunushtearea a limbâ- ljei armâneascâ shi scoasirâ tru migdani sh-li featsirâ cunuscuti a Europâljei plângulu shi suschirlu a Armânamiljei ama tutu ashi di dealihea easti shi atsea câ eali furâ fapti geaba sh-ti znjia a Armânjlorù. Tuti câftãrli a Dimândariljei 1333, dupâ aproapea 6 (shasi) anji di anda fu votatâ di cãtrã Adunarea Parlamentarâ a C. E., nu furâ bâgatâ tu practichii ici sh-iuva. Sh-ma nu fu bâgatâ tu practichii s-tra- dzi concluzia câ apruchearea a Dimân- dariljei 1333, di cãtrã atselji cari avea borgea s-u aproachi, tu vidzuta aesta, nâinti ta s-treacâ pritù votlu a Aduna- riljei Parlamentarâ, fu unâ alatusi. S-bagâ unâ altâ ntribari:

Cari ari câbatea ti aestâ alatusi? S-aibâ câbati membrilji a Adunariljei Parlamentarâ a C. E.? Noi nu pistipsimu. Elji votarâ atsea tsi lâ si deadirâ ta s-voteadzâ. Atumtsea cându Raportulù alù de Puig fu bâgatù ta s-hibâ votatù di cãtrã Adu- narea Parlamentarâ, nafoarâ di unù par- lamentarù vâryarù (unâ doamnâ) cari votã contra tuts alantsâ membri (vârâ 300) lu-apruchearâ Raportulù. Cara s-eara ca Raportulù alù de Puig vrea s-câfta, pri ningâ pricunushtearea a limbâljei armâneascâ shi pricunu- shtearea a popului armânescu ca etnii ahoryea atumtsea numirlu a atsilorù membri a Adunariljei Parlamentarâ cari vrea s-eara contra vrea s-eara ma mari ama nu ca baea ca elù s-nu hibâ votatù. Iara di vrea s-eara ca atselù Raportu, tu noaua vidzutâ, atsea cari u spusimù ma nsusù, nu vrea s-eara aprucheatâ di Adunarea Parlamentarâ atumtsea a Armânamiljei nu vrea-lji eara ma arãu dicâtu-lji easti tora. Problema armâneascâ vrea s-armânea dishcljisâ unù chiro shi pânâ tu soni tutù vrea s-eara ncljisâ, ama vrea s-eara ncljisâ pritù pricunushtearea shi a poului armânescu. Shi atumtsea alta vrea s-eara catandisea a Armânamiljei. Maca nu easti câbatea a Adunuariljei parlamentarâ atumtsea a curi easti?

S-hibâ câbatea alù L. M. de Puig?

Tamam L. M. de Puig s-aibâ câbati, atselù cari alâgã pritù locurli iu bânea-

Punctulu 5 = unu implantu tu Dimândarea 1333

4

Nr. 4 (30), 2002 - Sumedru, Brumarù, Andreu.

BANABANA ARMÂNEASCÂARMÂNEASCÂ

dzâ Armânjlji vârâ 3 anji ta s-adarâ Raportulù mutrindalui catandisea a Ar- mânjlorù, câ Dimândarea 1333 s-amin- tã tu aestâ vidzutâ? Poati s-aibâ unâ câbati sh-nâs ama nu atsea nai ma marea. Dumniljea a lui avea unâ avutâ expe- rientsâ cu miletea a lui catalanâ cari trapsi multi cripãri pânâ s-hibâ pri- cunuscutâ ca etnii ahoryea. Cara s-nu eara pricunuscuts Catalanjlji ca etnii ahoryea atumtsea nitsi grailu a loru nu vrea s-ma eara pricunuscutu ca limbâ shi nu vrea s-ma eara tora ânvitsatù pritù sculii sh-pritù universitãts. Proiectulu di raportu ditu anlu 1994, unâ mari ciudii Iavea cumù asuna Proiectulù di rapor- tu pisupra a comunitatiljei armâneascâ, adratù de Comisia ti culturã shi educa- tsii a Adunariljei parlamentarâ shi prezentatù di L.M. de Puig Strasbourg tu meslu Shcurtu a anlui 1996 ("Românii

de la sud de Dunãre", Documente, S. Brezeanu shi Gh. Zbuchea, Bucureshti 1997, pag. 375):

Tu aestu chiro (1994), “Armânjlji nu caftâ dicâtù pricunushtearea a ndreptu- rlorù a lorù culturali, ashi cumù suntu arâdâpsiti tu rezolutsia apufâsitâ di Armânj la congresili internatsionali tsânuti la Universitatea din Manheim (Yizmâciunu 1985) shi la Universitatea din Freiburg (Alunaru 1993), cumù shi la atseali 5 congresi tsânuti la Univer- sitatea di Bridgeport, S.U.A.” Aesti câftãri, s-aspuni ma largu, furâ pitricu- ti tu unù Apelù la Conferintsa a mini- shtsrâlorù di externi ditù statili balcan- itsi adunats Belgrad tu Shcurtu 1988. Tu bitisitâ ama a alushtui proiectu di raportu alù L.M. de Puig, la concluzii, s-aspuni ashi: "Armânjlji nu caftâ dicâtù ta s-hibâ pricunuscuts ofitsialù ”

ca minoritati natsionalâ

Ditù aesti s-veadi câ di la anlu 1994, cându fu adratù proiectulù di raportu alù L.M. de Puig shi Raportulù tsi fu votatù tu anlu 1997, s-chiru câftarea nai ma importantâ ti Armânji sh-maxus câftarea ti pricunushteari a lorù ca minoritati natsionalâ. S-bagâ ntribarea:

Cari u scoasi aestâ câftari di thimeljiu ti Armânji sh-ti cari furnjii? Tsi nâ ciuduseashti ama, nu easti mash chirearea alishtei câftari di mari simasii ditù Dimândarea 1333 sh-nitsi câftãrli a atsilorù 5 congresi tsânuti Bridgeport, S.U.A di cãtrã A. Ciufecu - cari-lù shtii lumea tsi hromâ purta sh-poartâ -, mea câftãrli a congresilorù organizati Frei- burg di cãtrã prof. Vasile Barba. La doauâ di congresili organizati Freiburg (1993 shi 1996), la cari loai sh-mini parti, nu avdzâi vârâoarâ sâ s- aspunâ câ Stasbourg va s-facâ câftari

mash ti pricunushtearea a limbâljei shi nu sh-ti pricunushtearea a miletiljei armâneascâ ca etnii ahoryea.

Di cafi oarâ, nji-aducù aminti, tinji-

sitlu prof. Vasile Barba câfta izini a par- titsipantsâlorù la Congresù ta s-lu deleagâ nâslu s-adarâ Rezolutsia. Nitsi unâoarâ nu avdzâmù cumù asuna sh-tsi câfta atsea Rezolutsii apufâsitâ, taha, di cãtrã Congresù ta s-hibâ pitricutâ Strasbourg. Tâsh tora videmù tu cartea

di isturii alù Gh. Zbuchea câ tu atsea

Rezolutsii nu eara loats tu luyurseari shi Armânjlji di România. (!?!)

Nji-aducu aminti, sh-pistipsescu câ tutù ashi di ghini sh-aducù aminti shi atselji tsi loarâ parti la Congreslu ditù anlu 1996, câ, atumtsea anda fumù ân vizitâ la pãlatea a Adunariljei parla- mentarâ a C.E. di Strasbourg, delega- tsia a noastâ purta unâ pancartâ pi cari eara nyrâpsiti aesti: “Evropa s-nâ pri- cunoascâ ca populù! (vedz cuverta 1) S-nu avea vidzutâ domnjilj Luis Maria de Puig, Vasile Barba shi altsâ aestâ câftari a delegatsiiljei a noastâ, câftari tsi u avea vidzutâ sh-multsâ di membrilji a Adunariljei Parlamentarâ

tsi mâtrea ciudisits la noi ditù balcoani

sh-cari nu achicâsea tsi s-hibâ cu atselji ficiurits (pareia "Lilici ditù Maiù" a cântâtoarâljei Zoe Gica) ânviscuts tu stranji ciudisiti sh-tsi giuca n corù cu hlambura dinâintea a lorù? Nitsi aesta nu u pistipsimù. Atumtsea s-bagâ ântribarea: Cumù putu sâ s- aspunâ câ membrilji a Congresilorù di Freiburg câftarâ mash pricunushtearea

a limbâljei shi nu sh-pricunushtearea a popului armânescu ca populù ahoryea? Minduearea alu L. M de Puig shi alu Jao Ary tu anlu 1998 shi 2002

Tu ahurhita a anlui 1998 L. M. de

Puig shi Jao Ary featsirâ unâ vizitâ Bucureshti. Ditù atseali tsi nâ li spusirâ doilji atumtsea s-achicâsea câ nâshlji

avea duchitâ ditù ahurhitâ di alatusurli shi slãbintsa a Dimândariljei 1333 shi s-featsirâ pishmanji câ-lji deadirâ cali a atsilui Raportu pritù cari s-câfta mash pricunushtearea a grailui armânescu ca limbâ sh-nu câftarâ sh-pricunushtearea

a Armânjlorù ca etnii ahoryea. Duchirâ

câ maca nu suntu pricunuscuts Armânj-

lji ca etnii ahoryea atumtsea nitsi câftãrli a lorù di pricunushteari shi apârari a limbâljei armâneascâ nu va s-

poatâ ta s-hibâ bâgatâ tu practichii. Shi ashi s-tihisi sh-dupâ tsi tricu unù chiro

di

5 anji. Di tsi lâ fu fricâ (pistipsescu

nâshlji avurâ unâ ahtari arauâ duc-

heari) nu ascâparâ. Minishtsrâlji shi organili executivi a

statilorù balcanitsi tu cari bâneadzâ Armânjlji, la vrearea sh-chefea a curi nâ alâsarâ domnulù Luis Maria de Puig shi-ntreaga Adunari Parlamentarâ a Consiliului ali Europâ, nu loarâ nitsi unâ apofasi tru tsi mâtreashti idheia tra s-hibâ bâgati tru practichii atseali urminii a Dimândariljei 1333 tsi vrea- lji agiutâ Armânjlji. Ea, Dimândarea 1333, ti cari nâslu, L.M. de Puig, cilâstâsi ashi di multu shi âshi bâgã ashi di mari nãdii câ adrã unù lucru thâmâsitù ti miletea armânmeascâ nu s-bâgã tu practichii sh-nu putu sâ s- axeascâ. Tu unù interviu datù ali Aurica Piha shi publicatù tu revista a noastâ tu anlu 1998, Jao Ary, secretarlu a Comisiiljei ti Culturâ shi Ânvitsâmintu la Consi- liulù ali Europâ, tsi lu-agiutã L. M. de Puig s-andreagâ Raportulù cu catandis- ea a Armânjlorù, aspunea: "yinitorlu a Armânjlorù tsânj sh-di turlia tru cari va sâ shtibâ elji sâ-sh caftâ ndrepturli culturali tru statili iu bâneadzâ, avân- dalui ca thimeljiu aesti urminii di la Consiliul a Europâljei, cari caftâ a sta- tilorù balcanitsi sâ-lji agiutâ Armânj- lji". "Shi, aspuni nâs ma largu, easti tru putearea sh-vrearea a minishtsrâlorù, a organilorù executivi, s-ljea apofasi tru idheia tra s-hibâ bâgati tru practichii aesti urminii". Aproapea idyili lucri li spusi atumtsea shi Luis Maria de Puig. Estanù ama, cu apuhia a vizitâljei tsi u featsi Bucureshti, L.M. de Puig nâ spu- si sh-turlia di cumù lipseashti s-li fât- semù aesti câftãri cãtrã Chivernisea româneascâ ta s-nâ pricunoascâ grailu a nostu armânescu ca hiinda limbâ ahor- yea sh-nu dialectu shi s-nâ pricunoascâ sh-noi Armânjlji ca etnii ahoryea. Dicara s-bitisi andamusea cu L.M. de Puig, tsi fu tu unù restaurantu ditù chentrulù a Bucureshtiului, aveamù s- avdu niscânti lucri di la unù tinjisitù Armânù cari mi ciudusirâ. Easti zborlu di d-lù Mihai Barba, vit- seprezidentu la Sutsata "Comunitatea aromânã", cari, di cara fudzi analtulù oaspi catalanù, nâ spusi ashi: "mini nu potù ta s-caftu tu tsara a mea România ca Armânjlji s-hibâ pricunuscuts ca etnii ahoryea di Românji (!?!?). Mini atumtsea lji-apândâsii: "Ma s-nu- lù câftats voi aestu lucru atumtsea va-lù câftãmù noi, atselji di la Sutsata Culturalâ Armâneascâ”!

Audientsa la Ministrulù a Informatsiilorù

Nalili lucri tsi li aveamù aflatâ la andamusea cu Luis Maria de Puig li zburâmù deapoia la Sutsatâ Culturalâ

BANABANA ARMÂNEASCÂARMÂNEASCÂ

Nr. 3 (29), 2002

5

Armâneascâ shi aclotsi lomù apofasea ta s-nidzemù shi s-nâ câftãmù ndrepturli la Chivernisi. Dupâ ma multu di unù mesù

di dzâli di alâgari aflãmù usha tsi lipsea

s-u dishcljidemù ta s-putemù s-nâ câftãmù ndreptulù a noasti ca Armânji. Lipsea s-nidzemù ân audientsâ la Vasile Dâncu, Ministrulù a Informatsi-ilorù. Shi ashi featsimù. Neasimù trei inshi (io, Oani Nicolae shi Santa alu Todi) ân audi- entsâ la Ministru shi aclo-tsi nâ apruche unù consilierù di alù nâs. Dupâ tsi lji-aspusimù a consilierlui (prof. Coruz) tsi easti cu noi sh-ca tsi vremù di la Chivernisi, nâs, di cara s- limbidzâ cu noi sh-cu câftãrli a noasti, multu tinjisitù, nâ spusi tsi avemù ti adrari sh-iu lipseashti s-nidzemù ta s- putemù s-câftãmù ndrepturli a noasti tu tsi mâtreashti bisearica shi sculia armâ- neascâ cumù shi pricunushtearea a Ar- mânjlorù ditù România ca etnii ahoryea.

Andamusea di la Giunamea

Dupâ ndauâ dzâli di la aestâ andamusi

mini shi Oani Nicolae neasimù Constantsa. Tu atsea searâ ditu bitisita a meslui Agustu, lomù parti la unâ andamusi, ndreaptâ di ficiorlji di la Giunamea, cu ma multi personalitãts armâni namisa di cari s-afla sh-domnulù Iancu Perifanù, ca oaspi di tinjii.

Ca tu soni câftaiù sh-mini zborlu shi

aspushù di initsiativa tsi u lomù noi, atselji di la Sutsata Culturalâ Armânea- scâ, ta s-nâ câftãmù ndrepturli a noasti la chivernisi. Nitsi nu bitisii zborlu ghini câ

unu tinjisitu domnu, multu cârtitu, lo zborlu sh-nâ câtiyursi ti furnjia câ putumù s-lomù unâ ahtari initsiativâ, cu cari nâs nu easti sinfunu, sh-unâ sh-unâ inshi ditù salâ ca semnu di prutestu. Ciudisiri mari fu sh-cu domnulù Iancu Perifan cari, nu câ nu andrupã initsiativa

a noastâ, cumù nâ ashtiptamù noi, mea ahurhi sh-nâslu s-nâ câtiyurseascâ !?! Câlisirea shi apandisea dinâintea a "inchizitsiiljei" Alantâ dzuâ, ca pi la sâhatea 11 noa- ptea, fui câlisitù di cãtrã d-lù. Samara la unù restaurantu tsi s-aflâ dipù tu mardzi- nea di amari, ta s-ljeau parti la unâ anda- musi cu ma multsâ Armânji. Aclotsi, la unâ mari measâ arucutoasâ, eara arâdâp- sits vârâ 10 inshi ditù cari, aveamù s-aflu ma amânatù, unlu singur, preftulù, eara Român.

Di cara shidzui pi scamnu aveamù s-

aflu sh-furnjia ti cari fui câlisitù aclotsi

la njedzù di noapti. Unâ sh-unâ domnjilji

Vasile Barba shi Iancu Perifan ahurhirâ s-mi câtiyurseascâ ti furnjia câ noi,

atselji di la Sutsata Culturalâ Armâneascâ, neasimù di caplu a nostu la chivernisi ta s-câftãmù ca Armânjlji di România s-hibâ pricunuscuts ca etnii ahoryea fârâ s-lji ntribãmu sh-elji icâ vârâ altu. Taha noi, dupâ nâshlji, nu aveamu ndreptu sh-izini ta s-nidzemù la chivernisi shi s-câftãmù ashi tsiva. Nâsh aspunea câ tuti ndrepturli a noasti furâ amintati pritu Dimândarea 1333 shi cara va s-cutidzãmù s-nidzemù la chi- vernisi s-câftãmù shi altu tsiva atumtsea Românjlji sigura va s-cârteascâ shi nu va

s-hibâ ufilisitorù ti noi.(!?!) Ti atsea li- pseashti, ânji si spunea cu nãireatsâ, ta s- nidzemù shi s-nâ trâdzemù aesti câftãri!?! Geaba apândâseamù câ noi nitsi nu acâtsãmu ta s-dipunemu la chivernisi ahtãri câftãri mea mash antribãmù cumù sh-iu s-facù eali câ nu earamù ici achicâsitù. Ânji si arcarâ zboarâ greali. Fârshirotlu

mi featsi nafimatù. Unù altu Armânù, di

cara-nji arcâ niscânti zboarâ nitinjisiti ligati di revistâ, multu nâiritù, sâ sculã sh-fudzi di la measâ. Câlivyeanlu nji- arcã zboarâ greali sh-prusvulisitoari iara preftulù românù câfta s-mi cândâseascâ

câ nu easti ananghi ca noi Armânjlji s-

câftãmù di la Patriarhia românâ s-avemù bisearicâ ahoryea câtse, ma s-avemù pâ- radz, putemù s-adrãmù câti biseritsâ vremù. Atumtsea anda agiumsi zborlu la Di- mândarea 1333 dl. Samara intrã tu mua- beti shi, ti a doaua oarâ, s-fâtsea pish- manù câ tu anlu 1997 nu s-câftã ca sh- populu armânescu s-hibâ pricunuscutù ca etnii ahoryea. Domnjilj Iancu Perifan shi Vasile Barba ama, nu câ nu s-fâtsea sh-nâshlji pish- manji di alatusea tsi u featsirâ cu Dimândarea 1333 ama eara sh-suntu contra a tutulorù atsilorù cari caftâ ca shi Armânjlji di România s-hibâ pricunus- cuts ca etnii ahoryea. Nâshlji apruchearâ shi aproachi mash câftãrili ti amintarea di ndrepturi ti Armânjlji autohtonji nu sh-ti Armânjlji ditu diaspora, ashi cumu suntu clirunom- lji a atsiloru 32.000 di sufliti, câts vinirâ România dupâ anlu 1913. Ti nipistipseari! Tutâ aestâ andamusi, cari tsânu vârâ trei sâhãts sh-giumitati, fu ca unâ giudi- catâ faptâ di unù tribunalù tsi s-uidisea cu tribunalu a inchizitsiiljei di vârâ chiro, ti furnjia câ noi, trei inshi di la unâ sut- satâ armâneascâ, featsimù ântribari la Chivernisi di cumù putemù sh-noi Ar- mânjlji di România s-nâ amintâmu ndre- ptulù ta s-himù pricunuscuts ca etnnii. Dimândarea 1333 s-amintã moartâ Pritù scutearea ditù Raportu a câftari- ljei ca Armânjlji s-hibâ pricunuscuts ca

etnii ahoryea icâ ca natsionalitati mi- noritarâ, cumu s-aspunea tu Proiectulù

di raportu dit anlu 1994, Dimândarea

1333 s-amintã moartâ. Sh-câ fu ashi s- veadi ditù atsea câ nitsi dupâ 6 anji di la amintarea a ljei, cumù aspusimù ma nsusù, ea nu fu bâgatâ tu practichii iuva. Câbatea ti aestu lucru, dupâ cunushter- li sh-minduearea a noastâ, lu ari prota sh- prota Luis Maria de Puig ti furnjia câ lji- ascultã niscântsâ politicieanji ditu nis- cânti craturi balcanitsi, tsi au sinferù ca

Armânjlji s-nu-sh amintâ ndrepturli a lorù tsi lâ si cadù, cumù sh-ti furnjia câ lji-ascultã domnjilji Vasile Barba shi Iancu Perifan, cari domnji Armânji, luyursits di noi ca eroi a Amânamiljei, s- afirescu sh-tora di câftarea ca Armânjlji s-hibâ pricunuscuts ca etnii ahoryea ca,

cu ljirtari, draclu di fimnjeamâ.

Nâshlji, domnjilji Iancu Perifan shi

Vasile Barba, au marea câbati ti aestu lu- cru, ti furnjia câ sâ ncljinarâ a sinferu- rlorù a niscântorù natsionalishtsâ ro- mânji (Josif C. Drãgan), cumù shi a ni- scântorù parlamentari românji, ashi cumu furâ Adrian Pãunescu shi Adrian Severin sh-lù bâgarâ Luis Maria de Puig sâ scoatâ ditù Raportu câftarea di pricunushteari a tutulorù Armânjlorù ca etnii ahoryea. Nãdia a noastâ Nãdia a noastâ easti ca d-lù Luis Maria

de Puig, ca unù dealihea chibarù cata-

lanu tsi easti, sâ-sh tsânâ zborlu datù tu anlu 1998, cumù câ “mi ligai cu suflitlu di Armânj shi luyursescu câ lucurlu a meu anamisa di elji mizi ânchisi” shi s-lu ducâ ma largu lucrulu ca tuts Armânjlji s- hibâ pricunuscuts ca etnii ahoryea. Avemù ma largu nãdii sh-tu cunuscu- tslji domnji Vasile Barba shi Iancu Perifanu câ va s-treacâ pisti vecljili shi znjisearitsli a lorù videri mutrindalui Armânjlji di România shi va s-da semnu

di mari curbani ta s-agiutâ ca tuts Ar-

mânjlji s-hibâ pricunuscuts ca etnii ahryea.

Shi atumtsea, atsea dzuâ, cându a Armânjlorù di pisti tutu va lâ hibâ pri- cunuscutâ nu mash limba mea va lâ hibâ pricunuscutâ shi etnia a lorù ca hiindalui ahoryea di tuti alanti etnii, ca cumù suntu alâsats di Dumnidzã, va s-hibâ luyursitâ shi yiurtusitâ ca “Dzua Natsionalâ a Armânjlorù”. Cu tuti aesti cheaditsi cari u tsânù Ar- mânamea tu greaua catandisi alumta a noastâ di pãstrari sh-dutseari nâinti a limbâljei shi a etniiljei a noastâ armâ- neascâ, nu va s-aibâ acumtinari mea va s-ducâ nâinti sh-cu ma mari vârtushami. Dumnidzã s-u vluiseascâ Armânamea! Dimitri PICEAVA

6

Nr. 3 (29), 2002 - Alunarù, Agustu, Yizmâciunù.

BANABANA ARMÂNEASCÂARMÂNEASCÂ

 

ghi nitsi di vârâ Rezolutsii nitsi di vârâ

Tu noptsâli di nisomnu, cându mi- acatsâ sicletea sh-cându caftu isihia, ntribarea tsi-nji arâsunâ tu minti, ca tsiva chicuti arãts di ploai tsi cadù anar- ga, anarga shi tsi ts-angljeatsâ prosuplu shi adiljeatlu, easti: tsi s-fatsi cu Armâ- namea? A curi blâstemù âlù poartâ, câtse aestâ taxirati multu greauâ? Icâ poati Armânjlji ashi vorù s-bâneadzâ, chiruts di soea a lorù, fârâ taifâ sh-fârâ limbâ, fârâ tinjii, cu ficiurits sh-cu nipots xenji; icâ poati s-hibâ niputeari, unâ lângoari tsi furâ cu inati sh-cu anâpudzâlji nãmuzea a dzuâljei di mâni, unâ Dzuâ fârâ Armâniu shi Armânjlji. Tsi easti ma greu s-aravdzâ? - sâ shtii câ dupâ anj sh-anji Armânjlji va s-hibâ mash tu cãrtsâ icâ s-ducheshtsâ cumù aeshtsâ Armânji "aravdâ" tuchearea, shedù cu bratsâli pi cheptu sh-mutrescu cu alâsari mari la unù spectaculù tragic iu elji gioacâ unù rolù ahoryea, nai ma im- portantu, sh-aestu rolù tsi sh-lu aleapsirâ adutsi mash jali, plângu shi lãcrânji arãts; atseali lãcrânji tsi tsâ udâ sh-tsi tsâ talji prosuplu cându avdzâ di unù gioni tinir, livendu, pirifanù tsi chiru, lu- angljitsâ loclu sh-armasi di elù… tsiva…mash adutseri aminti… Mi-ntrebù: Blâstemù icâ taxirati? Nvirnari icâ niputeari? Shi-nji yinù tu minti stihurli ali Kira Iorgoveanu- Mantsu: "Cându pâpânjlji mina câr- vãnjlji tu Balcanji/Zboarâli tuti eara ca aslani/Vâzea tu Pindu Zborlu Armâne- scu/Adzâ ciuciuratù, ascumtu, furescu!" Ashi easti Armânamea adzâ! Cu zborù ciuciuratù, ascumtu, furescu - cu unù zborù tsi pari câ nu-i a nostu, tsi pâpân- jlji a noshtsâ nu-lù cunuscurâ. Elji avea nai ma chischinlu zborù: cându lu- aspunea adutsea mash tinjii; atselù zborù azbura di unâ mileti tsi bâna tu Balcanji sh-eara multu chischinâ shi pir- ifanâ, giuneascâ sh-alumtâtoari tsi nu s- alâsa câlcatâ icâ apitrusitâ. Apala a lorù eara achicâsearea, tinjia ti elji, ti farâ, ti limbâ sh-ti fumealjea lorù. Adzâ, aestu zborù easti furescu. Adzâ Armânjlji suntu chiruts tu negura a

toamnâljei. Adzâ nu mata shtimù s-

Di zborù cu

Recomandari. Armânjlji ditù Elada tsânù nai ma ghini adetsli fatsâ di tuts Armânjlji ditù Românii, Vâryârii shi Machidunii. Armânjlji ditù Elada nu vorù sâ s-meas- ticâ tu unâ chestiuni tsi nu easti ti noi.

prof. Ahile Lazaru

Mariana Caciandoni-Budesh:Cumù tricutù la andamusea ndreaptâ di Fundatsia Andrei Shaguna?

-

-

Ahile Lazaru: Easti unâ mari harauâ

-M.C-B.:Câtse? Cumù ashi?

 

ti

mini câ cunuscui Armânjlji dit tutù

- A.L . Cumù câtse? Noi nâ vremù aclo, nu nâ ambudghiseashti vârâ. Mutrea aoatsi:

- A.L. Cumù câtse? Noi nâ vremù aclo, nu nâ ambudghiseashti vârâ. Mutrea aoatsi: Armânlu ditù Elada easti nai ma bunlu Grecù iara Armânlù

Balcanlu ti-atsea câ tutâ bana a mea u ncljinai, lucrai ti chestiunea a noastâ

armâneascâ. Amù anyrâpsitâ pânâ tora ma multu di 500 di cãrtsâ ti-atsea câ inima mi doari ti Armânlu di Belgrad shi

di

atselu di Bucureshti sh-ashi potù s-

di România easti Român câ elù vini ca Românù tu cratlu românescu.

- M. C-B.: Ama paplu a meu nu s-min-

dzâcù unù zborù: câtù putemù, ma multu s-nâ aflãmù shi cafi unù sh-tsânâ mintea a

lui shi s-nu agârshimù câ himù frats.

 

- M.C-B: Tsi va s-pâtsâmù cu adetsli sh-limba?

- A.L.: Prindi s-li tsânemù. Adetsli a noasti sâ s-tsânâ…fârâ sâ-sh bagâ vârâ mâna ta s-li bagâ pi altâ cali. Shi aseara la spectaculù vidzui coruri tsi eara armâneshtsâ shi coruri tsi nu eara armâneshtsâ…Ti

atselji tsi potù s-tsânâ ashi cumù eara unù chiro, tutâ tinjia a noastâ.

coruri tsi nu eara armâneshtsâ…Ti atselji tsi potù s-tsânâ ashi cumù eara unù chiro, tutâ tinjia

-

duea vârâ oarâ câ va-lji dzâcâ vârâ câ easti român.

- A. L.: Paplu a tãu nu shtea. Lu-adusirâ aoa sh-lji-aspusirâ câ va s-bâneadzâ mult ma ghini dicâtù tu Gârtsii.

-M.C-B: Tsi sâ ftsemù cu aestâ politicâ tsi nu easti bunâ ti noi, Armânjlji?

- A. L.: Cari vâ spusi, cari dzâsi câ nu easti bunâ. Ashi u ducheshtsâ? Ntribats, nvitsats cari politichii easti bunâ shi cari politichii nu easti bunâ ti noi, Armânamea. Nu vâ loats dupâ atselji 2-

3 cari s-aflâ Paris icâ Freiburg. Lipseashti s-avets mintea a voastâ. Voi

M.C-B: Cumù s- adrãmù s-tsânemù tru banâ limba a noastâ?

Mãryãritari ditù “Stohos”

 

tu România nu putets s- aduchits cumù v-aflats. Cumù putets s-vâ min-

duits s-adrats unâ minori- tati tu România? Incredibil. (sic!)

s-hibâ

Armânjlji declarats minoritati tu România?

-

M.C-B:

Va

-

A. L.: Atsea limbâ u

Jurnalu “Stohos” di Atena,

azburâmù noi ama nu putemù s-bâgãmù vârâ nomù icâ s-adrãmù vârâ carti ti-atsea câ nu va u ghivâseascâ can, mash vârâ sutâ. Tini tsi bânedz tu Românii tsâni limba câtù pots, ama s-nu ts- alashi limba românâ…

- M.C-B: A njiclui ficiu- ricù armânù tsi creashti tora tsi urminii va-lji dãmù?

"

titlulù

sumù

s-tâ-ljemù

Va

cicioarli a atsilorù cari cul-

tivâ cutsovlaha”, scria aesti:

cu suflitù

Tuts alumtâtorlji

Stohos lipseashti

grecù alù

cari

atselji

s-lji-azdruminâ

au tu videari unâ natsionali- tati vlahâ ahoryea shi s-talji

ditù zârtsinji limba

a tutu-

cari zburãscu

lorù atsilorù

- A. L.: Canâoarâ nu va s-facâ lucrulù aestu.

- M.C-B: Sh-ma s-hibâ declarats?

Nu

armâna.

dats cali

pi

-

-A. L.: Ma s-hibâ, greanji tu telefon shi-aspuni-nji sh-mini va vâ dzâcù:

"Ghini adratù" ama io vâ dzâcù nica nâ oarâ "nu va s-adarâ" (!?!?).

M. C-B: Tora tu soni

-

geadei, la cafine, la loclu di

- sâ

lucru, ningâ noi, iutsido

-A. L.: Tini lipseashti s-

vlahika. Aspâr-

si zburascâ

ti

minduieshtsâ la aestu

dzets tutù tsi ari ligâturâ cu

aestâ limbâ cându dats di ea.

lucru. Easti mash proble- ma a ta. Pârintili tsi va ta sh-anveatsâ ficiuriclu armâneashti va lu-anvea- tsâ; nu-lù ncheadicâ vârâ; elù va-lji da aestâ doarâ, nu va lji-u da altsâ.

tutù

Fâtsets

tsi

sta

tu

nâ urari ti Armânjlji!

himù tinjisits; nâ chirumù tinjia a

puteari ta s-achicâseascâ ae-

a lorù

shtsâ xenji, cu limbili

A. L.: Cu mari harauâ:

s-aibâ sânâtati shi Dumnidzã s-lji-aibâ ghini.

-

pâpânjlorù. Adzâ, tsi shtimù s-adrãmù

nai ma ghini easti s-plândzemù Blâstemlu icâ Taxiratea lai tsi u aflã Armânamea. Plândzemù ca tsiva ficiu-

rits, fârâ puteari shi fârâ minti, ama duchescu câ vremù aestu plângu, aestu plângu tsi nu nâ tinjiseashti, tsi easti a oaminjlorù pseftsâ, cu suflitli mâryiti di lãschea a toamnâljei. Easti BLÂSTEMÙ, TAXIRATI icâ NIVREARI? Aproapea tuti andâmuserli

câ aoa

sufsiti,

Gârtsia

easti

ti

dicâtù

nu easti locù

shi

(sic!)

limba greaca"!

 

Alâgãmù sh-nâ ntri- bãmù tsi va s-adarâ guvernulù gârtsescu icâ atselù românescu ama ntribarea easti altâ: Tsi adrãmù noi?

M.CB:Cumù videts Dimândarea 1333?

Mariana Caciandoni- Budesh

P.s.: Interviulu ânji fu datù pi mari ayunjiseari dupâ multi pâlâcârii shi avândalui ningâ noi consulu ali Gârtsii.

-

A. L.: Vâ spushù câ tu Elada easti

vatra. Armânjlji ditù Elada nu au anan-

 

BANABANA ARMÂNEASCÂARMÂNEASCÂ

Nr. 3 (29), 2002

7

BLÂSTEMÙ I TAXIRATI? NVIRNARI I NIPUTEARI?

Unù punctu di videari mutrindalui catandisea a Armânjlorù tu anlu 2002

tsi s-featsirâ tu anlu 2002 ânji deadirâ apandisea câ easti Nivreari! Câtse aestâ nivreari? Ti atsea câ n-avemù zori i câ nu shtimù s-nâ strâximù unù cu alantu;

ti atsea câ nu achicâsimù câ chiremù

doarâli tsi nâ li-alâsarâ pâpânjlji a no- sh-tsâ shi câ adzâ himù ma oarfânji ca

aseara sh-mâni ma oarfânji ca adzâ. N- ari simasii ma s-nâ ariseascâ câ himù Armânji. N-aleapsimù noi! Ashi nâ alâsã Dumnidzã pisti locù. Vremù nu vremù lipseashti s-tinjisimù lucurlu a Domnului shi s-nu nâ ma ascundemù dupâ zboarâ fureshtsâ, ciuciurati cari cherù tu oarâ, Anlu 2002 easti unù anù tsi ânji si pâru ca unù chiro di toamnâ cu ploai

aratsi, cu lãschi multi, fârâ cânticù di birbiljiù cu vimtu mutatù tsi li arnea- shti tuti sh-nâ alasâ tsiva niaguditù Andamâsi multi ama fârâ toarâ, fârâ

ca boatsea a lorù s-agiungâ tu Armâniu

i Armânami. La adunãrli tsi li andregù sutsatili s-adunâ aproapea cafi oarâ id- yilji oaminji shi aspunù totna idyili

muabets fârâ s-alâxeascâ ici tsiva; mash zboarâ…pânâ s-apirâ diznou agârshimù tutù tsi-aspusimù sh-tsi tâximù… Ca s-nu nâ mâryimù di lãschea a toa- mnâljei lipseashti s-achicâsimù câ vini oara s-nâ organizãmù. Ma s-nu fâtsemù lucrulu aestu câtù ma ayonjea, sigura va s-chiremù. Cu unâ lilici nu s-fatsi primuvearâ, cu unâ andamusi musheatâ

iu virsãmù lãcrânji di harauâ sh-mirachi

nu amintãmù tsiva. Ca s-amintãmù lipseashti ca TETA shi LALI s-bânea- dzâ "ARMÂNEASHTI". Noi, atselji tsi dzâtsemù câ nâ alumtãmù ta s-ascâ- pãmù miletea armâneascâ di la chireari, mash dzâtsemù… Ahâtù… Duchescu cu dureari aestu lucru tu chirolu ditù soni. Âlù duchii nai ma ghini la Simpo- zionlu "Perenitatea Vlahilor" tu Bal- canji andreptu di Fundatsia "Andrei Shagu- na" tu bitisita a meslui Agustu, Constantsa. La aestu Simpozion vinirâ multsâ oaminji ânvitsats. Nai ma multsâ de elji

eara Românji. Elji azbura nai ma mu-

sheatù di "dialectul aromân" sh-di câtù

di "Românji suntu Armânjlji". Eara unù

simpozion ti Românjlji di pisti tutù iu Armânjlji-Românjlji ditù Gârtsii, Vâryârii, Machidunii, Românii tsânurâ cuvendzâ unâ ma musheatâ di alantâ. Unù haos, unâ niachicâseari, unâ pli- scutâ - aestâ fu ti Armânamea di iutsido

aestu Simpozion. S-mutã di pi stolù prof. Universitar dr…(multili titluri tsi canâ- oarâ nu potù s-li tasânù minti ) ditù România shi azburâ cu

pseftâ alâvdari tu boatsi di câtù di Românji suntu aeshtsâ Armânji: nai ma bunjlji Românji. Shi noi, Armânjlji din salâ bâteamù pãlnjili, ditù pulitichii icâ, poati, ditù fricâ. Pânâ tu soni unù Armânù cunuscutù tu Armânami ca alumtâtorù s-mutã sh- dzâsi câ vini oara s-bitisimù cu zboarâli psefti; s-nâ acâtsãmù salami di lucru; s- bitiseascâ alantsâ "tsi nâ vorù ghinea" s-n-aspunâ tsi himù; câ statlu grecù shi român pi timeljlu a Rezolutsiiljei 1333 lipseashti s-pricunoascâ Armânjlji shi s-lji-agiutâ. Zborlu alù Iancu Perifan âlù cârti multu profesorlu Ahile Lazaru, prezen- tu sh-nâslu la Simpozion deadunù cu consulu ali Gârstii di Constantsa. Putemù s-aspunemù câ Ahile Lazaru fu aumbra alushtui Simpozion, ama nu unâ aumbrâ di cari ai ananghi tu unâ dzuâ di veara tsi unâ aumbrâ tsi adutsi sh-ma multâ chisâ tu unâ dzuâ antuni- catâ shi aratsi…"Truplu ali Armânami easti Elada shi Thesalia…" furâ zboa- râli cu cari sh-ahurhi Ahile Lazaru cuvenda sh-ma largu dzâsi, cându cu boatsi mutatâ shi fuviroasâ cându cu boatsi caldâ shi ashtirnutâ ca unù deali-

thea "politicieanù" tsi manipuleadzâ conshtiintsa a oaminjilorù, tsi va sâ-lji cândâseascâ atselji tsi lu-ascultâ, câ tsi spuni nâslu easti dealithea, câ elù mutreashti mash ghinili a Armânami- ljei: "Tutâ bana a mea lucrai ti Armâ- nami" dzâsi Ahile Lazaru, ama pitù lucurlu a lui bâgã cheadits a Armâna- miljei. Aspunea pitù cãrtsâli a lui câ Armânjlji suntu Grets, câ limba armâneascâ easti pseftâ sh-câ nu va s- amintãmù tsiva cu aestâ limbâ". Lipseashtsi s-pricunushtemù câ tinji- sitlu profesor Ahile Lazaru easti unù bunù politicieanù tsi s-ufilisi tutâ bana

di putearea tsi lji-u deadi titlulù di pro-

fesor shi cratlu gârtsescu.

Ama lipseashti s-anvitsãmù unù lucru

di la nâslu: s-nâ alumtãmù sh-noi ti tsâ-

nearea tru banâ a farâljei armâneascâ cu idyea cândâseari cu cari nâslu s-alumtâ

ti chirearea a ljei; s-nâ tsânemù idyea

cali tutâ bana fârâ s-nâ alâsãmù arâshi

di oaminji tsi s-ufilisescu di titlurli uni-

versitari sh-tsi suntu vinduts. Cu tuti câ Ahile Lazaru easti unâ paradiymâ negativâ, lipseashti s-lomù urnechi di la nâslu shi atumtsea cându spunemù câ cilâstâsimù ti Armânami,

dealihea s-cilâstâ- simù, s-nâ mutrimù sinferlu idyea cumù sh-lu mutreashti Ahile Lazaru, s- avemù boatsea fu- viroasâ tsi s-cadâ ca unù gâgoshù tu mintea a atsilorù tsi nâ ascultâ. Tutù la atsea andamusi dupâ Ahile Lazaru azburâ consulu ali Gârtsii ditù câsâbãlu Constantsa cari spusi câ tu Gârtsii nu suntu Armânji, câ tu Gârtsii bâneadzâ mash Grets. Iara politichii ama unâ politicâ tsi nâ agudeashti noi, Armânjlji. Nu putemù sâ-lji giudicãmù. Elji eara reprezen- tantsâlji a cratlui gârtsescu shi apârâ cu puteari shi cândâseari sinferlu a lorù. Ama putemù sâ-lji giudicãmù reprezen- tantsâlji a statlui român. Cu tuti câ pânâ

atumtsea azburâ di Românjlji ditù Ma- chidunii, Vâryârii, Arbinishii, di câtù di multu vorù s-lji agiutâ, elji nu adusirâ aminti sh-nu aspusirâ unù zborù di Armânjlji ditù Gârtsii. Ma multu s-fea- tsirâ câ nu avdzârâ zborlu a consului(!?! Aestu s-hibâ agiutorlu tsi-lù da statlu român a Armânjlorù ditù Gârtsii? Shi alanti andamusi (fârâ atseali andreapti di Armânjlji di Bucureshti) furâ aproapea idyea cu Simpozionlu "Perenitatea Vlahilor tu Balcanji". Unù lucru putemù s-lu duchimù shi s-

lu achicâsimù diznou: câ vini oara s-nâ

organizãmù idyea cumù suntu organi- zati alanti milets ditù România); - s-nâ mutrimù dealihea sinferlu safi armânes- cu; s-dishtiptãmù conshtiintsa natsion- alâ la Armânjlji; s-lâ spunemù a Ar- mânjlorù câ avem unâ culturâ shi unâ istorii dealihea; câ lipseashti s-yivâ- simù literatura armâneascâ shi s-nâ ti- njisimù personalitãtsli; shi nai ma importantu easti s-nu chiremù limba armâneascâ. Ama lipseashti ca aesti lucri s-li cunoascâ nu mash ndoi Armânji mea shi Armânjlji di mesi: teta

shi lali, atselji tsi suntu nai ma multsâlji

di Armânjlji.

Ma s-eara nâpoi cu unâ sutâ di anji va

vâ urminipseamù s-bâgãmù tuts mâna

pi apalâ shi s-alumtãmù ti populu armâ-

nescu. Ama himù tu anlu 2002 shi apala a noastâ lipseashti s-hibâ unitatea, tin- jia, curajlu, apufâsirea, verticalitatea, zborlu limpidù, livindeatsa shi

chischineatsa. Ma sâ shtimù s-alumtãmù cu aesti lucri atumtsea va s-amintãmù multu ama ma s-nu shtimù atumtsea va s-hibâ Nivreari shi va s-chiremù sigura.

va s-amintãmù multu ama ma s-nu shtimù atumtsea va s-hibâ Nivreari shi va s-chiremù sigura. Mariana

Mariana Caciandoni-Budesh

8

Nr. 3 (29), 2002 - Alunarù, Agustu, Yizmâciunù.

BANABANA ARMÂNEASCÂARMÂNEASCÂ

pi litoralù). Ditù 1972 vini Bucureshti iu Naum Lifteri Amintatù tu 6-li di Brumarù 1937,
pi
litoralù). Ditù 1972 vini Bucureshti iu
Naum Lifteri
Amintatù tu 6-li di
Brumarù 1937, tu hoara
Camilaru (judetslu Cali-
acra). Bitisi Academia
di studii Economitsi
(1963-1968). Easti pre-
zidentu la NAUM CONSALT SOFT-
featsi unâ shcoalâ post-universitarâ di
informaticâ. Tu idyiulù chiro lucrã la
Centrala di constructsii. Borgea a lui
eara ta s-adarâ informatizarea a alu-
shtui trustu. Lucrã unù anù shi giumitati
WARE (aestâ firmâ adarâ informatizari
ti
firmili ditù constructsii; tu chirolu ditù
soni, adarâ aestu lucru sh-ti firmi ditù
Iraq. Tu Yismaciunù 1990 avu anacra
(curajù) ta s-fugâ di la statù. Ashi shi-
adrã firma a lui di informatizari: CON-
SALT. Numa fu alâxitâ ma amânatù tu
NAUM CONSALT SOFTWARE. Cifra
di
afaceri: 800.000 $ tu anù.
industrii, comerts sh-ashi ma largu).
Vârâ 60 di oaminj lucreadzâ la sediulu
ditù Bucureshti (sucahea Esharfei nr.
87-91). Firma ari 14 di reprezentantsi tu
tutâ România.
Tu unâ isapi faptâ ti anlu 1999-2000,
firma alù Naum Lifteri easti luyursitâ a
7-a tu dumenea a ljei di lucru shi a 592-
Cari easti exiyisea ti unâ ahtari mutari
sociala? Exiyisea alù Naum easti atsea
câ featsi totna lucru chischinù, avu
a
(adyeafurù di dumenea di lucru). Aestâ
isapi easti faptâ ti I.M.M.-uri (tsi va s-
dzâcâ ântreprinderi njits sh-di mesi).
Naum Lifteri easti vitseprezidentu la
Sutsata Culturalâ Macedo-Românâ shi
unlu di nai ma mãrlji everghets ditù
România.
curagilu sâ spunâ totna tsi mindueashti
sh-fu totna exigentu (cu elu sh-cu atselj
tsi lucra sumu cumanda a lui). Tu idyi-
ulù chiro easti zborlu sh-di instictu, di
ducheari. Dupâ tsi tu 1969 nu vru ta s-
adarâ unù bilantsu pseftu, fudzi ditù
thesi, ama duchindalui piriclju, s-featsi
membru PCR. Ducherea di dealihea
emburù âlù featsi s-ducheascâ tu 1990
yinitorlu easti lucurlu privatù. Ninga
Nu easti lishorù lucru s-anyrâpseshtsâ
ti unù omù tsi ti-ari agiutatâ.
Domnulù Naum fu unlu ditù atselj tsi
mi
agiutã ta s-tipusescu cartea ali Irina
Nicolau "Aromânii. Credinte si obi-
ceiuri" cumù shi "Cartea di vreari trã
Matilda". Easti piricljulù ca tinjia s-mi
ancheadicâ s-anyâpsescu obiectivu
Avea 3000 di oi, 500 di mulãri shi calj.
Avea Cavala casâ cu patomatù tu cari
shidea. Ma amânatù, cându ficiorlu
Lifteri lu ascultã pap' Hrista cumù zbura
ti chirolu di zâmani, âlj si pârea câ suntu
mash alâvdãri sh-pirifãnji. Mash cându
vidzu tu unâ carti alù Simion Mehe-
dintsi (ditu 1908?), cadurlu cu casili cu
patomati di Cavala (pritu 1977), mash
atumtsea duchi câ pap-su nu-lù arâdea.
Fratslji a afen-sui trapsirâ multi dupâ tsi
vinirâ Pondzâlji shi Mâgirlji tu Gârtsii.
Furâ ligats di cicioari shi bâtuts. Ti
aestu lucru, dupâ 1925, vindurâ pi tsiva
tutiputa sh-fudzirâ România. Mama alù
Naum Lifteri u ncljma Sultana
Gushitsa. Tu 1940, fudzirâ ditù Cadri-
laterù sh-vinirâ Sinoe (6 meshi) sh-
diapoa Bashchioi. Ficiorlu Lifteri avea
mash 7 anji, ama âlù thimiseashti paplu
cu shuba pi elu sh-cu cârlibana tu mânâ.
Shidea, mutrea câtâ muntsa (muntsâlj
Mãcin sh muntili di Babadag nu suntu
ma analtsâ di 500 di meatri) shi uhta.
- Câ tse uhtedz, lai papù?
- Uhtedzù câ tutâ bana bânaiù tu
munti. Paplu Hrista muri cu dorlu a
muntilui tu suflitu. Ditù soia a lui, dom-
nulù Naum easti multu pirifanù di strâ-
paplu a lui, Naum alù Brandi. Ari unù
cadurù cu elù. Omù analtu, livendu (cu
aruvelea tu mânâ), ânviscutù tu stranji
armâneshtsâ.
Tu anlu 1963, domnulù Naum s-ansurã
cu Fârshiroata Ana Batsu (pârintsâlj a
ljei eara Plisots). Avurâ doauâ feati:
(aesta hiindalui borgea tsi u ari unù jur-
nalistu independentu). Amù umutea câ
va
s-tsânù ghini ziga anamisa di tinjii
shi
borgea ti averù.
Prota entipusi tsi nj-u featsi domnulù
Naum nu fu ici bunâ. Earamù la sim-
pozionlu Perenitatea vlahilor din
aestu instinctu di emburù, mini bagu sh
thimisearea a atsilui chiro cându strâ-
aushlj a lui furâ oaminj avuts.
Lumea armâneascâ.
Ligâtura cu sutsatili armâneshtsâ s-
featsi amânatù: 1998. Naum Lifteri pri-
cunoashti câ zânatea niheamâ ti alâx-
eashti. Ocljulù a lui di finantsistu âlù
fatsi di multi ori sâ s-antreabâ di câts
pâradz easti ananghi ta s-adari unù
lucru. Ashi âlj featsi pripunerea alù
Papari ta s-andrupascâ cu pâradz sim-
pozionlu Perenitatea Vlahilor din
Balcani shi festivalul Dimandarea
Pârinteasca. Ditù 1999 âlu cânâscu
Hristu Cândroveanu shi ahurhi s-andru-
pascâ Societatea Culturalâ Macedo-
Balcani, Custantsa, Avgustu 1999.
George Vrana ghivâsea unù eseu ti
poezia ali Kira Iorgoveanu-Masntsu.
Domnulù Naum lu dânâsi George sh-lu
antriba: gione, tini vrei s-ghivâseshtsâ
tuti frândzâlj atsealj? Aestâ entipusi
criscu cu chirolu. Nu mi arisea ici câ
domnulù Naum s-dutsea s-tsânâ unâ
cuvendâ la itsi andamusi armâneascâ.
Ânj si pârea câ omlu aestu va s-easâ
câtu cama multu tu migdani. Irina
Nicolau, tsi videa mash bunlu tu oam-
Românã (la cari easti vitse-prezidentu).
Naum luyurseashti câ aestâ sutsatâ va
andrupari ti atsea câ easti multu veaclj
(di la 1880). Domnulù Naum nu para va
ta
s-azburascâ di agiutorlu datù ti du-
inj,
mi featsi s-duchescu câ alâthusescu.
Nâsâ ânj dzâsi: Alexandru, bagâ-lu
aestu omù s-tsâ pirmithuseascâ ti pap-
njeaua armâneascâ. Mini aducù aminti
aoa pâradzlj dats ti cãrtsâ sh revisti
armâneshtsâ, ti piesi di teatru, stranji
armâneshtsâ icâ piesi di teatru.
Nai ma multsâ oaminj luyursescu câ
"lefteru" va s-dzâcâ fârâ pâradz. Nu-i
ashi. Lefteru va s-dzâcâ liberu. Aoa s-
veadi noima nai ma ahândoasa a zborlui
lefteru: easti zborlu ti elefteria tsi u
amintsâ anda ti aruchi di pâradz (pâra-
dzlji ca simbolù ti lumea materialâ). Nu
su,
cumù fâtsea siryeani câtâ muntsâlji
di
Babadag! Va s-aflji unâ yishteari aclo.
Arâdâtsinjili shi fumealjea
Afen-su, Iancu, s-amintã Cavala tu an-
lu
1912. Pap-su Hrista s-featsi Sârunâ.
Tana-Cristina shi Corina. Muljearea alù
Naum muri tu 1977 di carchinù la sinù.
Tutù agiutorlu tsi Naum Lifteri âlù da ti
Armânj, âlù fatsi pritù fundatsia "Sâmta
Ana". Ânji fu andirsi s-lu antrebù, ama
hiu sigura câ tuti aestea suntu fapti ti
timisearea a nicuchirâljei a lui: Ana
Batsu (deaoa, vahi, sh-numa di Sâmta
Ana datâ a fundatsiiljei). Adzâ, d-lù
Naum easti nsuratù cu unâ Mucanâ.
Zânatea
“Di 40 di anj hiu tu unâ thesi di
cumânduseari”.
Featsi shcoala Bashchioi shi Casim-
cea. Liceulu âlù featsi Custantsa
(Shcoala medie tehnicâ-financiarâ).
Dupâ tsi bitisi aestâ shcoalâ tu 1955, fu
contabilu Casimcea. Ditu 1960, lucrã ca
inspectoru di creditù shi venituri la
Banca Natsionalâ (prota Babadag sh-
deapoa Custantsa). Featsi ASE-ulu la
fârâ frecventsâ. Tu 1967-1969 fu con-
tabilu shefu la Integrata di Lana,
Custantsa. Fu ananghisitu s-easa ditù
aesta thesi câtse âlji si câfta s-adarâ unù
bilantsu pseftu. Ditu 1970 lucrã tu
Constructsii (tu 1970-1972 fu directorù
iconomicù di centralâ la adãrãmintili di
easti unâ tihiseari câ Naum u poartâ
numa Lifteri, nai ma uidisitâ numâ ti unù
everghetù armanù.
Cum veadi yinitorlu tu dunjeaua
armaneasca.
1) Armanjlji ditu Romania lipseashti s-
Bana sh-u amintã cu oili sh-cârvanea.

BANABANA ARMÂNEASCÂARMÂNEASCÂ

Nr. 3 (29), 2002

9

BANA BANA ARMÂNEASCÂ ARMÂNEASCÂ Nr. 3 (29), 2002 9 agiunga s-hiba organizats mash tu una sutsata.

agiunga s-hiba organizats mash tu una sutsata. 2) Mash cultura poati s- ashtearga dhyeafurãili anamisa di Armânj. Ti

24-li di Andreu va s-axeascâ 100 di anji, shi noi âlji urãmù s-bâneadzâ nica multsâ anji ta s-poatâ s-nâ pirmituseascâ di bana a Armânjlorù di unù chiro. Dupâ tsi s-bitisi muabetea cu papù Hrista, parea Pilisterlu deadi unù spectacol cu cântitsi shi giocuri ditù avutlu repertoar a-lorù, cari li avea ndreaptâ ti aestâ dzuâ. Regizorul Toma Enache spusi unâ multu mushatâ pârâvulii cu Ghiftul shi ayinjea anyrâ- psitâ di Batsaria. Andrea Bishinicu recitã unâ poezii di ali Matilda Caragiu- Mariotseanu. Dupâ aesti prezentatoarea spusi câ ari unâ surprizâ di aestâ searâ, shi u cljimã pi scena pareia "Parahodot". Tu aestâ parei intrâ tiniri studentsâ ditù Machidunii cari facù facultati tu Românii, shi elji s-prezentarâ cu cântitsi armâneshtsâ ditù Machidunii, a tu soni cântarâ shi unù multu mushatù cânticù pi limba macedo-slavâ. Dupâ elji pi scena s-alinarâ fratslji Neli shi Yioryi Bracia cari cântarâ ndauâ cântitsi fâr- shiruteshtsâ, a dupa elji cantarâ Mariana shi hilji-sa Elena Gheorghe, a dupâ eali cântã unù tinirù ficiuricù, Pishtereanu Yioryi, cari ari 10 ani, spusi un multu musheatù canticù, cu tsi amintã aplauzi mari di la atselji prezentsâ tu salâ. Oaspitli ditù Americhii, Gica Godi, spusi poema "Sarpa mileti" shi cântã trei cântitsi ditù C.D-lu cu cântitsi armâ- neshtsâ cari lu scoasi tora ayonjea. Tu soni cântarâ shi treili solisti di la

pareia "Pilisterlu": Flori Costea, Aurelia Caranicu shi Yeanula Gheorghe cari deadunù cu orchestra "Steaua di vreari" adrarâ ca aestâ andamusi s-hibâ nica ma mushatâ. Dipù tu soni cântã shi Gica Coada, cari fatsi parti dit parea "Steaua

di vreari"shi cari cu a-lui boatsi cândâsi

unù grup di tiniri armânji s-acatsâ shi un

corù tu sala a tu soni s-alinarâ shi pi scenâ, a tuts alantsa prezentsâ tu salâ nu li jilea palmili shi li bâturâ multi minuti,

tsi da nica unù semnu câ aestâ andamusi

fu multu ghini organizatâ. Putemù s- aspunemù câ aestâ andamusi fu una tu cari nai ma multu locù avu gioclu shi cânticlu armânescu. Dupâ bitisirea a

spectacolului tuts oaspitslji eara câlisits

la pitili cari li avea ndreaptâ organiza-

torlji. Aestâ mushatâ searâ dipisi cu un balù tu discoteca Caliso tu cari s-avea adunatâ vârâ 500 di tiniri armânji cari featsirâ unâ giumbushi cu agiutorlu a pareiljei "Steaua di vreari" shi Gica Coada.

a pareiljei "Steaua di vreari" shi Gica Coada. S asho Yeranda atsea Naum pistipseashti ca actsiunea

Sasho Yeranda

"Steaua di vreari" shi Gica Coada. S asho Yeranda atsea Naum pistipseashti ca actsiunea tu dunjeaua

atsea Naum pistipseashti ca actsiunea tu dunjeaua armâneasca lipseashti s- hibâ mash culturalâ, nu politicâ. 3) Tinirlji di la 20 la 40 di anj potu s- hibâ atselj tsi s-adarâ unirea. 4) Lipsea- shti s-hibâ adratù unù comitetù di Armanji avuts tsi s-da pâradz ti actsiunji culturali armâneshtsâ importanti. Ti aesta easti ananghi sh-di unù comitetù di Armânj anvitsats sh-cu anami cari s-apu- fuseascâ tsi carti axizeashti s-hibâ tipusi- ta (icâ tsi actsiuni culturalâ va andrupari). Aesta ti furnjia câ unù omù avutù ari ananghi s-aibâ pisti câ da pâradz ti unù lucru di simasii. 5) Va adrari un ù Centru Culturalù Armanescu Bucureshti. 6) Va tsâneari ligâtura cu horli, aclo iu bâneadzâ Armânlu di aradha. Aclo vorù pitritseari revistili sh-cãrtsâlj armânesh- tsâ, casetili cu muzicâ armâneascâ. 7) Luyurseashti câ Armânamea ari ananghi di unâ cumânduseari colectivâ (câtse Armânjlji au câsurea aesta: cathi unù va s-hibâ gioni. Easti greu lucru Armânjlji s-agiungâ sinfunji. Easti ananghi di multi andâmuseri, di multi muabets ta s-hibâ agiumtu aestu scupo. Ti aesta easti ananghi s-ljei tsi easti ma bunù tu alantu, s-mutreshtsâ s-nu-lù cârteshtsâ tsi lishorù easti s-aruts zboarâ! Zborlu talji ma multu ca câtsutlu. 9) Naum Lifteri pistipseashti câ himù ligats di daco-românj. Ti aestu lucru, elù luyurseashti câ problema armâneascâ nu poati s-hibâ rezolvatâ farâ agiutorù di la cratlu românù. Cumù âlù vedù mini domnulù Naum? Easti unâ tãbãbii di oaminj tsi luyur- seashti câ itsi lucru poati s-hibâ andreptu cu pâradz. Niscântiori, d.lù Naum easti ditù aestâ tãbãbii. Easti cinicâ icâ realistâ dzâca a lui câ fatsa tu lumi a omlui u da pâradzlji? Multsâ oaminj tsi da pâradz, vorù s-lâ hibâ datù tsiva nâpoi ti aeshtsâ pâradz. Easti Naum Lifteri tu aesta tãbãbii? Nu shtiu. Multsâ emburi armânj tsi bâneadzâ tu Balcan, ta s-nu sh-aspargâ emburlâchea a lorù, au tu problema armâneascâ unâ mutritâ tsi s-uidiseashti cu atsea oficialâ ditù vâsilia iu bâneadzâ. Easti Naum tu aesta tãbãbii? Nu shtiu. Omlu Naum easti ti mini unâ apurie (paradox). N-amù andâmusitâ multsâ oaminj cari agiutarâ ahâtu Armânamea. Hiu ama ciudisitu di câti prosupuri ari aestu omù. Canda nu shtii tsiva sigura ti elu. Ama tsiva tutù shtiu: câ easti unù Armânù durutù, câ u va multu cultura armâneascâ sh-câ, cu tuti câ nu shtiu sigura cari easti, tsânu la elù. Alexandru Gica, 16-li di Brumaru, 2002.

“FUGU ARMÂNJLJI TU ARNIU”

Bana a picurarlorù armânji s-dutsea

namisa di munti shi di câmpu. Veara, ditù meslu Apriirù pânâ tu Sumedru elji inshea

tu munti iara iarna, ditù Sumedru pânâ tu

dzâlili di primuvearâ dipunea cu oili tu arniu. Aproapea di Ayiù Dimitri elji anchisea di dipunea ditù muntsâ cu oili. Cafi unâ fâlcari loa calea câtâ iu avea

câshleaua i câtâ iu avea aflatâ atselù locù bunù ti arniu. Armânjlji ditù Pindu dipunea tu Thesalii iu iarna eara multu imirâ. Ashi Armânjlji di Perivoli, Avdela, Samarina dipunea tu Thesalii iu avea multi hori armâneshtsâ. Armânjlji di Gramos dipunea Hrupishti, Casturiyeaua

shi pânâ Yeanitsa i Vudena. Picurarlji ditù

muntsâlji Rodopi shi Balcanù dipunea tu arniu câtâ Ghiumulugina, Drama, Seres.

Picurarlji ditù Arbinushii, Fârshirotslji di Moscopole, Gabrova, Shipsca tritsea tu arniu tu câmpulù di Muzachea, pânâ aproapea di portulù Valona i altsâ dipunea tu Thesalii. Minarea aesta eara multu mari shi teasâ ashi cumù lâ si uidisea ma ghini a Armânjlorù ta s-easâ ghini cu tutipâta ditù iarnâ. Câlindarea ama ti banâ a picu- rarlorù armânji eara namisa di atseali dauâ mãri sãrbãtori crishtini ditù anù: Ayiu Yioryi shi Ayiu Dimitri. Sutsata Culturalâ Armânâ di Bucureshti aestu ritualù va s-lu aducâ aminti ti anyearea a ritmului co- smicù di banâ a Armânjlorù di vârâ chiro. Dãmù ma nghiosù pãrãstisirea faptâ di Sashu Yerândã a spectacolului organizatù

di Sutsata Culturaâ Armânâ cu apuhia a

sãrbãtoariljei alù Ayiu Dimitri.

Vinjiri tu 25-li di Sumedurù 2002, Bucureshti tu sala Rapsodia românã, cu

ahurhita di la sâhatea 18,00, Societatea

de Culturâ Armânâ tsânu manifestatsia ti

Ayi-Dimitri cu numa "Fugù Armânjlji tu arniu". Tu salâ s-avea adunatâ vârâ 300- 400 di Armânji di Bucureshti, cumù shi reprezentantsâ ali Giunamea armâ-neas- ca di Costantsa shi studentsâ ditù Machedonii, Vâryârii shi Albanii. Spectacolu, cari fu prezentatù di Aurica Piha, ahurhi cu unâ exiyiseari

(explicari) alù papù Hrista Dauti ti atsea cumù tu un chiro Armânjlji tu aestâ dzuâ

di

tu

arniu. Impresionanti furâ explicatsiili

Ayiu-Dimitri s-andridzea shi dipunea

a lui cari nâ si pârea câ atumtsea anda nâ pirmitusea canda bâna momentili cându eara tinirù, tsi va s-dzâcâ ca shi-adusi aminti di anjlji di tinereatsa a-lui cari li pitritsea pitù câmpurli shi muntsâlj ditù Machidunii. Papù Hrista spusi shi câ pi

10

ARMÂNLU SH-Chinezlu

Pârâvulii publicati pi Internet

Prota parti BARON SH-CHINEZLU Pareia electronicâ "Machiduneasca groups", cari axeashti tora unù anù sh- tsiva di banâ, s-amintã ditù unâ tihiseari. Ea s-amintã ti furnjia câ ni- scântsâlji Armânji cari anyrâpsea pi “machidunamea groups s-cârtirâ ditù niscântii itii cari nu li adutsemù tora aminti shi s-trapsirâ ditù aestâ parei. Ti aestâ furnjii noi atumtsea nâ min- duimù s-lji-agitãmù aeshtsâ talentats shi ahoryea oaminji shi s-adrãmù unâ altâ parei electronicâ armâneascâ iu s-poatâ s-anyrâpseascâ elji tuti atseali tsi li min- duiescu. Ashi s-amintã pareia electron- icâ "machiduneasca groups". Ghini ma, nu u acâtsmù ghini s-u bâgãm "mproastâ" noaua parei electron- icâ câ tinjisitlu, tinirlu sh-talentatlu jur- nalistu Baron Fârticlu, unâ sh-unâ, ahurhi s-lâ da cu vearga pisti mânji a niscântorù scriitori tsi ahurhirâ s- anyrâpseascâ aoatsi. Prota oarâ aurhi cu Poeta Doamnâ di u urminipsea, di cara u avea niheamâ câ- tiyursitâ, s-anyrâpseascâ sh-pi “machi- dunamea” nu mash pi “machiduneasca groups”! Multu bunlu a meu oaspi Baron Fârticlu, niheamù virusatù, nu-lù agârsheashti ta s-lu câtiyurseascâ nitsi poetlu Vanghiu Vanghilushu ti furnjia câ nyrâpseashti mash la "machiduneas- ca" sh-lu urminipseashti ashitsi: "ti plâcârsescu s-u pitrets hâbarea pi machidunamea, câ mizi ashteptu sa- nvets…"!?! Tsi va dzâcâ…"Trets pi- Machidunamea…! Aestâ tihiseari cu Baronlu nji-adutsi aminti di chirolu a comunismolui. Tu atselù chiro, aoa România, aveamù la telivizii mash doauâ programi: Progra- mlu 1 sh-programlu 2. Cafi unù di eali tsânea câti doauâ sâhãts tu dzuâ. Ta s-nu s-nâ sâ parâ câ mash la noi easti ashi di arãu, scoasirâ sh-unâ pârâvulii cu Chinezlji. S-aspunea, tu atsea pârâvulii, câ sh-Chinezlji, tutù ashi ca Românjlji, au mash doauâ programi di televizii. Dyeafuraua ama namisa di Chinezi shi Românji eara atsea câ pi programlu 2 a televiziiljei ditù China s-afla unù Chinezù cu vearga tu mânâ cari u ascu- tura niacumtinatù shi aspunea inãtusitù:

"Trets pi programlu unu…! Trets pi pro- gramlu unu…! Aesta easti ca unâ lân- goari, s-aspunea atumtsea, cari easti datâ di unù virus shi easti, tsi va dzâcâ, contagioasâ. Demec, s-ljea! Vahi Baron Fârticlu fu sh-elù, mâratlu,

contaminatù cu atselù pondu di virusù avinatù ditù China shi agiumtu tâshi

aoatsi, tu locurli balcanitsi, sh-ti atsea, tora, dupâ cumù-lù vi-dzutù, "shadi pi caplu ali "Machiduneasca" cu unâ câr- libanâ tu mânâ tsi u-ascuturâ niacumti- natù, ca cumù Chinezlu vearga, shi tu locù di "Trets pi programlu unu!" aspuni sertu sh-nicurmatù:"Trets pi machidunamea! Trets pi machiduna- mea! Cu tinjii sh-vreari armâneascâ, !?!…Trets pi machiduneasca…! Trets pi machiduneasca…! Deftura parti NUMA FILCÂ SH-CHINEZLU Ânji pari ghini, tinjisitslji-a melji Virusats, câ lu anyeatù niheamâ lucrulu pi Internet. Ca di baia chiro bâgamù oarâ câ voi, multu tinjisitslji sh-duru- tslji Armânji di pisti tutù cu mari vreari trâ Armânami sh-limba armâneascâ nu mata aveats chefi s-anyrâpsits pi Internet, adyeafur pi cari parei, shi s-nâ spunets sh-a noauâ tsi mata easti nãu cu bana a Armânamiljei ditù vâsâlia a voastâ. Di multi ori mi mindueamù la calea tsi lipseashti s-u acâtsãmù ca voi, atselji cu ahtari mirachi sh-sivdai ti limba a noastâ scumpâ, s-anyrâpsits câtù ma multu pi Internet sh-nu mash sh-nu para u aflamù. Nu pistipseamù vârâ oarâ câ unâ pârâvulii cu vârâ Bufâ icâ cu vârâ Chinez va vâ dishteaptâ dinâoarâ, ashi, ca ditù sirinù shi s-acât- sats s-anyrâpsits cu ahtari silâ. Easti unù lucru bunù shi vâ pârâcâlsescu s-u tsânets sh-ma largu tutù ashi: cu giuneatsâ sh-cu vârtushami. Calea mbarù! *** Tora voiù s-vâ exiyisescu câti tsiva di tsi fu cu pustulù atselù di Chinezù tsi vâ virusã voi tuts ashi di vârtosù sh-di vâ featsi s-vâ aprindets ashi di multu sh-tsi ligâturâ ari elu cu Baronlu. Ditù ahurhitâ voi s-vâ spunù câ conta- gioslu Chinezù di virusù câvgâgescu sh- pizuiaricù ari ligâturâ cu Baron Fârticlu tutù ashi di multu câtù u ari sh-cu tin- jisitili Sultana Bazargicu-Manda shi Chiraua Pia. Pârâvulia cu Chinezlu vru ta s-hibâ mash unâ turlii di pârâvulii la pârâvulii. Ca doauâ paraleli, va dzâcâ, sh-cari paraleli, dupâ cumù sâ shtii, nu s-andâmusescu vârâ oarâ. Pârâvuliili a meali ama, ca ditù tihiseari, ditù itia câ eara virusati cu virus chinizescu pizu- iaricù-câvgâgescu, s-andâmusirâ tamam la noi, pi Internet shi inshi, ca cum dzât- sea ljirtata baba a mea, “ca la Yeandoni”! Iavea ti tsi lipseashti s-vâ spunù shi sâ shtits sh-voi tuts câ tuti atseali mushutets cu Chinezlu di la Pisu, matsa a mea, ânji si pari câ vâ si tragù shi-nji si tragù. Ti ahurheari ama, sigura,

mushutetsli tuti ahurhirâ, iara-nji si pari,

di la unù tinjisitù domnu, Numa Filcâ,

pri numâ, di cari, vahi, avdzâtu câti tsiva pânâ tora sh-di cari, mini tora, va s-ma spunu nica ndoauâ zboarâ.

Va vâ spunu câ dumniljea a lui easti unù Armânù tinjisitù, pirifanù sh-ca baea di avutù, dupâ spusili alù nâs, iara noi mindueamùu atumtsea - la andamu- sea armâneascâ la cari aveamu loatâ parti ti prota oarâ deadunù - , va s-hibâ unlu di atselji cari va u agiutâ niheamâ sh-cultura armâneascâ. Nu bitisi ghini thâmâsita-lji frazâ câ nâ plâscâni unâ cu “dialectul aromân” di ahurhirâ s-nâ ashuirâ urecljili sh-dinâoarâ nâ si arâ- spândirâ tuti yisili. Sh-pânâ tora nâs featsi ashi cumu aspusi atumtsea: u agiutâ cultura armâneascâ ama mash pritu prizma a jibâgoslui shi-nfârmâ- coslui “dialect aromân”!?! La itsi andamusi cu nâs, ca s-lu mâtre- shtsâ tu prosupu, va s-vedz cumu lji- arâdi tutâ fatsa atumtsea anda avdi câ s-

dzâtsi tsiva di nfârmâcoasâ sintgmâ di canda dzâts câ ascultâ tsiva muzicâ di Hrista Lupci. Ama atumtsea anda s- dzâtsi tsiva di etnia a Armânjlor shi ndrepturli a lorù fatsa-lji si fatsi prota oarâ aroshi sh-deapoaia s-alâxeashti tu unâ hromâ ma ncljisâ shi atumtsea, lji- nvitsãmu tora huia, dinâoarâ sâ scoalâ sh-fudzi ayonjea di la atsea andamusi. Maca la Curtea a vâsiljelui soari a Frântsilorù, Ludovis XIV-lu, nu s-adu- tsea aminti canâoarâ zborlu “moarti”, la andamusea a noastâ cu tinjisitlu Numâ Filcâ, nu easti izini ta sâ si spunâ canâ- oarâ sintagmili: “limba armâneascâ shi Armânjli di România suntu unâ etnii sh- unâ minoritati.”! Sh-ti nipstipseari, nis- cântsâ tsi nâ sta deanvârliga aproachi ashi tsiva!?! Ca la Yeandoni! S-nâ turnâmù tora la pârâvulia cu Chinezlu, câ di la nâs ânji si pari, cumu dzâtsemù ma nsusù, ahurhi. Iavea cumù: Ca ditù ahurhita a anlui nâs nji- aspusi câ va mi agiutâ cu niscântsâ pâ- radz ta s-potù s-ascotù barimù unù nu- mirù di revista "Zuia Machiduneascâ". Ânji tâxi atumtsea câ va-lù facâ aestu lucru mash cu unâ singurâ cãuli (condi- tsie): "s-nu-lji ma cârtescu ici domnjilj Hristache Custicã shi Buflu Hashotea- nu-ljipurarlu (autorlji a ma multorù ti- arizili shi-mplini di lâvâshii articuli publicati tu revista "Adurnjirea" a Armânjlorù, editatâ di protlu insu timisitù ma nsusù, cu pâradz di la chivernisi sh-niscânti ori, di la Filca Numâ). Sh-cu ahâtù ma psânù s-dzâcù tsiva di arãu icâ di pizueari di pupila a

lui Coma Enãcheanu-dialecteanlu, tsi-lù

priimnâ cu Mercedeslu pritù tutâ

BANABANA ARMÂNEASCÂARMÂNEASCÂ

Nr. 3 (29), 2002

11

Rumânia sh-pritù tutù Balcanlu ca pri lipsanlu (moashte) a Sâmtâljei Ivlavioasa Parashchiva!?! - Ghini bre, domnu Numa Filcâ, lu

sediu câtù ma ayonjea shi s-nâ mutãmù tu elù, câ nu sâ shtii di tsi mushutets easti axi ta s-nâ facâ, ca s-aflâ câ amin- tãmù ashi tsiva, alantu deputatu armânu, Buflu Hashoteanu-ljipurarlu!?! Aclo iu-nji fâtsemù lucrulu a meu - io earamù masturlu cu miturarea sh-cu spi- larea pri mpadi - u avdu Chiraua Pia câ- nji greashti di sumù dâvani:

-

Avdzâ lãi! Avdzâ tinjisite?

-

Avdu bre, tinjisitâ Pie! Tsi pâtsâshi? -

U

shtii pârâvulia cu Chinezlu sh-cu tele-

vizia? - Cari Chinezù bre? Câ mi vâtâ- matù cu Chinezlji aeshtsâ!

- Tsâ aduts aminti lãi…sh-nu arucâ, ti

pârâcâlsescu, metura atsea ashi câ nâ umplushi tuts di pulbiri. Dã sh-tini ma

ninti cu niheamâ apâ pri mpadi! Nu

vedz cumù fatsi afendicolu Santa?

tu chirolu a comunismolui eara la noi

mash doauâ programi di televizii?

- Nji-aducu aminti! Cumu s-nu nji-

aducu aminti? lji-apândâsii mini.

- E, tora, ashi easti sh-la televizia armâneascâ di Cunstantsa!

-

Vrei ta s-dzâts câ Cunstantsa, u ntrib-

ai

mini ca baea di curyiosù, s-dishcljisi

nica unâ televizii armâneascâ?

- Ashi easti, nji-apândâsi Chiraua Pia,

s-dishcljisi unâ nauâ televizii armânea- scâ iara atsea emisii pri limba armânea- scâ, tsi eara adratâ di Maria de Bush,

shtii ghini, si-ncljisi di multu chiro. Ca

di vârâ mesu, ca s-nu avdzâshi, si-ncljisi

shi atsea emisii adratâ di ficiorlji di la Tiniramea Machiduneascâ. Ama, tora, bircheavis alù Dumnidzã, avemù parti

di unâ dealihea televizii armâneascâ tsi

ari doauâ programii. Doauâ programi ari! Ama easti ca atsea di China, di vârâ chiro. Pi programlu unu easti unù insu cu nâ pirifanâ cucuveauâ pi câciulâ sh- tsi tsâni tu mânâ unâ pancartâ pi cari easti nyrâpsitù ashitsi: "Învãtati diale- ctul aromân cu profesorul Hristache Costicã-Cucuveanu!", iara pi programlu doi suntu doi inshi, Maria de Bush shi Iani alù Magdoni, tsi tsânù unâ pancar- tâ pi cari easti nyrâpsitù: "Ânvitsats limba armâneascâ fârâ profesor!". Ninga elji ama, shadi, ca unâ fantazmâ, Buflu Hashoteanu-ljipurarlu cu unù câmâshicù, ca unâ nipârticâ, tu mânâ sh- cari aurlâ niacumtinatù: "Trets pi pro- gramlu unu! trets pi programlu unu! Sh-Chiraua arâdea di câpâia sh-nica niheamâ vrea s-câdea di pi scarâ. Sala a sediului eara mplinâ di oaminji

irbãchi tsi s-mina pisti tutù, ca niscântsâ safi Chinezi. La casetofonù s-avdza cântitsi cântati di Yioryi Maneca, di Yeanula shi Aurelia…Unâ harauâ!

meturâ tsi esht-

-Avdzâ lãi, mãyistre

di

sâ, lo di-nji gri eara di analtu Chiraua

-

Pia, tsi pâreari ai tini di Baron Fârticlu?

Tsi pâreari s-amu, bunâ!

- Cum bunâ lãi? tini nu vidzushi tsi

apandisi-nji deadi pi Internet? Io lu- ntrebai tsi s-featsi cu alidzerli di la elji sh-el s-ancheadicâ di poets! Tu loc s- nji-apândâseascâ di tsi featsi la alidzeri sh-desi intrã tu Parlamentu multu tin- jisitlu sh-durutlu trâ Armânami sh-piri- fanlu shi shicâgiulu di Alexandru Costa- Pampuli, el s-leagâ di Vanghiu? Di Vanghiu Anghilushu s-leagâ elu, lãi? Câ avdzâi câ Vanghiu dealihea easti mushat ca

unu anghilushu

- Tsi, Baron Fârticlu easti pitricutlu a

vostu spetsail pi frontulu ditu Ascâpi-

tatâ? lji-apândâsii mini.

- Nu lãi! ama ashi, vreamu s-aflu sh-

mini di tsi adrarã Armânjlji di aclotsi la

ca s-hibâ di multu pihlivan-

lu a nostu, atselù cu percea ca-lù Ali Pâshe di Tepelin sh-cu mustaca a la Stalin intrã tu Parlamentu va s-cântãmù shi va s-giucãmù aoatsi di s-cadâ tutâ azvestrea aesta veaclji di pi stizmii -Ai angâtanu aclotsi, âlji grii mini, ala- sâ-lji anghilushli arihati câ s-nu tsiva di s-cadz di pi scarâ shi s-ti vedu deampla- tea mpadi. A patra parti

PISU (matsa a mea) SH-CHINEZLU

Di cara agiumshu acasâ bâldâsitù shi- ncârfusitù di la andamusea di lucru vo-

luntarù, faptu cu mirachi sh-cu sivdai la sediul a Sutsatâljei a noastâ, mi acâtsai s-anyrâpsescu pârâvulia cu Chinezlu tsi

u aveamù avdzâtâ aclotsi di la Chiraua

Pia. Ti furnjia câ shi Armânjlji suntu, ca

cumù spunea Numa Filcâ, ca Chinezlji:

"ca s-lu cârteshtsâ unlù aurlâ trei", di cara u nyrâpsii pârâvulia cu Chinezlu sh-nâinti ta s-u pitrecu pi Internet mi minduii câ nu easti arãu ta s-lâ alâxescu numili atseali dealihrea a eroilorù a mei ditù pârâvulii, ta s-nu tsiva di s-câr- teascâ vârâ di elji. Iavea cumù u feciù:

Numa alù Goran Pushuticlu u alxii cu pseudonuma di Baron di Scopia, ama ta

s-nu tsiva di s-hiu "achicâsitù" altâ turlii

u alâxii tu atsea di Baron di Lazovo. Shi

aestâ paranumâ nu-lji si uidisea ghini ti furnjia câ ashi tsiva nu poati s-hibâ di- câtù Sashu, Sasho Yerândã. Sh-ti aestâ furnjii lji-u alâxii numa cu paranuma di

Baron Fârticlu. Numa ali Chira Iorgoveanu-Mantsu u alâxii cu atsea di Poeta Doamnâ iara numa alù Vanghiu Dzega u alâxii cu atsea di Poetlu Anghilushù. Cripãri avui cu numa a tin- jisitâljei poetâ Vanghea Mihanji Steryiu ti furnjia câ, fârâ s-duchescu, lji-u aveamù alâxitâ cu pseudonuma di Vanghea Anghilusha. Di cara lji-u alâxii

ntribai mini atumtsea, di cari s-anyrâ- psecu io maca di atselji tsi mi angiurâ ahântù nu amù izini s-dzâcù tsiva? Naca

di Chinezi vrei s-anyrâpsescu?

- Câtse nu, nji-apândâseashti nâs

apufâsitù, tsi Chinezlji nu suntu sh-elji oaminji? Unâ himù tuts…!?! Sh-di atumtsea mash Chinezi amù n capù… A treia parti CHIRAUA PIA SH-CHINEZLU

- Bo, bo tsi oaminji irbãchi hits! Acshi oamini, ma tsiva di Chinezlji hits voi bre! dzâsi cu unâ boatsi di shicâgi Alexandru Yioryi alù Todi.

- Haide bre, papù Santa, alasâ shicãili

sh-bagâ mâna pi meturâ! Dupâ tsi câ yinji

amânatù ti ma tsânji sh-di shicãi! gri cu

boatsi apufâsitâ Chiraua Pia, tsi stâtea pi scarâ sumù dâvani sh-cu vurtsa tu mânâ. Sh-papù Santa, di cara s-alâxi tu stran-

jili di "clasa lucrâtoari", ahuri s-anvâr-

teascâ metura pi stizmi di dzâtseai câ

picteadzâ. Ca unù dealihea icunarù eara.

Ma tsiva di Yioryi Platari anda picta sti-

zmili di bisearicâ eara. Nitsi unù hirù di pulbiri nu ansârea. Dâdea prota oarâ pi stizmi cu metura mplinâ cu apa sh-dea- poia cu unâ hãlati, unâ turlii di lupatâ njicâ, dâdea mpadi veacljea azvestri. Lji-acâtsa mâna nu shicai! Eara tru unâ dzuâ di Sâmbâtâ ditù meslu Yizmâciunù sh-nâ aflamù ca vârâ 15 di inshi tu sediulù a Sutsatâljei Culturalâ Machiduneascâ. Aestu sediu fu amintatù di Sutsata a noastâ di psânù chiro di la Primãria a Capitalâljei cu agiutorlu a deputatlui armânù Costa Câlivyeanlu. Easti ti prota oarâ cându unâ Sutsatâ culturalâ armâneascâ amintâ unù sediu di la statlu românù tu tutù chirolu di vârâ 12 di anji

di anda câdzu comunismolu.

Ti atsea, cu mari mirachi shi sivdai,

unâ mari parti ditù membrilji a

Sutsatâljei a noastâ (cumù sh-Armânji

tsi nu suntu membri la Sutsatâ) s-

apufâsi ta s-lu ndreagâ sediulù. Cari ma di cari câfta ta s-adarâ tsiva. Unlù purta apâ cu gâleata, altu arnea,

unù altu dâdea cu metura cu apâ pi stiz-

mi iara dupâ elù yinea Chiraua Pia cu

ntreaga a ljei parei di tiniri pilisteri "vurtsari" sh-miturari" di la Pilisterlu di u cura stizma di veacljea azvestri. Tuts featsimù unù "frontu comunù", cumù s-dzâtsea tu vecljiulù chiro, sh-nâ acâtsãmù s-li dizvupsimù stizmili, s-li spilãmù, s-li spâstrimù, s-li nvupsimù.

Sâ fâtsemù unù lucru, cumù s-dzâtsi: di

Chinezù. Lomù agiutorù sh-di la nis- cântsâ duruts armânji tsi nâ agiutarâ cu "prizi", cu teli ta s-trâdzemù curentu electricù ti lunjiâ, cu vupseauâ etc. Nâ ayunjisimù s-lu bitisimù lucrulu tu

aclotsi

tu Italii!

alidzeri

shi

12

Nr. 4 (30), 2002 - Sumedru, Brumarù, Andreu.

BANABANA ARMÂNEASCÂARMÂNEASCÂ

numa ashitsi deapoaia-nji ticni câ

numa a anghiljlorù easti mash la mas- culin sh-nu sh-la feminin. S-cunoashti

tsia

a

shtiintsificâ

doamnâljei

vrutslji sh-durutslji sh-apârâtorlji

ANDAMUSI CU DOAMNA MATILDA CARAGIU-MARIOTSEANU

Matilda, cum

anghilji nu au sexu - ca cumù s- aspunea tu andamusea a Bizantinjlorù

Sâmbatâ, tu dzua di 12-li di Sumedurù, anlu 2002, tu una ditù sãlili di la

Sâmbatâ, tu dzua di 12-li di Sumedurù, anlu 2002, tu una ditù sãlili di la Radio România Interna- tional di Bucu-

reshti, ti tinjia a doamnâljei Matilda Caragiu - Mariotseanu, cari umplu 75 di anji, furâ promovati dauâ cãrtsâ. Unâ eara “Poezii” di Matilda Caragiu- Mariotseanu anyrâpsitâ tu trei limbi (armâneascâ, româneascâ shi frantsuzeascâ). Alantâ carti eara "Carti di vreari ti Matilda", editsii andreaptâ di Alexandru Gica, cari anyrâpsi shi protuzborlu. Tu carti aflãmù texti anyrâpsiti ti atsea cumù eara d-na Matilda ca persoanâ, soatsâ, cre- atoari, scriitoari, academicianâ di persoani cari avurâ tihi s-u cu- noascâ ca: Sherban Tanashoca, Neagu Djuvara, Cornelia Bodea, Alexandru Gica, George Vrana, Hristu Cândroveanu, Kira

shi importantsa cari u deadi d-na Matilda ti evoluarea shi ti pâstrarea a limbâljei armâ- neascâ, cum shi ti conshtiintsa natsio- nalâ. Fu câlisitâ shi d-na Matilda sâ spunâ andauâ zboarâ. Nâsâ hãristusi multu a organizatorlorù câ âlji featsirâ unâ mari tinjii ta s-organizeazâ unâ ahtari yiurtusiri a zburâ shi ti evolutsia a limbâljei armâneascâ pitù aestu secol. Unâ mari harauâ s-duchi tu oclji a Armânjlorù ditù salâ, cându Toma Enache, Flori Costea, Aurica Piha, George Vrana, Elena Bishinicu, Yeanula Yioryi shi altsâ, dzâsirâ poezii dit cartea di poezii cari fu promovatâ.

Piha, George Vrana, Elena Bishinicu, Yeanula Yioryi shi altsâ, dzâsirâ poezii dit cartea di poezii cari

di

Constantinopol ditù anlu 1453,

tamam tu oara anda-lji aputrusea sh-lji- acâtsa armata a Otomanjlorù (tu cari s- afla sh-multsâ suldats armânji).

Pânâ tu soni, ti furnjia câ nu lji-aflai unâ pseudonumâ uidisitâ u scoshù didipù doamna Vanghea.

Di

cara-lù bitisii aestu lucru, nâinti ta

s-lu pitrecu Chinezlu pi Internetù, mi

minduii s-nji-adarù unù café. Aclo iu hirbea cafelu s-tihisi di s-anvârtea matsa deanvârliga a mea. Loatù cu Chinezlu ali Chiraua Pia mi-avemù agârshitâ sâ-lji

dau

a mâratâljei matsâ ta s-mâcâ.

Anda loai s-lu-acatsù givgiclu di café

pi focù nji-archiushurâ niheamù

mâna pi mânarlu a lui, cafelu s-virsâ sh-bileai mari: mini upâritù, matsa upâritâ! Ca la Yeandoni. Bileaia sh-ma mari s-featsi atumtsea di cara mini ansârii ta s-mi afirescu di cafelu hertu. Ansârearea a mea fu bunâ, câ nu mi upârii ashi multu, ama aterizarea fu ca

di

la Yeandoni. S-tihisi di aterizaiù, ti nip- istipseari, tamam pi coada ali Pisu. Mea cara acâtsã matsa ta s-aurlâ…! Ma laiù di shoariclu ditù gura a mat-

sâljei aurla. Ânji si-arupea suflitlu anda u avdzamù cumù aurla! Bre, bre,

bileai! Anda u acâtsaiù sh-u loai

tsi

Iorgoveanu-Mantsu, Irina Nicolau, Ion Caramitru, Nicolae

Matilda Caragiu-Mariotseanu namisa di tinirlji di la Giunamea

mbratsâ vidzui câ coada a mâratâljei a mea matsâ s-avea umflatâ câtù bushlu

Saramandu, George Carageani, Aurica Piha, Irina Paris, Toma Enache, etc. Ti scoatirea tu migdani a alishtei carti lji-agiutarâ Fundatsia Culturalâ Aromânâ "Sfânta Ana" tsi ari ca funda- tori Naum Lefterie, Naum Tana Cristina, Malureanu Corina Elena, Malureanu Florin; cu agiutorlu datù di Fundatsia "Sammarina" pritù Stere Samara; shi cu agiutorlu di la Compania di tipuseari NEICO GRUP SA pitù d-l Costica Canacheu.

Ti cartea zburârâ Alexandru Gica, George Vrana shi Aurica Piha cari cu zborlu-a lorù scoasirâ tu videalâ crea-

Tu a doaua parti ditù aestâ manifesta- tsii cu a-lorù cânticù sh-giocù nâ hâr- sirâ tinjirlji ditù parea "Pilisterlu" di Bucureshti shi solistili Flori Costea, Aurelia Caranica shi Yeanula Yioryi cari nâ cântarâ pi musheata boatsi armâneascâ cu tsi priadusirâ aestâ andamusi s-hibâ unâ di dealihealui sâr- bâtoari. Tutù spectacolu fu prezentat di Aurica Piha, ti cari lipseashti sâ spunemù câ eara alaxitâ tu musheatili stranji armâneshtsâ cari li purta Armânjlji di un chiro. Sasho Yeranda shi Nasi alù Partala

a meu! Tsi s-ljeadarù, tsi s-lji-adarù?

Ta

sâ-lji si di-zumflâ loaiù niscântu

gljetsù ditù frigiderù sh-lu bâgaiù tu

unâ peaticâ, iara tu aestâ peaticâ cu

gljetsù u tsâneamù pirifana sh-ca baea

di

umflata coadâ ali Pisu. Dupâ

niheamù chiro matsa nu mata aurla. Shidea fronimâ mbratsâ la mini. E, tora, haidi s-bitsescu sh-mini lucrulu cu vombirlu di Chinezù, câ di la elù âlji si tradzi bileaea ali Pisu. Giumitati di sâhati ashtiptai pânâ s-

intru pi Internet. Dinâoarâ tsi intrai unâ sh-unâ dedù "copy" pi Chinezlu sh- deapoia ayonjea "paste"… sh-chirutù-

feciù pi Internet. Bircheavis alù

 
lù feciù pi Internet. Bircheavis alù   Dumnidzã câ ascâpaiù di elù. Alantâ dzuâ aveamù

Dumnidzã câ ascâpaiù di elù. Alantâ dzuâ aveamù s-aflu câ alâtusii Chinezlu. Tu locù s-lu pitrecù atselù cu numili a eroilorù alâxiti lu pitricui alantu…!?! Ca la Yeandoniu.

Zborlu alù Morphy: "Unù lucru cându anchiseashti arãu s-bitiseashti…

ca la Yendoni!". Ghini câ-lji si dizum-

flã

barimù coada ali Pisu!

Haidi, s-avdzâmù sh-di ghini!

Cu

tinjii,

Petru Duvãi-Maci

Tsi, tu isihii voiù s-bânedzù Sh-tu banâ s-n-avdu di Chinezù!

Matilda Caragiu-Mariotseanu namisa di ficiuritslji armânji di la sculia nr. 39 di Bucureshti

BANABANA ARMÂNEASCÂARMÂNEASCÂ

Nr. 4 (30), 2002

13

Învitâminti ti tinir-

il'i armâni

(1) Vrut tiniri

armâni Ni si pari câ vini oara s-vâ dâcu ti minduiescu mini ti scriarea s-ti zbu- rarea a voastrâ pi limba a noastrâ armâneascâ: voi ni spusitu multâ vreari cu itia a 75-loru di ani a mei, u loatu ca unâ borgi - asi ni spusi Alexandru Gica, anda si-acâta di lucru - , tora si mini u l'eau ca unâ sartinâ ti ni sta pi anumiri, câ nu stiu câti dâli va-ni ma da Dumnida pi aestu locu: s-vâ dau nis- cânti învitâminti. Nu va dâcâ, aesti suntu scriati masi ti cari va si-u tindâ ureacl'ea, ti cari va s-mi-avdâ. Atel'i ti nu voru va s-dâcâ lisoru câ niti nu vidurâ niti nu avdârâ ti scriai mini si va li-agrâseascâ trâoarâ. Mini vâ li scriu -

ca unâ turnatâ la vrearea a voastrâ - tutu cu vreari, s-nu li loat altâ soe, durut tiniri armâni, câ voi stit câ aclo iu urnipseasti pârintili loclu creasti, nu scadi, niti nu moari. Cu aestâ minti trecu tora la lucru. Ma ninti di tuti lipseasti s-himu pi unâ tu trei lucri:

-s-vremu si-u c r i s t e m u limba a noastrâ, s-nu armânâ aclo iu u alâsarâ pâpânil'i a nostri, câ niti societatea nu sidu pi locu, niti bana a noastrâ nu-i unâ cu a ausiloru a nostri. Lipseasti si-adu- temu zboarâ nali, loati cu-mprumutu di-

tu fondulu latino-romanicu i creati di

noi, dupâ cumu avemu ananghi, dupâ regulili fonetici si gramaticali a limbil'ei

a noastri; - s-câftamu sâ scriemu si sâ azburâmu u n â soe, limba armâneascâ

di azâ nu poati s-hibâ ni a fârsirotlui, ni

a avdhil'eatlui, ni a yrâmusteanlui, a

vuryâreanlui, a sârbeanlui, ma unâ limbâ ti si-u aducheascâ tut. Cându scriemu literaturâ, putemu si scriemu cumu vremu, pi limba a noastrâ di acasâ, ma cându scriemu ti alantâ Armâni, cându lipseasti s-nâ aducheascâ tut, va sâ scri-emu si sâ

zburâmu unâ limbâ c o m u n â, câ nu va

sâ sta omlu cu dictionarlu tu mânâ, ta si-

aducheascâ ti scrie/ti dâti alantu. Ti atea lipseasti si-avemu n o r m i, reguli ti s c r i a r i si reguli l i n g v i s t i c i. -si-u zburâmu musatu limba, s-li alide- mu zboarâli ti li ufilisimu, s-nâ min- duim ghini c u m u dâtemu/scriemu, ti dâtemu/scriemu, si-avemu unâ limbâ aleaptâ, musatâ. Aesti trei lucri suntu unâ problemâ di v r e a r i cu tutâ mintea, nisti conditii ti unâ creastiri avutâ, corectâ si musatâ a limbil'ei. Maca u vret aestâ, maca minduit ca mini, atumtea trecu ma diparti la apo- fasea ti u loai astâd. Va sâ scriu ti ma multi problemi (astâd

si altâ oarâ/ alti ori).

I. Alfabetu si scriari. Aesti suntu doauâ lucri ahoryea. Lipseasti si-aduchit unâ

oarâ ti totâna câ noi, Armânil'i di astâd, bitisimu cu problemili ligati di alfabetu. Noi nu armasimu tora, tu XXI-ul secolu

si tu ahurhita a treilui mileniu… tutu la

alfabetu! Alfabetlu a nostru nu easti niti grâtescu, niti chirilicu (ti lu au limbili

slave), niti atelu a chineziloru icâ a japoneziloru, easti latinescu. Tu XVIII- lu secolu învitatl'i a nostri scriarâ cu alfabetlu grâtescu (Cavalioti, Daniil, Ucuta). Di la Roja (1809) si Boïagi încoa (1813), noi lu avemu alfabetlu latinescu. Ghini ma Gramatica alu Boïagi nu fu cunuscutâ tu chirolu a lui,

Armânil'i niti nu avea hâbari câ unu di a loru acâta sâ scrie cu yrami latinesti. Noi acâtamu sâ scriemu cu aesti yrami tu doaua giumitati a XIX-lui secolu. Latina nu avea idhyili sonuri ca limbili romanici, ti atea aesti si-adrarâ si-eali seamni ti poati si-acoapirâ tuti sonurili

la cari agiumsi cathiunâ.

Niscânti seamni diacritici (asi s- cl'eamâ) agiutâ si si-adarâ, tu multi limbi romanici, vocali ti nu eara tu lat-

inâ: a, a, â, î, è, é, ê, ä, ë etc. Si alfabetlu

a nostru di astâd, ti easti latinescu, ari

seamnili a lui, cu cari adramu yramili vocali si consoani a, â, î, t, s, n, l', d. Ari si-ndoauâ yrami/literi ti nu li avea latina: y easti grâteascâ si u ufilisescu multi limbi occidentali: engl. yard, enjoy, fr. yeux, pays, royal. Noi u bâga- mu tu locu di ? (gama): yermu, yrambo, ayru: j eara tu latinâ „iotu": jocum

[iocum] > arm. giocu > rom. lit. joc, ma alti limbi u-au ti [j]: fr. jour [jur], jeter [jete] icâ u-au ti [h]: sp. joven [hoven], viaje [viahe]; noi sonlu [j] îlu lomu di la slavi, ma yrama easti latineascâ: jali, coaji, coji. Easti multu limpidi ti dâcu mini aoa. Si, cu tuti aesti, nu-ari frândâ

i revistâ armâneascâ ti s-nu aibâ unâ

rubricâ Alfabetlu a nostru! Mari alathu!

Va s-dâcâ, di-aoa s-ninti nu ma zburâmu

ti alfabetu, lipseasti si zburâmu di s c r

i a r i si z b u r a r i. II. Scriari si zburari. Si aesti suntu doauâ categorii ti s-mintescu di multi ori, cu tuti câ suntu ahoryea. Aestu lucru lipseasti s-lu aduchit multu ghini. Ari alti reguli ti scriari si alti ti zburari. Nu va dâcâ, unâ cu alantâ si-adunâ, si-andâ- musescu si nu poati s-nu s-mintea-scâ unâ cu alantâ, s-nu s-influenteadâ unâ alantâ. Tora va sâ zburâmu ti s c r i a r i. Cându dâtemu s c r i a r i, nâ minduim cumu s-li ufilisimu yramili ti li avemu ta s-hibâ dati cumu lipseasti sonurili a limbil'ei a noastri. Câ yramili suntu multu cama putâni di sonuri. Si atumtea

ti adramu? Ia ti adramu:

-bâgamu doauâ yrami ti unu sonu: th, dh=[?], [d] grâtesti. Icâ, cumu scriat voi: sh [s], ts [t], dz [d]; -scriemu cu unâ yramâ doauâ sonuri: x[cs]; -lomu di la alti alfabeti yrama ti nâ lipseasti: y, di-tu atelu grâtesculu:

yermu, yilie, yramâ, cumbuloyi; -aclo iu nu avemu altâ cali, bâgamu seamni (diacritici). La vocali: accenti, tremâ, câciulâ; la consoani: semnulu

"prim" di la matematicâ (l', n), "tilda"(ñ), sedila (l, asi u scria Murnu l' a noastrâ). Scriarea ti u ufilisit voi la "Bana Armâneascâ" li bagâ diacriticili masi la vocali, la consoani nu li bagâ, si scriat

cu doauâ yrami unu sonu: la consoanili

palatali l', n voi bâgat tu locu di "prim",

yrama j: njelu, njicu, ponj, Armânj [nelu, nicu, poni, armâni]; ljepuru, ljau, calj [l'epuru, l'eau, cal'i]. Multu ghini, cathiunu ari-ndreptulu sâ scrie cumu va. Masi câ lipseasti sâ scrie cumu lipseasti,

s-nu patâ limba tiva di aestâ turlie di scriari. Asi cum scriat voi, limba pati multu. Si ia câ te: voi lipseasti sâ stit câ atea j ti u scriat dupâ l si dupâ n easti idhyiulu semnu ca "prim" di-tu scriarea

a mea (ti nu easti masi a mea, easti tra-

ditionalâ, tut învitatl'i a nostri scriarâ asi: Pericle Papahagi, Th. Capidan, Tache Papahagi, George Murnu, Nusi Tulliu s.a.). Aestâ va s-dâcâ unu lucru multu importantu: j tâni masi locu ti semnulu "primu", cari easti ti consoani

palatali, ma nu tâni si loclu a vocaliloru

i, e, ti yinu dupâ ea, dupâ j, cumu scriat

voi: Armânjloru (asi scrie tu caseta di-tu revista "Bana…"), tu locu di Armânjiloru, ponj tu locu di ponji, njauâ tu locu di njeauâ (la masculinu easti nelu, cu e, ti s-fati ea, la femininu, lipseasti si s-veadâ aestu lucru!), calj tu locu di calji, ljau tu locu di ljeau, pulj tu locu di pulji. Ti pati limba di scriarea a voastrâ? Pati ti atea câ voi nu-lu bâgat -

i (finalu), i easti marcâ di pluralu la sub- stantivi si la adjectivi marcâ di doaua persoanâ la verbi (asi cumu dâtemu si scriemu: ficiori, terghi, arosi; tini mori, tini adari, idhyiulu lucru easti: avemu - i, lipseasti si-u scriemu sonu cu aestâ yramâ -i!). A voauâ vâ si pari câ agiun-

di sâ scriat -nj, -lj ti [ni, l'i]. Nu-i asi.

Lipseasti s-vâ minduit ghini si si-u avigl'eat aestâ scriari. Ari si alti stepsuri scriarea, macâ nu bad oara. (tu alantu numir va si-avemu altâ muabeti) Tu 26 di brumaru 2002. Matilda Caragiu-Marioteanu.

14

Nr. 4 (30), 2002 - Sumedru, Brumarù, Andreu.

BANABANA ARMÂNEASCÂARMÂNEASCÂ

FORUMULÙ A ARMÂNJLORÙ DITÙ VÂRYÂRII
FORUMULÙ A ARMÂNJLORÙ
DITÙ VÂRYÂRII

Tu chirolu 7-8-li di Yizmâciunù, s- tsânu tu câsâbãlu Velingrad manife-

starea cultural-artisticâ "Forumlu a Ar- mânjlor dit Vâryârii". Aestu forumù lu ndreapsirâ Sutsatili armâneshtsâ di Sofia, Velingrad, Peshtera, Dupnitsa tsi-lj ashtiptarâ multu musheatù oaspi-

tslji vinits dit Vâryârii shi ditù xeani:

România, Gârtsia, Machidunia shi Frântsia. Prota dzuâ tu sala di conferintsi a hotelui Camena ahurhi Simpozionlu

internatsional ti problemili a Armânj-

lorù dit Varyarie sh-dit Balcanji.

Comunicãrli avurâ ca temi istoria a Armânjlorù, a sutsatilorù armâneshtsâ dit Vâryarii, structura a limbâljei armâ- neascâ shi anvitsarea a ljei tu sculii, cãrtsâ ti shcoalâ sh-dictsionari armâne-

shtsâ ti tsânearea a identitatiljei etnicâ. Prezidentul a Sutsatâljei di Velingrad, Vasili Ianev, câlisi prota sâ zburascâ reprezentantul a guvernului vâryârescu

ti problemili a etniilor, Mihail

Ivanov, cumù shi primarlu a câsâbãlui Velingrad, Tsevan Dafov. Cljmatù la aestu simpozion, dit partea a guvernului român lo zborlu dl. Doru Vasile Ionescu shi consulu ali Românii di Sofia, Victor Bojin. Oaspi di tinjii fu dl. Iancu Perifan

di Paris. Tu idyea dzuâ ansamblul a Ar- mânjlor di Rachitovo deadunù cu ficiu- ritslji tsi urdinâ la sculia pi armâneashti di Velingrad spusirâ un momentu muzi- cal ti ghinueari a oaspitslorù. Dit Romanii eara vinits shi deputatlu Costica Canacheu, iara di la fundatsia Sf. Ana eara vinit dl. Lifteri Naum, sponsorlu a pareljei di teatru di Bucureshti. Fu pãrãstisitù shi un standu

di cãrtsâ armâneshtsâ tipusiti tu

Vâryârii. Adutsem aminti mash andauâ

tipusiti tu Vâryârii. Adutsem aminti mash andauâ regizorlu armân Costa Bicov di Sofia) cum shi la

regizorlu armân Costa Bicov di Sofia) cum shi la Radio Romania Internatsional.

Dupu prândzu, tu idyea dzuâ, oaspitslji furâ câlisits tu hoara Peshtera. Sutsata di aoa ari unâ musheatâ casa cu doi udadz,

cu un hrisusit muzeu di stranji shi lucri armâneshtsâ andreptu di prezidentul

Yioryi Ticov. Aoa fumù ashtiptats cu buni mâcãri iara pareia di folclor cântã andauâ cântitsi ti tinjia a oaspitslor. Dicseara, la hotelu "Caterina" di Velingrad, s-deadi unâ tsinâ festivâ, dupu cari fu prezentatâ piesa di teatru "Lali Nida s-ampuliseashti cu strânghilj" cu redactorilji di la RRI. Seara s-bitisi sum mayia a poeziiljei,

cu un retsital datù di Vanghea Mihani

Steryiu, Toma Enache, Niko Chiurciev,

Vanghel Dunovski shi dauâ poetesi tiniri

di Skopia. Hãristuseri nica unâ oarâ a

prezidentului a sutsatâljei di Velin- grad,Vasili Ianev ti buna ashtiptari a oaspitslor cum shi-atsilor doi duruts anvitsats armânj di Sofia tsi andreapsirâ aestâ manifestari culturalâ ti anami. Easti zborlu ti Toma shi Nikola Chiurci, protslji tsi apreasirâ unâ scân- teauâ armâneascâ Sofia, shi tsi ia tora s- teasi shi la alanti sutsati armâneshtsâ dit Vâryârii. Cu tinjii shi vreari armâneascâ,

Aurica Piha

titluri:

Antologhii di poezii armâneascâ (Niko Chiurci), Moscopolea, stridusâ pi vâryâreashti tut di Niko Chiurci, Isto- ria a coloniljei romanâ di Sofia (Toma Chiurci), 1001 cântitsi armâneshtsâ (Nikola Ianev) shi altili. Dupâ sesiunea shtiintsificâ, oaspitslji furâ dushi s-vea- dâ loclu dit munti iu eara vârnâ oarâ mu- sheata hoarâ armâneascâ Bachita (iu easti faptu shi Iancu Perifan). Ti adut- searea aminti a adetslor tsi s-fâtsea tu aestâ hoarâ, di cari armasirâ mash adu- tserli aminti, oaspitslji anvârtirâ un mari corù shi vuisirâ padea cu cânticlu ali "Bachitsa". Alantâ dzuâ, 8 di Yizmâciunù, Forumlu a Armânjlor dit Vâryârii s-dusi ninti cu festivalu internatsional armâ- nescu, tsi s-tsânu tu statsiunea di munti Tsigov Cearc. Ditù Varyârii participarâ trei parei di folclor: "Cânticlu a nostu" di Rachitovo, cumândusitâ di Nicola Ianev sh-cu solistulù Ghiorghi Hulianov, pareia "Steaua" di Peshtera, cumândusitâ di Kiratsa Timova, pareia "Fântâna" di Dorkova, cumân- dusitâ di Gherghi Gushev tsi pârâstâsi adetsli di numtâ. Di Skopia cântã Maria Zicova iara dit Gârtsii spusi musheati giocuri shi cântitsi pareia di Seres. Multu nâ arisi câ la aestu festival furâ multsâ Armânji di Sofia, Velingrad sh- ditù horli di-anvârliga, vinits maxus ti aestu hrisusitù festival armânescu, ti cari s-deadirâ rapoarti la radio shi la tele- vizia natsionalâ, (lu adutsem aminti shi

Armânjlji di Velingrad Caduri di Lifteri Naum
Armânjlji di Velingrad
Caduri di Lifteri Naum

BANABANA ARMÂNEASCÂARMÂNEASCÂ

Nr. 3 (29), 2002

15

SIMPOZIONLU TI PROBLEMA A ARMÂNJLORU DI BULGARIA SHI BALCANLU

Tu Bulgaria Armânjlji suntu ma multu di 5000 shi bâneadzâ tu Sofia shi tu muntsâlj Rodopi shi Rila, Bulgaria de Sud, iu suntu grupa compactâ ca popul liber shi vecljiu di

un chiro, di eta tutâ.

Sutsatili armâneshtsâ suntu shapti:

1.Tsentrul ti Limba shi Cultura Armâ-

neascâ, 2. Sutsata a Armânjlor "UNIREA" - fundatâ tu anlu 1894 Sofia, 3. Sutsata a Armânjlor -

Velingrad, 4. Sutsata a tinirlor Armânj

tu Bulgaria cu shedintsa Velingrad, 5.

Sutsata Armâneascâ di Peshtera, 6. Sutsata a Armânjlor - Dorcova, 7.

Sutsata a Armânjlor - Dupnitsa. Protlu Sympozion ti problemili a Armânjlor tu Bulgaria shi Balcanlu eara

ti problemili a Armânjlor tu Bulgaria shi Balcanlu eara tu 06-08 Ysmânciun 2002, Velingrad shi Festivalu

tu

06-08 Ysmânciun 2002, Velingrad

shi

Festivalu ti folclor armânescu eara

tu

idyiul chiro la loclu "Tsigov cearc"

aproapea di câsâbãlu Velingrad. Scupolu shi thema a Simpozionlui

eara “Metodica shi anvitsarea a limbâ-

ljei armânâ, sculii armâneshtsâ, normi

di carti ortografitsi, manuali shi dictsi-

onari shi congresuri ti limba shi cultura armâneascâ”. Aestu Simpozion shi Festival furâ organizati sum cumândusirea a Tsen- trului ti Limba shi Cultura Armâneascâ

cu Prezidentul Prof. Dr. Mihai Vasile

Hristu, Sutsata a Armânjlor "UNIREA"

cu

Prezidentu Toma Chiurkci shi Sutsa-

ta

Armânjlor - Velingrad, cumândusitâ

di

nicuchirlu a-nostru Vasil Ianachi.

Loarâ parti tuti Sutsatili armâneshtsâ

di Bulgaria shi di partea a oaspitslor aoa

eara celnitsli a Sutsatilor a Armânjlor di Machedonia, Gârtsia, România shi

Frantsa cari suntu: Doamna Vanghea Steryiu - Prezidenta a Sutsatâljei a scri- itorlor shi a artishtsâlor Armânj di Scopje, Machedonia, Sutsata MBELA

di Struga cu Prezidentul Vanghel

Dunovschi, Sutsata armâneascâ GHEO-

RGAKIS OLYMPIOS di Seres, Gârtsia

sum cumândusirea a Prezidentului Mihali Nisios, Irina Paris - shef redactor

a Sectsiiljei Armâneascâ - Radio

România Internatsional, Prezidentul a Sutsatâljei a Armânjlor di Frantsa, Ianco Perifan. Di partea a guvernului Bulgar lo parti Dr. Mihail Ivanov - Secretar a Consiliului ti Problemili a Etniilor, Consiliul di Ministri ali Republica Bulgaria, shi di partea a guvernului Român - Secretarlu di stat Domnu Doru Vasile Ionescu shi Domnul Costica Canacheu - deputat tu

Parlamentul ali

2. Litseulu Român di Sofia shi Bituli

s-toarnâ la loclu a lor iu eara pânâ la

1948 shi 1941, ta s-hibâ tsentruri ti limba shi cultura Armânâ shi Românâ.

3. S-nãinteadzâ tipusirea a cãrtsâlor - manuali, dictsionari, shi literaturâ armâneascâ shi limba a cratlui di Balcan

iu suntu bânâtori Armânj.

4. S-leagâ tu unâ axâ Balcanica treili

tsentruri ti coordinatsie - Constantsa,

Sofia shi Scopija ta s-facâ unificatsie ti metodica, cãrtsâ, programi ti anvitsarea a limbâljei Armânâ. Aistâ Rezolutsii va-

s hibâ sum mutriri ninti tu altu

 

Romania.

Di

partea

ali

Ambasada

Românâ

partitsiparâ

Domnul Victor

Bojin - Consulu a Ambasadâljei tu Bulgaria.

La aestu Sympozion eara discutati shi mutriti problemili ti anvitsarea a limbâ- ljei Armânâ shi sculiili tu zona a muntsâlor Rodopi, iu ari posibilitãts s- anveatsâ limba shi literatura a-noastrâ. Pânâ tora noi Armânjlji di Bulgaria avem tipusiti dzatsi cãrtsâ ti limba shi literatura Armânâ. Aisti suntu:

Dictsionar Armân - Bulgar, Dictsionar Român

- Bulgar cu varianti pi

Armânâ, Italianâ, Francezâ shi Spaniolâ, Gramatica ali Limba a Armânjlor, cari easte aprucheatâ shi recoman- datâ di Consiliul ti ono- mastica shi etnolingvi- stica la Academia Bulgarâ a Shtiintsilor la sesia tu 21 Martsu anlu 1996 shi easti metodica ti anvitsarea a li- mbâljei Armânâ la sculiili armâneshtsâ tu Velingrad, Peshtera shi Dupnitsa. Dictsionar Roman - Bulgar - Aroman, Ghid de conversatsie pi limba Românâ shi Armânâ, Istoria a Armânjlor - dao pãrtsâ Saga "MOSCOPOLE" di Nida Boga - transpuneri pi bulgarâ, Antologhia Armâneascâ - dao pãrtsâ. Tipusim shi Frândza ti Limba shi Cultura Armâneascâ ARMÂNLU di optu anj, cathi 3 meshi. Scupolu a nostru easti s-afirisim shi s- popularizãm limba a noastra ta s-poatâ fumeljli shi gheneratsia cai va s-yinâ dupâ noi s-li ghiuvâseascâ shi s-li hâriseascâ cu tinjia tsi u ahârdzescu. Prezidentul a Sutsatâljei UNIREA Toma Chiurkci deadi ti discutsie ti par-

titsipantsâli aestâ REZOLUTSIE Adzâ, 7-li Ysmanciun 2002, Velingrad, noi Armânjlji reperezentantsâ a etniilor armâneshtsâ di Bulgaria, Machedonia, România, Gârtsia shi Frantsa dupa di- scutsiile la Sympozionlu cu problemili a Armânjlor tu Balcan shi ligati di dimân- darea 1333 a Parlamentului European LOM DETSIZIA:

1. Limba Armâneasca cai s-anveatsâ

di fumelji tu clasile 2 - 8 s-intrâ tu pro-

gramlu di sculiile ashi cum suntu nomurli dati di Ministerli di anvit- sâmântu shi chivernisea di cari tsân.

di anvit- sâmântu shi chivernisea di cari tsân. Sympozion tu Bulgaria anlu 2003. Festivalu folcloric

Sympozion tu Bulgaria anlu 2003. Festivalu folcloric armânescu La Festivalu ti folclor armânescu par- titsipari: Ansamblu ti cântitsi armâne- shtsa di Velingrad shi Rachitova “Cânti-

clu a nostru”, cumândusit di marli artis-

tu shi muzicantu Arman - Nicola Cioli,

Ansamblu ti folclor di Peshtera - STEAOA, Ansamblu di Seres GHEOR- GAKIS OLYMPIOS, marea cântâtoarâ Armâna - Maria Zicova di Machedonia, Ansamblu FÂNTÂNA ditu hoara Dorcova, cumândusit di Iorghi al Gushi di Bulgaria. Tu soni, dicseara, era tsânut Spectacolu al I.L.Caragiale - "Lali Nida

s-ampuliseashti cu strânghilj" a rejiser-

lui armân Toma Enache shi tu rolji Kira

- Aurica Piha shi Huzmicheara - Irina Paris. Deapoia eara un njic retsital di poezii armâneascâ la cari loarâ partitsi- pari cu sticurlji a lor Vanghea Steryu, Toma Enache, Vanghel Dunovschi, Gordana Gotsevscha, Toma shi Nico Chiurkci.

Vruts Armanj, Noi, Armânjlji ditu Bulgaria nâ tuchim niheam cathi niheam, ama ma va s- adutsemu cu giunamea shi cu gium- bushi, ma nu ca tseara tu tâtseari! Cu tinjie, Dumnidzã s-aveaglje armânamea, Nico Chiurkci

16

Nr. 4 (30), 2002 - Sumedru, Brumarù, Andreu.

BANABANA ARMÂNEASCÂARMÂNEASCÂ

Cu apuhia a Pânâyirlui a hoarâljei Hagilari diximù doauâ articoli ânyrâpsiti di Mariana Caciandoni-Budesh shi Chira Iorgoveanu-Mantsu. Ti mushuteatsa di cumu furâ ânyrâpsiti li publicãmu doauli.

Caduri fapti di Paul Agarici tu anlu 1987
Caduri fapti di Paul
Agarici tu anlu 1987

Veara tsi tricu, Armânjlji ditù judetslu Tulcea s-hârsirâ di unù

bairù di yiurtii tsi tinjisirâ horli

iu bâneadzâ Ar-

mânjlji:

Camina, Tisti-

melu, Eschi-

baba, Ceamurlia

di Nsusù.

Vinjiri, 16-li di Agustu, vini arada a hoarâljei Hagilarea ta sâ

s-adunâ hiljlji a ljei. Cu mirachi s-turna-

Armânjlji tsi fudzirâ ditù aestâ hoarâ

ta

sâ-sh aflâ isihia tsi u chirurâ di multu,

atsea isihii tsi u avea tu suflitù atumtsea

cându bâna tu hoara a lorù, alãturea unù

di alantu. Hrista Lupci, unù di hiljlji a

hoarâljei, deadunù cu pareia "Iholu", vru, ca pritù cânticù, s-anyeadzâ chirolu chirutù, bana chirutâ. Tserlu mplinù di steali, liva tsi-adutsea chicuti di ploai, chirolu niheamâ arcurosù ti pitritsea cu mintea tu muntsâlji a Pindului. Corlu s- tindea pi 3-4 dipli iara tiniramea giuca cu sãltãneatsâ fârâ s-mindueascâ la altutsiva tuts deadunù bânãmù armânea- shti, bânamù atsea banâ tsi u chiremù. Yiurtia a hoarâljei Hagilarea fu unâ yiurtii ti tuts Armânjlji ti atsea câ la aestu pânâyirù vinirâ Armânjlji di iutsi- do. Fu unâ andamusi multu musheatâ, iu Armânjlji tsi tricurâ unâ banâ mplinâ di harauâ sh-tora suntu tu aushaticù Hagilarea sh-adusirâ aminti di tutù tsi bânarâ: sh-buni shi arali.

Hoara Hagilarea

Cându nedz câtâ câsâbãlu Tulcea, ninti

di

intrata tu hoara Mihail Kogãlniceanu,

pi

partea di nastânga s-fatsi unâ cali, ca

di

vârâ 4 Km, pi cari s-agiundzâ tu

hoara Hagilari.

Di alargu s-veadi unâ bisearicâ albâ,

multu mari, tsi pari câ va s-agiungâ muntili Denistepe. Sh-ma s-hibâ ninga

tini unù omù ditù atseali locuri sh-va-lù ântreghi tsiva di aestâ bisearicâ va tsâ zburascâ cu pirifanji di ea. Tu hoara Hagilari avemù bisearicâ noauâ. Dumnidzã sh-turnã fatsa câtâ noi sh-noi putem tora s-nidzemù totna la bisearicâ

ta s-nâ ncljinãmù a Lui.

Tu intrata a hoarâljei s-vedù casi ma

psefti sh-mi ntrebù: Cumù, Armânjlji nu suntu atselji oaminji lucrâtori tsi prota

PÂNÂYIRLU A HOARÂLJEI

HAGILARI

di Mariana Caciandoni-Budesh

sh-prota au angâtanù di casili a lorù? Ama unù omù din hoarâ ânji dzâsi câ nu hiu tu mâhâlãlu armânescu. Cumù nâ apruchemù di mesea a hoarâljei lucârli s-alâxea: casi mushati, cu uboruri chis-

chini. Sh-tu mesi di hoarâ bisearica, tsi

pari câ ti cljeamâ sh-va ta s-tsâ spunâ câ oaminjlji ditù aestâ hoarâ suntu bunjlji crishtinji, cu frixi di Dumnidzã sh-cu pisti tu suflitù. Bisearica poartâ hramlu

ali Stâ-Marii sh-fu ayisitâ tu 29-li di Yizmâciunù. Tu eta XX Armânjlji avurâ unâ taxirati multu greauâ. Sh-alâsarâ locurli di daima shi s-mnutarâ Cadrilaterù iara dupâ Tratatlu di Craiova - Yizmâciunù 1940 - sh-alâsarâ casili sh-fudzirâ România. Vârâ 300 di fumelji di Armânji agiumsirâ Hagilarea, unâ hoarâ

di Turtsâ, tsi avea casi di tuvli, apusi sh-

cu preaspâ. Ahurhirâ Armânjlji diznou ta sâ-sh adarâ casi. N-avea dip tsiva, mash ndauâ cãrutsi shi ndauâ oi. Eara multu oarfânji ama s-dânâsirâ Hagilari ditù itia câ vidzurâ câmpuri mushati, cu virdeatsâ shi s-minduirâ câ suntu multu buni ti oili a lorù. Chirolu a comunis- molui fu multu greu sh-ti Armânjlji di Hagilarea ama elji arâvdarâ tuti lâetsli cu caplu mutatù. Nu s-trapsirâ nâpoi di iuva: s-amisticarâ sh-alumtarâ tu cunus- cuta alumtâ "Rezistentsa nord-Dobro- geanâ". Aroaua tsi uda cafi tahinimâ pir- pirunili suntu lãcrinjli a Armânjlorù, a Turtsâlorù, a Vâryarlorù, a Lipoveanj-

lorù tsi sh-deadirâ mâna unù cu alantu ta s-amintâ libertatea. Nai ma cunuscutslji Armânji di Hagilarea tsi alumtarâ tu "Rezistentsa" furâ: Spontea Gheorghe, Mega Gheorghe, Masaca Gheorghe, Uzum Tãnase. Tu chirolu a comunismolui armasirâ sh-fârâ bisearicâ. Tu aestâ hoarâ eara 2 biserits. Una câdzu tu anjlji 1945. Alantâ bisearicâ, pit anlu 1970 fu sur- patâ di preftulù din hoarâ cari lâ tâxi a Armânjlorù di Hagilari câ va s-adarâ unâ bisearicâ mushatâ. Adunã pâradz, surpã bisearica sh-deapoia fudzi cu tuts pâradzlji…Armânjlji tricurâ anjlji multu greu ama elji arâvdarâ cu tinjii tuti cripãrli. Lucrarâ sh-adrarâ casi musheati sh-pitricurâ ficiorlji la sculii sh-tsânurâ nai ma ghini adetsli. Tu chi- rolu ditù soni Armânjlji di Hagilari s- mutarâ tu câsâbãlu Tulcea. Antribai unù bânâtorù di Hagilari câts Armânji suntu tora tu hoarâ sh-nji-apândâsi: "Tu mesi

di stâmânâ, psânji, ma multu aushi, ama

Sâmbâta sh-Dumânica vârâ 500. Cafi unù yini la pârintsâ shi ashi n-adunãmù 3-4 bârni. Easti multu musheatù

Sâmbâta sh-Dumânica; easti ti-anami sh-di tora shi-nclo va s-hibâ sh-ma musheatù ti itia câ avemù Bisearicâ shi avemù nãdia câ aestu locù sâmtu va nâ aproachi ma multu unù di alantu. Tutâ tinjia a mea ti bânâtorlji armânji

di Hagilari tsi mi arisi multu di multu,

aeshtsâ Armânji tsi s-minduirâ câ au unâ

borgi ti hoara a lorù sh-ti pâpânjlji a lorù

tsi nâpoi cu 60 di anji lji-adusirâ tu aesti

locuri. Putumù s-videmù multâ isihii pi prosuplu a oaminjlorù. Tsi hârsits eara

aushlji din hoarâ câ puturâ sâ sh-veadâ nipotslji shi strinipotslji, câ puturâ s-lu avdâ Hrista Lupci tsi-lù criscurâ tu aestâ hoarâ sh-tsi lâ spuni totna pritù cânticù

câ nu lipseashti sâ-sh alasâ arãdzli sh-

limba, câ nu lipseashti sâ-sh agâr-

sheascâ soia sh-hoara di iu fudzirâ. Ama cumù nu s-poati s-hibâ tuti buni vidzumù shi ndoauâ lucri tsi nu para nâ arisirâ. Suntu ndoi Armânji tsi nu-sh azburãscu limba di dadâ; elji hârsinda-

sh nipotslji pri limba româneascâ. Ma s-

nu-lji nvitsats nipo-tslji a voshtsâ armâneashti tu crehta ilichii elji nu mata va s-anveatsâ vârâoarâ limba armâneascâ. Elji va s-agiungî oaminjlji ti-anami ma s-creascâ tu spiritù armâ-

nescu sh-limba armânea-scâ nu va-lji ambudghiseascâ tu banâ.

Armânjlji di Hagilari s-hârsirâ diznou

tu 29-li di Yizmâciunù cându ma multsâ

preftsâ ayisirâ bisearica Stâ-Maria,

bisearicâ tsi fu adratâ cu pâradzlji dats

di unù hiljù a hoarâljei. Numa a lui easti

Teyea Sponti. Sh-lipseashti s-lomù urnechi di la aestu Armânù tsi agiutã cu pâradz ta s-mutâ unâ bisearicâ ahâtù di musheatâ. Cafi unù di noi lipseashti s- avemù tu suflitù atsea hoarâ armâneascâ

tsi tsânù tru banâ miletea armâneascâ. S-bâneadzâ Armânjlji di Hagilari!

PÂNÂYIRLU A HOARÂLJEI

HAGILARI

di Chira Iorgoveanu-Mantsu

Di-ndoi anj ahurhi România sâ s-facâ

pânâyiri tu hoarili armâneshtsâ ditu

aesti hoari vinirâ

Armânjlji aoa shi vârâ 60 di anj cându Cadrilaterlu s-turná la vâryari shi Armânjlji agiumsirâ România. Shtimù ghini câ Armânjlji furâ arâshi shi mutats ditu cubairlu-a lorù ditù Balcanj tra s- acatsâ locuri xeani, tsi nu furâ vârâoarâ a lorù, cumù fu shi Cadrilaterlu. Fu unâ

Dobrogea

Tu