Cuprins pag.

Introducere................................................................................................... 3
1. Aprecierea competitivităţii Regiunii de Dezvoltare SUD în industria
produselor lactate..................................................................................................... . 4
2. Calculul Rezervei Avantajului Competitiv şi Rezervei Dezvoltării
Inovaţionale............................................................................................................... 7
3. Politicile de intergrare şi de inovare pentru stimularea competitivităţii
Regiunii de Dezvoltare Sud în producţia lactatelor...................................................11
Concluzii...........................................................................................................15
Bibliografie.......................................................................................................16

2
Introducere
Industria produselor lactate din Regiunea de Sud este reprezentată de „Fabrica
de Brînzeturi din Cahul”, care realizează toate tipurile de produse din lanţul valoric a
producţiei lactate. Însă, această întreprindere cunoaşte o puternică concurenţă din
partea societăţilor comerciale de rang republican, cum ar fi S.R.L. „Lapmol” şi
Compania Lactalis-alba S.R.L., a căror potenţial este mai mare datorită unor
sortimente mai diversificate, nivelului calităţii mai înalte sau reţelei de desfacere mai
dezvoltată.
Modalităţile de stimulare a competitivităţii producţiei laptelui şi produselor
lactate din Regiunea de Dezvoltare Sud prin intermediul determinării politicilor
regionale de integrare şi de inovaţie se vor cerceta în cadrul acestei lucrări.

3
 1. Aprecierea competitivităţii Regiunii de Dezvoltare SUD în industria
produselor lactate.
Determinarea gradului de competitivitate a unei regiuni într-un domeniu constă
în aprecierea potenţialului regiunii în toate ramurile conexe cu acest domeniu, adică
analiza tuturor componentelor lanţului valoric al produsului dat.
Astfel, lanţul valoric al produselor lactate este compus din creşterea animalelor
vii (vaci), din producţia (colectarea) laptelui, din fabricarea nutreţurilor gata pentru
hrana animalelor vii şi din fabricarea a 5 tipuri de produse lactate (lapte şi frişcă pînă
la 6 %; unt; brînzeturi proaspete; caşcaval; lapte prins ş.a.).
Pentru a stabili potenţialul competitiv al regiunilor de dezvoltare se va calcula
ponderea comercială ale unităţilor administrativ-teritoriale, precum şi pe regiuni de
dezvoltare, în ramurile conexe cu industria produselor lactate, conform următoarei
formule:
 m 
 q 
ir t
 ir   t m1  : t , [1]
 Q 
 t 1 it 
unde αir- ponderea medie a regiunii „r” în totalul producţiei/ramurii „i” din
economia naţională (ponderea comercială);
qir – volumul producţiei ramurii „i” din regiunea „r”;
Qi - volumul global al producţiei „i” din economia naţională;
tm – perioada (ani) de referinţă.
În urma calculării acestui indicator se va obţine ponderea raionului (regiunii) în
producţia totală din ţară la toate componentele lanţului valoric. Pentru a determina
care regiuni au un potenţial mai înalt în ramura cercetată, ponderea comercială
colectată se compară cu nivelul mediu al ponderii ramurilor din lanţul valoric, care
se calculează prin formula dată:


 nr  ir
; [1]
ir
i

4
 unde  ir
- nivelului mediu al ponderii comerciale

Qi - volumul global al producţiei „i” din economia naţională;

Σαir - suma ponderilor comerciale;
nri – numărul de unităţi administrativ-teritoriale cu activităţi în ramura „i”.
În baza datelor statistice anuale şi operative reflectate în Anexele 1-8 se
efectuează calculul ponderilor comerciale pe raioane şi pe regiuni în ramurile lanţului
valoric al producţiei lactate, reflectat în tabelul 1.1. şi tabelul 1.2.
Din datele tabelului 1.1 se observă că în toate unităţile administrativ-teritorial
din ţară se cresc animale vii (vaci), însă doar în 17 unităţi administrativ-teritoriale
ponderea comercială este mai mare decît nivelul mediu pe ţară (0,007). Din aceste
unităţi cu pondere mai înaltă decît media pe ţară 9 raioane revin la Regiunea de
Dezvoltare Nord, 6 raioane din Centru, iar în Regiunea de Dezvoltare Sud se
constată o pondere superioară mediei numai la un raion – Căuşeni, de asemenea,
UTA Găgăuzia înregistrează o pondere mai mare de cea medie.
În activitatea de colectare a laptelui, se constată în două unităţi cu volum nul
(mun. Bălţi şi raionul Nisporeni), iar din celelalte 33 unităţi doar 11 înregistrează
ponderi comerciale superioare nivelului mediu pe ţară, din care 6 aparţin regiunii
Nord, 4 regiunii de Sud (raioanele Cahul, Cantemir, Ştefan-Vodă şi Taraclia), UTA
Găgăuzia iarăşi are o pondere mai înaltă decît media pe ţară.
În fabricarea nutreţurilor gata pentru hrana animalelor activitatea întreprinderilor
este mai concentrată, ponderea superioară înregistrînd-o doar 3 raioane din Regiunea
de Dezvoltare Nord (Făleşti, Floreşti şi Glodeni), este necesar de menţionat că din 35
de unităţi administrativ-teritoriale doar 8 se ocupă cu fabricarea acestui tip de produs,
din care 4 unităţi revin Nordului, 3 raioane din regiunea Centru şi UTA Găgăuzia. Se
constată că Regiunea de Dezvoltare Sud nu participă integral în realizarea lanţului
valoric al industriei produselor lactate.
Fabricarea produselor lactate se efectuează doar în 8 unităţi administrativ-
teritoriale, mun. Chişinău, 5 unităţi din regiunea Nord (mun. Bălţi, raioanele Edineţ,
Floreşti, Rîşcani şi Soroca) , cîte un raion din regiunea Centru (Hînceşti) şi Sud
(Cahul), raionul Căuşeni a înregistrat valori mici în producerea untului şi
5
brînzeturilor în perioada anilor 2005-2006, iar în următorii ani valoarea producţiei
lactate din acest raion este nulă, Regiunea de Dezvoltare Sud fiind reprezentată doar
de activitatea raionului Cahul, adică a „Fabricii de brînzeturi dinCahul”.

Tabelul 1.1. Ponderea ramurilor conexe în producţia lactatelor, pe raioane.

Unitatea Animale Lapte Nutreţuri Lapte şi produse lactate, Ikn=

administrativ- vii   gata p/u Lapte, Unt Brînzet. Caşca- Lapte
teritorială     hrana frişcă   proasp. val prins,
      animalelor         iaurt.
 Media 0,007 0,0104 0,0327 0,0312 0,0294 0,0356 0,0624 0,0312

Mun. Chişinău 0,0031 0,0091 0 0,0675 0,0058 0,1247 0 0,0622

Mun. Bălţi 0,0027 0 0,0302 0,1049 0,1448 0,0712 0,0497 0,0694
Anenii Noi 0,0079 0,0076 0,0034 0 0 0 0 0
Basarabeasca 0,0013 0,0051 0 0 0 0 0 0
Briceni 0,0113 0,0121 0 0 0 0 0 0
Cahul 0,0047 0,0162 0 0,0034 0,0017 0,0056 0,0134 0,0052
Cantemir 0,0046 0,0142 0 0 0 0 0 0
Călăraşi 0,0042 0,0011 0 0 0 0 0 0
Căuşeni 0,0104 0,0002 0 0 0,0005 0,0006 0 0
Cimişlia 0,0056 0,0018 0 0 0 0 0 0
Criuleni 0,0065 0,0022 0 0 0 0 0 0
Donduşeni 0,0086 0,0034 0 0 0 0 0 0
Drochia 0,0127 0,0266 0 0 0 0 0 0
Dubăsari 0,0023 0,0009 0 0 0 0 0 0
Edineţ 0,0153 0,0131 0 0,0186 0,0472 0,0162 0 0,0234
Făleşti 0,0101 0,0733 0,0839 0 0 0 0 0
Floreşti 0,0083 0,0013 0,0749 0,021 0,0415 0,0277 0 0,0286
Glodeni 0,009 0,0222 0,0676 0 0 0 0 0
Hînceşti 0,0088 0,0007 0,0011 0,0216 0,0001 0 0 0,0402
Ialoveni 0,0057 0,0031 0 0 0 0 0 0
Leova 0,0055 0,00004 0 0 0 0 0 0
Nisporeni 0,0048 0 0 0 0 0 0 0
Ocniţa 0,0065 0,0084 0 0 0 0 0 0
Orhei 0,0098 0,0074 0 0 0 0 0 0
Rezina 0,0044 0,0002 0 0 0 0 0 0
Rîşcani 0,0124 0,0252 0 0,009 0,0062 0,005 0,1299 0,0114
Sângerei 0,0104 0,0028 0 0 0 0 0 0
Soroca 0,0109 0,00005 0 0,0036 0,0168 0,0005 0,0567 0,0092
Străşeni 0,0039 0,0012 0 0 0 0 0 0
Soldăneşti 0,0054 0,0032 0 0 0 0 0 0
Ştefan Vodă 0,0062 0,0159 0 0 0 0 0 0
Taraclia 0,0021 0,0104 0 0 0 0 0 0
Teleneşti 0,008 0,0012 0 0 0 0 0 0
Ungheni 0,0075 0,0005 0,0026 0 0 0 0 0
UTA Găgăuzia 0,0071 0,053 0,0167 0 0 0 0 0

6
 Din acestea 8 unităţi în care se fabrică produsele lactate, doar în 4 unităţi
realizează întreg nomenclator de produse lactate (mun. Bălţi, raioanele Cahul, Rîşcani
şi Soroca).
Tabelul 1.2. Ponderea ramurilor conexe în producţia lactatelor, pe regiuni de
dezvoltare. (2005-2008)
Unitatea Animale Lapte Nutreţuri Lapte şi produse lactate,  
administrativ- vii   gata p/u Lapte, Unt Brînzet. Caşca- Lapte
teritorială   hrana frişcă   proasp. val prins,
      animalelor         iaurt.
Mun. Chişinău 0,0031 0,0091 0,0327 0,0675 0,0058 0,1247 0 0,0622
Nord 0,0098 0,0157 0,0641 0,0314 0,0513 0,0238 0,0787 0,0284
Centru 0,006 0,0022 0,0023 0,0216 0,0001 0 0 0,0402
Sud 0,0059 0,0079 0 0,0034 0,0017 0,0031 0,0134 0,0052
UTA Găgăuzia 0,0071 0,053 0,0167 0 0 0 0 0

Din tabelul 1.2. se observă că doar în Regiunea de Dezvoltare Nord, se realizează

integral lanţul valoric a produselor lactate. Regiunea de Dezvoltare Sud înregistrează
valori nule în preparea nutreţurilor gata pentru hrana animalelor, iar în celelalte
ramuri conexe are valori mai mici decît media pe ţară, ceea ce o face cea mai
dezavantajată din toate regiunile.

2. Calculul Rezervei Avantajului Competitiv şi Rezervei Dezvoltării

Inovaţionale. Ridicarea potenţialului competitiv regional se efectuează prin
intermediul implementării unor politici multilaterale, elaborarea cărora se realizează
în baza calculelor unor indicatori.
Ca baza metodologică de determinare a direcţiilor de perfecţionare a potenţialului
competitiv serveşte Rezerva Avantajului Competitiv, care se stabileşte în baza
următoarei formule:

IAC i
RAC i  r
, [1]
r
IAC
unde IAC i r
- Indicele Avantajului Competitiv realizat în cadrul regiunii;

iar IAC - Indicele Avantajului Competitiv realizat integral.

Indicele Avantajului Competitiv se determină în următorul mod:

7
 m

IAC   RI i CSM i  DLkm . p .  IDkm . p .

i 1
imm
[1]

unde RIr - Rata industrializării; CSM - Coeficientul Specializării Muncii de ramură „i” din
regiunea „r” în baza forţei de muncă; DLimm/km.p - Densitatea angajaţilor în IMM; IDkm.pDensitatea
investiţiilor

În baza datelor statistice din anexele 9-12 şi formulelor din anexa 13 se va

calcula indicele avantajului competitiv şi componentele sale în agricultură şi industrie
prelucrătoare, calculele fiind reprezentate în tabelul 2.1.
Tabelul 2.1.
DLimm
km . p . IDkm. p . IAC
Regiunea RI CSM    
de Ind. Ind. Ind.
dezvoltare Agricultura prelucrăt. Agricultura prelucrăt. Agricultura prelucrăt.
Mun.
Chişinău 0,0137 0,00058 0,1647 0,0134 1182,12 9,1002 1191,3986 1191,2342
Nord 0,361 0,1044 0,2282 0,0321 23,31 0,1513 24,0505 23,5978
Centru 0,3054 0,0716 0,2263 0,0314 16,53 0,1307 17,1751 16,7637
Sud 0,5098 0,2227 0,1833 0,018 13,31 0,1134 14,1165 13,6641
UTA
Găgăuzia 0,3994 0,1307 0,2313 0,0332 24,83 0,1309 25,5916 25,1248

Pentru determinarea rezervei avantajului competitiv pe regiuni trebuie stabilită

regiunea lider, în care se realizează integral lanţul valoric al producţiei lactatelor. În
baza Anexei 14A „Realizarea lanţului valoric la produse lactate” se constată că
regiunea lider este Nord, în care se fabrică toate produsele din ramurile conexe ale
lanţului valoric, cu ponderi superioare mediei pe ţară, cu excepţia producţiei
brînzeturilor şi laptelui prins, ponderea superioară deţinînd-o municipiul Chişinău.
În baza determinărilor efectuate în Anexa 14 B se constată următoarele situaţii a
Regiunii de Dezvoltare Sud (RDS):
 Agricultură:
- a ir  a ir (-), RI  K RI (+) – ceea ce înseamnă că creşterea potenţialului
competitiv poate fi efectuată în baza forţei de muncă disponibilă în RDS în
sectorul agrar;
- a ir  a ir (-), CSM ir  K CSM ir (+) - aceasta indică că RDS dispune în abundenţă de

8
 forţă de muncă specializată în agricultură, însă care nu poate asigura nivelul
competitiv în această ramură.
 Industria:
- a ir  a ir (-), RI  K RI (-) – arată că lanţul valoric se realizează în condiţii unei
lipse de braţe de muncă;
- a ir  a ir (-), CSM ir  K CSM ir (-) - incapacitatea de creştere a potenţialului
competitiv pînă la nivelul mediu este cauzată de deficitul de forţă de muncă
specializată;
 a ir  a ir (-), km . p .  K DLIMM
DLIMM
km . p . (-) – aceasta relevă că mediul antreprenorial în RDS
este slab dezvoltat şi nu permite creşterea lanţului valoric pînă la nivelul
mediu.
 a ir  a ir (-), DI km. p .  K DI km . p . (-) – indică că lanţul valoric al producţiei lactate se
realizează într-un mediu investiţional slab dezvoltat, neatractiv.
În scopul analizei rezervei avantajului competitiv se vor prezenta rezerva şi
componentele sale, calculate în baza liderului lanţului valoric al produselor lactate
Regiunea de Dezvoltare Nord (RDN) în Tabelul 2.2.
Tabelul 2.2
Agricultura    
Regiunea de dezvoltare RIi/RI CSMi/CSM DLr/DL IDr/ID RAC=IACr/IAC
           
Mun. Chişinău 0,0379 0,0055 50,69 60,146 49,53
Nord 1 1 1 1 1
Centru 0,8459 0,6858 0,708 0,8638 0,7141
Sud 1,4121 2,1331 0,571 0,7495 0,5869
UTA Găgăuzia 1,1063 1,2519 1,063 0,8651 1,064
Industria prelucrătoare    
Regiunea de dezvoltare RIi/RI CSMi/CSM DLr/DL IDr/ID RAC=IACr/IAC
           
Mun. Chişinău 0,7217 0,4174 50,69 60,146 50,48
Nord 1 1 1 1 1
Centru 0,9916 0,9781 0,708 0,8638 0,7103
Sud 0,8032 0,5602 0,571 0,7495 0,579
UTA Găgăuzia 1,0135 1,0342 1,063 0,8651 1,064

Datele din tabelul dat relevă situaţia că în RDS populaţia este specializată în
agricultură mai mult decît este necesar pentru sporirea nivelului de

9
 competitivitate, iar în industria prelucrătoare este situaţie inversă, această ramură
necesită de mai mulţi specialişti calificaţi.
De asemenea, se observă că mediu investiţional şi antreprenorial în RDS nu este
favorabil pentru ridicarea nivelului competitivităţii, aceasta necesitînd
implementarea unor politice de dezvoltare antreprenorială şi a atracţiei
investiţionale.
Elaborarea strategiilor cu privire la promovarea competitivităţii se utilizează
calcularea Rezervei Dezvoltării Inovaţionale (RDIr), care presupune agregarea
componentelor regionale (r) raportate la indicatorii medii naţionali (n) şi se
calculează prin următoarea formulă:

 Ed r  RFA r  IAI r 
RDIvr     , [1]

 EDn RFA n  IAI n 
Unde Edr - Nivelul educaţiei; RFA- rata fondării noilor afaceri; IAI- Indicele
activităţii investiţionale.
În urma calculelor efectuate pe baza datelor statistice prezentate în ANEX 15 se
completează tabelul 2.3.
Calcularea rezervei dezvoltării inovaţionale. Tabelul 2.3.
Regiuni de Nivelul Rata
dezv. educaţiei   Fondării   Indicele   Rezerva
  din Edr/Ed noilor RFAr/RFAn Activităţii IAIr/IAIn dezvoltării
  regiune   Afaceri   Investiţionale   inovaţionale
mun.Chişinău 0,3156 1,8054 0,0031 2,81 0,0071 2,7099 1,8252
Nord 0,152 0,8695 0,0006 0,5454 0,0016 0,6106 0,8638
Centru 0,1255 0,7179 0,00058 0,5272 0,0013 0,4961 0,7136
Sud 0,1296 0,7414 0,00039 0,3545 0,0018 0,687 0,7383
UTA Găgăuzia 0,1473 0,8426 0,00074 0,6727 0,0013 0,4961 0,8366
Media 0,1748 1 0,0011 1 0,0026 1 1

Datele din tabelul dat ne relevă o concentrare exagerată a potenţialului inovativ în

municipiul Chişinău, pe cînd celelalte regiuni deţin un nivel inferior mediei, cea
mai mare rezervă deţine Regiunea de Dezvoltare Centru, nivelul rezervei RDS
fiind un pic mai mică (cu 2,47 %). În urma descopunerei rezervei se observă că la

10
 RDS nivelul cel mai scăzut din cele trei componente este la rata fondărilor noilor
afaceri.
3. Politicile de intergrare şi de inovare pentru stimularea competitivităţii
Regiunii de Dezvoltare Sud în producţia lactatelor.
Industria produselor lactate în RDS reprezintă un avantaj potenţial competitiv,
prin implemetarea unor politice de integrare şi inovare eficiente, această ramura se
va transporta într-un avantaj competitiv regional. Înainte de elaborarea poliricilor
de integrare şi inovare, este necesară să fie efectuată o analiză ce va determina
deficienţile existente, riscurile posibile, avantajele şi oportunităţile.
Analiza SWOT a Regiunii de Dezvoltare Sud include următoarele aspecte:
Puncte forte:
 În RDS se produce toate tipurile de produse lactate.
 Ponderea superioară mediei la creşterea animalelor vii (vaci) în raionul
Căuşeni.
 Ponderea superioară medie pe ţară la colectarea laptelui în 4 raioane a
regiunii – Cahul, Cantemir, Ştefan Vodă şi Taraclia.
 Creşterea avantajului competitiv în ramurile agricole din lanţul valoric al
produselor lactate se poate efectua pe baza forţei de muncă disponibile.
Puncte slabe:
 Creşterea potenţialului competitiv al RDS în industria prelucrătoare nu
poate fi efectuată din cauza deficitului de forţă de muncă specializate.
 Lipsa ramurii de fabricare a nutreţurilor pentru hrana animalelor.
 Ponderea inferioară decăt media pe ţară în celelalte 7 raioane în creşterea
animalelor.
 Efectuarea investiţiilor este neatractivă.
 Mediu antreprenorial este slab dezvoltat.
Oportunităţi:

11
  Diversificarea sortimentului de produse lactate pentru a face faţă în
interiorul regiunii concurenţilor din mun. Chişinău şi RDN în fabricarea
produselor lactate diferenţiate;
 Sporirea competitivităţii produselor lactate în baza creşterii nivelului
calităţii acestora.
 Consolidarea terenurilor agricole, elaborarea modalităţilor de interesare a
agenţilor economici în cultivarea nutreţurilor pentru animale.
 Dezvoltarea sectorului IMM rural, prin simplicarea înregistrării ca agent
economic, oferirea unor inlesniri fiscale.
 Oferirea serviciilor de consultanţă financiară şi de marketing agenţilor din
sectorul IMM;
 Crearea centrelor inovaţionale în cadrul universităţilor din Cahul şi
Taraclia.
Ameninţări
 Concurenţa puternică din partea întreprinderilor din mun.Chişinău şi
RDN.
 Emigrarea continuă a forţei de muncă;
 Calamităţile naturale.
Politicile de integrare, se elaborează în baza rezervei avantajului competitiv,
prin adoptarea unor obiective strategice:
1) Asigurarea cu forţă de muncă calificată necesară nivelului de
competitivitate.
2) Promovarea antreprenoriatului şi atractivităţii mediului de afaceri pentru
nivelului de competitivitate.
3) Sporirea finanţării investiţiilor necesare nivelului de competitivitate.
În urma analizei ratelor industrializării şi coeficientului specializării muncii în
agricultură s-a constatat că în Regiunea de Dezvoltare Sud este un excedent de forţă
de muncă specializată în agricultură şi un deficit de braţe de muncă în industria
prelucrătoare. Din datele tabelului 2.2. se observă că excedentul de forţă de muncă
specializată în agricultură este de 40 %, iar deficitul în industria prelucrătoare este de
12
20 %. Supraspecializarea în agricultură a forţei de muncă din RDS nu se justifică,
deoarece ponderea comercială din cele trei ramuri conexe din lanţul valoric ale
sectorului agricol este inferioară nivelului mediu, ceea ce indică necesitatea
implementării unor strategii de sporire a productivităţii muncii, cum ar fi:
- recalificarea forţei de muncă specializată în agricultură;
- sporirea numărului specialiştilor în domeniul industriei prelucrătoare, prin
intermediul deschiderii specialităţii tehnologiei industriei alimentare în cadrul
univeristăţilor din Cahul şi Taraclia, precum şi în colegiile din RDS;
Din datele tabelului 2.2. se observă nivelul indicatorului DLIMM
km . p din RDS arată
o rezervă de 43 % care trebuie să fie acoperită pentru a ajunge la nivelul activităţii
antreprenoriale ce va asigura competitivitatea regiunii. Pentru a spori numărul de
angajaţi în întreprinderile mici şi mijlocii, este necesară facilitarea procesul de lansare
a afacerilor (înregistrarea, alte formalităţi), organizarea prestării serviciilor de
consultanţă financiară (formarea unei structuri financiare cît mai raţionale) şi de
marketing (pentru determinarea corectă a genului de activitate, a tipurilor de produse
fabricate sau serviciilor prestate). De asemenea, printre modalităţile de încurajare a
antreprenorilor de a-şi deschide propria afacere, se enumeră organizarea unor traing-
uri pentru tineri întreprinzători, privind utilizarea tehnologiilor informaţionale.
Analiza indicatorul Densităţii investiţionale arată o insuficienţă de 25 % a
investiţiilor în capitalul fix.
Prin urmare, se vor stabili următoarele obiective pentru îmbunătăţirea mediului
investiţional:
 Îmbunătăţirea infrastructurii drumurilor;
 Ridicarea nivelului de trai prin îmbunătăţirea infrastructurii sociale
(conectarea la apeduct, gayoduct, reţea de canalizare).
 Promovarea imaginii RDS pe plan naţional şi internaţional (participarea
la expoziţii).
 Reforma investiţiilor publice în infrastructură (antrenarea finanţării
mixte, cu participarea capitalului privat străin).

13
În urma analizei Rezervei Dezvoltării Inovaţionale din tabelul 2.3. se observă că
RDS are de acoperit, prin intermediul politicilor de inovare, 26 de % de insuficienţă,
descifrînd rezerva, se constată că sub nivelul necesar pentru asigurarea avantajului
competitiv sunt: Nivelul educaţie (Edr) cu 26 %, Rata fondării noilor afaceri (RFA)
cu 65 % şi Indicele activităţii investiţionale cu 31 %.
Nivelul educaţiei reflectă abilitatea spre cunoaştere persoanelor antrenate în
domeniu. Persoanele cu studii superiore şi medii de specialitate sunt cele mai vizate
şi apte să se implice în procesul de perfecţionare şi inovaţie, avînd deja însuşite
principiile cercetării şi învăţării. Astfel, aceste persoane sunt mai adaptibili la
sistemul de recalificare.
Sporirii nivelului educaţiei în RDS este dependentă atît de politicele promovate
la nivel naţional, cît şi cele regionale. Organele centrale influenţează, prin limitarea
locuri de buget şi contract, admiterea la universităţile din zonă, ca urmare, se reduce
numărul final de specialişti cu studii superioare. Înlăturarea aceste influenţe negative
este strategia de bază în scopul ridicării nivelului educaţiei în regiune.

14
 Concluzie.
Industria produselor lactate din Regiunea de Dezvoltare Sud reprezintă un
avantaj competitiv potenţial al regiunii, care urmează să fie valorificat în urma
implemetării politicilor publice.
Situaţia dată este determinată ponderii inferioare decît media pe ţară a
raioanelor din RDS, în creşterea animalelor vii (vaci), cu excepţia raionului Căuşeni
şi nefabricarea nutreţurilor gata pentru hrana animalelor. De asemenea, se
menţionează printre factorii negativi supraspecializarea populaţiei din regiune în
agricultură şi deficitul de forţă de muncă calificată în industria prelucrării, un mediu
investiţional şi antreprenorial slab dezvoltat.
Prin urmare, se constată necesitatea elaborării unor strategii de dezvoltare a
potenţialului competitiv, bazate pe următoarel obiective:
 Perfecţionarea calificării forţei de muncă specializată în agricultură,
crearea unei baze de specialişti locali în industria de prelucrare;
 Crearea unor condiţii de dezvoltare a spiritului antreprenorial în RDS;
 Determinarea sarcinilor necesare pentru sporirea atractivităţii
investiţionale ale RDS.

15
Bibliografie:
1. Andrei Popa, „Dezvoltarea regională în contextul integrării”, Cahul, 2008,
pasim.
2. Anuarul Statistic al Republicii Moldova pe anii 2008,2007,2006,2005,2004.
3. Pincipalii indicatorii pe raioane, municipii şi UTAG, pe regiuni de
dezvoltare anii 2004-2008.
4. Recensămîntul Republicii Moldova pe anul 2004.

16