Ananasule este un fruct. Nu toata lumea il apreciaza pe pizza. Oricum ar fi, pizza e buna cu sau fara.

Pizza e pizza. Pizza de post, alta discutie.

Ananasul (Ananas comosus) este un fruct comestibil cărnos, cu gust dulce-acrișor și foarte

aromat. Are numele comun atât al plantei tropicale cât și al fructului. Conține vitaminele A, B, B1
și C. Conține de asemenea betacaroten, potasiu, magneziu și săruri minerale. Stimulând
organismul, este recomandat mai ales pentru buna sa digestibilitate.

Origini
A fost descoperit în sudul Braziliei și al Paraguayului. Băștinașii îl numeau “nana”, adică “fructul
delicios, parfumat”. A fost adus în Europa de Cristofor Columb și cultivat în sere începând cu
anul 1720.

Componența
Ananasul conține acid citric, acid malic, vitaminele A, B, B1 și C cât jumătate din fructul unui
portocal. Totodată, conține o drojdie și un ferment digestiv (bromelină) care digeră în câteva
minute de 1000 de ori greutatea ei de proteine și care este comparată cu pepsina și papaina.
Totodată, ananasul conține deopotrivă betacaroten, iod, magneziu, mangan, potasiu, calciu,
fosfor, fier, sulf și săruri minerale.

Proprietăți
Printre proprietățile ananasului, enumerăm: nutritiv (foarte digestibil), stomahic, diuretic,
dezintoxicant.

Indicații
Anemie, creștere, convalescență, demineralizare, dispepsii, intoxicații, arterioscleroză, artrită,
gută, litiază, obezitate.

Mod de folosire
Uz intern: fructul ca atare (foarte copt) sau suc. Este totodată utilizat și în tratamentul obezității.
Uz extern: sucul de ananas în aplicație externă este recomandat ca tonifiant al pielii normale.