Sunteți pe pagina 1din 44

C UPRINS

Introducere………………………………………………… pag. 2
1. Introducere in contabilitatea clientilor………………. pag. 3
1.1. Structura creantelor………………………………. pag. 6
2. Contabilitatea decontarilor cu clientii……………….. pag. 8
2.1. Contul 411 Clienti………………………………… pag. 8
2.2. Contul 418 Clienti facturi de intocmit………….. pag. 13
2.3. Contul 413 Efecte de primit……………………… pag. 15
2.4. Contul 4118 Clienti incerti………………………. pag. 16
2.5. Contul 419 Clienti – creditori …………………... pag. 18
3. Aplicatii…………………………………………………. pag. 20
4. Studiu de caz……………………………………………. pag. 29
Anexe……………………………………………………….. pag. 36
Bibliografie………………………………………………… pag. 41

2
I NTRODUCERE

Contabilitatea tertilor asigura evidenta datoriilor si a creantelor


unitatii patrimoniale, in relatiile acesteia cu : furnizorii, clientii,
salariatii, bugetul statului, bugetul asigurarilor sociale, bugetele
locale, fondurile speciale, unitatile din cadrul grupului, asociatii,
debitorii, creditorii, alte persoane fizice si juridice.
Relaţiile unităţilor patrimoniale cu alte persoane juridice şi fizice, conduc la
creanţe şi datorii. Cea mai mare parte a creanţelor agenţilor economici sunt legate
direct de exploatare, adică din acel domeniu care face obiectul principal al
funcţionării lor. Creanţele faţă de clienţi rezultă ca urmare a vânzării producţiei,
respectiv realizării lucrărilor şi a serviciilor şi au în contrapartidă venituri din
exploatare.
Contabilitatea furnizorilor si a clientilor, precum si a celorlalte datorii si
creante, se tine pe categorii, precum si pe fiecare persoana fizica sau juridica in
parte.
{n contabilitatea clientilor, se inregistreaza operatiunile patrimoniale privind
livrarile de marfuri si produse, lucrarile executate si serviciile prestate, precum si alte
operatiuni efectuate, de regula, pe baza contractelor incheiate cu acestia.
Creanţele inteprinderii faţă de clienţii ei îşi au izvorul în schimbul de
consimţământ concretizat într-o comandă fermă din partea clientului şi acceptată de
către producător sau având ca bază contractele încheiate. Creanţele devin certe,
sigure, în momentul transferului de proprietate pentru vânzări şi în momentul
realizării lor pentru lucrări şi servicii. Transferul de proprietate se produce, deci, în
momentul livrări bunurilor, respectiv în momentul realizări lucrărilor sau prestaţiilor
de servicii, moment care corespunde cu facturarea.
Efectele comerciale de primit reprezintă drepturile de creanţă stabilite pe bază
de cambii, bilete la ordin, trate , waranturi, cec-uri şi alte efecte comerciale primite de
la clienţi în contul creanţelor. Ele reprezintă forme de credit comercial acordat de
unităţile patrimoniale terţilor şi instrumente de plată.
Lucrarea de fata isi propune sa abordeze din perimetrul contabilitatii tertilor
latura „contabilitatii clientilor”.

3
1. I NTRODUCERE ÎN CONTABILITATEA CLIENŢILOR

Relaţiile unităţilor patrimoniale cu alte persoane juridice şi fizice, conduc la


creanţe şi datorii. Cea mai mare parte a creanţelor agenţilor economici sunt legate
direct de exploatare, adică din acel domeniu care face obiectul principal al
funcţionării lor. Creanţele faţă de clienţi rezultă ca urmare a vânzării producţiei,
respectiv realizării lucrărilor şi a serviciilor şi au în contrapartidă venituri din
exploatare.
Creanţele inteprinderi faţă de clienţii ei îşi au izvorul în schimbul de
consimţământ concretizat într-o comandă fermă din partea clientului şi acceptată de
către producător sau având ca bază contractele încheiate. Creanţele devin certe,
sigure, în momentul transferului de proprietate pentru vânzări şi în momentul
realizării lor pentru lucrări şi servicii. Transferul de proprietate se produce, deci, în
momentul livrări bunurilor, respectiv în momentul realizări lucrărilor sau prestaţiilor
de servicii, moment care corespunde cu facturarea.
Pe baza facturii, creanţele se înregistrează în contabilitate la valoarea de intrare în
patrimoniu care corespunde cu valoarea lor nominală, adică cu totalul de plată adică
valoarea sau preţul negociat plus TVA care se va aplica doar operaţiilor supuse
impozitări. In cazul în care se acordă reduceri comerciale, valoarea nominală este
dată de netul comercial, la care se va adăuga şi TVA. În situaţia în care se acordă
clienţilor şi reduceri financiare, valoarea nominală a creanţei este dată tot de netul
comercial, scontul acordat înregistrându-se separat ca şi o cheltuială financiară.
Scontul va reduce valoarea creanţei iniţiale printr-o înregistrare ulterioară, cel mai
adesea sconturile de decontare se acordă a posterior printr-o factură de reducere.
Creanţele în devize se înregistrează în contabilitate în lei, la cursul de schimb în
vigoare la data efectuări operaţiunilor. Diferenţele de curs valutar, între data
înregistrări creanţelor în devize şi data încasări lor, se înregistrează ca şi venituri sau
cheltuieli financiare, după cum diferenţele sunt favorabile sau nefavorabile.
După perioada de timp la care se referă, creanţele şi datoriile se împart în:
• creanţe şi datorii pe termen scurt , cu perioadă de decontare mai mică de un an;
• creanţe şi datorii pe termen mediu, cu o perioadă de decontare între 1-5 Ani;
• creanţe şi datorii pe termen lung, cu o perioadă de decontare mai mare de 5 ani.
Creanţele şi datoriile pe termen lung şi mediu se încadrează în categoria
imobilizărilor financiare (titluri de participare, titluri imobilizate ale activităţii de
portofoliu, creanţe legate de participaţii, împrumuturi acordate pe termen lung).
Creanţele pe termen scurt sunt generate de desfăşurarea activităţi de exploatare şi
creanţele asimilate, care au în contrapartidă veniturile din exploatare şi conturile fără
incidenţă asupra contului de rezultate şi cuprind: creanţe comerciale; creanţe din
gestiunea titlurilor de plasament şi alte titluri de valori reprezentând componente ale
trezoreriei; creanţe din decontări în cadrul grupului şi cu asociaţii, care mai sunt
denumite şi creanţe în afara grupului de exploatare.
Pentru înregistrarea creanţelor se folosesc conturi din clasa 4 „ Conturi de terţi”
din care face parte şi grupa de conturi: 41 „Clienţi şi conturi asimilate”.

4
Conturile de creante evidentiaza relatiile de decontare cu clientii
si alte terte persoane privind creantele unitatii patrimoniale.
Acestea au functie contabila de activ. {n debitul lor se inregistreaza
crearea creantelor asupra tertilor privind bunurile v@ndute,
efectele comerciale primite, avansurile si aconturile acordate,
precum cele asupra actionarilor din operatiunile privind capitalul
subscris si nevarsat. Se crediteaza la decontarea creantelor prin
incasare sau anulare. Soldul conturilor este debitor si reprezinta
creantele unitatii patrimoniale asupra tertelor persoane.
Prin structura sa, sistemul de conturi se diferentiaza pe categorii
de creante, iar in cadrul fiecarei categorii conturile analitice se
creeaza pe fiecare persoana fizica sau juridica.
De asemena, conturile analitice se grupeaza si pe termene de
incasare iar creantele incerete sau in litigii sunt evidentiate distinct.
Pe exemplul contului 411 „Clienti”, mecanismul de functionare a
conturilor de creante se prezinta astfel:

70 « Venituri din vanzari de


produse, marfuri, servicii si 5 “Conturi de
D alte activitati » C D 411 “Clienti” C D trezorerie” C

Valoarea la pret de vanzare a


produselor si marfurilor livrate, Sumele incasate de la clienti in
lucrarilor executate si serviciilor conturile de trezorerie
prestate pe baza de facturi

D 4427 “TVA colectata” C

Taxa pe valoare adaugata aferenta


Sumele datorate de clienti
pretului de vanzare
Exemple:
1) Se v@nd clientilor pe credit comercial produse finite in
valoare de 200.000 lei pret de v@nzare. Operatia determina o
crestere a creantei asupra clientilor (+A), inregistrata in debitul
contului 411 „Clienti”, si o realizare a venitului din v@nzarea
produselor (+P) evidentiata in creditul contului 701 „Venituri din
v@nzarea produselor finite”, rezult@nd urmatoarea formula
contabila:

411 “Clienti” 701 “Venituri din vanzarea


= produselor finite” 200.000 lei
2) Din extrasul de cont primit de la banca rezulta incasarea
clientului pentru valoarea de 190.000 lei. Operatia are ca efect
cresterea disponibilului din contul de la banca, reflectata in debitul

5
contului 512 „Conturi curente la banci” si, totodata, o micsorare a
creantei asupra clientilor (-A), inregistrata in creditul contului 411
„Clienti”, astfel:
5121 “Conturi curente la banci” 411 “Clienti” 190.000 lei
=
Reflectarea in forma sistematica a inregistrarilor cronologice de
mai sus se prezinta astfel:
701 “Venituri din vanzarea 411 “Clienti” 5121 “Conturi curente
D produselor finite” C D C D la banci” C
200.000 200.000 190.000 190.000
(1) (2)

Pentru evaluarea creanţelor şi a datoriilor se folosesc trei metode sau reguli în


funcţie de factorul timp la care se referă.: valoarea de înscriere cu ocazia intrării în
patrimoniu a creanţei sau a datoriei la valoarea curentă sau contabilă; valoarea de
inventar sau valoarea bilanţieră.
Evaluarea curentă, prin aplicarea principiului nominalismului, după care creanţele
sunt înscrise în contabilitate la valoarea lor nominală de rambursare, iar datoria la
intrarea în patrimoniu la valoarea ei normală de rambursare. Eventualele diferenţe ce
apar în timpul încasări creanţelor respectiv plăţilor datoriilor , vor fi evidenţiate în
contabilitate în conturile de cheltuieli pentru diferenţele nefavorabile, respectiv în
conturile de venituri pentru diferenţele favorabile.
Evaluarea de inventar presupune evaluarea creanţelor şi a datoriilor la valoarea
care se stabileşte după valoarea de utilitate, în funcţie de loc şi de preţurile
actualizate. Valoarea de inventar a creanţelor tine seama de posibilităţile concrete de
încasare şi pot exista clienţi în litigiu, debitori incerţi, ale căror posibilităţi de încasare
sunt incerte.
Dacă comparăm valoarea de inventar cu valoarea contabilă, putem avea trei
situaţi:
• Egalitate
• Valoarea de inventar depăşeşte valoarea contabilă, dar potrivit
principiului prudenţei deşi putem încasa mai mult această diferenţă nu o
vom înregistra
• Valoarea de inventar este sub valoarea contabilă Suntem nevoiţi să crem
un provizion pentru depreciere.
Evaluarea bilanţieră se face cu respectarea principiului fidelităţi. Creanţele sunt
înregistrate în contabilitate la valoarea lor nominală şi din prudenţă se constituie un
provizion pentru depreciere, atunci când apare o pierdere probabilă. Dacă sa
constituit provizionul la valoarea curentă atunci se va deduce provizionul.
La creanţele şi datoriile exprimate în valută, evaluarea de bilanţ se face la cursul
valutar existent. Diferenţele de curs valutar se vor înregistra folosind conturile de
diferenţe de conversie de activ şi de pasiv. Aceste diferenţe la începutului exerciţiului
următor se vor relua.

6
1.1. Structura creanţelor

Creanţele comerciale sunt determinate de vânzările de bunuri (produse, mărfuri,


materiale), de prestări de servicii şi de executarea de lucrării către terţi. Aici se
încadrează clienţii şi conturile asimilate:
• 411 „Clienţi”
• 413 „Efecte de primit”
• 4118 „Clienţi incerţi sau în litigiu”
• 418 „Clienţi – facturi de întocmit”
• 419 „Clienti creditori”

Efectele comerciale de primit reprezintă drepturile de creanţă stabilite pe bază


de cambii, bilete la ordin, trate , waranturi, cec-uri şi alte efecte comerciale primite de
la clienţi în contul creanţelor. Ele reprezintă forme de credit comercial acordat de
unităţile patrimoniale terţilor şi instrumente de plată.
Cambia este titlul de credit în temeiul căruia o persoană (emitentul) se obligă să
plătească necondiţionat sau dispune să se plătească necondiţionat de către o altă
persoană, la data şi locul indicat, o sumă de bani, aceluia pe care cambia îl
desemnează. Cambia este de două feluri:
 Biletul la ordin este o cambie eliberată de către un debitor (tras) unui

creditor (trăgătorul) prin care debitorul (trasul) se obligă să plătească


necondiţionat creditorului (trăgătorului) intr-un anumit loc şi la o anumită
dată o sumă de bani.
 Trata este o cambie prin care o persoană fizică sau juridică în calitate de

creditor (trăgător), dispune unui debitor al său (tras) să plătească o sumă de


bani unei alte persoane ( a treia) în calitate de beneficiar, la data şi în locul
stabilit o sumă de bani .
Cecul este un înscris solemn prin care o persoană numită trăgător (plătitor) în
baza unui depozit de bani constituit în prealabil la bancă devenită astfel tras, dă ordin
să se plătească la o anumită dată sau la prezentare o sumă determinată unei terţe
persoane, în calitate de beneficiar, intervenind astfel trei părţi. Sunt cecuri ca efecte
comerciale, cecuri din carnetele cu limită de sumă ca instrument de decontare, cecuri
de decontare în numerar a banilor de la bancă, cecuri de călătorie si altele. În acest
caz: trăgătorul este persoana care dispune plata, trasul este acela care efectuează plata
iar beneficiarul este persoana în favoarea căreia se efectuează plata.
Ca şi în cazul celorlalte două instrumente de plată, alături de biletul la ordin şi
trată, cecul cuprinde următoarele elemente: denumirea de CEC, înscrisă în textul
titlului; ordinul necondiţionat de a plăti o sumă determinată inclusă în textul tipărit al
formularului de CEC; numele aceluia care trebuie să plătească prin denumirea bănci

7
pe fiecare CEC, indicarea locului unde se efectuează plata – locul desemnat alături de
numele trasului; indicarea datei şi a locului unde a fost emis cecul; semnătura aceluia
care emite cecul, trăgătorul fiind acela care garantează plata.
Warantul este recipisa primita de către posesorul unei mărfi depusă într-un
depozit, prin care garantează efectuarea unei plăţi. Dacă nu efectuează plata nu poate
ridica marfa. Până la scadenţa efectelor comerciale putând interveni operaţiuni de
andosare şi avalizare, legate de circulaţia lor.
Andosarea sau girarea reprezintă scrierea pe versoul titlului de valoare, a
documentului a obligaţiei de plată a noului debitor, faţă de creditor. Dacă un client
emite un bilet la ordin în care se stabileşte „ Plătiţi suma de la data de persoanei”.
Dacă acesta are nevoie de bani mai repede decât data stabilită prin ordinul de plată îl
va putea folosi ca instrument de plată dacă face andosarea ordinului de plată. Dar
pentru aceasta este necesar să existe o garanţie a plăţii datoriei noului debitor către
creditor şi se face avalizarea.
Avalizarea reprezintă garanţia înscrisă pe cambie sau în afara acesteia de către o
persoană fizică sau juridică care se angajază să achite contravaloarea tranzacţiei în
cazul în care nici unul din ceilalţi debitori nu o face. Deci persoana care a avalizat
cambia garantează până la scadenţă . Avalizarea se poate face o singură dată iar
andosarea de câte ori este posibil.
Pentru tras datoria înregistrată în conturile Furnizori Efecte de plată nu poate fi
modificată prin andosări şi nici o înregistrare nu se face înaintea decontări la scadenţă
sau anulări efectelor. Trăgătorul , beneficiarul iniţial contabilizează andosarea.
Decontarea efectelor comerciale se poate face prin încasarea contravalori lor de
către beneficiar direct de la client sau prin intermediul unei bănci, în care caz se
suportă o taxă de scont pentru serviciile bancare. În acest caz bancherul cumpără
efectele remitentului şi plăteşte acestuia imediat suma cuvenită valoarea scontată,
reţinând scontul după relaţia:
Valoarea scontată = Valoarea nominală- Aigo
unde Aigo = Scont + Comisionul variabil admisibil scontului
În cadrul decontări efectelor comerciale poate interveni şi situaţia în care clientul
plăteşte datoria înainte de scadenţă, iar furnizorul îi acordă un comision pentru
încasarea mai devreme a creanţei.
Avansurile acordate furnizorilor reprezintă sumele plătite acestora de către clienţi
înainte de derularea tranzacţiilor pentru livrări de bunuri, executări de lucrări şi
prestări de servicii.
Creanţele din reclamaţii, pagube materiale create de terţi şi alte creanţe de orice
fel nelegate de activitatea de exploatare propriu – zisă sunt asimilate activităţilor
financiare sau extraordinare şi sunt înregistrate în contabilitate în categoria
„Debitorilor diverşi”.

8
2. C ONTABILITATEA DECONTĂRILOR CU CLIENŢII

Evidenţa sumelor datorate de clienţi interni şi externi pentru livrări de produse,


semifabricate, materiale, mărfuri etc ,lucrări executate sau prestări de servicii, sumele
plătite de aceştia ca acont sau decontate şi cele rămase de plată, se ţine cu ajutorul
conturilor din grupa 41 „Clienţi şi conturi asimilate”
Grupa 41 „Clienţi şi conturi asimilate”
411. CLIENŢI
413. EFECTE DE PRIMIT
4118. CLIENŢI INCERŢI SAU {N LITIGIU
418. CLIENŢI – FACTURI DE ÎNTOCMIT
419. CLIENŢI - CREDITORI

2.1. Contul 411 „Clienţi”


Contul 411 „Clienţi” ţine evidenţa decontărilor cu clienţi interni şi externi
pentru produsele, semifabricatele , materialelor mărfurilor etc, vândute, lucrări
executate şi servicii prestate pe bază de facturi. Este un cont de activ. Se debitează cu
valoarea la preţ de vânzare a bunurilor livrate şi serviciilor prestate, precum şi taxa pe
valoare adăugată aferentă. Se creditează cu sumele încasate de la clienţi. Soldul
contului este debitor şi reprezintă sumele datorate de clienţi.
În debitul contului 411 „Clienţi” se înregistrează:
• preţul de vânzare al mărfurilor, produselor, semifabricatelor etc. livrate,
lucrărilor executate şi serviciilor prestate, la care se adaugă TVA
colectată aferentă prin creditul conturilor :
701 ”Venituri din vânzarea produselor finite”;
702 „Venituri din vânzarea semifabricatelor”;
703 „Venituri din vânzarea produselor reziduale”;
704 „Venituri din lucrări executate şi servicii prestate”
705 „Venituri din studii şi cercetări”
706 „Venituri din redevenţe, locaţii de gestiune, chiri”
707 „Venituri din vânzarea de mărfuri”
708 „Venituri din activităţi diverse”
4427 „TVA colectată”
4428 „TVA neexigibilă” pentru livrările cu plata în rate.
• valoarea bunurilor livrate sau serviciilor prestate anterior şi care abia acum se
facturează, prin creditul contului 418 „ Clienţi – facturi de întocmit ”
• la deschiderea exerciţiului cu reluarea sumelor înregistrate la sfârşitul
exerciţiului precedent ca diferenţe nefavorabile de curs valutar, prin creditul
contului 476 „ Diferenţe de conversie – cont de activ „
• la sfârşitul exerciţiului, cu diferenţe favorabile de curs valutar, rezultate in
urma creşteri cursului valutar, aferent creanţelor exprimate în devize, prin
creditul contului 477 „ Diferenţe de conversie – cont de pasiv”
9
• contravaloarea creanţelor reactivate, prin creditul contului 754 „ Venituri din
creanţe recuperate”
• valoarea ambalajelor care circulă în sistem de restituire facturate clienţilor, prin
creditul contului 419 „ Diferenţe de conversie – cont de pasiv ”
În creditul contului 411 „ Clienţi ”se înregistrează:
• valoarea ambalajelor care circulă în sistem de restituire facturate clienţilor ,
prin creditul conturilor:
512 „ Conturi curente la bănci „
531 „ Casa „
• contravaloarea efectelor comerciale acceptate şi preluate în contul livrărilor sau
prestaţiilor făcute, prin debitul contului 413 „ Efecte de primit „
• sume datorate de clienţi rău platnici , dubioşi sau cu care unitatea se află în
litigiu, prin debitul contului 4118 „ Clienţi incerţi „
• contravaloarea bunurilor livrate, a lucrărilor executate şi a serviciilor prestate,
decontate pe seama avansurilor primite de la clienţi prin debitul contului 419
„Clienţi – creditori „
• diferenţe nefavorabile de curs valutar stabilite la închiderea exerciţiului,
aferente creanţelor exprimate în devize, prin debitul contului 476 „ Diferenţe
de conversie – cont de activ ”
• reluarea la începutul exerciţiului a sumelor înregistrate în exerciţiul precedent
ca diferenţe favorabile de curs valutar , prin debitul contului 477 „ Diferenţe de
conversie – cont de pasiv „
• diferenţe nefavorabile de curs valutar constatate cu ocazia încasări creanţelor
exprimate în devize, prin debitul contului 665 „ Cheltuieli din diferenţe de curs
valutar„
• valoarea ambalajelor care circulă în sistem de restituire , primite de la clienţi ,
prin debitul contului 419 „ Clienţi – creditori „
• valoarea sconturilor acordate clienţilor, prin debitul contului 667 „ Cheltuieli
privind sconturile acordate „

Soldul contului este debitor şi reprezintă sumele datorate de clienţi, deci creanţe
faţă de aceştia neâncasate încă.

În , mod obişnuit livrarea este însoţită de factură, dar nu este tot timpul aşa
fiind şi unele excepţii. De acea , trebuiesc făcute eventualele regularizări care să ţină
cont între decalajele existente între livrări şi facturări. Livrările efectuate sau lucrările
executate si serviciile prestate , inclusiv TVA aferentă , pentru care nu s-au întocmit
facturi , dar a căror valoare este bine determinată, reprezintă venituri ale perioadei în
care s-au făcut aceste livrări şi trebuie înregistrate la creanţe într-un cont distinct 418
„ Clienţi – facturi de întocmit” care este un cont de activ.

Exemple de operaţiuni cu contul 411 „Clienţi”:

1. Creşterea ( naşterea ) creanţelor:


10
a) la livrarea produselor, cu facturi
%
411 „Clienti” = 701 „Venituri din vanzarea produselor finite”
4427 „TVA colectata”

b) la livrarea produselor fãrã facturi

418 „Clienti-facturi de intocmit” %


= 701 „Venituri din vanzarea produselor finite”
4427 „TVA colectata”
Şi ulterior la întocmirea facturii

418 „Clienti-facturi de intocmit”


411 „Clienti” =

Regularizare TVA
4428 „TVA neexigibila” = 4427 „TVA colectata”

c) valoarea creanţelor reactive


754 “Venituri din creante
411 „Clienti” = reactivate”

d) valoare care circulã în regim de restituire, facturate clienţilor

411 „Clienti” = 419 „Clienti creditori”

2. Scăderea ( micşorare ) creanţelor


a) cu sumele încasate prin contul curent şi prin casã

5121 “Conturi la banci in lei” = 411 „Clienti”

5311 “Casa in lei" = 411 „Clienti”

b) diferenţe de curs valutar aferente creanţelor, exprimatã în devize

665 „Cheltuieli din diferente 411 „Clienti”


de curs valutar” =

11
c) valoarea cecurilor cu limitã de sume acceptate
5112 „Cecuri de incasat” = 411 „Clienti”

d) valoarea efectelor comerciale (cambii ) acceptate


413 „Efecte de primit de la clienti” = 411 „Clienti”

e) valoarea sconturilor acordate clienţilor cu ocazia încasării clienţilor


667 „Cheltuieli privind sconturile 411 „Clienti”
acordate” =

f) valoarea clienţilor incerţi, insolvabili, dubioşi şi în litigii


4118 „Clienti incerti” = 411 „Clienti”

g) valoarea ambalajelor care circulã în sistem de restituire, primite de la clienţi


358 “Ambalaje” = 411 „Clienti”

h) decontarea avansurilor încasate de la clienţi


419 „Clienti creditori” = 411 „Clienti”

3. Alte operaţii cu contul 411- „Clienţi”:


a) Evidenţierea unor vânzări de mărfuri, pe credit comercial, cu facturã, pe piaţa
internã sau externã
%
411 „Clienti” 707 „Venituri din vanzarea marfurilor”
= 4427 „TVA colectata”

b) Evidenţierea diferenţei dintre valoarea CIF şi FOB a mărfurilor exportate,


respectiv cheltuielile de asigurare şi cele de transport extern.
708 „Venituri din activitati diverse”
411 „Clienti” =

c) Dobânda calculatã de încasat la mărfurile exportate pe credit comercial pe termen


scurt şi/sau mediu.

= 766 „Venituri din dobanzi”


411 „Clienti”

12
d) Comisionul cuvenit întreprinderii de comerţ exterior, la facturarea mărfurilor
exportate în comision.

411 „Clienti” = 704 „Venituri din servicii prestate”

e) Valoarea cuvenitã unităţilor producătoare din ţarã, înscrise în facturile pentru


exportul de mărfuri în comision.
411 „Clienti” = 401 „Furnizori”

f) Reflectarea în contabilitatea furnizorului de bunuri la export a comisionului


reţinut de intermediar:
- Facturarea bunurilor.
%
411 „Clienti”
704 „Venituri din servicii prestate”
=
4427 „TVA colectata”

- La încasarea creanţei comision 10%

%
5121 „Conturi la banci” 411 „Clienti”
=
622 „Cheltuieli privind comisioanele”

g) Evidenţierea unor reduceri comerciale de preţuri acordate ulterior facturării


(rabaturi, risturnuri, bonificaţii, remize) la servicii, lucrări, livrările de produse
finite, semifabricate, mărfuri.
%
704 „Venituri din servicii prestate” = 411 „Clienti”
4427 „TVA colectata”

%
702 „Venituri din vanzarea semifabricatelor” = 411 „Clienti”
4427 „TVA colectata”

%
707 „Venituri din vanzarea marfurilor” = 411 „Clienti”
4427 „TVA colectata”

h) Sconturi acordate clienţilor.


667 „Cheltuieli privind sconturile acordate” = 411 „Clienti”

13
i) La agentul economic care a efectuat conversia creanţelor în acţiuni sau pãrţi
sociale cu valoarea acestor titluri obţinute în urma conversiei (OG 10/97 pentru
blocajul financiar).

%
261 „Titluri de participare detinute la filiale
din cadrul grupului”
= 411 „Clienti”
262 „Titluri de participare detinute la filiale
din afara grupului”
503 „Actiuni”

j) Pentru diferenţele între valoarea negociatã a creanţei şi valoarea contabilã a


acestora
- Când diferenţa este negativã

668 „Alte cheltuieli financiare” = 411 „Clienti”

- Când diferenţa este pozitivã


5121 „Conturi la banci in lei” = 768 „Alte venituri financiare”

k) Taxa forfetarã reţinutã din valoarea creanţei vândute

668 „Alte cheltuieli financiare” = 411 „Clienti”

2.2. Contul 418 „ Clienţi – facturi de întocmit „

Contul 418 „Clienţi - facturi de întocmit” evidenţiază livrările de bunuri, prestările


de servicii sau executările de lucrări, inclusiv taxa pe valoare adăugată, pentru care nu
s-au întocmit facturi. Este un cont de activ. Se debitează cu valoarea livrărilor către
clienţi, aferente exerciţiului financiar în curs, pentru care nu s-au întocmit facturi,
inclusiv taxa pe valoare adăugată aferentă. Se creditează cu valoarea facturilor
întocmite către clienţi. Soldul debitor al contului reprezintă valoarea bunurilor livrate,
a serviciilor prestate sau a lucrărilor executate, pentru care nu s-au întocmit facturi.
Contul 418 de debitează cu:
• contravaloarea bunurilor livrate , a lucrărilor executate sau a serviciilor prestate
către clienţi aferente exerciţiului în curs, pentru care nu s-au întocmit facturi ,
inclusiv TVA aferentă , prin creditul conturilor 701, 702, 703, 704, 705, 706,
707, 708 şi 4428 „ TVA neexigibilă „
• diferenţele favorabile de curs valutar constatate la închiderea exerciţiului,
aferente creanţelor în devize pentru care nu s-au întocmit facturi, prin creditul
contului 477 „ Diferenţe de conversie - cont de pasiv „

14
• reluarea la începutul anului a diferenţelor nefavorabile de curs valutar
înregistrate la închiderea exerciţiului precedent, prin creditul contului 476
„ Diferenţe de conversie - cont de activ „ .
Contul 418 se creditează în momentul facturării bunurilor livrate anterior sau a
lucrărilor executate şi serviciilor prestate anterior, prin debitul contului 411 „ Clienţi”
precum şi cu următoarele conturi:
• diferenţe nefavorabile de curs valutar constatate cu ocazia facturări, prin
debitul contului 665 „ Cheltuieli di diferenţe de curs valutar „
• diferenţe nefavorabile de curs valutar aferente creanţelor în devize, ne facturate
până la închiderea exerciţiului financiar, prin debitul contului 476 „ Diferenţe
de conversie” cont de activ
• reluarea la începutul anului a diferenţelor favorabile de curs valutar înregistrate
la finele anului precedent, prin debitul contului 477 „ Diferenţe de conversie
„ cont de pasiv
Soldul contului este debitor şi reprezintă valoarea bunurilor livrate , a serviciilor
prestate sau a lucrărilor executate pentru care nu s-au întocmit facturi.
Dacă se constată la sfârşitul; exerciţiului că anumite creanţe faţă de anumiţi clienţi
devin dubioase sau incerte, adică încasarea lor în parte sau în totalitate este
îndoielnică, ţinând cont de situaţia financiară nesatisfăcătoare a debitorului, acestea
se vor transfera din contul 411 „Clienţi ” în contul 4118 „ Clienţi incerţi ” . Creanţa
se va transfera cu nivelul ei total, deci inclusiv cu cota ei de TVA.

Exemple de operaţiuni cu contul 418 „ Clienţi facturi de întocmit”

a) Creşterea creanţelor
1. Valoarea livrărilor de mărfuri
%
418 „Clienti-facturi de intocmit” = 707 „Venituri din vanzarea marfurilor”
4427 „TVA colectata”

şi la întocmirea facturii
411 „Clienti” 418 „Clienti-facturi de intocmit”
=

4428 „TVA neexigibila” = 4427 „TVA colectata”

b) Micşorarea creanţelor
1. Cu valoarea facturilor întocmite (pct.2)
411 „Clienti” = 418 „Clienti-facturi de intocmit”

15
2. Diferenţele nefavorabile de curs valutar aferente creanţelor
665 “Cheltuieli din diferente de curs valutar” = 418 „Clienti-facturi de intocmit”

2.3. Contul 413 „Efecte de primit”

Contul 413 „Efecte de primit” ţine evidenţa drepturilor de creanţă stabilită pe


bază de efecte comerciale. Este un cont de activ. Se debitează cu sumele datorate de
clienţi reprezentând valoarea efectelor comerciale acceptate. Se creditează cu
valoarea efectelor comerciale primite de la clienţi şi cu sumele primite de la clienţi
prin conturile curente. Soldul debitor al contului reprezintă valoarea efectelor
comerciale de primit.
Se debitează cu:
• Acceptarea unor efecte comerciale prezentate de clienţi la plată prin creditul
contului 403 „Efecte de plata
• Diferenţele favorabile de curs valutar la închiderea exerciţiului
• Reluarea diferenţelor de curs valutar nefavorabile de la începutul exerciţiului
Se creditează cu:
• Efectele comerciale primite de la clienţi ,respectiv la avalizarea cambiilor şi a
biletelor la ordin
• Reluarea diferenţelor favorabile de curs valutar
• Diferenţele nefavorabile de curs valutar la lichidarea efectelor de primit în
devize
• Diferenţe nefavorabile de curs valutar la închiderea exerciţiului
• Sumele încasate de la clienţi prin contul curent

Exemple de operaţiuni cu contul 413 „ Efecte de primit”

a) Creşterea creanţelor
1. Acceptarea unor efecte comerciale prezentate de clienţi la platã

413 „Efecte de primit” = 411 „Clienti”

b) Micşorarea creanţelor

1. Cu efectele comerciale primite de la clienţi, respectiv la avalizarea cambiilor şi


biletelor de ordin.
5113 „Efecte de incasat” 411 „Clienti”
=

16
2. Diferenţele nefavorabile de curs valutar la lichidarea efectelor de primit în devize
665 „Cheltuieli din diferente de curs = 413 „Efecte de primit”
valutar”

3. Sumele încasate de la clienţi prin contul curent.


5121 “Conturi la banci in lei” = 413 „Efecte de primit”

2.4. Contul 4118 „ Clienţi incerţi ”

Contul 4118 „Clienţi incerţi” ţine evidenţa clienţilor incerţi, rău platnici dubioşi
sau aflaţi în litigiu. Este un cont de activ.
Se debitează cu valoarea bunurilor livrate, prestaţiilor efectuate sau a lucrărilor
executate clienţilor care se dovedesc rău platnici, dubioşi, incerţi sau în litigiu.
Se creditează cu sumele încasate de la clienţi incerţi sau în litigiu sau cu sumele
trecute pe pierderi cu prilejul scăderi din evidenţă a clienţilor incerţi sau în litigiu,
inclusiv taxa pe valoare adăugată aferentă.
Soldul debitor al contului reprezintă sumele datorate de clienţi incerţi sau în
litigiu.

Contul 4118 se debitează cu :

• contravaloarea creanţelor faţă de clienţi care se dovedesc rău platnici , dubioşi ,


incerţi, sau cu care unitatea este în litigiu, preluate în acest cont prin creditul
contului 411 ” Clienţi „ ;
• reluarea sumelor înregistrate ca diferenţe nefavorabile de curs valutar la
închiderea exerciţiului anterior pentru creanţe incerte în valută , prin creditul
contului 476 „ Diferenţe de conversie – cont de activ „
• diferenţe favorabile de curs valutar între valoarea de intrare şi cea de la
sfârşitul exerciţiului , aferente creanţelor incerte în valută , prin creditul
contului 477 „ Diferenţe de conversie – cont de pasiv ”
Contul 4118 se creditează cu:
• sume recuperate încasate în conturile de disponibilităţi sau în numerar de la
clienţi incerţi sau în litigiu, prin debitul conturilor :
• 5121 „Conturi la bănci în lei”
• 5124 „Conturi la bănci în valuta”
• 531 „Casa”
• diferenţe nefavorabile de curs valutar, rezultate la închiderea exerciţiului,
aferente creanţelor incerte sau în litigiu, exprimate în devize , prin creditul
contului 476 „ Diferenţe de conversie - activ „

17
• reluarea la începutul anului a sumelor înregistrate ca diferenţe favorabile de
curs valutar, la închiderea exerciţiului anterior, prin debitul contului 477
„ Diferenţe de conversie - cont de pasiv „
• creanţe ce se constată a fi definitiv nerecuperabile , scoase din activ prin
debitul conturilor:
• 654 „ Pierderi din creanţe”
• 4427 „TVA colectată” deoarece TVA a fost înregistrată la 4427 în
momentul facturări şi a fost decontată bugetului de stat în luna
respectivă, la constatarea pierderi creanţei se va diminua obligaţia faţă
de buget prin debitarea contului 4427
• diferenţe de curs valutar nefavorabile rezultate ca urmare a încasări unor
creanţe în devize, ce figurau ca incerte sau litigioase, prin debitul contului 665
„ Cheltuieli din diferenţe de curs valutar”
Soldul debitor reprezintă sumele datorate de clienţi dubioşi, incerţi sau cu care
unitatea patrimonială se află în litigiu.
Concomitent cu constatarea caracterului incert al creanţei şi transferarea ei în
contul 4118, aplicând principiul prudenţei, se va proceda la constituirea unui
provizion pentru deprecierea creanţelor, cu suma probabilă a pierderilor. Nivelul
acestui provizion se va stabili fără a lua în calcul TVA şi se va aprecia pentru fiecare
creanţă în parte ţinând cont de circumstanţe, provizionul constituit se va reflecta în
contabilitate cu ajutorul contului 491 „ Provizioane pentru deprecierea creanţelor –
clienţi „

Exemple de operaţiuni cu contul 4118 „ Clienţi incerţi”


a) Creşterea creanţelor
1. Clienţi rãi platnici, dubioşi, etc.
4118 „Clienti incerti” = 411 „Clienti”

b) Micşorarea creanţelor
1. Sumele încasate prin contul curent şi prin casã
5121 “Conturi la banci in lei” = 4118 „Clienti incerti”

5311 “Casa in lei” = 4118 „Clienti incerti”

2. Sumele trecute pe pierderi, inclusiv TVA aferentã

%
654 „Pierderi din creante” = 4118 „Clienti incerti”
4427 „TVA colectata”

18
2.5. Contul 419 „ Clienţi – creditori”

Contul 419 „ Clienţi – creditori” este un cont de pasiv care exprimă obligaţiile
unităţilor patrimoniale faţa de clienţii lor pentru avansurile sau aconturile încasate de
la aceştia. Aceştia se vor lichida apoi prin decontarea lor, pe seama facturări livrărilor
sau prestaţiilor ulterioare, urmând a se încasa doar diferenţa între nivelul total al
facturări şi avansul sau acontul deja primit. Se creditează cu sumele încasate de la
clienţi reprezentând avansurile pentru livrări de bunuri, prestări de servicii sau
executări de lucrări şi se debitează cu decontarea avansurilor încasate de la clienţi.
Soldul contului este creditor şi reprezintă sumele datorate clienţilor
Contul 419 se creditează cu:
• sumele încasate de la clienţi, sub formă de avansuri sau de aconturi pentru
livrări, executări sau prestări viitoare, prin debitul conturilor care arată
modalitatea de încasare: 512 „Conturi curente la bănci” şi 531 „Casa”;
• valoarea ambalajelor care circulă în sistem de restituire facturate clienţilor prin
debitul contului 411 „Clienţi”;
• diferenţele nefavorabile de curs valutar, la închiderea exerciţiului, aferente
avansurilor primite în devize şi nedecontate încă, prin debitul contului 476
„Diferenţe de conversie- activ”;
• la începutul anului următor, cu reluarea sumelor reprezentând diferenţele
favorabile de curs valutar, înregistrate la sfârşitul anului precedent, prin debitul
contului 477 „Diferenţe de conversie -pasiv”
Se debitează cu:
• valoarea avansurilor sau aconturilor primite, decontate clienţilor pe seama
livrărilor de bunuri, a prestărilor de servicii sau executărilor de lucrări,
facturate acestora, prin creditul contului 411 „Clienţi”;
• diferenţele favorabile de curs valutar constatate cu ocazia decontării
avansurilor în devize, prin contul 765 „Venituri din diferenţele de curs
valutar”;
• valoarea ambalajelor care circulă în sistem de restituire primite de la clienţi,
prin creditul contului 411 „Clienţi”;
• valoarea ambalajelor care circulă în sistem de redistribuire nerestituite de
clienţi, prin contul 708 „Venituri din activităţi diverse”;
• diferenţele favorabile de curs valutar aferente avansurilor primite în depozite,
şi nedecontate până la sfârşitul anului, prin creditul contului 477 „Diferenţe de
conversie -pasiv”;
• reluarea la începutul anului a sumelor reprezentând diferenţele nefavorabile de
curs valutar înregistrate la sfârşitul exerciţiului precedent, prin creditul 476
„Diferenţe de conversie -activ”;
Soldul creditor al contului reprezintă datoriile unităţii faţă de clienţi pentru
avansurile sau aconturile primite şi nedecontate încă.

19
Exemple de operaţiuni cu contul 419 „ Clienţi-creditori”:
a) Creşterea obligaţiilor ( datoriilor )
1. Sumele încasate de la clienţi (avans) prin contul curent sau prin casã
5121 “Conturi la banci in lei” = 419 „Clienti-creditori”

5311 “Casa in lei” = 419 „Clienti-creditori”

2. Valoarea ambalajelor care circulã în sistem de restituire, facturate clienţilor

411 „Clienti” = 419 „Clienti-creditori”

3. Diferenţele nefavorabile de curs valutar aferente avansului în devize de la clienţi,


la închiderea exerciţiului
476 „Diferente de conversie-activ” 419 „Clienti-creditori”
=

4. Reluarea diferenţelor de curs valutar la închiderea exerciţiului

477 „Diferente de conversie-pasiv” 419 „Clienti-creditori”


=

b) Scăderea obligaţiilor ( datoriilor )


1) Diferenţele favorabile de curs valutar, aferente avansurilor în devize de la clienţi
419 „Clienti-creditori”
= 765 “Venituri din diferente de curs valutar”

2) Diferenţele favorabile de curs valutar la închiderea exerciţiului


419 „Clienti-creditori” 477 „Diferente de conversie-pasiv”
=

3) Valoarea ambalajelor care circulã în sistem de restituire, primite de la clienţi

419 „Clienti-creditori” 358 “Ambalaje”


=

4) Reluarea diferenţelor nefavorabile de curs valutar


419 „Clienti-creditori” 476 „Diferente de conversie-activ”
=

5) Valoarea ambalajelor care circulã în sistem de restituire – nerestituite de clienţi.

419 „Clienti-creditori” = 708 „Venituri din activitati diverse”

20
3. A PLICATII

1. S.C. GALAXY S.R.L. inregistreaza urmatoarele operatiuni:

 În data de 15.01.2005 produsele finite obţinute in valoare de 50.000.000 lei se


vând cu facturi ce urmează a se definitiva ulterior către S.C. MEDIA S.R.L., plata
fiind făcută prin efecte comerciale.
%
59.500.000 lei 418 „Clienti-facturi 701 „Venituri din vanzarea
de intocmit” = prod. finite” 50.000.000 lei
4428 „TVA neexigibila” 9.500.000 lei

Se definitivează factura:
418 „Clienti-facturi
59.500.000 lei 411 „Clienti” de intocmit” 59.500.000 lei
=
Se înregistrează efectele de primit:
59.500.000 lei 413 „Efecte de primit” 411 „Clienti” 59.500.000 lei
=
Încasarea efectelor:

59.500.000 lei 5121 „Conturi la banci 5112 „Cecuri de incasat” 59.500.000 lei
in lei” =

Transferul TVA neexigibilă la TVA colectată

9.500.000 lei 4428 „TVA neexigibila” = 4427 „TVA colectata” 9.500.000 lei

 În data de 15.02.2005 se vând către S.C. SINGLE S.R.L. produsele reziduale


rezultate în urma procesului de producţie care au fost recondiţionate plata
făcânduse în numerar:
%
703 „Venituri din vanzarea
1.785.000 lei 411 „Clienti”
= prod. reziduale” 1.500.000 lei
427 „TVA colectata” 285.000 lei

{nregistrarea platii:

1.785.000 lei 5311 „Casa in lei” 411 „Clienti” 1.785.000 lei


=

21
 În data de 16.02.2005 se descarcă gestiunea pentru producţia stocată care a fost
valorificată
%
36.000.000 lei 711 „Variatia stocurilor” 345 „Produse finite” 35.000.000 lei
= 346 „Produse reziduale” 1.000.000 lei

 În data de 17.02.2005 se vând către USAB animale şi păsări obţinute din


producţie proprie cu factură:
%
35.700.000 lei 411 „Clienti” = 701 „Venituri din vanzarea
prod. finite” 30.000.000 lei
4427 „TVA colectata” 5.700.000 lei

{nregistrarea platii:

35.700.000 lei 5121 „Conturi la banci 411 „Clienti” 35.700.000 lei


=
in lei”

 În data de 17.02.2005 se descarcă gestiunea pentru animalele şi păsările care au


fost obţinute din propria producţie:

30.000.000 lei 711 „Variatia stocurilor” = 361 „Animale si pasari” 30.000.000 lei

 În data de 20.02.2001 se executa lucrari si prestari de servicii pentru


S.C. ALFA S.A.:
%
11.900.000 lei 411 „Clienti” 704 „Venituri din lucrari executate
= si servicii prestate” 10.000.000 lei
4427 „TVA colectata” 1.900.000 lei

 În data de 21.02.2005, in vederea executări unei lucrări SC TRONIC SRL


depune un avans :
3.000.000 lei 5121 „Conturi la banci
in lei” = 3.000.000 lei 419 „Clienti-creditori”

Evidenţa facturii pentru lucrarea prestată pentru SC TRONIC SRL:


%
7.140.000 lei 411 „Clienti”
704 „Venituri din lucrari executate
=
si servicii prestate” 6.000.000 lei
22
4427 „TVA colectata” 1.140.000 lei
Încasarea facturii SC TRONIC SRL mai puţin avansul care a fost încasat:

%
3.000.000 lei 419 „Clienti-creditori” 411 „Clienti” 7.140.000 lei
4.140.000 lei 5121 „Conturi la banci =
in lei”

 {n data de 22.02.2005 se inregistreaza vânzari de mărfuri prin


magazinul propriu:

%
707 „Venituri din vanzarea
10.710.000 lei 5311 „Casa in lei” = de marfuri” 9.000.000 lei
4427 „TVA colectata” 1.710.000 lei

 {n data de 22.02.2005 se inregistreaza descărcarea gestiunii pentru


mărfurile care au fost vândute prin magazin:

%
7.200.000 lei 607 « Cheltuieli privind
marfurile » 371 “Marfuri” 9.000.000 lei
=
1.800.000 lei 378 „Diferente de pret la
marfuri”

2.Se v@nd clientilor pe credit comercial produse finite in valoare


de 2.000.000 lei (cost de productie), pretul de v@nzare fara TVA
3.000.000 lei. Se incaseaza contravaloarea produselor finite
v@ndute.
Sa se faca notele contabile corespunzatoare v@nzarii si incasarii
produselor finite.
Formula contabila aferenta v@nzarii:

%
3.570.000 lei 411 „Clienti” = 701 „Venituri din vanzarea
prod. finite” 3.000.000 lei
4427 „TVA colectata” 570.000 lei

Formula contabila aferenta incasarii clientilor:

3.570.000 lei 5121 „Conturi la banci 411 „Clienti” 3.570.000 lei


in lei” =

23
Formula contabila aferenta descarcarii gestiunii de
produsele v@ndute:

2.000.000 lei 711 „Variatia stocurilor” = 345 „Produse finite” 2.000.000 lei

3. {n calitate de client SC ALFA SA depune la banca pe data de


04.02.2005 un ordin de plata in valoare de 2.300.000 lei
reprezent@nd avansuri acordate furnizorilor.
Pe data de 10.02.2005 SC ALFA se aprovizioneaza cu materii
prime in valoare de 8.000.000 lei, TVA 19%; urm@nd ca pe data
de 18.02.2005 sa achite datoria fata de furnizori.
Sa se inregistreze plata avansului acordat furnizorului,
cumpararea de materii prime si achitarea datoriei fata de furnizor.

 {n data de 04.02.2005 se inregistreaza plata avansului


acordat furnizorului
Formula contabila:

5121 “Conturi curente 2.300.000 lei


2.300.000 lei 409 “Furnizori-debitori” = la banci”

 {n data de 10.02.2005 se cumpara materii prime


Formula contabila:
%
8.000.000 lei 301 „Materii prime” 401 “Furnizori” 9.520.000 lei
1.520.000 lei 4426 „TVA deductibila” =

 {n data de 18.02.2005 se achita datoria fata de furnizor


Formula contabila:
%
409 „Furnizori debitori” 2.300.000 lei
9.520.000 lei 401 “Furnizori” = 5121 „Conturi curente
la banci” 7.220.000 lei
4. O societate comerciala primeste de la un client un avans pentru
livrarea de materii prime in valoare de 1.500.000 lei. Societatea
vinde acestui client faina in valoare de 3.000.000 lei (costul de
productie), la pretul de v@nzare fara TVA de 5.000.000 lei.
Ulterior incaseaza contravaloarea facturii. Sa se inregistreze
primirea avansului, v@nzarea produselor si incasarea
contravalorii acestora.
 Avans primit de la clienti:

24
Formula contabila:

1.500.000 lei 5311 „Casa in lei” = 1.500.000 lei 419 „Clienti-creditori”

 V@nzare de produse finite


Formula contabila:
%
5.950.000 lei 411 „Clienti” = 701 „Venituri din vanzarea
prod. finite” 5.000.000 lei
4427 „TVA colectata” 950.000 lei
Descarcarea gestiunii de produsele finite v@ndute:
Formula contabila:

3.000.000 lei 711 “Varia\ia = 345 “Produse finite” 3.000.000 lei


stocurilor”

 {ncasarea contravalorii produselor finite v@ndute:


%
1.500.000 lei 419 „Clien\i-
creditori”
4.450.000 lei 5121 „Conturi curente
= 411 „Clienti” 5.950.000 lei
la banci”

5. O societate comerciala efectueaza in cursul lunii ianuarie 2005,


urmatoarele operatiuni:
a) Aprovizionare cu materii prime, in suma de 50.000.000 lei, TVA
19%;
b) Cumparare de marfuri, in suma de 30.000.000 lei, TVA 19%;
c) Primirea facturii de energie electrica, in suma de 5.000.000 lei,
TVA 19%;
d) Plata furnizorului de materii prime din contul bancar al
societatii;
e) Plata in numerar a facturii de energie electrica;
f) V@nzarea de marfuri unui client la pretul de v@nzare de
20.000.000 lei, TVA 19%;
g) Plata din contul bancar a furnizorului de marfuri;
h) {ncasarea contravalorii marfurilor v@ndute cu ordin de plata;
i) V@nzarea de produse finite catre un client la pret de v@nzare
negociat de 45.000.000 lei, TVA 19%;
j) {ncasarea contravalorii produselor finite de la client.

25
Sa se faca inregistrarea in contabilitate a operatiunilor de mai sus
precum si regularizarea TVA.

Rezolvare:
 Aprovizionare cu materii prime, in suma de 50.000.000 lei, TVA
19%;

%
50.000.000 lei 301 „Materii prime” = 401 „Furnizori” 59.500.000 lei
9.500.000 lei 4426 „TVA deductibila”

 Cumparare de marfuri, in suma de 30.000.000 lei, TVA 19%;

%
30.000.000 lei 371 „Marfuri” = 401 „Furnizori” 35.700.000 lei
5.700.000 lei 4426 „TVA deductibila”
 Primirea facturii de energie electrica, in suma de 5.000.000 lei,
TVA 19%;

5.950.000 lei 605 «Cheltuieli


= 401 „Furnizori” 5.950.000 lei
privind energia si apa »

 Plata furnizorului de materii prime din contul bancar al societatii;

59.500.000 lei 401 “Furnizori” = 5121 „Conturi curente


la banci” 59.500.000 lei

 Plata in numerar a facturii de energie electrica;

5.950.000 lei 401 “Furnizori” = 5121 „Conturi curente


la banci” 5.950.000 lei

 V@nzarea de marfuri unui client la pretul de v@nzare de


20.000.000 lei, TVA 19%;

%
707 „Venituri din vanzarea
23.800.000 lei 411 „Clienti” = de marfuri” 20.000.000 lei
4427 „TVA colectata” 3.800.000 lei

26
 Plata din contul bancar a furnizorului de marfuri;

35.700.000 lei 401 “Furnizori” = 5121 „Conturi curente


la banci” 35.700.000 lei

 {ncasarea contravalorii marfurilor v@ndute cu ordin de plata;

23.800.000 lei 5121 „Conturi curente


la banci”
= 411 „Clienti” 23.800.000 lei

 V@nzarea de produse finite catre un client la pret de v@nzare


negociat de 45.000.000 lei, TVA 19%;

%
701 „Venituri din vanzarea
53.550.000 lei 411 „Clienti” = prod. finite” 45.000.000 lei
4427 „TVA colectata” 8.550.000 lei
 {ncasarea contravalorii produselor finite de la client.

53.550.000 lei 5121 „Conturi curente


la banci”
= 411 „Clienti” 53.550.000 lei

 Regularizare TVA
- Total sume debitoare TVA deductibila 16.150.000 lei
- Total sume creditoare TVA colectata 12.350.000 lei

%
= 4426 „TVA deductibila” 16.150.000 lei
12.350.000 lei 4427 „TVA colectata”
3.800.000 lei 4424 « TVA de recuperat »

3.800.000 lei 4423 « TVA de plata » 4426 "TVA de recuperat” 3.800.000 lei
=

6. O societate comerciala inregistreaza urmatoarele operatiuni:


- 05.01.2005. Se obtin din procesul de productie produse
finite in valoare de 18.000.000 lei – cost de productie;

27
- 07.01.2005. Se vand 80% din produsele finite obtinute,
la pretul de vanzare fara TVA de 20.000.000 lei;
- 09.01.2005. Se incaseaza de la clienti contravaloarea
produselor finite livrate;
- 11.01.2005. Prestari servicii catre clienti in valoare de
15.000.000 lei, TVA 19%;
- 15.01.2005. Se incaseaza de la clienti contravaloarea
prestarilor de servicii;
- 19.01.2005. Se vand restul de 20% produse finite la
pretul de 5.200.000 lei, TVA 19%;
- 24.01.2005. Se incaseaza de la clienti contravaloarea
produselor finite livrate;
- 01.02.2005. Se achizitioneaza materii prime in valoare
de 70.000.000 lei TVA 19%;
- 03.02.2005. Se obtin din fabricatie produse finite in
valoare de 36.000.000 lei, pret antecalculat;
- 10.02.2005. Se expediaza clientilor produsele finite
obtinute la pretul negociat de 50.000.000 lei, TVA 19%;
- 15.02.2005. Se achita furnizorilor costul materiilor
prime;
- 20.02.2005. Se incaseaza de la clienti contravaloarea
produselor finite livrate.
Sa se faca inregistrarea in contabilitate a operatiunilor de mai
sus.
Rezolvare:

 05.01.2005. Se obtin din procesul de productie produse


finite in valoare de 18.000.000 lei – cost de productie

18.000.000 lei 345 “Produse finite” = 711 “Variatia stocurilor” 18.000.000 lei

 07.01.2005. Se vand 80% din produsele finite obtinute, la


pretul de vanzare fara TVA de 20.000.000 lei

%
701 „Venituri din vanzarea
23.800.000 lei 411 „Clienti” = prod. finite” 20.000.000 lei
4427 „TVA colectata” 3.800.000 lei

 09.01.2005. Se incaseaza de la clienti contravaloarea


produselor finite livrate

23.800.000 lei 5121 „Conturi curente


la banci”
= 411 „Clienti” 23.800.000 lei
28
 11.01.2005. Prestari servicii catre clienti in valoare de
15.000.000 lei, TVA 19%
%
704 „Venituri din lucrari executate
17.850.000 lei 411 „Clienti”
=
si servicii prestate” 15.000.000 lei
4427 „TVA colectata” 2.850.000 lei

 15.01.2005. Se incaseaza de la clienti contravaloarea


prestarilor de servicii

17.850.000 lei 5121 „Conturi curente


la banci”
= 411 „Clienti” 17.850.000 lei

 19.01.2005. Se vand restul de 20% produse finite la pretul


de 5.200.000 lei, TVA 19%
%
701 „Venituri din vanzarea
6.188.000 lei 411 „Clienti” = prod. finite” 5.200.000 lei
4427 „TVA colectata” 988.000 lei
 24.01.2005. Se incaseaza de la clienti contravaloarea
produselor finite livrate

6.188.000 lei 5121 „Conturi curente


la banci”
= 411 „Clienti” 6.188.000 lei

 01.02.2005. Se achizitioneaza materii prime in valoare de


70.000.000 lei TVA 19%

%
70.000.000 lei 301 „Materii prime” = 401 „Furnizori” 83.300.000 lei
13.300.000 lei 4426 „TVA deductibila”

 03.02.2005. Se obtin din fabricatie produse finite in


valoare de 36.000.000 lei, pret antecalculat

36.000.000 lei 345 “Produse finite” 29 = 711 “Variatia stocurilor” 36.000.000 lei
 10.02.2005. Se expediaza clientilor produsele finite
obtinute la pretul negociat de 50.000.000 lei, TVA 19%

%
701 „Venituri din vanzarea
59.500.000 lei 411 „Clienti” = prod. finite” 50.000.000 lei
4427 „TVA colectata” 9. 500.000 lei

 15.02.2005. Se achita furnizorilor costul materiilor prime

83.300.000 lei 401 “Furnizori” = 5121 „Conturi curente


la banci” 83.300.000 lei

 20.02.2005. Se incaseaza de la clienti contravaloarea


produselor finite livrate

59.500.000 lei 121 „Conturi curente


la banci”
= 411 „Clienti” 59.500.000 lei

4. S TUDIU DE CAZ

Prezentarea firmei

S.C. SENTIUS PRODUCTION S.R.L. a luat naştere în 25.06.1998, ca urmare


a asocierii a două persoane, Badea Mircea şi Ştefănescu Mihai, fiecare acţionar
vărsându-şi aportul subscris atât în numerar cât şi în natură.
Unitatea activeaza in domeniul panificatiei.
În anul 2004, societatea şi-a mărit capitalul social cu încă 80.000.000 lei prin
incorporarea de rezerve, fapt ce a dus la o creştere a cifrei de afaceri şi
ocuparea unor noi segmente de piaţa.
{n prezent unitatea promovează produsele de calitate superioară deservind
un segment de piata semnificativ.
Studiul de caz vizeaza operatiunile pe care firma le-a realizat in
perioada 01.12.2004 – 31.12.2004, cu reflectarea acestora in
contabilitate si prezentarea bilantului contabil la sf@rsitul anului.

30
Principalele date referitoare la societate

S.C. SENTIUS PRODUCTION S.R.L. – Braila, Strada Primaverii Nr.2


Capital social 180.000.000 lei
Numărul de înregistrare la registrul comerţului J09/12845/1998
Numărul de înregistrare fiscală R 1834567
Telefon/Fax : 0239/456789
E-mail: sentius@yahoo.com

Atenţie! Datele referitoare la unitatea economica din monografia contabila


aferentă lucrării sunt ireale şi au fost inventate de către autorul acestei lucrări.

Monografie contabila

S.C. SENTIUS PRODUCTION S.R.L. – Braila prezinta pe data de


01.12.2004 urmatoarea situatie in patrimoniu :

Mijloace fixe – 120.000.0 Capital social 100.000.000


instalatii 00
(dnf = 10 ani) Rezerve 100.000.000
Creante clienti 50.000.00 Profit 20.000.000
Materii prime 0 Datorii furnizori 24.000.000
Produse finite 12.000.00
Disponibil la banca 0
Numerar in casierie 500.000
60.000.00
0
1.500.000
TOTAL ACTIV 244.000. TOTAL PASIV 244.000.000
000

Valoarea mijloacelor fixe de 120.000.000 lei rezulta din :


- valoarea contabila de intrare 360.000.000 lei ;
- amortizarea cumulata 240.000.000 lei ;
Materiile prime sunt reprezentate:
- faina 1.200 kg x 8.000 lei/kg = 9.600.000 lei
- sare 800 kg x 3.000 lei/kg = 2.400.000 lei.
Produsele finite sunt reprezentate de p@ine
- 100 buc x 5000 lei/buc.
{n cursul lunii decembrie au loc urmatoarele operatiuni
economice :

31
1. Pe data de 02.12.2004 societatea comerciala cumpara faina 200
kg x 8.200 le/kg = 16.400.000 lei.
2. Pe data de 05.12.2004 se inregistreaza consum de materii prime:
- 1.500 kg faina ;
- 10 kg sare.
3. Pe data de 05.12.2004 se inregistreaza productia finita obtinuta:
- 3.200 buc p@ine, costul de productie fiind de 5000
lei/buc.
4. Pe data de 05.12.2004 se inregistreaza v@nzarile de produse
finite 3.300 buc p@ine la pretul de v@nzare fara TVA de 6.000
lei/buc.
5. Pe data de 07.12.2004 societatea cumpara faina 5.000 kg x
8.300 lei/kg = 41.500.000 lei.
6. Pe data de 09.12.2004 se achita furnizorilor suma de 30.000.000
lei.
7. Pe data de 10.12.2004 se incaseaza de la clienti suma de
45.000.000 lei.
8. Pe data de 15.12.2004 se majoreaza capitalul social prin
incorporarea de rezerve a 80.000.000 lei.
9. Pe data de 23.12.2004 se inregistreaza :
 consum de materii prime :
- faina 4.500 kg ;
- sare 30 kg;
 obtinere de produse finite 10.000 p@ini, cost de productie
5.000 lei/buc.
 v@nzare de produse finite 9.800 p@ini la pretul de
v@nzare fara TVA de 6.000 lei/buc.
10. Pe data de 27.12.2004 se inregistreaza factura de apa pe
luna decembrie in valoare de 4.165.000 lei si de energie electrica
in suma de 6.168.000 lei.
11. Pe data de 28.12.2004 se incaseaza de la clienti suma de
60.000.000 lei si se plateste furnizorilor suma de 45.000.000 lei.
12. Pe data de 29.12.2004 se inregistreaza obligatiile salariale in
suma de 10.000.000 lei ; obligatiile unitatii legate de salarii sunt
in suma de 10.000.000 lei, iar impozitul pe salarii este in suma
de 2.000.000 lei. Se achita salariile prin casierie.
13. Pe data de 30.12.2004 se inregistreaza amortizarea
mijloacelor fixe.
14. Se regularizeaza TVA, se inchid conturile de cheltuieli si venituri.
15. Se intocmeste bilantul contabil la sf@rsitul anului.

Nota : Metoda de evaluare a stocurilor la iesire este FIFO. Cota de


TVA este 19%.

32
Reflectarea operatiunilor in contabilitatea firmei prin REGISTRUL
JURNAL:

S.C. SENTIUS PRODUCTION S.R.L.

REGISTRU JURNAL

Nr. Dat Conturi Sume (lei)


Explicatia
crt. D C D C
a
1. 02.1 Cumparare materii % 401 19.516.00
2 prime 301 16.400.00 0
4426 0
3.116.000
2. 05.1 Consum materii
2 prime 601 301 12.030.00 12.030.00
- faina: 12.000.000 0 0
- sare: 30.000
3. 05.1 Obtinere produse 345 711 16.000.00 16.000.00
2 finite 0 0
4. 05.1 Vanzare produse 411 % 23.562.00
2 finite 701 0 19.800.00
442 0
7 3.762.000
Descarcarea de 711 345 16.500.00 16.500.00
gestiune 0 0
5. 07.1 Cumparare materii % 401 49.385.00
2 prime 301 41.500.00 0
4426 0
7.885.000
6. 09.1 Plata furnizorilor 401 512 30.000.00 30.000.00
2 1 0 0
7. 10.1 Incasare creante 5121 411 45.000.00 45.000.00
2 clienti 0 0
8. 15.1 Majorare capital 106 101 80.000.00 80.000.00
2 social 2 0 0
9. 23.1 Consum materii 601 301 36.090.00 36.090.00
2 prime 0 0
10 23.1 Obtinere produse 345 711 50.000.00 50.000.00
. 2 finite 0 0

33
11 23.1 Vanzare produse 411 % 69.972.00
. 2 finite 701 0 58.800.00
442 0
7 11.172.00
0
Descarcarea de 711 345 49.000.00 49.000.00
gestiune 0 0
12 27.1 Factura de apa si % 401 10.353.00
. 2 energie electrica 605 8.700.000 0
4426 1.653.000
13 28.1 Incasare creante 5121 411 60.000.00 60.000.00
. 2 clienti 0 0
14 28.1 Plata furnizori 401 512 45.000.00 45.000.00
. 2 1 0 0
15 29.1 Inregistrare salarii 641 421 10.000.00 10.000.00
. 2 0 0
16 29.1 Obligatii legate de 645 431 3.500.000 3.500.000
. 2 salarii pentru
societate
17 29.1 Retinere impozit pe 421 444 2.000.000 2.000.000
. 2 salarii

Nr. Dat Conturi Sume (lei)


Explicatia
crt. D C D C
a
18 29.1 Ridicare numerar de 581 5121 10.000.0 10.000.00
. 2 la banca pentru 00 0
plata salariilor 5311 581 10.000.0 10.000.00
00 0
19 29.1 Plata salariilor 421 5311 8.000.00 8.000.000
. 2 0
20 30.1 Inregistrarea
. 2 amortizarii 681 281 3.000.00 3.000.000
Am. anuala = 0
3.600.000
Am. lunara =
3.000.000
21 31.1 Regularizare TVA 4427 % 14.934.0
. 2 4426 00 12.654.00
4423 0
2.280.000

34
22 31.1 Inchidere conturi de 121 % 74.560.0
. 2 cheltuieli 601 00 49.630.00
605 0
641 8.700.000
645 10.000.00
681 0
3.500.000
3.000.000
23 31.1 Inchidere conturi de % 121 79.100.00
. 2 venituri 701 78.600.0 0
711 00
500.000
TOTAL 828.742. 828.742.
000 000

Conturile folosite au urmatoarele denumiri :

301 Materii prime


345 Produse finite
401 Furnizori
4426 TVA deductibila
601 Cheltuieli cu materiile prime
711 Variatia stocurilor
411 Clienti
701 Venituri din vanzarea produselor finite
4427 TVA colectata
5121 Conturi curente la banci
106 Rezerve
1012 Capital social subscris si varsat
605 Cheltuieli cu energia si apa
641 Cheltuieli cu salariile personalului
421 Decontari privind salariile personalului
645 Cheltuieli cu asigurarile si protectia sociala
431 Decontari privind asigurarile si protectia sociala
444 Impozit pe salarii
581 Viramente interne
5311 Casa in lei
681 Cheltuieli de exploatare privind amortizarile si provizioanele
281 Amortizari privind imobilizarile corporale
4423 TVA de plata
121 Profit si pierdere

S.C. SENTIUS PRODUCTION S.R.L.

BALANTA DE VERIFICARE

35
{ncheiata la 31.12.2004

Sim Solduri initiale Rulaje Solduri finale


b. D C D C D C
cont
1012 - 100.000.000 0 80.000.000 - 180.000.00
106 - 100.000.000 80.000.000 0 - 20.000.000
121 0 20.000.000 74.560.000 79.100.000 0 24.540.000
212 360.000.000 - 0 0 360.000.000 -
281 - 240.000.000 0 3.000.000 - 243.000.00
301 12.000.000 - 57.900.000 49.360.000 20.540.000 -
345 500.000 - 66.000.000 65.500.000 1.000.000 -
401 - 24.000.000 75.000.000 79.254.000 - 28.254.000
411 50.000.000 - 93.534.000 105.000.000 38.534.000 -
421 - 0 10.000.000 10.000.000 - 0
431 - 0 0 3.500.000 - 3.500.000
4423 - 0 0 2.280.000 - 2.280.000
4426 - - 12.654.000 12.654.000 - -
4427 - - 14.934.000 14.934.000 - -
444 - 0 0 2.000.000 - 2.000.000
5121 60.000.000 - 105.000.000 85.000.000 80.000.000 -
5311 1.500.000 - 10.000.000 8.000.000 3.500.000 -
581 - - 10.000.000 10.000.000 - -
601 - - 49.360.000 49.360.000 - -
605 - - 8.700.000 8.700.000 - -
641 - - 10.000.000 10.000.000 - -
645 - - 3.500.000 3.500.000 - -
681 - - 3.000.000 3.000.000 - -
701 - - 78.600.000 78.600.000 - -
711 - - 66.000.000 66.000.000 - -
Tota 484.000. 484.000. 828.742. 828.742. 503.574. 503.574
l 000 000 000 000 000 000

S.C. SENTIUS PRODUCTION S.R.L.

36
BILANT CONTABIL

{ncheiat pe 31.12.2004

Posturi de Activ Sume


A. Active imobilizate (1+2+3) 117.000.000
1. Imobilizari necorporale 0
2. Imobilizari corporale (212-281) 117.000.000
3. Imobilizari financiare 0
B. Active circulante (1+2+3) 143.574.000
1. Stocuri si productie in curs de executie 21.540.000
- Materii prime (cont 301) 20.540.000
- Produse finite (cont 345) 1.000.000
- Alte stocuri 0
2. Creante 38.534.000
- Clienti (cont 411) 38.534.000
- Alte creante 0
3. Trezoreria 83.500.000
- Disponibil la banca 80.000.000
- Numerar in casierie 3.500.000
- Alte disponibilitati 0
C. Active de regularizare si asimilate 0
D. Prime privind rambursarea obligatiunilor 0
TOTAL ACTIV 260.574.000
Posturi de pasiv Sume
A. Capitaluri proprii 224.540.000
- Capital social 180.000.000
- Rezerve 20.000.000
- Rezultatul exercitiului (+ profit/ - pierdere) 24.540.000
B. Provizioane pentru riscuri si cheltuieli 0
C. Obligatii 36.034.000
- Furnizori (cont 401) 28.254.000
- Datorii fiscale (cont 444+4423+431) 7.780.000
D. Pasive de regularizare si asimilate 0
TOTAL PASIV (A+B+C+D) 260.574.000

Concluzii

Unitatea S.C. SENTIUS PRODUCTION S.R.L.

37
Din monografie se observă că:
• unitatea înregistrează profit ca urmare a desfacerilor realizate;
• societatea colaborează cu mai multe firme în vederea comerţului cu acestea;
• majorarea capitalului social asigura firmei stabilitate financiara;
• salariile si datoriile catre bugetul asigurarilor sociale si furnizori sunt platite in
termene rezonabile.

A NEXE

38
Anexa nr. 1 aferenta studiului de caz reprezentand facturarea materiilor prime la 02.12.2004

Seria BRACA Nr. 9241852

Furnizor S.C. PANMIX S.A.


(denumire, forma juridica)
FACTURA Cumparator
Nr. ord. reg.com/an J09/5731/1994 FISCALA S.C. SENTIUS PRODUCTION S.R.L.
(denumire, forma juridica)
Cod fiscal R3124514
Sediul Galati, str. Domneasca, nr. 6 Cod fiscal R1834567
Judetul Galati Sediul Braila, str. Primaverii, nr. 2
Contul 351122912410906 Judetul Braila
Banca B.C.R.. Suc. Galati Contul 251100910110908
Nr. facturii 9241852 Banca B.R.D. – G.S.G. Suc. Braila
Data (zi, luna,an) 02.12.2004
Nr. aviz insotire a marfii 011465
(daca este cazul)

Cota T.V.A. 19%

Nr. SPECIFICATIA U.M. Cantitatea Pretul unitar Valoare Valoarea


crt. (produse, ambalaje, etc.) (fara T.V.A.) -lei- T.V.A.
-lei- -lei-

0 1 2 3 4 5 (3x4) 6
1. Faina kg 200 8200 16.400.00 3.116.000
0

Se achita cu OP in 30 de
zile de la livrare
Total 16.400.00 3.116.000
din care: 0
Semnatura si Date privind expeditia: accize X
stampila Numele delegatului Avram George
furnizorului B.I. seria G.X. nr. 723415 eliberat Pol. Braila Total de plata
Mijlocul de transport Auto nr. BR-01-CGA Semnatura (col.5 + col.6)
Expedierea s-a facut in prezenta noastra la de primire
S.C. data de 02.12.2004 ora 10:30 AM
PANMIX Semnaturile: Ionescu L. - Avram G. 19.516.000
Avram
S.A. George

39
Anexa nr. 2 aferenta studiului de caz reprezentand aviz de insotire a materiilor prime la 02.12.2004

Seria BA Nr. 011465


Furnizor S.C. PANMIX S.A. Cumparator
(denumire, forma juridica) S.C. SENTIUS PRODUCTION S.R.L.
Nr. ord. reg.com/an J09/5731/1994
AVIZ DE INSOTIRE (denumire, forma juridica)
Cod fiscal R3124514 Nr. ord. reg.com/an J09/12845/1998
Sediul Galati, str. Domneasca, nr. 6 A MARFII
Cod fiscal R1834567
Judetul Galati Sediul Braila, str. Primaverii, nr. 2
Contul 351122912410906 Judetul Braila
Banca B.C.R.. Suc. Galati Contul 251100910110908
Banca B.R.D. – G.S.G. Suc. Braila
Nr. 011465
Data (zi, luna,an) 02.12.2004

Nr. SPECIFICATIA U.M. Cantitatea livrata Pretul unitar Valoare


crt. (produse, ambalaje, etc.) (fara T.V.A.) -lei-
-lei-
0 1 2 3 4 5
1. Faina kg 200 8.200 16.400.000

Total 16.400.000

Date privind expeditia: Semnatura


Semnatura si ştampila Numele delegatului Popescu George de primire
furnizorului B.I. seria G.X. nr. 723415 eliberat Pol. Braila
Mijlocul de transport Auto nr. BR-01-CGA Avram George
S.C.
PANMIX Expedierea s-a facut in prezenta noastra la
data de 02.12.2004 ora 10:30 AM
S.A.
Semnaturile: Ionescu L. - Avram G.
Anexa nr. 3 aferenta studiului de caz reprezentand facturarea materiilor prime la 07.12.2004

Seria BRACA Nr. 9241865

Furnizor S.C. PANMIX S.A.


(denumire, forma juridica)
FACTURA Cumparator
Nr. ord. reg.com/an J09/5731/1994 FISCALA S.C. SENTIUS PRODUCTION S.R.L.
(denumire, forma juridica)
Cod fiscal R3124514
Sediul Galati, str. Domneasca, nr. 6 Cod fiscal R1834567
Judetul Galati Sediul Braila, str. Primaverii, nr. 2
Contul 351122912410906 Judetul Braila
Banca B.C.R.. Suc. Galati Contul 251100910110908
Nr. facturii 9241865 Banca B.R.D. – G.S.G. Suc. Braila
Data (zi, luna,an) 07.12.2004
Nr. aviz insotire a marfii 012311
(daca este cazul)

Cota T.V.A. 19%

Nr. SPECIFICATIA U.M. Cantitatea Pretul unitar Valoare Valoarea


crt. (produse, ambalaje, etc.) (fara T.V.A.) -lei- T.V.A.
-lei- -lei-

0 1 2 3 4 5 (3x4) 6
1. Faina kg 5000 8300 41.500.00 7.885.000
0

Se achita cu OP in 30 de
zile de la livrare
Total 41.500.00 7.885.000
din care: 0
Semnatura si Date privind expeditia:
accize X
stampila Numele delegatului Avram George
furnizorului B.I. seria G.X. nr. 723415 eliberat Pol. Braila
Total de plata
Mijlocul de transport Auto nr. BR-01-BAF Semnatura
Expedierea s-a facut in prezenta noastra la
(col.5 + col.6)
de primire
S.C. data de 07.12.2004 ora 14:30 PM
PANMIX Semnaturile: Ionescu L. - Avram G. 49.385.000
Avram
S.A. George

37
Anexa nr. 4 aferenta studiului de caz reprezentand aviz de insotire a materiilor prime la 07.12.2004

Seria BA Nr. 012311


Furnizor S.C. PANMIX S.A. Cumparator
(denumire, forma juridica) S.C. SENTIUS PRODUCTION S.R.L.
Nr. ord. reg.com/an J09/5731/1994
AVIZ DE INSOTIRE (denumire, forma juridica)
Cod fiscal R3124514 Nr. ord. reg.com/an J09/12845/1998
Sediul Galati, str. Domneasca, nr. 6 A MARFII
Cod fiscal R1834567
Judetul Galati Sediul Braila, str. Primaverii, nr. 2
Contul 351122912410906 Judetul Braila
Banca B.C.R.. Suc. Galati Contul 251100910110908
Banca B.R.D. – G.S.G. Suc. Braila
Nr. 012311
Data (zi, luna,an) 07.12.2004

Nr. SPECIFICATIA U.M. Cantitatea livrata Pretul unitar Valoare


crt. (produse, ambalaje, etc.) (fara T.V.A.) -lei-
-lei-
0 1 2 3 4 5
1. Faina kg 5000 8300 41.500.000

Total 41.500.000

Date privind expeditia: Semnatura


Semnatura si ştampila Numele delegatului Popescu George de primire
furnizorului B.I. seria G.X. nr. 723415 eliberat Pol. Braila
Mijlocul de transport Auto nr. BR-01-BAF Avram George
S.C.
PANMIX Expedierea s-a facut in prezenta noastra la
data de 07.12.2004 ora 14:30 PM
S.A.
Semnaturile: Ionescu L. - Avram G.

38
Anexa nr. 5 aferenta studiului de caz reprezentand bon de consum la data de 05.12.2004

Unitatea Produs, lucrare (comanda)


S.C. SENTIUS PRODUCTION Paine
S.R.L. BON DE CONSUM
Numar Data eliberarii Cod Cod Nr. comanda (COLECTIV)
document Ziua Luna Anul predator primitor Cod produs
315 05 12 2004
Nr. Denumirea Cont
crt. materialelor (inclusiv Cant. Cod U.M. Cant. Pretul Valoarea
sort., marca, profil, debitor creditor necesara eliberata unitar
dimensiune)
1. Faina 601 301 1500 kg 1500 8.000 12.000.000
2. Sare 601 301 10 kg 10 3.000 30.000

Total 12.030.000
Data si semnatura Sef compartiment Gestionar Primitor
05.12.2004 Eremia S. Stan Ion Avram George Gherman Ioana

Anexa nr. 6 aferenta studiului de caz reprezentand bon de consum la data de 23.12.2004

Unitatea Produs, lucrare (comanda)


S.C. SENTIUS PRODUCTION Paine
S.R.L. BON DE CONSUM
Numar Data eliberarii Cod Cod Nr. comanda (COLECTIV)
document Ziua Luna Anul predator primitor Cod produs
315 23 12 2004
Nr. Denumirea Cont
crt. materialelor (inclusiv Cant. Cod U.M. Cant. Pretul Valoarea
sort., marca, profil, debitor creditor necesara eliberata unitar
dimensiune)
1. Faina 601 301 4.500 kg 4.500 8.000 36.000.000
2. Sare 601 301 30 kg 30 3.000 90.000

Total 36.090.000
Data si semnatura Sef compartiment Gestionar Primitor
23.12.2004 Eremia S. Stan Ion Avram George Gherman Ioana

39
BIBLIOGRAFIE

1. *** Legea contabilităţi 82/91;


2. *** Regulamentul de aplicare a legii contabilităţii;
3. Lefter Chirica „Curs complet de contabilitate si fiscalitate” vol IV, Ed.
Economica 2001;
4. Ristea Mihai, Oprea Calin „Contabilitate generala”, Ed. Independenta Economica
2004;
5. Ristea Mihai „Contabilitatea intreprinderii” vol. I, Ed. Economica 2003.

40