Dragă, ţi se răceşte ceaiul !

- Asta e tot ?
- Da, doamnă.

Şi scrisoarea pentru văduva

ambasadorului din Brazilia.

Mulţumesc.

Ceai !

Dle Janvrin, prim-ministrul

vrea să discute cu Majestatea Sa.

Doamnă, se pare că prim-ministrul

vă caută la telefon.

Spune-i să sune mai târziu !

Nu, e în regulă.
Vorbesc acum.

- Dle prim-ministru !
- Bună dimineaţa, Majestate.

Scuze de deranj, dar mă întrebam

dacă aţi citit ziarele de azi.

Am văzut câteva, da.

Atunci, următoarea întrebare

e dacă sunteţi de părere

că ar fi necesar
să răspundem cumva.

Nu. Câţiva editori prea zeloşi

se străduiesc să vândă ziare.

- Ar fi o greşeală să le facem jocul.

- În mod normal, aş fi de acord.

Dar... consilierii mei...

... au luat pulsul străzii.

Din informaţiile mele,

atmosfera e...
destul de delicată.

Şi ce sugeraţi, dle prim-ministru ?

O declaraţie ?

Nu, doamnă.
Cred că a trecut vremea declaraţiilor.

Sugerez să arboraţi streagul în bernă

la Palatul Buckingham

şi să veniţi la Londra
cât mai repede.

Ar fi o mare alinare
pentru popor.

Le-ar uşura suferinţa.

Suferinţa lor ?!

Dacă aveţi impresia

că vin la Londra,

în loc să am grijă de nepoţii mei,

care tocmai şi-au pierdut mama,

vă înşelaţi !

Nimeni nu îi cunoaşte pe britanici

mai bine decât mine, dle Blair,

şi nici nu se încrede mai mult

în dreapta lor judecată.

Cred că, în curând,

vor ieşi din această... stare,

care a fost stârnită de presă,

arătându-şi durerea în mod reţinut

şi adoptând un doliu sobru şi intim.
Aşa procedăm în această ţară,
în tăcere, cu demnitate.

Pentru asta
ne admiră restul lumii.

Dacă aşa hotărâţi,

sigur că guvernul vă va susţine.

- Hai să păstrăm legătura.

- Da, "hai" !

Ce prostovan !
Acum, ţi s-a răcit ceaiul !