[1967] – Regulamentul de organizare şi funcţionare a Consiliului Securităţii

Statului.

Ministerul de Interne Strict secret

Direcţia Secretariat de importanţă deosebită
Intrare nr. 00092019 Ex. nr. 1
Ziua 13 luna no[iembrie] 1974 1

Regulamentul
de organizare şi funcţionare a Consiliului Securităţii Statului

Capitolul I
Dispoziţiuni generale

Art. 1. Organele Securităţii Statului, instrument al partidului şi al statului, au

misiunea de a apăra cuceririle revoluţionare ale poporului român împotriva uneltirilor
şi acţiunilor duşmanilor construcţiei socialiste.
Art. 2. Organele Securităţii Statului îşi desfăşoară activitatea sub conducerea şi
îndrumarea partidului şi guvernului pe baza sarcinilor şi măsurilor stabilite de
Comitetul Central al Partidului Comunist Român şi a dispoziţiunilor legale.
Art. 3. Consiliul Securităţii Stratului este organul de conducere ale aparatului
de Securitate.
Consiliul răspunde faţă de conducerea de partid şi de stat pentru întreaga
activitate pe care o desfăşoară organele securităţii statului.
Consiliul raportează operativ conducerii de partid şi guvernului despre
problemele importante ale muncii de securitate.
Art. 4. Preşedintele Consiliului Securităţii Statului va raporta ministrului
afacerilor interne, periodic şi ori de câte ori i se va cere, despre problemele principale
ale muncii de securitate.
Art. 5. Şefii organelor de securitate centrale, regionale, raionale şi orăşeneşti
raportează sistematic şi operativ organelor de partid despre întreaga activitate pe care
o desfăşoară şi măsurile ce le întreprind.
Art. 6. Personalul organelor securităţii statului se compune din militari şi
angajaţi civili, potrivit statelor de organizare.
În munca cu cadrele, Consiliul Securităţii Statului asigură aplicarea
principiilor de partid, a hotărârilor Comitetului Central al Partidului Comunist Român
şi ale Consiliului de Miniştri cu privire la selecţionarea, creşterea şi promovarea
cadrelor.
În aparatul securităţii statului vor fi selecţionate şi promovate cadre
competente, cu experienţă în muncă, cu aptitudini organizatorice, devotate cauzei
1
Data înregistrării la Direcţia Secretariat a exemplarului pe care l-am avut la dispoziţie. Regulamentul
datează însă din 1967. Din cele cunoscute rezultă că în textul Regulamentului au fost operate unele
modificări, în conformitate cu Hotărârea Consiluilui de Miniştri nr. 2.306 din 13 septembrie 1976 -
vezi Securitatea. Structuri – cadre. Obiective şi metode, vol. II, 1967-1989, documente editate de
Florica Dobre - coord., Elis Neagoe-Pleşa şi Liviu Pleşa, Bucureşti, Ed. Enciclopedică, 2006, p. 27 (nt.
C.N.S.A.S.).

1
socialismului, cu o temeinică pregătire profesională şi politico-ideologică; alături de
cadrele cu o bogată experienţă vor fi selecţionate şi elemente tinere, capabile şi cu
perspective de dezvoltare.
Atribuţiunile stabilite Ministerului Forţelor Armate sau ministrului Forţelor
Armate prin statutele Corpului ofiţerilor, Corpului maiştrilor militari, Corpului
subofiţerilor şi Regulamentul disciplinar al Forţelor Armate ale Republicii Socialiste
România precum şi în alte dispoziţiuni legale, se exercită în ce privesc ofiţerii, maiştri
militari şi subofiţerii de securitate de către Consiliul Securităţii Statului şi respectiv de
preşedintele Consiliului Securităţii Statului.
Art. 7. Consiliul Securităţii Statului şi şefii organelor de securitate, aplicând cu
stricteţe prevederile regulamentelor militare, trebuie să asigure întărirea şi menţinerea
unei discipline militare ferme şi să manifeste exigenţă în organizarea întregii
activităţi.
Art. 8. În scopul păstrării secretului de stat, al descoperirii, prevenirii şi
lichidării acţiunilor iniţiate de elementele duşmănoase din interiorul ţării şi de
serviciile de spionaj străine, organele securităţii statului, în organizarea şi desfăşurarea
întregii lor activităţi, vor respecta principiile strictei compartimentări, vigilenţei şi
conspirativităţii, principii care sunt organic legate de specificul muncii de securitate.
Art. 9. Consiliul Securităţii Statului ia măsuri de contracarare a încercărilor de
pătrundere a elementelor duşmănoase şi a agenţilor serviciilor de spionaj în aparatul
Securităţii statutului; organizează şi desfăşoară acţiuni de dezinformare a serviciilor
de spionaj străine în scopul apărării secretelor statului.

Capitolul II
Sarcinile şi normele de organizare ale Consiliului Securităţii Statului şi ale
aparatului Consiliului Securităţii Statului

Secţiunea I
Consiliul Securităţii Statului

Art. 10. Consiliul Securităţii Statului organizează, coordonează, controlează şi

îndrumează întreaga muncă de securitate, în vederea:
a) descoperirii, prevenirii şi lichidării acţiunilor contrarevoluţionare
desfăşurate de elementele duşmănoase din interiorul ţării ca: membrii fostelor
organizaţii fasciste, legionari, rămăşiţe ale claselor exploatatoare, ale partidelor
reacţionare, naţionaliste, şovine;
b) descoperirii, prevenirii şi lichidării acţiunilor de sabotaj, diversiune şi
subminare a economiei naţionale;
c) descoperirii şi contracarării acţiunilor întreprinse de serviciile de spionaj
străine şi de agentura acestora împotriva Republicii Socialiste România;
d) apărării secretelor de stat în cadrul organelor, organizaţiilor şi instituţiilor de
stat, centrale şi locale;
e) obţinerii de informaţii politice, economice, tehnico-ştiinţifice şi militare din
alte state, precum şi cu privire la planurile îndreptate împotriva Republicii Socialiste
România; cunoaşterii şi prevenirii acţiunilor duşmănoase ale emigraţiei reacţionare;
f) asigurării securităţii misiunilor şi reprezentanţelor permanente ale Republicii
Socialiste România şi desfăşurării activităţii contrainformative în rândul personalului
acestora;
g) asigurării securităţii personale a conducătorilor de partid şi de stat;

2
 h) asigurării efectuării anchetei penale cu stricta respectare a legalităţii
socialiste, în vederea trimiterii în judecată a infractorilor care comit fapte îndreptate
împotriva securităţii statului;
i) organizării şi păstrării evidenţei elementelor ce formează baza operativă a
organelor securităţii, a arestaţilor şi condamnaţilor pentru infracţiuni contra securităţii
statului;
j) asigurării participării trupelor de securitate la lichidarea acţiunilor
desfăşurate de elementele duşmănoase care pun în pericol securitatea statului, precum
şi la menţinerea ordinii publice atunci când este necesar. Modul de acţiune şi sistemul
de pregătire de luptă a trupelor în vederea îndeplinirii misiunilor se vor stabili anual
prin „Directiva pregătirii de luptă a trupelor de securitate” aprobată de Consiliul
Securităţii Statului;
k) contribuirii la educarea cetăţenilor în spiritul vigilenţei prin popularizarea
luptei organelor securităţii statului împotriva serviciilor de spionaj şi a elementelor
duşmănoase;
l) îndeplinirii altor sarcini date prin lege.
Art. 11. Consiliul Securităţii Statului conduce întreaga activitate a direcţiilor
generale, direcţiilor şi serviciilor din aparatul central şi regional de securitate, precum
şi a trupelor de securitate.
Art. 12. Consiliul Securităţii Statului este organ deliberativ şi îşi desfăşoară
activitatea potrivit principiului muncii şi conducerii colective. Consiliul va dezbate şi
hotărî în colectiv asupra problemelor de orientare generală a activităţii organelor de
securitate, precum şi asupra acelor probleme de muncă care au implicaţii politice şi
sociale, pe plan intern şi internaţional, stabilind măsurile ce urmează a fi luate.
În cadrul şedinţelor se analizează problemele de bază ale activităţii de
informaţii interne, de contraspionaj, de informaţii externe, de anchete, a activităţii
celorlalte organe centrale şi regionale de securitate, precum şi probleme privind
capacitatea de luptă a trupelor de securitate.
Art. 13. Consiliul Securităţii Statului se convoacă bilunar şi ori de câte ori este
nevoie.
Dezbaterea problemelor în şedinţele consiliului trebuie să ducă la stabilirea
principalelor sarcini care stau în faţa aparatului de securitate, să fie urmate de măsuri
de îmbunătăţire a activităţii, de lichidare a lipsurilor şi a cauzelor care le-au
determinat.
La şedinţele Consiliului pot fi invitaţi şefi de organe centrale şi regionale de
securitate, precum şi alte cadre din subordine.
Art. 14. Hotărârile Consiliului Securităţii Statului se iau cu majoritatea de
voturi a membrilor săi şi se transmit spre executare organelor din subordine, prin
instrucţiuni, ordine şi directive ale preşedintelui Consiliului Securităţii Statului.
În cazul când un membru al Consiliului Securităţii Statului sau ministrul
afacerilor interne nu este de acord cu o hotărâre adoptată, părerea sa, motivată, va fi
consemnată în procesul-verbal de şedinţă, iar preşedintele Consiliului Securităţii
Statului va informa de îndată conducerea partidului şi guvernului despre părerile
divergente.
Art.15. Consiliul Securităţii Statului se compune din preşedinte, prim-
vicepreşedinte, vicepreşedinţi şi membri, numiţi prin hotărâre a Consiliului de
Miniştri.
Preşedintele Consiliului Securităţii Statului are rang de ministru şi este prim-
adjunct al ministrului afacerilor interne.
Art. 16. Preşedintele Consiliului Securităţii Statului are următoarele sarcini:

3
 a) îndrumează şi coordonează întreaga activitate a consiliului;
b) asigură exercitarea controlului cu privire la îndeplinirea hotărârilor
partidului şi guvernului, precum şi a hotărârilor Consiliului Securităţii Statului, de
către aparatul de securitate;
c) rezolvă în intervalul dintre şedinţele Consiliului, problemele curente şi
emite ordine şi instrucţiuni pentru executarea măsurilor luate;
d) poate lua măsuri, în situaţii deosebite, când se impune rezolvarea unor
probleme urgente de competenţa Consiliului Securităţii Statului, despre care va
raporta conducerii partidului şi statului precum şi ministrului afacerilor interne şi va
informa Consiliul Securităţii Statului;
e) supune spre aprobare Consiliului de Miniştri proiecte de legi, decrete şi
hotărâri în legătură cu activitatea organelor securităţii statului;
f) asigură informarea operativă a Consiliului Securităţii Statului cu privire la
indicaţiile şi dispoziţiile primite de la conducerea de partid şi de stat;
g) semnează corespondenţa către Consiliul de Miniştri şi cea adresată
miniştrilor sau conducătorilor altor organe centrale;
h) ţine legătura cu conducătorii organelor de securitate din ţările socialiste pe
linia colaborării şi schimbului reciproc de informaţii;
i) asigură rezolvarea cererilor, reclamaţiilor şi propunerilor adresate
Consiliului Securităţii Statului.
Art. 17. Prim-vicepreşedintele Consiliului Securităţii Statului are următoarele
sarcini:
a) coordonează, îndrumă şi controlează activitatea sectoarelor ce i se
repartizează de către Consiliului Securităţii Statului;
b) în lipsa preşedintelui, îndeplineşte toate sarcinile acestuia;
c) exercită orice alte atribuţiuni din împuternicirea Consiliului Securităţii
Statului sau a preşedintelui.
Art. 18. Vicepreşedinţii Consiliului Securităţii Statului au următoarele sarcini:
a) conduc, coordonează, îndrumă şi controlează activitatea sectoarelor ce
li s-au repartizat prin dispoziţii legale sau de către Consiliul Securităţii Statului;
b) exercită orice alte atribuţiuni din împuternicirea Consiliului Securităţii
Statului sau a preşedintelui.
Art. 19. Membrii Consiliului Securităţii Statului au următoarele sarcini:
a) conduc, îndrumă şi controlează activitatea sectoarelor ce li s-au
repartizat prin dispoziţii legale sau de către Consiliul Securităţii Statului;
b) îndeplinesc orice alte sarcini stabilite de Consiliul Securităţii Statului
sau de preşedinte.

Secţiunea a II-a
Aparatul Consiliului Securităţii Statului

Art. 20. Aparatul Consiliului Securităţii Statului este alcătuit din următoarele
organe centrale:
a) Direcţia generală de informaţii interne, care organizează, conduce şi
coordonează munca informativ-operativă în rândul elementelor ce desfăşoară acţiuni
contrarevoluţionare, de sabotaj, diversiune şi subminare a economiei naţionale;
Direcţia generală de informaţii interne se compune din:
- Direcţia I, care desfăşoară activitate pentru descoperirea, prevenirea şi
curmarea acţiunilor contrarevoluţionare întreprinse de elementele duşmănoase;

4
 - Direcţia a II-a, care desfăşoară activitate pentru descoperirea, prevenirea şi
lichidarea acţiunilor de sabotaj, diversiune şi subminare a economiei naţionale;
b) Direcţia generală de contraspionaj, care organizează, conduce şi
coordonează activitatea împotriva serviciilor de spionaj străine şi a agenturii acestora
ce acţionează pe teritoriul Republicii Socialiste România;
Direcţia generală de contraspionaj se compune din:
- Direcţia a III-a, care desfăşoară activitate pentru descoperirea, prevenirea şi
lichidarea acţiunilor întreprinse de persoane ce se află în slujba serviciilor de spionaj
străine şi care acţionează în vederea culegerii de informaţii politice, militare,
economice, tehnico-ştiinţifice şi a subminării economiei naţionale;
- Direcţia a IV-a, care organizează şi desfăşoară munca informativă în unităţile
Ministerului Forţelor Armate şi ale Ministerului Afacerilor Interne.
c) Direcţia generală de informaţii externe, care organizează, conduce şi
coordonează munca informativă şi contrainformativă ce o desfăşoară organele
securităţii statului în afara graniţelor ţării.
Direcţia generală de informaţii externe se compune din Direcţia a V-a,
Direcţia a VI-a, Direcţia a VII-a şi servicii independente.
d) Direcţia generală tehnico-operativă şi de înzestrare, care organizează,
conduce şi coordonează activitatea de deservire tehnico-operativă a unităţilor
informative.
Direcţia generală tehnico-operativă şi de înzestrare se compune din:
- Direcţia a XI-a, care la cererea organelor informativ-operative execută
instalaţii de tehnică operativă;
- Direcţia a XII-a, care se ocupă de descoperirea scrierilor ascunse şi exercită
controlul grafologic pentru stabilirea autorilor de manifeste, inscripţii şi anonime cu
conţinut duşmănos;
- Direcţia a XIII-a, care efectuează studii şi construcţii de aparatură specifică
muncii de securitate şi înzestrează organele de securitate cu aparatură şi mijloace
tehnice necesare;
- Serviciul „A”, care desfăşoară activitate de contrainformaţii radio pe
teritoriul Republicii Socialiste România, în zone restrânse, prin sondaj sau la sesizarea
direcţiilor informativ-operative, pentru depistarea radiostaţiilor ilegale şi urmărirea
radiostaţiilor legale, în vederea descoperirii şi curmării acţiunilor îndreptate împotriva
securităţii statului.
e) Direcţia a VIII-a, care asigură securitatea personală a membrilor
Prezidiului Permanent al Comitetului Central al Partidului Comunist Român; pe baza
sarcinilor date de conducerea de partid şi de stat, asigură securitatea unor delegaţii ale
partidelor comuniste şi muncitoreşti, a unor şefi de state şi guverne, precum şi a altor
persoane care vizitează Republica Socialistă România.
Asigură paza sediului Comitetului Central al Partidului Comunist Român, al
Consiliului de Stat, al Consiliului de Miniştri şi al altor instituţii stabilite de
conducerea de partid şi de stat.
f) Direcţia a IX-a, care la cererea organelor informativ-operative
efectuează filaj şi investigaţii asupra persoanelor suspecte de activitate duşmănoasă
împotriva statului;
g) Direcţia a X-a, care efectuează anchete penale asupra persoanelor care
au săvârşit infracţiuni contra securităţii statului; cercetează actele teroriste şi cele
suspecte de diversiune, sabotaj sau subminare a economiei naţionale; avizează şi
supune spre aprobare arestarea sau demascarea elementelor despre care sunt probe sau
indicii temeinice că desfăşoară activitate ce constituie infracţiuni împotriva securităţii

5
statului; asigură paza arestaţilor pe timpul deţinerii preventive şi administrează
locurile de deţinere preventivă;
h) Cancelaria Consiliului Securităţii Statului, care centralizează şi
prelucrează informaţiile importante obţinute de organele de securitate şi întocmeşte
informări pentru conducerea de partid şi de stat; se ocupă cu rezolvarea activităţii de
secretariat legată de şedinţele de lucru ale Consiliului Securităţii Statului, cu evidenţa
şi urmărirea executării ordinelor, cu lucrarea corespondenţei şi cu activitatea
registraturii generale; se ocupă cu primirea, traducerea, prezentarea la conducere şi
difuzarea în cadrul aparatului Consiliului Securităţii Statului a documentelor intrate şi
care urmează a fi exploatate pe linia colaborării cu organele securităţii din ţările
socialiste; rezolvă sarcinile de protocol; întocmeşte materiale, care nu conţin secrete
de stat, pentru a fi puse la dispoziţia organelor de presă, radio, cinematografie,
televiziune şi a altor organe, în scopul educării cetăţenilor în spiritul vigilenţei şi al
popularizării luptei organelor securităţii statului împotriva serviciilor de spionaj şi a
elementelor duşmănoase.
i) Direcţia personal, care selecţionează şi verifică persoanele ce urmează
a fi încadrate în aparatul de securitate, precum şi personalul activ al organelor de
securitate; întocmeşte formele de angajare, scoatere din securitate şi de pensionare.
Selecţionează candidaţii pentru: şcolile militare de securitate, Academia
militară generală, institutele civile de învăţământ superior, cursuri de perfecţionare,
precum şi pentru alte forme de pregătire şi perfecţionare a cadrelor.
Întocmeşte, în vederea aprobării de către organele competente, propunerile
pentru acordarea de grade, decoraţii, titluri ştiinţifice, precum şi alte distincţii.
Ţine evidenţa întregului personal al aparatului de securitate activ şi din
rezervă.
j) Direcţia învăţământ, care îndeplineşte următoarele sarcini:
- studiază nevoile curente şi de perspectivă în domeniul pregătirii şi
perfecţionării personalului aparatului securităţii statului şi propune măsuri de
şcolarizare a acestuia;
- propune şi organizează formele de învăţământ de specialitate, militar şi de
limbi străine prin şcoli, cursuri şi la locul de muncă;
- întocmeşte şi supune spre aprobare planurile şi tematicile de şcolarizare şi de
pregătire a cadrelor;
- asigură materialele documentare necesare şcolarizării şi pregătirii cadrelor.
k) Corpul de consilieri şi inspectori al Consiliului Securităţii Statului, care
va efectua controale şi studii în problemele muncii de securitate.
l) Serviciul „B”, care asigură contrainformativ aparatul securităţii satului.
m) Serviciul „C”, care întocmeşte şi păstrează evidenţa operativă a
securităţii statului.
n) Serviciul „D”, care împreună cu organele informativ-operative şi în
colaborare cu unele organe şi instituţii centrale, stabileşte date cu caracter de
dezinformare a serviciilor de spionaj.
o) Serviciul „E”, care asigură întreaga activitate de cifru şi transmisiuni
cifrate, în conformitate cu dispoziţiile legale.
p) Serviciul „G”, care organizează şi efectuează colectarea, transportul şi
distribuirea corespondenţei cu caracter de secret de stat, în conformitate cu dispoziţiile
legale.
r) Comandamentul trupelor de securitate, care are în subordine batalioane
de securitate, îndeplineşte următoarele misiuni:

6
 - participă împreună cu organele informativ-operative la acţiunile de lichidare
a elementelor duşmănoase de pe teritoriul ţării, izolate sau constituite în grupuri, care
pun în pericol securitatea statului;
- participă, în cooperare cu alte organe de stat, la menţinerea ordinii publice în
localităţi şi la îndeplinirea unor măsuri speciale ordonate de Consiliul Securităţii
Statului;
- participă, în cooperare cu organele locale ale securităţii statului, cu alte
unităţi şi formaţiuni ale Ministerului Afacerilor Interne, precum şi cu unităţile
Ministerului Forţelor Armate, la descoperirea şi capturarea sau nimicirea elementelor
inamice de cercetare sau diversiune lansate ori infiltrate pe teritoriul ţării;
- efectuează paza unor obiective speciale.
Efectivele trupelor de securitate vor fi asigurate cu cele mai bune elemente din
rândul tinerilor ce urmează a fi încorporaţi, fruntaşi în muncă, membri ai Partidului
Comunist Român sau al Uniunii Tineretului Comunist.
s) Grupul de aviaţie transport, care asigură deplasarea organelor operative
centrale şi regionale de securitate precum şi a altor unităţi şi formaţiuni ale
Ministerului Afacerilor Interne pentru îndeplinirea unor misiuni deosebit de urgente.
ş) Şcolile militare de securitate, prin care se asigură pregătirea şi
perfecţionarea cadrelor necesare aparatului de securitate. Pe lângă aceste şcoli vor
funcţiona şi secţii fără frecvenţă ale învăţământului superior.
Art. 21. Şefii direcţiilor care compun direcţiile generale de informaţii interne şi
de contraspionaj sunt şi locţiitori ai directorilor generali.
Art.22. Consiliul Securităţii Statului are în subordine, ca organe teritoriale,
Direcţia de securitate a oraşului Bucureşti şi direcţiile regionale de securitate, ce
desfăşoară activitate informativ-operativă pe teritoriul administrativ pe care
funcţionează, coordonează şi îndrumă activitatea serviciilor şi secţiilor raionale şi
orăşeneşti de securitate din subordine.
Art. 23. Având în vedere problemele comune de dotare, de asigurare tehnico-
materială, de asistenţă sanitară, juridică şi altele, ale organelor de securitate cu
celelalte organe ale Ministerului Afacerilor Interne, în cadrul Direcţiei organizare-
mobilizare, Direcţiei înzestrării, Direcţiei administraţiei, Direcţiei financiare,
Serviciului central de planificare, Serviciului control financiar intern, Serviciului
sanitar, Oficiului juridic şi Oficiului pentru primirea, evidenţa şi urmărirea rezolvării
reclamaţiilor, sesizărilor şi propunerilor cetăţenilor, din Ministerul Afacerilor Interne,
se organizează servicii, secţii, birouri sau grupe care vor deservi organele securităţii
statului.
Art.24. Întreaga muncă de partid în trupele de securitate se desfăşoară sub
conducerea şi îndrumarea Consiliului politic al trupelor M.A.I., pe baza prevederilor
Statutului Partidului Comunist Român, a hotărârilor conducerii de partid şi de stat şi a
„Regulamentului privind activitatea organelor şi organizaţiilor de partid şi U.T.C. din
trupele M.A.I.”, aprobat de Comitetul Central al Partidului Comunist Român.
Principalele măsuri adoptate de Consiliul politic al trupelor sau de biroul
acestui consiliu, după ce s-a primit acordul Consiliului Securităţii Statului şi al
ministrului afacerilor interne, se supun spre aprobare Comitetului Central al Partidului
Comunist Român, după care se transmit ca dispoziţiuni ale Consiliului politic.
Consiliul Securităţii Statului va fi informat despre organizarea şi desfăşurarea
învăţământului politic cât şi a altor activităţi iniţiate pe baza indicaţiilor Comitetului
Central al Partidului Comunist Român, precum şi despre starea moral-politică a
efectivelor trupelor de securitate.

7
 Art. 25. Normele de amănunt privind sarcinile, organizarea şi funcţionarea
organelor centrale şi teritoriale ale Consiliului Securităţii Statului se stabilesc de către
acest consiliu.

Capitolul III
Dispoziţiuni finale

Art.26. Consiliul Securităţii Statului conlucrează cu celelalte organe centrale şi

regionale ale Ministerului Afacerilor Interne pentru realizarea unor sarcini de interes
informativ-operativ, după cum urmează:
a) Cu Direcţia generală a miliţiei:
- pentru urmărirea suspecţilor de activitate contra securităţii statului din
mediul rural şi oraşele de subordonare raională, precum şi pentru supravegherea
străinilor pe întreg teritoriul ţării. În acest scop, organele de securitate au dreptul de a
folosi în munca informativă pe şefii posturilor de miliţie şi sectoriştii din mediul
urban;
- pentru asigurarea unui schimb util şi operativ de informaţii pe linia
activităţii celor două organe;
- în vederea rezolvării problemelor privind regimul străinilor aflaţi în
Republica Socialistă România.
b) Cu Comisia de paşapoarte şi vize:
- în vederea rezolvării problemelor privind eliberarea documentelor de trecere
a frontierei de stat şi acordarea vizelor.
c) Cu Direcţia generală a penitenciarelor:
- pentru a se stabili activitatea duşmănoasă desfăşurată în penitenciare de către
unii deţinuţi, condamnaţi pentru infracţiuni contra securităţii statului, precum şi în
scopul realizării altor măsuri informativ-operative.
d) Cu Comandamentul pompierilor:
- în vederea cercetării operative şi în bune condiţiuni a cazurilor suspecte de
diversiune.
e) Cu Comandamentul trupelor de pază:
- în asigurarea intervenţiilor la obiectivele păzite, în cazuri de atac
diversionist, precum şi în asigurarea efectivelor necesare Serviciului de transport
corespondenţă secretă.
Consiliul Securităţii Statului conlucrează şi cu alte organe ale Ministerului
Afacerilor Interne atunci când este necesară rezolvarea unor sarcini de interes
informativ-operativ.
Art. 27. În vederea îndeplinirii sarcinilor pe linia propagandei în rândul
populaţiei pe teme privind securitatea statului, întărirea vigilenţei şi apărarea
secretului de stat, Consiliul Securităţii Statului va cere sprijin Uniunii Tineretului
Comunist, Uniunii Generale a Sindicatelor şi altor organizaţii de masă sau obşteşti.
Art.28. În îndeplinirea hotărârilor Consiliului Securităţii Statului, organele
centrale ale acestuia au atribuţii de coordonare, îndrumare şi control a organelor
teritoriale de securitate.
Art. 29. Consiliul Securităţii Statului întocmeşte, în condiţiile legii,
nomenclatorul de funcţii şi salarii pentru personalul militar ce încadrează aparatul
securităţii satului şi stabileşte condiţiile de încadrare şi promovare pentru personalul
civil tehnico-administrativ şi de specialitate.
Art. 30. Prevederile Regulamentului disciplinar, ale Regulamentului
serviciului interior, ale Regulamentului de gardă şi garnizoană, ale Forţelor Armate

8
ale Republicii Socialiste România, se aplică în mod corespunzător şi în cadrul
aparatului securităţii statului.
Prevederile statutelor Corpului ofiţerilor, Corpului maiştrilor militari şi Corpul
subofiţerilor, se aplică personalului militar al aparatului securităţii statului.

A.C.N.S.A.S., fond Documentar, dosar 94, ff. 4-18