Sunteți pe pagina 1din 93

Plan parter; 1 - hoi lntrare ; 2 - por-tar-.

receptie, casterte : 3 - bagaje; 4 - grupuri sanltare ; 5 - directie 6- asteptare 7 - patio; 8-coafor; 9-garderobll; 10-galerie coafor : 11-hol hotel; 12-mic dejun 13-foyer: 14, 15-sllli de conferinte : 16-restau,ant; 17-foyer cu garde,ob~: lB-cafenea cu muzka 1~ - cuioar de serviciu : 20 - bauturi : 21 - buci!tllrie; 22 - buealri. rece : 23 - cea]. lapte ; 24 - spalator; 25- cofetarie : 26 - patlser!e : 27 - preparatie legume; 28 - bucatar !el; 29 - restaurant; 30 - vinat ~i pa.ar;; 31 - peste : 32 - camera frigori fie!; 33 - cabinet medical; 34 - geup sanitar; 35 - depozlt: 36 - bircu : 37 - vestiar : 38 - pcrtar : 39 - budtArie personal; 40 - spiilator vase: 41 - oepoait : 42 - grup sanitar : 43 - lndl.ire.

Efaj curent: 1 - earner-a cu 1 pat; 2 - camerll cu 2 paturi; 3 - apartamente; 4 - oflciu eta]; 5- personal: 6 - depozit; 7 - curatat pantcfi : 9 - baia de rezerva: 9 - depozit.

r: -.--------------------- -~.------ _.-

11

16

198

Vederi dintr-un apartament.

Hotelul este arnplasat. tn partea cenn-ala a or-asu lui! I'inga un. pare _ Corpu:1 destl nat c.:~n:,arU are un ph.n in forma de Y, ell toate l.rel ar lptte eg ale, cu cite 19 camera pe paller , CU 0 tr-avee de 4 m. Camerclc df nspre nard au fer ertr-ele flxe, filnd c:lim,ati:zat~. Rcsraur-antu I (124 lowri) "i baru I (J~ lowri) .int I. p3F'OC. Tnd iroct;; I,(!.=g 31:.ud G.I hclu f pr lnclpal.

Exceu ~ja

Ca paei t area

HOTEL CONTINENTAL BR.NO - CEHOSLOVACIA

arh, Rihak Zdenek ji Alcls Scmela

200

Perspectlva aerian~.

1961-1964

460 patur! (rnaxlmurn 560 paruri) 560 I ecu r i restaur a ne

Fa\ada principal~,

Plan eta] curent: 1 - came,a studio: 2 - camera cu 2 paturi : 3 - we; 4 - oficiu: 5 - bagai'; 6-7 - servicll,

201

PI.n parter: 'l - hoi; 2 - recept!e, pcrtar, caslerie : :1 - 4- ascensoare : 5 - snak-bar : 6 - grup sanitar : 7 - sear~; 8 - bar: 9 - bucaUrie: 10- telefon : 11-12 - vest iare : 13 - depozit : 14 - portar : 15- post tr afo ; 16 - sala de rnese personal; 17 - bucatar sef: 18 - bufet ; 19 - bueatjir ie r ece : 20 - CofCl~,ie; 21 - bucHArie; 22- oficlu : 23-spalator; 24- buret; 25-res, tau rant; 26 - foyer; 27 - grup san ltar : 28 - garderoba: 29 - central. telefon ic~; 30 - cenlral. telex,

Holul princi~ pal ,i receptia,

HOTEL HILTONROTTERDAM - OLANDA arh. M',askant: van Dommelen, Kroos

Parti u I genenl este acelast cu c.el .011 hotelu!u! din Amsterdam. Reallzat in 1963. ar e 0 capacitate totala de 492 paturt. reparrlaaee in 264 camere , ~I 354 locuri in sparlt!e de alhnenrat ie pubHdi. Su bsclul cuprinde spapltle penrru persona I, bir-curf , spa~jI tehnlce $i zona de depczltare. Holul de la parter cu receptla este in l.ega[u ra d lrflct3 cu rnagaz,jnele I baru I ;i resrauraneul : sill a de canchetc d lspune ~i' de 0 a d oua imr are . in hol, 0 scara rulandi, face I egat" ra cu saleancle d. delun Ii grad In. d. var. de fa primul era], Lungtmea etajelor curente esre de 80 m. cu bater le d. lifturl amplasata la 0 treime. in vederea une! vJitoare extlnded; la cole doua cxeremltati ale culoarului sint amplasate scarile de servlclu .

Vedere de an1amblu.

Holul principal.

Holul prj nclpal.

. 2 - bucatlir!e:

. 1 - catene •.. 5 _ reeepue , Plan part";;":_ hoi inlr.re: 8 _ magazrn,

1- bar: .. 7 - co afor-j . 11 _ hoi, 6 - be. serre '10 - gorderoba. I a de bal : 9 - toneta ~ _ foa ier ; 13 - '\ar fernel • s a I~ ba I, 1 [0 - 15 _ grup sam estaurant. 14 - post tr\.~ barb_;i : 17 _ r

16- grup sam

Plan ete] curent,

Fat.d. 'pre mare.

HOTEL EUROPA - EFORIE NORD - ROMANIA dr. ar-h. Cezar L~laie:sc:u, arh. Dinu Ghecrghtu

Neu I hot'el real tzar in 1966 ccrnpleteaza fa.leza loc:aJidi~iI! inloculnd ccnstructf l veeht. Am plasamenrul deosebit de (~vorabil. orientat spr e sud-est. a condus 1011 un partiu pe inal~ime (13 niveluri) ce permite cururor celer 242 carnere 0 vedern frumoasa. spre plaj:a tf mare.

Planul de forma, rombica al etajelor curente wi,gura 0 funqionallcatl:!i ludic.load, ~l d uce In r-ealtear-ea u nul volum mat lnrer esant , cu milir'~ vari3.~ie de [ccur! de urnbre si lumlnl. Fiecare era] cuprlnde 20 carncre ~i un apartament. toate expuse catre mare.

Parterul euprmde functlunile comune ~i servlc+l : hoi cu receprte ii btrour'l, salon, sala televizor-, coafer, cablner medical. diverse tonete cornerclale, bar-de 2'.:1 (30 locuri), resraur aru cu 2 .s:ali (50.0 lccurl}, servieu diverse. Subsolu I general este areCt,ilt in intregime c:c-ntf"3.,lelor de i nsul a~li ~i d epcaltef cr ~i seevrettlcr de intre~inenL

205

,,~ rt'j '.'00" , - "'" 2 - O~rn eu 2 ,,'.d, '- ''''",._, , _ ""'"'" 5. ,_ .. ~,,", ,_ '''d u, ,,~ parter . - ho """",,,,, - ""Of'" ,- "",.,,_ ,'",,'" _ ''''00' ..... ",', ,_ '""'. """~" ' - """" ro~"'"'' "- .,,=~, ,_ bar " '" ,,_ ""00, " _ "'~''"'' ,,_ .'.,." .~","" " - "" " =".,,", " - ,~." " - ,n"., " - "'M'd, rece. " _ ".,,,' , " _ '.'''' " _ """", 20 - bucatarje; 21 - sp~l~tor vase; 22 - buc~t.r $e(; 23 _ camara; 24 _ depo2it de scaune.

*

206

Detaliu de intrare,

Detaliu de fa>.d~ cu eleroente prefabricate de beton aparent.

208

]j)

Detal; u d. camera,

Holu I prlnc lpal i i ronetele cornerclale,

Reste U' arrtu I eu decor a \i e ceramica.

Satoaue ,

Vedere de ansarnblu.

HOTEL I'.CR.D - BUCURE~TI - R.OMANIA

Constr"·uqi a am pfasata. in apr cplerea gar;I' pr-lnclpale <I crasulul se :ridrca pe parter, mezan.ln ~i 7 etaje I, :li'l are 0 capac.:lt311:e. totala de 504 patur-l. Par-eer-ul euprtnde , pe I,ing<i nclu I cu recepua ~ i servlcl i Ie afurenre, 0 .sala de lectu:r5 sr cerespcnd en~a, bar- de zf , r esrauraneul cu toat.e anexe!e ,502 locurI] ~ co:aJOt. La. me"lanin s int diverse saloane :;;l sal:il: pentru m leu I de]u n, care peace servt ~! pcnrr-u banehete.

i:uju I curene (,1.1 prqndu 36 camere cu cite '2 P':i!!ttJ,r'i ;i servlctile r especttve. Tetul esee fin isat I a un nlvel Ioarte rid lcat .

Holu I prj no ipal

Plan eta] curent: 1 - hoi; 2 - b agaje : 3 - servicii ; 4 - carnere cu 2 patur! ; 5 - ofkru: 6 - personal.

Mtf~jtj~ifi;m¥fjtij ~} ; 2 i ~~ ~~ aa ~L3f ~'I~

Plan mezanin: '[ - salon : 2 - mic: dejun; 3 - birouri : -1 - coafor.

Plan parter: 1 - hal princlpal: 2 - asteptare: 3 - r"teplie; 4 -birouri; 5 - ascansoare , 6-,al. de lectura : 7 -.ervicii; 8 -coafor; 9 - restaurant; 10 - oficiu; 11 - spalMar; 12 - but"tarie; 13 - buc~Urie rete: 14 - bufet : 15 - bauturi ; 16 - servicii : 17 - curte de servlciu: 18- grup sa nltar-: 19- lntr are restaurant; 20-garderobii.; 21 -teras~.

9 21 *
L-I~ 81

9 2
.-..
210 mr

~

o

o

Vedere de ansarnblu.

HOTEL HilTON - AM STERDAM OLANDA

arh, MaMbnt, De VI.mlng. Salm

R@a.Ii:zac in 1962, are 0 capacitate de 518 paturl in 276 carnere !i 416 lccur-i in saliJe de restaurant. Par-eer-ul rezclvat pe eravet largl de 8 cu 12 m, are mal muh:e i ntr-ar l : 0 lnrrare la sud, spr-e recept~e $i alta spre sala de bal, 1'31 ve-st spre restaurant. la est cea pantru personal ~ f in spare accesele de aprovlztonare. Subsolul cuprlnde 5ipa~H pcntru personal, vesclare, birouri, depoztre , Parterul cuprinde: re:c:ep~i3.. b;rourile adm inlsrr arlet, holu I eu accese 13 cafenea, restaur ant s i sal a de banchete . Etaje lc sint deservit"c de cite dou I Hfrur-I de perseane $i doua pentru bagaje : la capatete culoar-ulut s'int am pi asate cele dou a sdiri de servlclu , Distan~a maxima intra lifturl ~i ultfma camera este de 40 m. Untrarea de caz are are 4 m-7,50 m. La capetele eeajeler sint arnplasate cite un aparramene ~i I2lx~sdi inc.;') cite unul mal mare tn cenn-ul fiedirui eta].

Veder e de aosarnblu.

211

26 - flcrar-ie: 27

ne;28 _ '. - bijute-

\ coafcr : 29

ral~ telefo~ka.' - ceoC.PI'.; 31 _ ba " 30 - retau rant, pee i f /' 32 - resdt!rie de r • 33 - bufenea. g at.r; 34 - ca-

212

Veder e de ansarnblu

HOTEL INTERNATIONAL BRNO - CEHOSlOVACIA arh. Kr-ejza Kra mol ls

Ene- realizat in 962 ~{ are o capacf tate d. 544 p.tur' in 277 eamere ~ i 702 lccurt in restaur-anec. Dacori[:3 rerenulur denlvelar, l nn-area in helul pr lncipal se fate 13 era ju I 3, la r-esraurane I fJ ecaju I 1 ~ i 13 gaillje la parter , Acesrea au 0 capactrare d. 100 lccur+. L, etajul 1 sint doui. restaur-ante ~i bucadria cv anexe!e e! : la era]ul 2, bir~uril. ~i IOCUinl' dlreceerului; I. etaj"13 - ecajul principal, - se afla holul cu recept! a, cafeneaua, sal i le de contertnt e. sale pentru mlcu I delu n, od ihn. l i asteptare (tratate CO 'palli flexlbile, ce pot fi folosite 'in cornun sau separat}: tot la acesr era] -exista $i un grup de camera de cazare cu loggii. Accesu l 13 ecajul de cazare este asfgur at de doua lilt"rl de parsoane , "nul d. b agaje ;i dcu ~sd.ri.

~ ~ ... .:' _ "tt

"

R~~t.urantul cu ringul de dans.

Holul pri ncipal

213

Plan nivel intr are: 1 - hoi; 2 - coafor : 3 - recepjle , 4 - zlare ; 5 - camera de ccrespondenta: 6 - televizor, 7 - depozlt : 8 - meg az ie ; 9 - mieul dejun; 10 - centraIAtelefonic~;11- porter : 12 - vestfare personal; 13 - oficlu: 14 - cafen ea ; , 5 - spalii cu diverse destinatii; 16 - garderobA; 17 - ofidu banchete : 1 B - budUrie banchete: 19 - earner-a cu douA patur l : 20 - apartament ; 21 - birour i directle.

\

Plan eta] curent: 1 - hoi de etaj: 2 - camer~ studio; 3 - baie.; 4 - camera cu dou~ paturi; 5 _ apart amen! ; 6 - c.mer~ de c!leat, 7 - rufe curate ; 8 - rufe rnurdare ; 9 - oflclu ; 10 - camerA personal; 11 - ascensoare.

214

Vedere de an sa molu

HOTEL INTER.CONTINENTAL HANOVRA - R.. F. G .

ar h. Apel Beckert

Rea1f'ZiiLt in 1965 are 0 capacitate totalii de 556 10c".1 d;S(,ib"ite In 292 ea mere ~j eest aur ante cu 0 capacitate de 270 locurl, Dest! nat in specl al penrru '1,1' lzlt ator-H tirguri lor lnrernajfona!e, d Ispuoe de dO!J3. accese pr-lnclpale, unu! pentru re'tcp1:ie ~i sal a. de banchere , altu I

pentru rest aur-anre ~r cafenea . La subs o-

Iurf le 2 $i 1 esee amenajat un garaj pentr-u 300 aueorneblle, cu rampe de: spalar e ~i lrnrettnere :$1 sp:iHacorle, .s.p:a~ii pemru pe r-sona! $oi sP3fii te!hnice. La parter se g f.$e~te:, In afara de receprf a hot elului - cu bi r-ourtle respecrtve, spati i Ie come rciale penerv hotel $1 penrru exterior. bucidrifle CIJ anexele 10..-. La prlrnul et a], pe linga sal a de dejun se mal gilsese brreur l ~i $paf:ii cornerciale , Lungimea mare a BcajeloF cureme de carare a due la neceslcarea prevederl i it. 3 scarl de serviclu .

Vederea apartarnentu lui preaidentlal.

----f!~,

Veder-e de ansamblu,

HOTEL HilTON - BERllNUl DE VEST

arh. Peretr a, Luckmann, Schwebes , Schessberger

Censtrulr in 1968, in zona eent.ral:i a craiuluit are o c apaciraee de 604 patur i d tstrjbulte ln 350 camere ~i

posibiUtate-a deservlr ll .a 1 662 cersoanc in d l v C!rsele resraurame i1 ,ali de banchere, Ce!e dou:5 accere pr lnclpafc

deservesc holul hocelulu! il zona d. ccmert !I allmeneatte ,

Clr-cutat.Ia vertical ii pr incl pala est.e aSigurata de 3: ltftur-l pentru perscanc [care deservesc ~i restauraneul de pe terad} ~I dOlla panrru ba,gaje, l ar eea de servtclu de un 11ft pentru personal, 11 doua pcncru marfuri: u nul penrru rufe ~i alru] pentru atlrnenre.

Serucrura este din becon arrnat monollt cu u-avec constructiva de 10.80 m , Dim~nsiunile curenre ale uniti~ilor de eaza n- e .sjnt de 3,60 m/7.20 m. Pe ecajele de caz ar e, Iatadelc sint ocupaee numal de: camere, servtcttle r i lnd rerr ase,

217

Beceptie.

Vedere din cateneaua-restaurant.

Vedere din res'taurantul Ambasador,

Vccc r e c in baru I de noepte,

Plan eta] curent: 1 - studlo : 2 - apartament c:u dou~ carriere: 3 - apartament cu trei camere : 4 ~ apartarnente mici; 5-ofkiu.

Plan parter; 1 - hoi; 2 - re<eplie; 3 - restaurant i 4 ~ restaurant cu special iU~i;

5 - griltae: 6'- gradinA d. var~: 7 - "rene.: 8 - prepar atii : 9 - Ie rasa cafenelei: 10- bar: 11-,.100 pentru balur-i ; 12 - garderoba; 13 - galerie ; H - galerie;,15 -magazin: 16-sa!on de coafurli: 17 - bucatar!e : 18 -'paliu fr igo- _ riric: 19 - depczit : 20 - <ircul"iie de serviciu ; 21 - circulatie de servlclu : 22 - curte eng lez.: 23 - ramp~ de desd.rcare; 24 - scara de acces , 25 - salon.

220

HOTEL MERCURY POZNAN - POLONIA arh. Cteshrnskt, Gr-oehulskl , W@(!!lawski

Funcliunitc ccmune ate herelu lu i sint am plasat e la pr! male dou ~ nlvele st cuprind po ling. holul cu zona de receprle, maga,zine. coafor , agen~le de veta], resraurant, cafenea. sal5. de banchete . Acestea din. urm-a sint separate -CU pere~i mobili, pencru a d a posl· .bliitati vuhlte de Iotcstr-e.

Blocu I de cazare cu 7 etaje are un plan in forma de Y cu 0 tr-avee censtrucclvi; de 6 m. Diversele pozl!' I ale pererjlor despjir~jtori au dat posib ill tatea crearii a ere! rlpu ri de carner e: t.l p studf o, ca tip principal, cu 0 desehrder-e de 3 m (cu 1-2 patu ri); c.mere cu 2 parur l (U Ja~i mea de 3.40 m: camere de 1 pat cu la~imea do 2~40 m La extremitati :s.egasesc apar camence marl (circa 50 m') Ii mic; (circa 30 m'). Con$t.ruqia este realizad din baron armat monolit, iar elemenrcle de plan~eu ale: ecajelor stm prefabricate. rncalzirea carnerelcr se race prin r adlarle din tavan , iar reseaurantul este cltrnaclzat.

Execurla : 1961-1964. Capaclrate : 6<!B parur-l 775

[ocur i r.est311r3nt I

Vedere din restaurent,

Fatada princjp.l~

221

b. Plan eta i curent: 1 _ apartarneote ; 2. - camere stud io: ) - ru fe curate: 4 - ru Ie murdare: 5 - oflc! u ; 6 - servicf l.

i~--------- -- - -- -------["'-

: ~

I

,

,

:

Ll- !

3

a, Plan parter: 1 _ foyer; 2. _ restaurant : 3 - ring de dans: 4 - sala de bam.hete: 5 - celonade : 6 - bar; ., _ foyer; 3 _ expozltie: 9 _ salon: 10 - bar: 11 - depczife ; 12 - grup sanltar personal: 13 - sp~lalor; 14 - bucat\!rie rece , lS-buddri.; 16-camere frigorifice: 17-preparare carne: lS-prep.rare p~te; 19. 20. 11 _ preparare diverse: 22 - central a telefonica r 23 - recepjle: 24 - ghi,eu b.",~: 25 - zlare: 26 - coafor : 27 _ cofetArie; 28 - garderoba: 29 - birou de voiaj : 30 - baga]e.

Vedere de ansarnblu.

HOTEL INTER.NATIONALVIENA - AUSTRIA

arh Appel, jaksch, Hef lcbtr-d , R.ood

Hotelul a lost eeatlrar In 1964 ~i arc 0 capacitate de 923 patu r-l in 495 camere ~i 597 lccur-I in spatf l de consumatle. S·au prevszur tr el imr-ari penrru oaspeli In f.~.d. prl ncr para ,I in spate 0 lntrare de servlclu CU rampj de des care are.

SubsolueHe 3 ;i 2 cuprind gara,e legaoe prin lilturi, direct de holul de r-ecepj!e. Subsc!ul 1 lnsume az I un grup de servtef l pantru oaspejt, cu frtzerfa , ccafurji, salon de eosmetical m aga,zl ne ~i vcsrtarc pentru personal. Parteru I cu prlnde hoiul cu receptta, restaur antels cu 2. bucatarii si sala de rnese pencru personal i in spate se afli spafii de deser-vlre iii. unui parfnoar aliiturat hcrelulut. La mezantn a lost amplasad 0 mare :sa15 de baneheee ~1 re .. ceprll j cu bud.di.rio proprie:. La et a] u r 11 pe I ing-a camerele stud I 0, se an a .;i un cabinet medical ~i lcculnra directcru luI. Eta;ele de cazare au ° lungime de 90 m: I. ambe!e capete sint amenajate cite un apareamenr.

Holu I principal.

223

Plan parter: 1 - intrare principal~; 2 - lnt •• re Iater ala ; 3 - hoi; 4 - reeeptie: 5 - come", 6 - cafenea : 7 - bar: 8 - cafen ea ; 9 _ cas~; 10 - garderoba: 11 - alirnente: 12 - servicii ; 13 - camera frigorifid; 14 - ,pa.I~tor; 15-,e .. ici}: 16-restaurant; 17-ofkii; 18-culoar d. se rv iciu : 19-bucAUrie; 20-bucatar ;.1; 21 - budi.t~rie; 22 - restaurant; 23 - bar de noapte : 24 - foyer; 25 - salon,

PI.n etaj curent: 1 - camerA; 2 - apartamerrt: 3 - ofici u; 4 - baie; 5 - scarA: 6 - apartarnent mare; 7 - salon ; 8 - sufragerie.

224

Fa,ada principal.!..

Detallu de [.tad •.

HOTEL SOVETSKAIALEN INGRAD - U. R. S. S. arh. A. I. Moeeret

Amplasae pc bulevardul Lermontcv are una din ra.~,ade odentate spn r-lu I Pontanka. Ene un ansarnblu com pus din 3 corpur I legate Inere ale, cu clemente ..... ar l a.te de ra~ad"ii. Capacttatea cmala CS'ee de -421 carner e de , pat ~i 238 earnere cu 2 paturi; cazar-ea este r-ezolvata fntr-c bal'a compacta CIJ 13 niveluri. Ca.mer-ele s int refaclv micro insa toete dis. pun de un grup santrar cornptet , Penn-u descrvirca cllen;-iror, Ia Iteeaee al doilea niveJ s-a prevazut cite un mic bufec, CU caracter mal lntlm.

1!P - Construclil "OlelJe(~

225

Fa\ade later-al e.

Planul ansarnblulu] I. nlvelul parterului.

PI.nul el.jului curent .1 corputu] de cazare,

Vedere de ansambtu

HOTEL INTER.· CONTINENTAL - FRANKFURT/MAIN -REG .

• rh. Apel Becker

Planu I acesru f hotel este concepuc pe doua dlreclll: una verticala a. C3.~ zarii ~i alta. cr-izontala a spat-ill or co ... mune s i iii servlctf lor . Blocu I turn eu cale 22 eraje este deservit de 4 ascens eare a cite 20 p e rs cane $ i 2 escen ... scare de m arfurl $i bagaje. Teare camerele sint dotare pentru a I! folosite de ditre una sau doua persoane. Apartamentele arnplasate pe faladele ingu.te, au 0 ."praf.la de 36 m' .i 64 m'.

Holul de. 130 parter permite accesu! la un restaurant prlnclpa! (S6 lccurl}, 0 br aser-le ~I un bar. Includerea magazinelor in hoI s-a facut numai prin prev@derea de pere1:i despartitorj usor-I ~i prin vitrlne, ele cevenlnd astfel

componente nemljlcejt e ale helulul. La etajul 1 esre 0 s:ala de fes:tivjt3~l, jar la ulctrnul era], s inr dOU3 sali de

reuniuni cu cit. 90 leeur l fiecare, un bar (25 locur+), un restaurant (90 lccur-l) .i 0 cafenea co ring de dans (100 10c".I).

15·

Execupla 1961-1961.

Capacttatea 963 patur i, 1300 lecur l in ,.Ii.

227

Plan parter: 1 - hal; 2 - maga,zine; 3 - salon: 4 - bar; 5 - restaurant; 6- receptie ; 7 - bircu ; 8 - zlare: 9- ascenscare: 10 - br aserie : 11,12.13 - grup sanltar , 14- intrare in sala de bal : 15- ter-asa: 16 - cofeUri.: 17 - camera frigorifidi; 18- btrou: 19- servicil : 20 - depozit; 21 - servicii de etaje: 22 - budUrie; 23 - bucatar ~ef; 24. 2S-spalator; 26. 27-depozite: 28- pr'imire ; 29 - bautur}: 30 - preperatll : 31 - compresor : 32 - depozit intermediar : 33 - deseuri : 34 - od ihna; 35- spal~lor; 36 - budtarie persona III ; 37 -r-; sala de mese personal: 38 - ccntabllrtate: 39 - bi rou: 40 - sef personal; 41 - bi rou: 42 - cas erie; 43 - sef depozit; 44 - control; 45. 46 - curte de serviclu i 47 - intrare gara],

PI an eta] curent: 1 - camere studio t 2 - apartam en te,

3

== •

5

5

15

Fatada principal;). cu restaurantu I de I. ultlmu I n ivel.

Arhftectul consider! ca un hotel este u n rnic ora~, n-ebutnd sa cu prlndji decl tor ceea ce este neecsar pentru vi aj a aceseu i a: m nl ales in ccnd lt! i le nefsvor abtle care caracterl:ze3:z.a med!ul din zonele centrale urbane, hoeelul teebuie sa preia 0 parte din functlunile spa~iilor s-tradale $1 ale pic~elor or~en~tl,

A"fel, In of,,. de cele 1192 paturl din BOO camera, hctelul cu prlnde 0 sal! de dans cu 0 capacltare de 2500 persoana, magazine, tonete cornerdale, aaloane de cosmetic! $i coafurji, bireurtle unor agen~li de transport aertan ~i auto, precurn $i circa "3 000 plante ~i flori. Caracter-Isrtca 0 ccnstituie dlspunerea dlverselor funqlunl In [uru] unel cuni Inrer-loar-e, acope~ rite.fi amenajata ca 0 pfa~i, eu plante $i fin tin t arrerlene ~J com pJet3t3 cu grupuri de seaune ~i banci C3 Illtr-un par-c.

Aceasta .. pja~aq. limitata de restaurant. receptte. ~i zonele de servlclu , ~i de unde porn esc: scartle ~i asecnsear ete, reprezint3 peruru oaspeee Im3ginea vie;ii urbane. Pr-ut sca.rl rviziutonJ I ~oboara. la nlvelur-t le lnfertoare u nde sa g asesc d.lilc: de e)(po:z.i~ii $i reunlunl. sallie de club, ptsctna, restaurantul ~i ula de dans. Un turn de ascensoare per-mire accesul la cele 20 eta;e de cazare, ~i la LIn restaurant situat deasupr a hotelului propr-lu-zjs ,

H Diu I tnalt de 21 etale ~i cu un vcjum d. ao 000 m'. pus problem. d jficile de ell matfzarc, care s~ a u rezolvat prl n lntrcd ueerea unu i eta] tehnlc , imediat deasuera nlvelulul de tnerare.

HOTELUL REGENCY HIATT HOUSE - ATLANTA - S. U. A. arh, [ehn Portman

2 29

,.

rw_

,

,

:.

11

Plan etaj cazare: 1 - copertina peste zona de lntrare: 2 - ascensor de serviclu ; 3- camere de hotel: 4 - coridor : 5 - acopertsul sAlii de festivita,i: 6 - ascensoare pub I ice; 7 - acopeeis magazine.

n

c

PI an parter: 1 - curte de acces : 2. - intr are ; 3 - grup ascensoare i 4 _ fintin ... rtezi.nO: 5 - spatii de asteptare ; 6 - resf aur ant ; 7 - receptie : 8 - zona de servici u : 9 - magazine i 10- ascensoare de serviciu ; 11 - holu I sa Iii de fe,tivita\i.

5

c

c

230

Vedere In hoi de 10 etaju I 17.

Grad i na in!erioar~.

Restaurantul suspendat P" cablur! de o\el In holul principal.

Holul interior cu receptia ~i restaurantul.

231

Vedere de ansarnblu

HOTEL ROYAL OSAKA- JAPONIA arh, I,oy. Yoshlda

inscriindu~se print.re m3ri Ie hotelur l din Japoni., care au .piirue

• obi. dupa cel de-al dolle. rnboi_ mondlat, hceelu l Royal are 0 capaclrare de 1 244 locur-l , in 875 camere, volumul principal de- eazare , In lorma de H, ,e ridid pe 13

n lvelurl peste 5P:afU le comune ;1 servlcule deavohare pe plan cr-lzcneal, Terenul tnguse de care s-a

d ispus , a obligat I. u nele solutll mai dillcil. de acees I. hotel ~i in p.rca]u I pentru 300 .utomobile.

Rem arcablla esre toata decorajf a interooadi. tr at atji in stf lu l artel pepulare [aponeze . -

Camera de 1 persoan ii S73 -65,0% Su pr afata cer en

Carnere de 2 persoane 47'- S,-,,% Supr afat a construttji

Seudlour-l 70- 8.0% Su pedal' d .. nijurat;

Camera cu plate 156 -111,4% Su prof.!. construi ,a/pat

Aparum.nee 22- 2,5% 14 n lvelur i peste teren

Camere in 'til japonez 7 - 0.7% 2 au bsolur-l

Torat 875-;-100% 4 eraje tehnlce peste aceperis

8460 m' 5220 m' 54 385 m'

62 m'

Intra rea. pr-inclpa la.

232

Plan eUjul H"

rant; 2- bucat"a' r: restau- 4-sallid .. e;3-hol"

e mese . ._ .

co

I Plan etajul 'l :

banchete ; 2 " , - salon

pal de b';'Ch;:~on prtnci- 4 _ bUdilari:: -oficiu; 6 -salon pent' 5 - hoi; clislitoriilor' 7 ru cdel"brarea , - epozit,

Tipuri de cam ere,

J

Holul principal.

Receptla vazuta din hoI.

234

Fat"d. pe latura restaurarrtulul.

HOTEL NEW OTANI- TOKYO - )APONIA arhltectura: Talse! Consrrucrion Co. Ltd

Ene ceil mat j'nalta censtructle -$i in acefast timp eel mal mare hotel din [apcnla : 1 058 camer e repar rizate pe 17 nlvelurt.

Planul de baz3 esre un Y format dintr·un mil!'tcentral cu er-e! ar-ipl . Caaarea, ampls.sa.d la et,3.jele 2-15. este ccrnpusa din cam ere cu er avee standard de ltSS rn, dtfertrete clase dcplnz.ind de ad incimea lor var lab lla. Cladirea include un mare numar de saloane de restaurant (pri mul nive1), sail de d lsrract lt, saloane s l holur! (ctajete 16 ~J 17). care ccnsctrule -astizisursiI: mlljOl"'a a vemnn-rlor l a majorltatea horelur-Ilor [aponeze , La. ulrlmul nivcl se afla un mare salon circular rorat iv, care benefici:ni dll! 0 frumoasa perspectiva a er asulul.

235

Etaj curent: 1 - personal; 2- rufe; 3- liftur; de servlciu ; 1 - he I; S - earners cu un pat; 6 - cam ere cu dou;; paturl cuplate; 7 - carnere cu doua paturl ; 8 - apartament; 9- camera specials cu doua patur l.

o

Plan eta]: 1 - hoi lntrare principal.; 2 - receptle: 3 - birou : 1- rnagazfn, 5 - depozit; 6 - hoi; 7- restaurant chinezesc ; 8 - baru I principal; 9 - bucUirie principal .. ; 10 - restaurant; 11 - hoi peste banchete : 12 -:grat.r; 13, 14 - magazine; 15 - cafenea: 16 - salon restaurant; 17 - garderobj. ..

vedere generalA.

lntericru r .... estaurantu lui.

237

'HOTELURI SEZONIERE

Vedere de ansambtu,

Plan etaj: 1 - camera 1 pat: 2-<0· mere 2 paturi, 3j 4'-grupu..-i san rtare.

CABANA IZVOARE BAIA MARE - ROMANIA a rh, V'i Ore I N eaga

Cabana are Q capac! tare. tcaala de '76· lccur! de cazare ::;i 80 locur-l in restaurant. Ampl:a!iata I. 0 .1,iCud i ne d. circa 1 000 m, in mastvu] Guti,n,. 'il5igura caaar ea tI.,Jd;tllor ce vtn sa 'lfi'Zi· eeze nolle lacuel de, ecumulere create. A fO;S[ data in functtune in anul 1969.

PI.~ parter: 1 - hoi de intrare : 2- salon: 3 - restaurant: 4 - bULU~rie; 5. 6.7 - dspozite: B - oficiu: 9 - reo <epi;e; 10- adrnlnlstratle.

238

...

Falada prjndp.I~.

Inter j oru I rest au r antu lui.

Fatada spre mare.

HOTEL CU APARTAMENTE LA PER.LA 3 - FUENGIROLA - COSTA DEL SOLSPANIA

• rh, Don Ignacio 00,,0 Orduna

Chid lrea care se "jntinde: pe u n Ir cnt de 82 m ~i cu prlnde 104 apartarnente, repar-tlzate cite 13 pe f'lecare din col. 8 eta]e , EI. a. 0 com poncn~i varl;atii, fi lnd in general de un confort rid tear, Ac'c.esu I se face pe un cu lear exterior, deser-vlt de 6 ascenscare. In afar a sparlulul ocupat de hoi ~i de servlctlle de r e(ep~ie! restul parterulu! este deschls, foloslnd ca parca], ConstrLlcf,ia este rea-lixata cu pereti pcrtancl de becon ar-mat,

Plan eta] curent: 1 - galerie deschis.: 2 - ascensoar e i 3 - scara j 4 - servicl i de etaj: 5- apartamente .

Dive" e t i pu ride a par-tarn ente,

240

Vedere de ansamb lu a motelului.

Plan eta]: 1 - camerl; 2 - •• rvicji de etaj.

I ~--I I I 1 I I ,

r---------

~!rll11~ ~ITll1T

5

Plan parter; 1 -hoi intrare ; 2-garderob):; 3 -grupuri sanltare ; 4-s31" restaurant: -5 teras!; 6-oficiu; 7-spAIAtor vesela: S-buc~t~rie; 9 - bufet; 10 - b~uturi; 11 - <amar': 12 - bagaje: 1'3 - camera.

16 - Comtruq1i hcteftere

241

MOTELUL BUCIUM IA~I - R.OMANIA arh. Gh. Cheptea

La o altltudlne de 400 m, tntrun cadru decseble de atr acttv, metelul Buctum ccnscltule prima unrta.te de acest gen in cedrul dezvold.rll tu r lselce a regiu nil respecelve, Conscrucfia realiz.ati in 1966 cupelnde, in diverse etpurl de carnere, 75 leeurl de cazare i1 IJ n restaurant cu 84 lccur! In .. II ~I 300 pe eerasele inconJuratoare.

Atit rnarerlalele folosite cit ~I p' astlca ad o'Ptata I caudi sa tnscrte ccnseruetl a in peisaju I fnconllJriitor .i in Iini •• rhltecturll locale.

rntr-er ea pr"incipara._

Vedere de ansamblu

242

Vedere cu platforma lnterrnedlara cu plsclna in pr-imu! plan.

HOTEL TURISTIC DO MAR IN SESIMBRA - PQRTUGALIA arh. Ccncelcac Sflva $i Neurfctu de Vasccnceltcs

Ses,mbra esre un S'H de pescar-I, decsebn de, Irumos. arnplasat 'In lrnedlata eprcplere a unel ZOne rur lsrtce, la o dist-anl;i, de '30 km de Llsabona. [rur-un asemenea cadru trebr .. rla [ntegr-at nn hotel de tnarime mTpoclc'. adaprae petsajulul ~ i, formel terenu lu ~t prccum ~i scarii comtrucrtet locale, nir.a:sa trntre ltmbajul formal erad ~~!onal', Hctelul are 1'20 camere de etee 2 paturt, 't,Oate cu: bale fi, B aparcarnenre, dtspuse pe S, nlvelur}, d:ecalate iiltit. pe ptan vcetacal Celt ~ i pe plan crlzontal, 'ob~l;nindu-:5e 3scfel lrnpresla unu I ansarnblu de, case de lccu lr lndlvid uate , carnercle :tl 109'gi Ile beneftclazji de 0 lar-gii persper.:ti"Ya spre mare.

LG!:u I, de tnellntr e zlln:ica :a oaspert Tor. il' fcrmeaaj baainul c lr-cul ar de tnnot, sil;:u~r: pe un plat-au intermed I at, la [urnatatea in~] tlm ii ansarnblu 1 ... 1. Ceie deu a restauranee se ,ana I a. mvclu I eel mat da S'U!' if eel m aj de jcs , DiferJtel,e nj'_"clurl sint legate lntre ele pr-lnrr-un g..-up de ascenscare ~l· 0 5c,a..-a lnter-lcara .$i cu accese separ-ate pr-ln scarl,'le exeertcare.

243

Hotelul vlzut de pe ma re,

Plan nlvel interrnediar : 1 - camere i 2 - terase : 3 - salon: 4 - s.lli de club; 5 - bar; 6 - ofidu.

244

Vedere de ensamb lu.

ANSAMBLU DE ODIHNA LA COSTINE~TI ROMANIA

arh. Da.n RU50van

Grupul de vile de va!:3nti cu 0 capacitate tot.lii d. 500 Iecurt a fost cenceput ca un nucleu independent, arn plasM pe rnalu I ,mari l in eontact dlr-ect eu ptaja, Colo 25 pavilioane reprezintidoua cat.godl de ccnfcre: rlpur lle A ~I D, ell grup sanitar complet, afectat la una sau doua camere, Ttpurf le B ~r C cu grup sanltar comun

pe cor ldor li lavoar in flecare c:amera. Pr lmele

perm Lt uti I LZiilrea lor atit ca aparramente cit. ~I su b forma de camere izolate.

Compoztjja d •• nsambju, reglmu I de lnal;.ime ~i plastlca adoptatji incearca lrrtegrarea ansamblulul in aerncsfer a inconjuratoare.

Plan de ansamblu,

Fa~.d. uncr vi le.

Diver," tipuri de casute: tip A, tip C, tip D.

ANSAMBLUL DE ODIHNA HORIE I-ROMANIA autor: dr, arh. Cezar LaIar'escu

colabcratorl: arb. S. Grtmberg , L. Popcvlcl , M. Lu.J~ r i an, V. Krochmaln tc, V. Pen-ea. A. Aloanef , N~ Florescu

Aceotg,ul' de horelu ri cu 0 cop.citat,. total. do 1528 paturi esre L..:I~U I d i nrr e pr-l mete reallzate pe lltor alu I 1'"'omlncse al Ma.rii Negre, in. 1958. Org antzat pe pr lnclplul separdr ll d i v erseler (unLtiunl in conscruc~il i ndependento ,01 cupr-lnde ; 3 hctelurl cu ctte 260 patu I, 6 hoee luri cu cite 1'04 parurl, 1..H1 hotel cu 24 apart amente, un bloc cu tocu lrue ~lcantl na personal, spalatorie,~.i g r up ahmenea-.

Toaee camerefe slne ClJ 2 paeur+, unele eu grup san lear sepas-ar cu we, lavabou ~I du'i (50%), .1,01. d oar eu dus (~6%); apar camenrele (4%) au; .o'tibul, camera de bate ~i dou'a earner-e. Terenul marginft, de ere! stnlzl a d,at postbll ltatea til prin d lspunerea peri metral~ iii. blecurilo,', sa se reallaeze un pare lnrer-Ior I, ell terenor! de sport :tf un (irncmuogral tn aer I rbcr .

Hcrelur-lle Wnd toate :sl!!'toniere au '0 rezolvare Iearte stm pi a: eel CU apartarnente are la parter UTi m lc restaur-ane sce arae, eu seevlet He sale , Teavee!e construerive .1n.t d. 3,00 II 2,80 m _ In;;lli mo. Bberii esce de 2,50 m _ Ccnstrucjfl Ie reallzare cu :z:~d'§rili!" pottant,a_ s;'int finisaee eu pi;ar.;ra natur ald s! tencule+l de. teras1t colorar.

Bteeul al lrnent a r- grupeaza: restaur ancul, clu bu I, bar-a I. rofetaria 1 mag aztnelu, eentr-ala term ii;) I fabr-le a deg'tH~i!!a, depczltele genl2!ra'le. C~p:aci,tateil de servtr-e simu:ltan:i esee de 750 perscane . Hlnd fo'iosit GX,( luslv vara, arhltectur a CaL!l;a 0 int'repatrundeje 'il. spacll lcr lmer lear e eu cele exterl oarc, ell deschtderl mari ~i, suprafete marl vltrace, Censtr-uccia ln csaeur-e de be'tor') 3imat in mar-e part,e are un pr ccent de, zid'~r~e, fcarte redus.

Vedere de ans amb I u.

Plan de ansarnblu: 1 - blocuri cu 260 patur i: 2 - bloc cu 24 apartamente: 3 - blccuri cu 1 CM patur l: 4 - bloc cu magazine I. parter : S - bloc locu i~\e psrsonalsl sp!latorie; 6 - bloc .1 lmentar ~1 servic ii; 7 - sport: 8 - clnematograf in aer llber,

8

247

Bloc cu apartamente: p Ian parter: 1 ~ hoi; 2 - salon; 3 ~ restaurant: 4 - .politor; 5 - oficiu ; 6 - Jntrare S ecun<lar~ ,; 7 ~ persona I ,; 8 ~ g ru pu d san itare,

Bloc cu apartarnente: plan eta]: 1 - vestibu I; 2 - baie ; 3 - dorrnitcr-: 4 - salon; 5 - loggie.

Date geMralc asupra ansamblululr ,

C. paclrare teta I.

Su pr afaj a ccnstrultd SUpralal' OQnstruitii I pot Suptafa~a eertrertu 10 i ocupat Supra,";. de teren I p.t

1 526 patur! 73 071 rn' 15,00 m' 74110 m' 49,,10 m".

Vedere de ansarnblu cu hotelu I cu spartamente in prim plan.

248

Bloc cu 260 patur i - plan parter.

rnl

,"0 I

Detalii de earner e.

Bloc d. locuinte personal - plan etaj: 1 - camer~; 2 - grup san it" ; 3 - hoi: 4- loggie.

Bloc lccuinte personal: plan parter: 1 -v"stibul; 2 - hoi; 3 - sala de rnese , 4 - grup s.anit ar-: 5-oficiu; 6 -spalAtorvase ~i vesela , 7 - buc~U.rie; 8 - prep.ralii; 9- camera verrtilatie ; 10 - camara; 11 - primire; 12 - d e pozit de material e ; 13 - sp.I!torie; 14 - uscatorie ; 1 S - dkAtorie; 16 - reparalii; 17 - depozit de exp"di1;e;

18 - teras a.

Det aliu de apartarnent,

249

o

.~

Fa"d. restaurantului.

Restaurant - plan eta]: 1 - depczit: 2- ,ali de mess: 3 -c. terese: 4 - gQI : 5 - cficiu : 6 - distrlbulie: 7 -"'~l!tor, B - ascensor : 9 - bauturi : 10 - ceai.cafea, lapte : 11 - pline , 12 -'palatar veseta: 13 - 'pAI!tor vase: 14 - camarA: 15- tablcuel electr ice: 16- sas : 17 - depozit mobilier: 18- ascenscr: 19 - vent i lato are , 20- budUrie,21 - pr edare : 22-grA. tar; 2J - depozlt sa la.

\(

Restaurant: plan parter: 1 - farrnacie ; 2- debit; J- Ir izer ie : 4- coafcr : 5 - hldrofeare : 6 - [abr ica de ghea\~; 7 - pat is erie ; 8 - Ir!gorifer : 9 - ring de dans : 10 - orchestra, 11 - ,pAIAtor; 12 - laborator inghe1;ata: 13 - as-censor: 14 - vestiare ; 15 - cofetar!e : 16 - bar, depozlt de bauturl, 17- depoait de prod us. uscate: 19- tablouri etectr ice r 20-grup frigo· rific; 21 - club; 22 - depozit club: 23 - sal. masini ; 21 - de,pozit inventor; 25 - depczit sap!liminal: 26 - prepara-e peste: 27 - prepar are carne; ~,p _:, centrala terrnica : 29 - preparare legurne : 30 - birou : 31 - prirnire alimente; ]2- Curle de serviciu: ]] - platforma de descarcare.

Detaliu de faladA a restaurantulul.

Fa\ada. res taur-antului.

251

Vedere de ansarnblu,

ANSAMBLUL DE ODIHNA HORIE II - ROMANIA dr. at-h. Ce:zar L5zarescu I at-h. Lucian Pcpovlcl

Amplasac Ia Elorte Nord, in apr opier ea garli~ ansamblul cuprrnde in ee!e 6 hotetur-l 20GO lecuri. Ccmpcztcra g@nerala tine searna de prtnctptu l separar-ii complete a. runq_iunllor. apllcat la reate mar+le 3l'1samblur; de pc litoralu l Marii Negre sl de amplasamemu] deoseblt pe un tar en cu panra spr e mare. Teare camerele s lnt cu 2 paturl,

cu grup sanitar- prcprtu, rnajorieaeea d lspunlnd ~i de dte 0 loggi-e lndlvldual a.

In afara de acesue hctalur-l, ansarnblul mal cuprinde un bloc eu locu lnte pencr u persona I (crrca 200 parurl}, diverse servjcl l (5palatorJe~leliere. depcztte , g'uaje eec.}, rescaur ant , co(etaric.bar, diverse ma,ga'%ine ccrnerclale .

Restauranru! pe dOU3 nlvelur-t. cu 0 capacitate pe 2000 lccur! este organizat cu mal multe san ~i rerase. separate de curt! Inrer-loar-a, grupate roate in [uru I unor grad1 nt doceractve. Consrrueda lu i este in osatul:;i de tu bur-l de orel.

In spa~iul ltber central, amenajat C3 un pare, a feat rea I iZi!t un cinamatograf ill aer liber cu 0 capac! tate de 1 000 lccu r i. Pr 0 reera-ea .~ f realtzarea intr'egului ansamblu s-a ficu.r: in 10 lunl ,

30 20 10 0 fiind dar in explearare in 1959.

Plan de ansarnblu: 1 - hotel cu 600 paturi ; 2 - hotel cu 350 paturi , 3 - hcteluri cu 270 paturi , 4 - hotel cu 250 paturi : 5 - loculnte personal; 6 - spAllitorie mecanica ; 7 - garaje ~i atellere de reparatll ~i lntretiner e : 8 - centru cornercial : 9-re<l.urante; 10- bar; 11 -sport; 12 - oi nernatogr af in aer I iber,

252

Par-teru! unui hotel ti;> 2.

+----- }~ Detaliu de camera.

Parteru I unu i hotel tip 3.

Vedere din lnterioru I inclntel,

253

3

Ulll

. . .

Restaurant. p I an e.taI:1 - rampa: 2 - sail de meso cu 276 locurl , ) - sa I; de meso cu 128 lccuri : 4 - cur-t! inter ioare : 5 - magazine; 6-coafor; 7- Irizerfe: 8 - cflciu : 9 - bueAtiirie rece : 10 - .palator vesela: 11 - pahare : 12 - bautur-i : 13 - preparar-e por- . \;i:14- pline: 1S-bucaUrie; 16 - gratare; 17 - :nontcharge; 18 - .palAlor vase: 19 - oreparad; 20 - camara de z; ,i patiserie , 21- 22 cofeUri.: 23 --cameri frigorific;;; 24 - Iabr-ica de ghea\.i.

Restaurant. plan parter: 1 - bar; 2 - oficru bar: 3 - preparari bar; 4 - oficiu restaurant: 5 - .polO· ror ..... ase : 6 - preparad restaurant: 7 - buca.Urie rece : 8 - montcharge : 9 -depozlt de bautur] ; 10-de·· pozite rrigorifi,e diverse i 11-depozit frigorrfic carne; "'1 - sala maslnllor : 13 - Iabrica de ghe'tA; 14 - vestlare personal; 15 - sub centr-ala termica: 16 - depozite : 17 - preparare legume: 18 - prepar are peste ,i carne; 19 - primirea allmentelor-: 20-birou ~i orchestra: 21 - ring de dan s,

Re,!.u r ant u 1 Per I a,

Vedere de noapte a restai rantu lui.

255

Vedere de ansarnblu de pe lac.

AN SAM BLURI DE HOTELU RI MANGAL IA NORD - R.OMAN JA autor : I.S.C.A.S.

coordonatori : arh: Gh. Pavlu, arh. V. Sebestyan

Ansamblul reallz at In 1965-1967 cup·rind. circa 3 000 locurl in heeclur t de d Herlte grade de ccntorr , cu grup de vlle , tr el resraur arue , cemre cornerciale , posta, grupari administrative: li gospod are~ti, dodd cu lrurale $i amenajari sportive.

- Beneftcllnd de un cadru natural decsebtc, compozl~ia general a ~i reallzjir+le de deuliu se imbina arrnenios cu

nat'uraincor."liurho:are, creind 0 i!mbi<Jn~a 'deoseblt de placuta noli sta~lunL

Br-aser-le pe insula.

Pia" de ansarnblu: H,-H,. - hotelur! : R,-R. - restaurante: C - complex ccrnerclal: P - posta : A - admlaistratie: G - grupul gospodaresc: PA - parcaj auto : CN - clnernatcgraf tn aer liber ; 11 -J, - spat: i de joe, S 1 - S,terenuri de SP0rl; N - amenajari blii de namel; 0 P 1 -OP, - doUri de pl aje , B - bufet_

17 - COl'IstfU..:,ii hoteltere

Unu I dill restauranrele ansarnblu I ui,

Grup de hoteiuri.

Restaurant.

258

Fatada hctelulul Neptun.

Detal iu de camerA sl apartarnent.

t

~

i

t

259

HOTEL NEPTUN - MANGALIA NOR.G - R.OMANIA ar-h. Virgin;. Lupu

Horeful cu til capacitate, de -412 pater! dlspuse in carnere cu 2. patur l !jii apar-tamente este co~,c:epu[ in doua ccrpurl d ~SI:~"C"te: c a:2:a rea, tr.u:;~a pe B ntvetur! ~i restaurantul cu servlcille sale pe 2 ",fv.oluri'. Holul de acces de tli!. parter parrnlte legatlJF:3 dl'recta; CIJ pal"'cafu I: ssu CU m area. Amplasameruul permlt,e 0 fru mo:a.s:5: vedere spre mare" dl 1':1 '[Date sparll te mal lrnpcrcante . Deccr apla :i:n,.., terloara din lemn, eer-arnlea ~i niarrnura ereeaaa c atmosfera j'n,lmi II plikud.

Organ lxar ea lnte,rloiil:'ii a eamereler ~j apartarneneeler perm he 0 ucltlzare cor,espund,tOiilire ~l 'I,I',ad3.t,a. CChstruqia, a fo:s:t d~ti in Ioloslntfi 7n t96a~

Plan parter: 1 - hoi irrtrare ; 2 - receptle: 3 - telefon; ~ - bufet : 5 - restaurant; 6 - oliciu; 7 -bucAtArie; 8 - bucatarie rece ; 9 - bauturi ; 10 - camera inventar : 11 -w.e; 12 - depozrt : 13 - medic; 14-spolator ve<el~; 15 -5p~IAtor legume; 16- prepar are carne; 17 -gr.lt"r; 18 - bucatar jet; 19 - pahare ; 20-amplifi(ace sonora; 21 - piine; 22 - terasa: 23 - patio; 24 - birou; 25 - frizerie; 26 - coafura: 27-ped icucA; 28 - depozit baga]e: 29 - rule; 30 - personal: 31 - camera cu 2 patur: ; 32 - apartarnerrte ; n - curte de servlciu : 34 - post tralo; 35 - parcaje auto.

33

lJ~rl

21 0 18

I' 5 J

1~~_ID"

,

o

ANSAMBLUL BALNEAR ROUSSALKA BULGARIA

arh. M ar l n Marinor

Statlunea de .... :jJGLn~:i este -s:i;tu'at~ Intr-un amplasament plccresc pe Hcor-alu I M'ri i Negro, .. Gellu I P;;"riie,"

In .prim a et.ap'a de d e:zvolt:i1re s-au reallaat.: un gru p de d.5U'!e de o::Hhn~ eu o capac! tate de 6.50 pacuet : un eenrru ad mlnls~rativ: un b:&!!r: un resraurane ~i un ceruru cemerctal , A (OSt a,m~niiLjat Uj:"I port pentru laheurt ~I: plaje ;srl:rncia~e in rerese . .oeos:ebi,t de j rneresiil.nta est e d i-50- punerea Ii ber a iii; conscrucrf rlor ce se tnte,grea:z:~ perfect in natura inconjuratoal"e : f,iecare cu'prindl! una sau dova earner-e. Se prevede dezvolt area 1n eonurnraee a stattun ll care ;a suscttar u.n inc,ares deosebte

vedere de an sa mblu.

Plan de ansarnblu.

261

t

Exempl u de grupare de d,u\e_

1

Veder e generala de ansamblu.

Detaliu de plan caracterlstlc,

ANSAMBLUL ALBENA- BULGARIA arh. Nteolae Nenov, ing;. ArCH: Arerov

Cornplexul Alberta. arnplasar pe Htor alul Miirll Negr-e I V3 avea in [az a f1 nala e capactrare de i: trea 10 000 lceur-l. in here lur l sezontere de d Ivarse catcgcri I ;El C:U~ pri nde numerease d otari eomercfale , cu lturale I sportl ve, tOt ansamblul lncadr-tecu-sc armonios in pelsa]ul specific a! reglun ll, Car-acrertselca acesrul ansamblu este realizarea lui Integra'a din pancur-l rnar-i prefabricate de baron armar , de 12 em gr-oslme, tete per-ranee, ~i de 6 em grosime pere~ii despar~itori. Elemencelc ce!e mai g..-elc nu depa-$e.s'e, 5,5 t.

Cu ,ot graclul avansac de prefabrrcare. plasttca generaHi. a ansamblulur eere reu~id. creindu~S"e 0 arhleec'Iura deoseblc de IntcrcS3nd.

263

Vedere de ansarnblu.

lntrarea unu i hotel.

Eta] curent In hotel de categoria L

Etaj curent in hotel de categor i a I L

~ .....

8
I'" I ,~ I ~!! Vedere de ansarnblu,

ANSAMBLUL HOTELIER DE 10000' PATURI DE LA MAMAIA - ROMANIA

dr, arM, Ce za .r lizirescu (coordonator gene" I),

Lucian. Po~""'id; Ludcvtc Staadcker, Adam Toma. Vi.-g'inla Petrea, Nlna Laurlan. Violll!ta Constantinestu

Arnplasat fa lneepueul statlunll Mamala. pc un cordon Htcr al de 200-300 m lia~irne, ansamblul se intinde in:l::re lacul Stue-Gh!ol ~1 Narea Neagr-il, poe 0 lungtrne de 2 km. Concep~la de ansarnblu esee lf near-ii, de-e lungul .autostrazll care iI dcservesce. Cele"'O 000 patur-l sint dlstrtburt» ill mal mulce unita~i horeuere $1 anume: 7 not,elurl eu 9-12 eraje, eLI 420-900 paturi Irecare, 10 hctelur! cu 4 cea]e, c.u360-450 pacurl nee-are. Teate earner ale slrn de doua paturi, cu grup s.anitar cuprmztnd : lavoar , dus , we. Hctehn-tle inalte care dau silueta statlunll au fost ampl asare perpendicular pe plaj5. penn-a a da euturcr camerelcr pcsrbturarea unei vedert dlrecte spre mare. s spre lac. Pentrl.l rapid lute; exeeurfet ele au fest execuraee in beton armat turnac in ccfr-eje g Hsante : din aceas:d. cauajiholurf le. salcanete tl tOat,a, r eceptla de la parter este grupadi Inrr-un volum adtaeeor ,

In afara de acestea ansarnblu I CU prjnde: 8 rest,auriilntlE!o,3 barur t de zi, 2 barurl de noapre. un c:a:zinou c:! diverse sali de jocuri ~1 barur-l, numer-caee bufere, braserii $i dotarl de plaja, J centre comerctale , 2 teatre~cin~:atografe in aer If ber-, efuburl nau dce , parcur l de d lstr-actte, sl numeroase eeeenurt dp spor-t.

Penrru eff mtnarea tutus-or funerjunlfor Im:omode din lncer+orul ansarnblu!ut s-a reallzae un grup &o5pod~ amplasae in Constanta ~i care rcune:~'l:e: ad mmlstr-ajf a, g:arajele, acetlerete de tnrrepnere, depoatrele de invenUl" de prod use attmencar-e. frigo..-lfi"e.. grupu I de pregatire iii. seml-prepar arelor-, labcratcru I de d u lclur-t , labrtca de in:-e!i!ta, Iabr-lea de: ghc3~a, centr-ale term idl. spal atoria, stapia de d ed'url'ure (I: apet , precum tl' reate Io.c:uin;ele ~ nalulut permanent do descr-vfre ~i im:retinere. Prin aceasca solujle se reali'tca,d de asernenea 0 mare eccnerere :!: constr~Llqii $1 0 r-educere sim~itoarc a numirtlluL perscnalului de serviciu.

Inrregul ansarnblu este cr-atat ca un pare.xu mar-l supr-afere de ftori, oglinzi de ape ~i pta.nta~ii bogue. Luc.rarile au fost reahzare Tn doua etiillpe dot!: cite 10 lunl. rerrnlntndu-se in var a anulut 1962.

266

Plan de ansamblu

hotel p.j.~ -------+ff'iI_.111

restauranl -----,,....-----l#-1I1lo'1 •. ~ 1I1!!'---+--------o"Ia •• plaje

MOI.I.

holel ... 9

restauranl

restaurant

'" 1r1'lt--1I-4-\--------- betel p.,

,ho(el F""4 -----.f-I.,l-- .... Oj~~P\\~Hr_-_,.----,doli"e pI'iI ... --\-HH-------;h<llol ,,·9

__ + __ < 'tar

-4-----'e-.:!Itrulna~ !'1boer

dub ..... ullc:

~~au"'~.n~:Ii~::~~~~~~

club III

restaurant

\[11~""'-\- restaurenl

t'lolcl P+12.

..

Veder" aertana.

268

t

Hotel Siren a,

Vedere aeriana a hotelulu i Perla.

Hote lu I Perl. are 0 capacitate de 580 patur-i vi:zitator~ ~ i 86 patur i pentru perscnalul de servjclu, d istribu i Ie pe 11 n lvehrri. Fiec;:are nivel cuprinde carner e cu 2 patur-l. 3 apart amenta CU' ctte 2 earner-e. un cficiu :ti 0 c.3mera de perscnal, L. parter au fest previl.zute, pe iingA holul cu recepFa. ~ i birourrle anexe, I salcane, restaurant cu 800 de locur]. ' b irour-l de tur-ism I salcane de coafurs ~ i Irizer-le, diverse magazine. Constructia I es te d in oetcn arrnat mono I ft. real i2aU. I CU ccfraje glisalltc.

Fatada hotelu lui Perfa,

Plan parter: 1 - hoi; 2 - stand de vinzare : 3 - r eceptre: 4 - birou: 5 ;_ camere cu 2 paturi : 6 - oficiu: 7 - personal : 8 - "geniii de vola]: 9 - frizerie- 10 c--coafor : 11 - atellere de repara\ii: 12 - hldrofor : 13 - . curte intericara : 14 - spal ~tor vase; 15 - camera frigori fica; 16 - bucMarie rece : 17 - budUrie; 18 - oflclu : 19 - spalator veseta . 20- ,p~lator pahare : 21 - bautur i : 22 _ birou; 23 - ghea\a; 24 - depozit : 25 -legume; 26 - sal. de mese personal; 27 - grup sanltar: 28 - budtar $el; 29 - curte de serviciu; )0 - ghea\a; 31 - deseurl: 32.- guno! i 33 - radloficare : 34 - bar; 35 - sala de mese restaurant : 36- ri'ng de dans; 37-ler., e, Plan eta] cu. ent : 1- ascensoare : 2 - cam ere cu 2 paturi; 3 - apartamente , 4 - ofidu ~ 5- personal.

37

llurninare de noapte I a Pare Hotel.

Hotetu I Pare are 0 capacitate de 425 paturi, repart lzate pe porter ,i 13 etaje. Holul de I a parter este legat:dl2 restaurant pr ln saloane ~l 0 cur-ta lnterloar a. Etaj u I 14 cupr i ride un dub cu terase ample de unde se dE>r"o.r~ 0 larg! perspeetiva a in.tregi i statiun l.

Plan parter: 1 - wi ndfang: 2 - he I.; 3 - salon: 4 - r eceptie : 5 - grup san itar : 6 - vesti ar , 7 - adm inlsrratie: 8 - acces 'pre pf aja: 9 - vesttbuf : 10 - gr~din~ inter ioara ; 11 - camere cu 2 patur-i-; 12 - grup san itar ; 13 - sa la restaurant inchi •• ; 14 - ring d. dans: 15 - orchestra. i 16 - sata restaurant de vara; 17 - baaln: 1£ - bar; 19 - terasa: 20 - go"p sanltar : 21 - bi rcu : 1Z - oficiu : 2'3 - buc~Urie ,; 1;4 - buclt:lri. r-ece ; 2S - ,pill~tor ve,"I~: 26 - ;p~l~tor pahare ; 27 - bautur! : 28 - depozit bauturi; 29 - .«ensor; '30 - preparari : 31 - grup frigorific; 32 - buc!taqef; 33 -spa. IUor vase: 34 - ,al" de mese personal: 3S - depozi te : 36 - post "oro; 37 - curte de serviciu.

lJ

lL- -----.

Hote I Victoria cu restaurantul in prim plan.

vedere din cen t ru I comerc ia I.

Restaur-antu I vle tor-la este legat de nctelu I cu 10 etaje pe care it deserveste in prinelpa}. Alit run<iio~~1 cit ?i P last lc cele trei elemente ca Fe 71 coropun (holu I hotelului. sala res.taurantului li ser ..... ici i le acestuia) c,o.n ~ s tituie elernente arhitecturale d is tincte, r ealizate din rnater l ale dl Ier-ite. Sala restaurantu II..! i de beton armat • re un p I an patr at acop erit cu 0 c! uperca forrnata di~ 4 parabo lclal htperbofici. La baza ei un bazln de .p~ comtituie un e lerncnt de-eorattv, fclcslnd in iilcel3~i timp .~j pentru scurgerea apalor. Servici i Ie real izate in pr-incipal din Lid~rie aparent fi as ig ur 4 deserv i rea a 1 300 persoane zltnk.

18 - COl"lnruqii 3-Jo\oHe[E!

273

Res.ta.urant Victoria.

Plan porter; 1 - ho I intrare hotel; 2 - hoi hotel; 3 - ascensoara ; 4 - camera de curatenie: 5 -camera de serviclu : 6 - s ala restaurant; 7 - terasa hote I; 6 - terasa restaura.nt; 9 - curte de servlciu: 10 - bucat~ri.; 11- cfici u : 12- bauturi: 13 - bufet rece ; 14 - carnere frigorifice; 15-camar'; 16 -sola de rnese personal: 17 - oflciu personal: 18 - grup sanitor: 19 - blrou.

2.7~

Grup de magazine sezoniere reatizate printr-o grupare de ciuperci de beton arrnat cu laturile de1l m. Plan: 1 - I ibrarie; articole foto : 2 - fr-izer-ie : 3 - ccafura : 4 - Ped icura: 5 - Iarmacie : 6 - laborstor;7~a:limentCllra: B-magaz.in

cu autcservire ; 9 - depozite ;

10 - vestlar. .

Vedere de noapre hotel Delfin.

Hotel cu 5 niveluri.

Hete IS; rena.

Plan parter; 1-windfang; 2-hol; 3 - cornert : 4 - receptle ; 5 - camere; 6 -oficiu; 7-camerA personal : 8 - ascensoare; 9 - loggie.

Hoteluri sezonlere cu parter :!}i 9 eta]e, cu o capacitate de 90S paturi sl 120 patur! pentru personal. Camerele au 0 latim. de 2.40 m Ii 3,30 m ji 0 ad!ncime de 4 m, avind fiecare dulapuri inzidite. vesttbul, grup sanrtar cu lavabou, dus de mini! .i We. Construct; i Ie stnt de beton armat monolit turnat In cofraje gl isante.

IS·

275

o

2

Reetaur antul Sir-ena.

RES tau rant U I S r ren a es te pro i ectat pe aceff3~ i prj nc i p i i 'in dou ~ corpu ri d i st i ncte. servicii $i s~li de consumajie. Plan parter: 1 - sara de mese: 2 - scara I. grupul s anltar : 3-legatura cu bucatarie: oJ-hoi servic: i; 5 - blrou prim ire: 6 = agregate frjgori Flee: 7 - oficiu ,j 8 - seta de mese personal; 9 - h idrofor : 10 - depozlte : 11 - depozit de bauturi , 12 - vestiar bi!.-ba.~i: 13 ~ vestlar Ierne] ,; 14 - moaea de gunc],

Res t au r antu I Do i na des erveste v izltatortl caza;l in hotelur i le tnveci nate (c i rc a 1 300 persoane In dou ~ ser i i). Este campus d j,n doua cor-

pur. dis tl ncte: servici i le ~ i sal r Ie de consurnatle, Are un. circuit in~ chi'S servind men iurl fixe. Ac:cl2"Sul 13 servici i se lace prlntr-o curte de serviciu par-tial acoperits. S~I; le de res t eu rant s tnt 0 rg an izate pe m a i rnulte nlvele, amenajate ca terasele unei ~rild inL

Plan parter: 1 - ,'W d. rnese ; 2 - terase: 3 ~ birou : -4 - de .. pozlt ; S-,pal~tor pahare ; 6-b~utur! ; 7 - spalator vesel .. ; 3 - ,pillAter vase; 9 - bucatarle: 10-oficiu; 11 - butMarie rece, 12 ~ depo:zite frrgori fke; 13 - earner-a i

14 - bucarar id: 15 - curte de serviciu,

Sp~1 atcrle - plan parter: 1 - punct termlc ; 2 - venti I atri; 3 - grup san ltar ; 4 - reparatii : 5 - tr-ier e : 6 - di.ld,torie rnecan ica; 7 ~depnz.it ru fe curate: 8 ~ bir-ou i9 - hot pr adar-e : 10 ~ vestlar Iarnei : 11 - vestlar barb"li: 12 - buret: 13 -U<catorle : 14 - spalatcrie : 15 - lnmu lat rufe : 16 - depozi t rule rnurdare: 17 - birou.

Preparare - p Ian parter: 1 - preparere carne: '2 - frigorHer peste: 3 - s as : 4 - preparare p e .. te: 5 - "al~tor vase peste, 6 - I aborator : 7 - medic: 8 - depozit <~rucioare: 9 - spa lator vas e carne; 10- preparare leg.Jme: "l'l - gunoi i 12 - bircu j 13 - vestlare b~ib,ali ': 14 - vest iare fernei : 1'5 - hot,

Prepar are- - plan etaj: 1 - camera cuptcare , 2 - Sp~I8.tOF vase r J - foietaj : 4 ~ laborator preparare : 5 - cotloane; 6 - !;;.a,mere frigoiifice; 7 - f4L1~saj ciccolater-le : B - magazte patiser-ie : 9 - expedi'[ie patiser-ie. bornboane : 10 - gunoi : 11 - biro": 12 - rin isa] bombonerie ; "l J. - camera odthna: 14 - preparare bornboner le: 15 - grup san itar ; 16 - ctntar ; 17 - prep er are carne pest'e: 18 - preparare legume; 19 - bucatar Ser; 20 - ca.mara, 21 - spalatoc vase: n - oflciu ; 23 - spi!l~toc: 24 - pi in. : 25 - pahare : )6 - s ala de mese 200 locur i : 27 - grup sanitar : 2.8 - asteptare.

vedere de ansamb'u noaptea

XIII. PROBlEME TEHNICO-ECONOMICE

~I DE ORGANIZARE A DEZVOl TARII RETELEI DE CONSTRUCTII HOTELIERE

Asa cum s-a rnai relevat de mai multe ori in capitolele anter ioar e, una din problernele che i e care cond ii ioneaza dezvoltarea rete lei de constructi i hote I iere In tcata lurnea este rentabil itatea lor. Este 0 problema deosebit de complexa, care i~i rnanifesta prezenta sub multi pie aspecte, de la stabillrea planur ilor regiona!e sau natlonale plna la precizarea continutulul fiecare] unltatl, a materialelor ~i detaliilor de executie.

Modul In care aceste probleme sint studiate 10 diferite p.ri este var iabil. In functie de conditj ile specifice de dezvoltare, de sistemele economice aplicate ~i de principiile de organizare ~i dezvoltare a economiei nationale proprli. Unele aspecte generate sint insa comune tuturor ~i anallzerea lor poate constitui un spr ijin In elucidarea unor probleme de detaliu

In cele ce urmeaza vorn 'incerea 0 incursiune in acest domeniu, pe baza practieii internationale, cu refer lri mal multe 1nsa la situatia din Romania. Vom analiza Intii conditii!e generale de dezvoltare In teritoriu ~i apoi pe cele speciflce fiecarei un itali.

Pentru organizarea ~i ampl ificarea bazei materiale a turismu lui, se deterrn ina ~i se stud iaza m a i Inti i cerer i le p iei! i i nterne ~ i i nternat ion a I e, pr in organ isrnele spec i al izate. Se folosesc pentru aceasta:

~ publicati lle period ice stat istlce ale UIOOT (Uniunea lnternationala a Organismelor

Oficiale ale Turisrnului):

- contactele cu firmele partenere (organlzatll de turism):

- dilatoriile de docurnentar e iii eercetare in diverse tari;

- participarea la confer inte ~i seminari i interriaticnale in care se trateaza problernele

legate de tur isrn :

- cercetarea fluctuatiei tarifelor internationale legate de continutu I servici i lor oferite.

278

Contractele care slnt incheiate anual sau pe per loade mai lungi cu diverse firme externe, stnt formulate ~i acceptate dupa 0 pr ealabjla cunoastere a sltuatiei conjucturale, ele deterrruntnd la rlndul lor antrenarea de noi investiti i.

De obicei, birourile de tur isrn din diverse fari, au - in afara sarcinilor turistic-cornercia!e propriu-zise - ~i atributta de a urrnari fenomenele conjucturale ce lnfluenteaza turismul international.

. Prin metoda testarli directe a tur ist ilor , apllcata prin sondaj in anumite pe'ioade caracteristice, se obtin de asernenea i,:,formati i pretloase a caror prelucrare statlstlca ajuta la determinarea preferintelor genera Ie. In acelas] scop turlstl i stnt stimu laii sa corespondeze cu birouri Ie de turism. un serviciu specializat ("Rela}ii cu publlcu!-) linind aceasta corespondenta ~i seleclionind inforrnat i ile ~i sugestiile pretioase.

ln baza stud i ilor conjuctur ale, a inforrnati ilor culese ?i a statisticilcr tncneiate se pot determina ritmurile de crestere ale tur lsmului intern ~i international, flicindu-se previziuni de perspectlva apropista sau mai larga. Din studli le ~i deterrninartle Intr epr inse plna in prezent, se constata d. factori i care determ ina cresterea act ivitati i turistiee interne si internatlonale strrt:

- cresterea nivelului de viaj:1i ~i a veniturilor pe cap de locuitor;

- cresterea nivelului cheltuielilor de consum particular, atunci ctnd nu este determinata

de cresterea pr etur ilor :

reducerea timpu lui de lueru, cresterea timpului I iber i i rnarirea duratei concedu lor pi a-

tite :

aeeelerarea urbanizar-ii care determ ina migriiri masive de scurta sau rnai lunga durata,

s pre cadre n atu ra le :

- sporu I natural al popu I atiei ;

- structure populatiei pe virste ;

- propaganda turlstlca sl Iacilitatile create:

- echilibrul ~i destinderea r el atiilor lnternattonale :

- moderruzarea ji ieftlnlrea transporturilor, In special a celcr aer iene :

- cresterea pos i b i I itii1; i lor de dep I as a re cu m i j loace auto propr i i.

o lncercare de sintetizare a cercetar+lor conjucturale anuale permite intrucitva defin lrea uno" caracter lstlcl - deocarndata stabile - pentru turismul international,

1. Cresterea incasarilor din turism este permanents in rnajor itatea 1iirilor, ritmuf mediu de crestere al acestor incasari depaslnd ritmul de crestere a venitu lu i national, global,

2. Dintre continente, ponderea tncasar] lor tur istlce in Europa detine prioritate: 42,4% din tota I u I mond i al a I lncasar i lor din 19 50 ~ i 63% In 1965. Cresterea tncasar i for tu r i st ice in Eu ropa intre 1950 ~i 1965 s-a real izat pe seama dim inuari i tncasarl lor d in America de Nord, America l.at i n~, Car a ibe s i Africa.

3. Tarile europene care tnregistreaza eele rna: importante nurnere de plecar i sint: R. F.G., Anglia, Norvegia, Suedia, Danemarca, Franta, majoritatea acestora ci!.latorind spre Marea Mediter ana, Marea Adr latica, Marea Neagrii, in sezonul cald.

4. Tarile europene care se estlrneaza ca vor prim i tur isti in ritmuri din ce in ce mal rldlcate sint: Portuga I i a, Greci a, J ugos lavi a. Bu Ig ar i a, Rom an i a. Aceasta constatare are drept cauza tend i rita de ev itare a sup raag lomerar i i din iar i Ie cu veche trad it ie (Ita I i a, F ranra, Span i a). care tnregrstreaza in prezent cele mai 1nsemnate tncasari.

in paralel cu aceste studii de conjuctur a irrternationala, care deterrnina postbtlttatlle. natura ~i caracterul solicitar ilor ce se pot ivi, se realizeaza studii pe plan intern asupra posibilitarilor de dezvoltare. Acestea pornesc, desigur, de la ccnditii le naturale specifice ale flecarei regiuni, a carer valorificare reprezlnta de fapt obiectul tur istic principal.Dar aceste studii tin seama in concluzltle lor ~i de problemele ad iacente a carer rezolvare poate inftuenta ~i chiar determ ina atlt volumul total, cit mai ales ritmul de dezvoltare a regiun i i respective, cum ar fi:

279

- existenta ?i gradu I de modernizare a cai lor de acces s i a sistemelor de transport i I apmvizionare cu materiale in timpu I constructiei ~i cu al imente pe per ioada exploatarl i ;

- existenta milnii de lucru riecesar e real izar ii investit iiior ~i a personalului calificat necesar exploatari l:

- posihilltatlle de echipare tehnlca a ter itoriului, existenta sau conditiile de realiz are a dotar ilor edilitare.

Aceste studii stnt concretizate in planuri generale de sistematizare regionala, care tr ateaza aspectele multiple pe care Ie rldica dezvoltarea bazei materiale a turisrnulu i in cadru I dezvoltar i i econorniei generale a regiunii. Ele conttn deci ji elementele necesare pentru precizarea dezvoltar i i r etelei hotel iere, pe baza carora se pot deterrn ina programele fieciirei unitali sau ansamblurthoteliere.

Econom la lnve st.ltlel. Rela~i i Ie d intre yen iturile obtinute ~i valoarea lnvestitiei ji cheltuiel lie de exploatare stau la baza stabi I ifi i rentabl I itatii unei lnvestltl i In ccnstructi i hotel iere.

Tarifele unui hotel stnt in5.l fixate in urrna incadrar'ii tntr-o ariurnita categorie de confort. stabil ita pe baza unor consider ente genera le, de multe ori internationa!e. Ele slrrt lnfluentate de fluctuetii!e pietii , de posibilrtatile de ccntractare, de elernente care nu rezulta din costul invest itiei respective,

De aceea, pentru a asigur a 0 rentabi I izare optima. una din posibi I itaiile sigure de actionare est e reducer ea costului invest itiei ~i a cheltuielilor specifice de exploatare. Aceasta se poate face prin analiza detaliatii pe baza de cornparatie a factorilor care influeoteaza costul unui hotel. Vom lncerca in cele ce urrneaza sa prezentarn c7teva aspecte caracteristice ale acestei probleme, rezultate din analiza unor hoteluri executate de curtnd, sau din studii special 1ntocmite. Desigur eli datele de care ne vorn folosi reprezinta [iecare in parte un caz special, insii insurnarea ~i sensul lor poate ave a un caraeter de generalitate ~i este de ce!e mai multe ori elocvent.

Marimea unitatii hoteliere este poate primul factor ee influenteaza costul investrtiei raportat la un itatea de folosinta. Studiul comparativ al unor hoteluri de categoria Lux in lara ncastra arata fI uctu at i i de ord inu 1 a 23%, de exemp lu, intre ccstu I pe un itatea de folos i nta I a un hote I cu 500 locuri i i unul cu 100 locur! - subl in iern, pentru aceeasi categor ie de confort. Aceasta se datoreste existentei unor servicii, a unor spatii comune ~i instalati i tehn ice a carer suprafata

TobeJul 6

Indici de supr afere ,i volume ccnsrr-ulte a c+ccrva hotelur l europene

Hotelul

1. Berolina - Berlin (capital. R. D. G) I Ii II 420 384 225 137 39,20 1,67
2. Ccnt lnenta I - Br-nc I ji II 460 230 225 94.5 25,48 1.87
3. lrvtercoetlnenta r - Magdeburg I 425 356 867 190 56,20 1,70
4. Deutschland - Leipzig I 430 285 637 180 46,20 2,18
5. Hilton - Rote r dam I 492 264 875 180 46,10 2,53
6. Hilton - Amsterdam I 518 276 876 160 43,10 1,80
7. International - Brno I 5'14 277 882 160 41,80 2,13
8. Intercontinental ~ Hanovr a I 556 292 700 1 SO 50,80 2.12
9. Hilton - Vest Berlin I 604 350 1 662 188 47,17 1.79
10. Merrury - Posnan I 648 375 775 122 34.4 1.68
11. lnterccntlnental - Viena. I 923 495 1 190 144 42.55 1,83
12. Intercontinental - Frankfurt I 943 504 1 297 136 40.10 1,77
13. TROTUS - Gh. Gheorghiu-Dej I 234 126 250 154 44,06 1,8
14_ CEAHLAUL - Piatr a Neam, I 264 1 S4 250 150 42.06 1,8
15. EUROPA - Hor;e I 484 242 504 120 31.30 1,56
16. NORD - Bucuresfi I 504 252 502 125 31.95 1.50 2BO

nu este pro port ion al a cu capac itatea de cazare, Rezu Ita dec i un p Ius de su pra fai-a constru ita raportata pe pat de cazare, I a hote I uri le m ic i f ata de ce I e m a i mar i.

Din aceasta cauza se poate consider a ca nu este indicata realizarea unor hoteluri cu confort r idicat, cu 0 capacitate mica, mai ales 'n mediul urban. Este concluzia practicii din multe tari ?i a hoteluri lor Hi Iton sau lnternational, a carer capacitate var iaza tntre 500 ~i 1 000 de paturi. • Desigur eli aceasta capacitate este cond ltionata de asigurarea posib il itati lor ei de valorificare. In marile erase nu constituie 0 problema, deoarece in general se sirnte 0 lipsa continua de hoteluri cu toata dezvoltarea din ultimii ani, lnsa in micile localitati. ocuparea lui in limitele adrn isibile este discutabita.

Gradul de con fort este de asemenea un element determinant perrtru valoarea lnvestitiei. Variatia costurilor unitare este foarte mare, rezultind - din studiile pe care le-arn intocmit - diferente de peste 300% lntr e categor iile inferioare ~i cele superioare. Deoarece gradul de confort 01 unu i hotel este rezu Itatul mai rnu ltor elemente componente, vern reven i asupra influentei acestora In ccstul total. Se subl iniaza aici di din practlca internationala se pot trage unele concluzii asupra relat!el dintre rnartrnea. gradul de confort Ii costul unu i hotel, Ii anume: pen.tru cotegorii superloare de con fort s'int rentabile doar hotelur ile mari cu capacitate de 500-1 000 patur i, Pentru capac itil!:i infer ioare sint i nd reate grade de con fort med i i sau infer ioare:

+16'/.

'3'/.

o

+6'/.

+4·/.

+ {,'/.

113MII LEI

~

107 Mil LEI

~ lO,OMIlLEI

<> ~9,)MIILEI

. ~ 96 Mil lEI

6 Mill I 9 MlllEI

~'~'rS;

V,doli. costulu i unu i hotel P" unit ate de rolo'inl~. in func'tie de m~r,imea lu i.

Continutu I, care deterrnina volumul ~i suprafats construita. este de asemenea un factor determinant in stabi lirea costu lu i de investrtie a unui hotel. Pentru a putea gasi cai Ie de reducere a acestui cost, este necesara cunoasterea d iverselor lu i componente, cu ponderile respective.

Prezentarn in cele ce urrneaza rezultatele anallz ar i i a patru hoteluri construite recent in Romania, atlt in ceea ce priveste suprafetele diverselor functiunl. cit Ii costul cu care intervine fiecare categorie de lucrar i.

281

lndlcl de 5upr.re$e constt'u.ite pentru diverse runCiluni

(in m'l Tobelul
1 Eur-ope Nol'"o
E'CI r-! I'.:! BUl[uf'~tj Co za re ~8) 12,30 10,86 10,95
Circulalii ~4'I 4,72 5,56 2,85
Et.je curent Servicii 1,68) 1:,74 1,~5 1,24
Zjdur-l cosurl ventilalii ... - - - ~
Total 23,76 23,56 20,90 17,87
-
Logg i i ~ 6.100 ane - 2,00 2,01 -
Recep1~aj servic] l hotel m~ 4,00 2,25 5,25
S pal; i • f ectate comert u lui 71 8,10 3,80 5,01
Subsol Anexe ~1 3,80 1,30 1,47
Parter Spat; i tehnice , 5 0,50 2,17 1,00
Mezanin Ziduri, cosur-i verrtllati i 2,75. 2.10 0,88 1.35
Tol.1 20,3 13,50 10,40 14,OB
Ter.<" 2,03 - 2,00 0,90
Indid pe funqiun:i
.. caz;e (m'J , 23,76 ~ 23,56 \ 20,90 17,87
% 5~,OO- "56;00'" 67,00 56,90
Celelalte functluni (,m'J "__20,30 11,50 10,40 14,08
% 46,00 44,00 33,00 43,10
Total (m') ~,,',06 42,06 31,30 31,85
% 100 100 100 100 robelul 8

II

I TROTUS, Gh·1 CEAHl~UL I

C;lpitol~ ee JUClrf:lil"1 GbeClT,!i:,hiu-~j fiillU'iI NI::~m,

90,2

NORD Buc.U"re:ni

4,0 4,7 1,2 1,9

2,6 4,7 OJ 1,9

1,7 1,0 0,2 1,5

Pr,o j, ectare

Diverse i,j neprevlizute Sup raveghe re ~ i cont ro ( Org anlzar-ea serrtierului

4,0 3,8 O,~ 1,9

11,8

9,5

4,4

Total

10,1

1,6 0,1 0,1 3,6

0,4 0,2 1,3 2.7

1,0 1,0 4,5

D"mol~ri Exprcpier-i Spat i i verz i

Lucrar i tehnko-edl litare

0,1

1,4

6,5

5,4

Total

1,5

16,4

16,0

9,8

Total I ,i II

11,6

65,8 17,8

64,4 19,6

68,6 21,6

Construct] i instalali i ,Mobil ier- .i echipament

72.0 16,4

III

Tota,1

84,0

88,4

83,6

282

Di n stud iii e facute rezu Ita - cu m era ~ i de asteptat - mari d i ferente de cost pe rnetru patrat tntre suprafetele afectate cazar ii proprlu-zlse ~i spatii Ie destinate holur ilor , saloanelor ~i fu net i un i lor de recept ie ~ i a ce lor dest i nate restau rante lor, acestea din u rma fi i nd in general de 2-3 ori rnai scumpe

Des igu r c~ mar i Ie bote luri arnpl asate in zonele centrale ora~ene~t i vor conti n u a sa a iba ! i a Ite funct iun i cu car acter de dotare urban a, in a f ara ce lei de cazar e a turtst i lor; dar acest rol nu revine tuturor hotelur ilor. Functiunea lor prlncipala rarnlne adapostirea celor ce se deplaseaza de I a locu i nte Ie lor ~ i pentru aceasta : atentl a trebu ie indreptata in speci a I a,upra s pati ilor afectate cazar: i. Cu cltaceasta supr afata va fi rnai mare, in cadrul suprafetei generale cons-

trw ite a hotelulu i, cu atlt costul final va fi rnai r edus, •

Tabelul 9

lndlcl de' CQ,5t pencru diverse functtun i

NORD - BLJtiJf~ti

EUROPA - EfQl'ie

Punctlun l COst rn~ Cost u.nitat'JI COSt m.' Cost u,..~'tait'!:l
C:0(I.~tru:C:1ic Folosi(;t c:onSlrlJC1rc rolo=it.:i
lei le! lei lei
Camera, vestibut. baie, loggie, filr! dotari 1 462 18736 1 2S0 17300
Etaj curerrt cazare IiIrli fundati], detar}, uti laje 1 840 31 540 1434 29952
Ide rn , i nclusiv fu~d.ti i 1 930 33 050 1 730 36130
Ho,1 ,eceplie, adrnlnistretie, fara funda~ii , doUri ,i
utitaje 1 8aO 8910 2614 5463
Ide m, Ijm:lusiv fund~iii 1 930 9390 2774 5794
AI lrnentatia pub I i<~ (restaurant, grAdinA terase) flIrA
uti I aje ,i doUri 3220 16230 3123 8928
I de m, cu utf laje ~i doUri 5045 26490 5894 16857 Var:ia~ia supr-ulece! ocupate de ca'Z.a,'ro(% dtn total) la dtverselc c:a,t@goFlij de eenlore

C=-t.IA

Cat..IS

Cill.11

Car. III

Caaare, %

53-63

59-70

Supr afata propr iu-zisa a carnerel, a ui"liHiiii de cazare, nu este factoru I determinant in stabiI j rea costu lui. Perrtru ace I ea~ i part iu r i ji solut i i construct ive , mar i rea suprafeteicarnerei n u adauga un C05t 5U pi i rnentar proport iona I, pentru ca acest p I us de suprafata nu i nterv i ne decit cu costu I efect iv <II p I an~eu lu i fin isat pe arnbele fete 1 i cote de incalz i re a vol U rnul u i rezu Itat. T oate ce leI alte e I ernente cu 0 pondere m u It rna i mare - c ircu I ai ia de serv ic i u , instal at ii , dotat ie, mob i· Ii er - ram in aceleas i,

Reducerea excesiva a supr afetei carnerelor de locuit nu duce decit la scaderea confortulul general al hotelulu i, tntr-o proporiie mult mai mare decit a eventualelor reduced a costulu i total.

Justa d irnensionare a supratetelor afectate primiri i ~i receptiei pot contr ibui ima substantial I a reducer ea ccstu lu i. Des igur ea acesre I pal i i const itu ie pri rnu I contact cu hotel u I, deven ind reprezentatlve : in acelasi timp ele trebule sa fac.'l fala aglomerari lor iner errte ce se produc aici in anurnite momente. Acestea trebuie inga cintiirite cu rnareatentle pentru a putea satlsface in final. dear necesltatile reate, rnai ales la hotelur ile de categori i de con fort mediu sau inferior.

In ceea ce pr iveste al imentat-ia publica cu anexele ei ~i tot sectoru I ccmercial stnt multe de spus, pentru eli ele intervin in costu I final cu 0 pondere deosebit de importanta, Hotelurrle reprezentatlve, cu grad rid kat de con fort , care slnt de fapt lrnportante doUri ;)ra~ene~ti, trebu ie sa asigure 0 deservire cornpleta a cI ienti lor. Dar aceasta nu este obligatoriu pentru toate hotel uri led i n eras,

283

Tabel"1 10
Prccentele ocupare de d ivarslI!!le categor-i i de s.pa~il intr-un eta] cur ent de caz are
Souprar.ala.%
Hotetc! I Cr,.,ItJII)~.a , Coonruqia
Cam~r .. Te:~nic::a
1. Berolina - Berlin (capital a R.D.G.) 61.1 6.5 17,0 15,4
2. Conti nental - Brno 55) 7,6 22,1 14,6
3, Intercontinental - Magdeburg 60,2 4,7 20,0 15,1
4. Deutschland - Leipzig 55,7 7,9 19,6 16.8
S, Hi Iton - Rotterdam 68,2 1,8 H,6 15,4
6, Hilton - Amsterdam 69,5 1,9 15,1 17,5
7. lnternational - Br-nc 65,0 2,6 17,2 15,2
8, Intercontinental - Hanovra 69,9 1,9 13,5 , 4,7
9. Hilton - Vest Ber! in 66,3 2,6 15,7 15,4
10. Mercury - Posnan 64,8 2,7 19,3 13,2
11, Intercontinental - Viel"l:a. 67.7 2,3 14,6 "5,4
12. Intercontinental - Frankfurt 66.1 3,0 15,0 15,3
1. T rotus - Gh. Gheorghiu-Dej 54,0 6,9 20,6 18,5
2, Ceahlaul - Piatra Noami 54,0 5,5 20,0 20,S
], Europa - Eforie 52,0 7,0 26,5 14,5
4, Nord - Bucurest! 61,0 7,2 15.9 15,9 Tinind searna ell suprafetele afectate alirnentatie! publice - cu toate instalatj ile. dotar ile ~i utilajele aferente - ajung la eel mai ridicat pret de cost pe metru patr at construit, comparativ cu toate celelalte functiurii, existenta ~i amplasarea lor trebuie analiz ate eu mult descernamint la fiecare hotel in parte,

Tur istu I strain, ca ~i eel intern de altfel, care se deplaseaza din ce in ce mai mult ell rni]loace proprii de transport, nu este a'lh de legat de cl lidirea respectiva. Atunci cind nu m~nlnca din surse propri i, prefer-a un restaurant specific sau unul situat intr-un cadru mai deosebit. Cei ce se deplaseaza in interes de serviciu - care constituie un procent destul de important - freeverrteaza foarte r ar restaurant-vi hotelulu i, din motiv de ord in economic in special.

'33'/.

'20'/.

+9'1,

~5'I,

+1'/,

.,'/,

+1'/.

o

Vartatla supr-afetei constr-ulte totale a unui hotel, r aport ata la nurnaru! de paturt.

284

categ.1 A + restaurant

1

71 71

Vari atia costului pe unitate de folos;nl~. tn functle de m~rime. ji gradu! de confort al hotelului.

Americanii prefer! sa rnanince 1'n restaur ante speciale, considertnd servirea mesei ca nerentabila in multe hoteiur i, costul manoperei fiind foarte ridicat.

Capacitatea diverselor forme de deservire in alirnentatle trebuie sa fie stab ilite in directa legatura cu reteaua existenta in zona respect iva, cu traditla acestora, cu poslbi1italile lor de dezvoltare viitoare, contribuind la utilitatea sau inutilitatea unor noi unitai-i de acest fel. Se rernarca In practica internatlonala tendinta de orientare spre forme ~i tipuri no! de alimerrtatle,

285

Variaiia costulul constructiel spa.iiilor rezervate servlcillor legate de receptia clientilor , raportate I. nurnarul de patur i.

cit mai variate, eu posibi I iUti usoare ii rap ide de deservire ~i cu uri cit mal pronuntat specific atlt 1n tratarea arh itectu r a I a cit i i In arta eu lin ara,

Rea I izarea u nor hote I uri de capacitat i rna i m ici, farA rest aurante camp lete, dot ate insa eu un bu fet ee poate serv i m icu I de j un, gustar i uscare, desert, bautu r i, duee I a reducer i deoseb it de importante ale pretulul de cost.

Dintre celelalte servicii curente ale unui hotel. mentionarn In mod special spala:toriile. Existenta unei unitaii proprii pentru spalarea [enjerre! de pat ~i a celei a restaurantului este de cele mai multe ori cu totul nejustificatii. Tipurilede utilaje existente fac r atlonala folosirea lor nurnai la anumite capacitatt. care nu corespund totdeauna eu cele necesare diverse lor capacitati de hotelur l ; de aceea costu I lor raportat la capacitatea hotelulul este foarte var iabi}, doved ind cele afirmate mai sus.

Din aceasta cauza pare firesc ca aceasta functiune sa fie rezolvata pe plan or ssenesc, ea rezurtat al cooper at iei mal multor unitiiti, ductnd in general la un cost scazut ~i 0 ut ilizare '-ai-fonala a uti lajelor.

Se pcate considers astazl eli singurele spati i rentabi Ie ale unui hotel sint cele destinate cazar ii ~i cii celelalte spat!l publice ~i de deservire, inclusiv cele afectate alirnentatiei, functioneaza de obicei in pierdere. Pentru a se asigura totusi 0 rentabi I itate oarecare a hotelu lui, marirea acestor spat i i neproduct ive se cornpenseaz a cu 0 m iir; re a n u rnaru lui de camere.

Trebule rnentionat ins! cii aceasta pozitte nu este insuiita de catre toti specialistii din diverse tar;, decarece in mu Ite cazur i al irnentatia publ ieii constituie 0 sursa lrnportanta de veniturl. Nerentabilitatea spatiilor de cazare in aceste cazuri, se explica printr-o amplasare gre~ita sau prin aparttia unui alt hotel cu un confort ridicat, care constituie 0 atractie importanta.

Toate considerentele aratate pin~ acurn se refer a in special la hotelurile europene. In S.U.A. ~j [aponia hotelurile din marile erase trebuie sa satisfaca doua categori i de cermte : asigurarea unei cazar i corespunzatoare ~i prevederea unor mari spati i pentru tot felul de reun iuni. Aceste

286

categ. fA + restaurant 35,7

Vari a\ia costului ce revlne pe paj: de hotel, pentru sectoru I de .1 lrnentatie (constructie ~ i

dctatie), •

cer i rite au d U 5 I a spor i rea d i mens i un i lor spat i i lor pub I ice ~i de deserv ire. S'int necesare bucatar i i deosebit de rnar l, care sii asigur e a deservlre variata. in marile s~1 i de restaurant sau de dans, atit pentru pasageri i hote I u lui cit i i pentru ce i din afara, de mu Ite or i ma i n u meres i dedt pr i m ll.

Am aratat in ce le de m a i sus i rnportanta cttorva factor i care deter min A rentab i I itatea u ne i investiti i hotel iere , ~i anurne a acelora care pot f influent i prin prolectare : desigur ca nu sint singur: i.

Arnplasamentul unui hotel in cadrul or asului po ate determine foarte mult rentabilitatea lui.

Cu to ate dezavantajele pe care le reprez inta zgomotul circulatiei intense, cl lentl i continua sa prefere zonele centrale ale oraselor, care permit legatur i usoare cu toate punctele de interes,

287

2610

\960
1600
• \380 \370
• • 1220
- 1150
GJD -
ZOO 250 300 350 ~OO ~50 500 3~'I.

17'"

16'1,

1~".

12".

12'1.

S",

o

3920

Variatia costulul utilaju1ui de buc~tarie. raportat la nurnarul de persoane servite.

.240'/,

.120'/.

+SO'/,

.60'/.

'20'/,

o

o

Varia\ia soprafetel construlte a servici i lor restaurantulu i, rapcrtata I. nurnaru I de persoane servite.

Existenta unor teatre, sal i de spectaco!e sau de concert in apropier e, pot face rentabi Ie ~i restaurantele hctelului ~i celelalte spatl ide ccnsumatie, care constltu ie puncte de atractle supl irnentare.

Pentru a fi rentabil un hotel, trebuie sa i se asigure un procent de folosire de minimum 60%, greu de realizat la toate sectoarele ~i in toate anotimpurile. Pentru cele mai multe hoteluri crasenesti. siiptamina de 5 zile a deven it un prejud iciu ; majoritatea cl ienti lor, reprezentanti cornercial i, ocupa camera de luni pin;!. vlner i. Hotelierul trebuie sa fadi. eforturi deosebite publicitare ?i organizatorice pentru a asigura un grad de ocupare mai mare.

Cu toata mecanizarea ~i automatizarea unor servicii ~i functiunl, costul personalului de deservire ~i administrativ reprezinta circa 40% din cheltuielile de exploatare. Gaslrea unor formule organ izator ice saw tehn ice care sa pcata duce in eontinuare la reducerea acestor costuri este una din d'i i Ie i mportante de rentabi I izare a construe] i i lor hotel i ere.

1 n domen i u I hoteluri lor sezon iere , de vacanta, experlerrta rar li noastre ~ i a celor I a Ite care au r e al izat ansarnb I uri hote I iere m a I mar; este e locventa. Organ izarea pentru categori i Ie de confort mediu ~i inferior, chiar ~i superior, eu exceptia celui de lux, a unor grupar i rnai rnar i, care sa perrnita cooper area unor servicii, duce la reduceri de cost deosebit de importante. Din punct de vedere arhitectural, nu este vorba de realizarea unor rnari unitati de cazare, ci de separarea d iverselor functiuni hotel iere, In construct: i independente, de realizarea unor hoteluri pavil ion are. Capacitatea Iiecarei unitaii hotel iere poate fi foarte var lata, insli. posibilitatea unei structur i constructive simple ~i unitare pe toate nivelur lle duce la mad economii In costul constructiei propriu-zise. Structuri mal simple pentru functule comune, dator ita independentei lor, due la aceleas: rezultate. Posib! litatea grupar: i unor servici i admin istratlve, depozite ~i atel iere de Intretlnere, ~i a real izarii In comun a unor serii de instalatii ~I functiuni secundare, aduc de asemenea a mare reducere a costului general al investltillor.

Se poate afirma pe baza exper ientei tari i noastre, ca pentru acelasi grad de con fort ~i acelast nurnar de locuri de cazare (care In general este mare, peste 1000 locur i) difererrtele de cost intre un s istem de hotel uri complete, cu toate funct: un i I e in fiecare pav ilion, ~i un s istem pavi I ionar cu construq i i spec i al lzate pe fu net iun i este de 25-30% in favoarea u Iti mu lu i.

11:10

II.

1265

II

1000

200

SIO



6BO



600

-

630

-

~50

500

250

300

350

~oo

Variati. costulul utilajului de 'pllAtorie, raportat la capacitatea hotelului.

19 - Const,uc:tli noteliere

289

Acest sistem este ~i rnai aproplat noii formule de hoteluri de vacanta, a cluburilor care nu ofera numai cazarea ~i rnasa, ci crganizeaza viata clientilor pe toata perioada petrecuta in eL Apar noi functiun! culturale. sportive, distractive, stiintifice etc., care cornpleteaza pe cele traditionale, care se pot rezolva mai user d in punct de vedere arh itectural ~i care, desigur, prin beneficiile care Ie produc, corrtribuie in plus la rentabllizarea generalii a investittel.

Tinind seama de evolutla corrternporana a preferintelor cl ienti lor pentru petrecerea vacantelor, considerarn ca tnsust partiul de arhltectura poate contr lbu i la arnortizarea r apida a investitiel, Astazi, cea mai mare parte a sollcltant: lor ooresc 5a-~i sch imbe in timpu I vacantei modul de viatli; sa traiasca doua saptamlnl intr-o atmosfera deosebita de cea in .care traiesc tot restul anului. De aceea, stnt din ce in ce mai mult preferate formulele de hotel in care te sirnti cit rna; apro-_ piat de natura, if) care interverrtia omului prin constructii sau arnenajari pare cit mai redusa, in care cl ientu I traieste cit mai nemij locit in mediul natural. Aceste partiur i de arhitectur a pot fi in general mai economice Ii pot contribui astazi la asigur area ocupari i complete In timpu I sezonulu i de vacanta,

Desigur ca'mai slrrt Inca multi factori care pot contribui la rentabilizarea unei construct]! hotel iere, insa, asa cum am mai precizat anterior, am sublin iat in special pe eei care pot fi influentatl prin proiectare.