Tradiţii şi obiceiuri la bulgari 

 Bulgaria înseamnă şi trandafiri, este locul în care, în secolul al IX-lea, fraţii Chiril şi
Metodiu au pus bazele alfabetului chirilic, fiind totodată patria mascaţilor
„sourvakari” de Crăciun şi a multor festivaluri care îmbină tradiţii străvechi,
tracice, cu cele ortodoxe, creştine.
„Ladouvane” este numai un exemplu. Acest obicei se ţine în ziua dinaintea Anului
Nou, a zilei de Sfântul Gheorghe sau de Sfântul Lazăr, înseamnă „cântecul
inelelor” şi presupune un ritual pe care îl execută fetele dornice de măritat.
Dimineaţa, acestea îşi pun inelele într-o căldare cu apă proaspătă, împreună cu un
buchet de ovăz şi alte plante cu încărcătură simbolică: iederă, busuioc, etc.
Căldarea se lasă peste noapte sub cerul liber, ca să o vadă stelele, iar fetele
dansează în jurul ei cântând descântece.
  Trifon Zarezan este la rândul său o tradiţie locală, un festival antic al
viticultorilor. Se ţine la data de 14 februarie a fiecărui an şi are menirea de a
aduce binecuvântare viilor, care, în acest scop, sunt stropite cu vin şi curăţate.
  Ca şi în Moldova şi în Bucovina, în unele comunităţi bulgăreşti există obiceiul ca
fetele să ofere iubiţilor un şnur simplu, în cele două culori. Bulgarii poartă
mărţişoarele întreaga lună martie, fie la reverul hainei, fie prinse la încheietura
mâinii, existând şi particularităţi de ordin social: fetele nemăritate în partea
stângă a rochiei, fetele bătrâne la degetul mic al mâinii stângi, iar bărbaţii
căsătoriţi la şoşeta dreaptă. Scoaterea mărţişoarelor a fost legată de practicile de
previziune a vremii, fiind agăţate în copacii care urmează să înflorească. Este
marcată astfel tranziţia între iarnă şi primăvară şi credinţa fiecăruia că toate vor fi
mai bune în anul ce incepe.
În ceea ce priveşte obiceiurile bulgarilor ele sunt legate, aproape în întregime, de
riturile bisericii romano-catolice şi de sfintele sărbători şi corespund, aproape
integral.