LUCRARE DE DIZERTAȚIE

CUPRINS

INTRODUCERE..................................................................................................................................................5
CAPITOLUL 1.....................................................................................................................................................6
ASPECTE GENERALE ÎN CONTEXTUL TEMEI LUCRĂRII DE DIPLOMĂ..........................................7
1.1 Scurt istoric al firmei SC APULUM SA..............................................................................................7
1.2 Scopul propus........................................................................................................................................9
1.3 Necesitatea temei...................................................................................................................................9
CAPITOLUL 2...................................................................................................................................................10
PROCESUL TEHNOLOGIC DE FABRICARE A PRODUSELOR DIN PORȚELAN..............................10
CAPITOLUL 3...................................................................................................................................................14
CERCETĂRI PRIVIN RETUSAREA PROFILULUI PRODUSELOR DIN PORȚELAN DE TIP
FARFURIE.........................................................................................................................................................14
3.1 Etapele procesului de fasonare a pieselor din pulbere.....................................................................14
3.2 Mașină de curățat ovală OFM-8-38 SAMA......................................................................................17
3.2.1 Analiza stației de retușat cu burete a mașinii OFM-8-38............................................................18
3.3 Mașină de retușat rotundă DORST PMR 1......................................................................................19
3.3.1 Structura mașinii.........................................................................................................................19
3.3.2 Unitate de transfer.......................................................................................................................20
3.3.3 Masa de retușat...........................................................................................................................21
3.3.3 Dispozitiv de prelucrare a profilelor.........................................................................................22
3.3.3 Postul de retușare picior.............................................................................................................23
3.3.4 Dispozitiv de stivuire...................................................................................................................24
3.3.5 Roboți industruali FANUC.........................................................................................................24
CAPITOLUL 4...................................................................................................................................................26
CONSIDERAȚII ECONOMICE ASUPRA ACȚIONĂRILOR PNEUMATICE.........................................26
CAPITOLUL 5...................................................................................................................................................28
CONCLUZII ȘI CONTRIBUȚII......................................................................................................................28
5.1 Denumire dispozitiv............................................................................................................................28
5.2 Argumente...........................................................................................................................................30
5.3 Componența dispozitivului................................................................................................................30

4
 LUCRARE DE DIZERTAȚIE
5.4 Funcționare.........................................................................................................................................31
5.5 Reglajul................................................................................................................................................35
5.6 Mentenanța.........................................................................................................................................35
CAPITOLUL 6...................................................................................................................................................36
NORME DE TEHNICĂ A SECURITĂȚII MUNCII......................................................................................36
6.1 Definiții și domeniul de aplicare........................................................................................................36
6.2 Fluxul sonor........................................................................................................................................37

5
 LUCRARE DE DIZERTAȚIE

INTRODUCERE

Pentru un bun conținut al lucrării, în primul rând au fost respectate principiile cercetării
științifice, care sunt absolut necesare și la care au fost raportate în mod permanent ideile dar și
activitatea practică, precum: principiul competenței, obiectivării, metodic, demonstrației sau principiul
utilității.
La baza alegerii temei au stat pasiunea pentru cercetare și inovare dar și dorința de aprofundare
a cunoștințelor în domeniul în care activez.

În ceea ce privește documentarea bibliografică, aceasta a început cu consultarea manualelor, a

articolelor, a dicționarelor care constituie în ansamblu literatura tehnică de specialitate.
De asemenea consultarea specialiștilor este o componentă a documentării, care face referire atât
la specialiștii din teorie cât și la cei din practică.
Prezenta lucrare are ca temă studierea posibilităților de retușare umedă a farfuriilor profilate,
parte componentă a unui proces tehnologic de fabricare a articolelor din porțelan.
Necesitatea acestei teme vine ca un răspuns la cererea tot mai mare a clienților în ceea ce
privește produsele din porțelan de tip farfurie profilată și a preciziilor dimensionale impuse.
Cercetările sus menționate le-am realizat în cadrul fabricii de porțelan SC APULUM SA din
Alba Iulia iar până la finalul lucrării îmi doresc să propun o soluție de îmbunătățire a procesului
tehnologic de retușare umedă a farfuriilor profilate.

6
 LUCRARE DE DIZERTAȚIE

CAPITOLUL 1
ASPECTE GENERALE ÎN CONTEXTUL TEMEI LUCRĂRII DE DIPLOMĂ

1.1 Scurt istoric al firmei SC APULUM SA

Fondată în anul 1970 în orașul Alba Iulia, Apulum S.A. este cel mai mare producător de porțelan
din Romania, cu o producție diversificată: porțelan menaj și hotelier, bibelouri și obiecte decorative.

Fig. 1.1.1. Fabrica de porțelan APULUM

Transformările petrecute în timp, politica intensă de retehnologizare și restructurare, au

determinat schimbări importante în structura managementului și a producției, astfel că SC Apulum SA
a devenit lider în producția de porțelan din Europa și alte continente.
Valoarea contabilă a echipamentelor tehnologice este de 29.385.398,93 lei la data de 31
decembrie 2010, acestea sunt proprietatea SC Apulum SA. Acestea pot fi grupate pe faze de fabricație
după cum urmează :
-Prepararea materiei prime în vederea obținerii pastei unde utilajele cele mai importante sunt: mori
cu bile, bazine cu agitator, bazine tampon cu agitator , pompe cu membrană, prese filtru, prese vacuum.

7
 LUCRARE DE DIZERTAȚIE

În ceea ce privește nivelul de uzură al echipamentelor care participă la realizarea acestei prime
etape a procesului tehnologic cel scriptic este de 90% iar nivelul de uzură faptic este de 20%.
-Fasonare. Cele mai importante utilaje sunt prese izostatice şi linii presare izostatică , linii
automate de fasonare farfurii, cești, castroane care sunt utilaje de valoare foarte ridicată ( între 135.000-
950.000 lei/buc). Uzura scriptică înregistrată este de 60% în timp ce uzura fizică este de 20%.
-Turnătorie. Gradul mediu de uzură scriptică fiind de 50% iar uzura fizică de 20%. Cele mai
importante utilaje din turnătorie sunt: elevatoare de turnare platouri, mașini de turnare sub presiune.
-Ardere. Gradul mediu de uzură scriptică fiind de 50% iar uzura fizică de 20%. Cele mai importante
utilaje sunt: cuptoare de arderea I, cuptoare rapide pentru arderea II, mașini automate şi semiautomate
pentru glazurare.
-Decor. Gradul mediu de uzură scriptică fiind de 80% iar uzura fizică de 20%. Cele mai importante
echipamente utilizate în decor sunt mașina de decorare prin serigrafie, maşini pentru decorare cu linii şi
benzi.
-Ardere decor. Gradul mediu de uzură scriptică fiind de 50% iar uzura fizică de 15%.Cele mai
importante echipamente utilizate în ardere decor sunt cuptoare cu ardere rapidă , cuptor electric
continuu cu plasă, cuptoare cameră electrice.
-Ambalare. Gradul mediu de uzură scriptică fiind de 50% iar uzura fizică de 10%. Cele mai
importante echipamente utilizate în ambalaj sunt maşini de ambalare în folie a paleţilor cu marfă.
La nivel de societate echipamentele cele mai importante în derularea procesului de producție sunt:
- Maşini de turnare sub presiune;
- Prese izostatice orizontale;
- Prese izostatice verticale;
- Maşină de serigrafiat în patru culori;
- Maşini de glazurat automate triplex SAMA;
- Cuptoare clasice pe gaz pentru arderea I;
- Cuptor electric de ardere decor;
- Cuptor clasic de ardere glazură;
- Cuptoare de ardere rapidă decor;
- Maşini de ambalat prin înfoliere;

8
 LUCRARE DE DIZERTAȚIE
- Maşini de trasat linii şi benzi;

- Maşină semiautomată de glazurat Lippert;

- Maşină de tras linii în două culori;
- Linii automate de ceşti.
1.2 Scopul propus

În lucrarea de față voi realiza o analiză bibliografică și practică privind prelucrarea profilelor
produselor din porțelan de tip farfurie și de asemenea am să propun o soluție de îmbunătățire a
procesului de prelucrare.

1.3 Necesitatea temei

Necesitatea acestei teme vine ca un răspuns la cererea tot mai mare a clienților în ceea ce
privește produsele din porțelan de tip farfurie profilată și a preciziilor dimensionale impuse. Producția
de serie mare a produselor din porțelan vine la pachet și cu o serie de costuri de fabricație.

9
 LUCRARE DE DIZERTAȚIE

CAPITOLUL 2
PROCESUL TEHNOLOGIC DE FABRICARE A PRODUSELOR DIN
PORȚELAN

Materiile prime aduse la finețea şi puritatea dorită sunt dozate conform rețetelor proprii SC
Apulum SA. Cu ajutorul utilajelor adecvate se prepară masă ceramică (inclusiv glazura), adică
amestecul omogen de materii prime, caracterizat prin umiditatea, proporția şi granulația
componentelor, prevăzute de rețetă. În funcţie de procedeul de fasonare a produselor, masa ceramică
se prepară fie ca pastă plastică, fie ca barbotină, fie ca amestec pulverulent.
Fasonarea produselor ceramice constă în procesul de transformare a masei ceramice preparate
în articole de forme diferite. La S.C. Apulum S.A., procedeele aplicate sunt:
- fasonarea prin strunjire, la care masa ceramică se prezinta sub forma unei paste plastice;

Fig. 2.1. Fasonarea prin strunjire1

- fasonarea prin turnare, la care masa ceramică este în stare de barbotină;

10
 LUCRARE DE DIZERTAȚIE

Fig. 2.2. Fasonarea prin turnare a produselor ceramice

- fasonarea prin presare izostatică, la care masa ceramică este un amestec pulverulent

Fig. 2.3. Presă izostatică DORST PH450

Deoarece produsele fasonate conțin apă, se impune eliminarea ei prin uscare.

11
 LUCRARE DE DIZERTAȚIE
Pentru realizarea caracteristicilor tehnice dorite, masa ceramică fasonată trebuie să sufere
transformări fizico-chimice, sub influența temperaturilor ridicate, realizate, de cele mai multe ori în
două etape de ardere.
În prima etapă, arderea I sau biscuitarea, se obţine o rezistenţă la înmuiere în apă, prin
pierderea apei de constituţie a caolinitului. Această ardere se realizează în cuptoare tunel, temperatura
ajunge, în funcţie de compoziţia masei, la 850° - 1000° C, iar în cuptor se menţine o atmosferă
oxidantă.
După desprăfuire, se aplică stratul subţire de glazură. Deoarece glazura este preparată sub
forma unei suspensii apoase, este necesar ca produsele ce se glazurează să fie rezistente la înmuierea
în apă.
După glazurarea produselor are loc cea de-a doua etapă - arderea a II-a, la 1300-1400 °C, în
cuptoare tunel sau cameră, în atmosferă controlată (oxidantă - reducătoare - neutră). În acest caz se
termină procesele de formare a porţelanului (realizarea texturii finale a ciobului), care duc la
vitrifierea lui totală, iar glazura se topeşte şi se întinde uniform pe suprafaţa produsului.
După arderea a II-a, produsele prezentând caracteristicile tehnice stabilite, pot fi date în uz,
după sortare şi şlefuire.
Aplicarea decorului - posibilităţile de decorare sunt extrem de numeroase în ceramică; efectul
decorativ poate fi obţinut prin însăşi forma obiectului, prin culoarea piesei sau prin structura,
transluciditatea sau reflexele materialului ceramic folosit, prin gravuri sau reliefuri ale suprafeţelor,
prin aplicarea anumitor modele, într-o singura culoare sau în mai multe culori; desenele pot fi
executate pe produsele de porţelan în felul următor:
- culori sub glazură;
- cu culori peste glazură, cu ardere ulterioară;
- cu soluții de săruri ale oxizilor coloranți pe produsul biscuitat, înainte de glazurare;
Dintre metodele variate de decorare a produselor de porţelan cu culori ceramice deasupra
glazurii, următoarele sunt cele mai răspândite:
- decorarea cu decalcomanii;
- decorarea prin serigrafie (sitografie);
- pulverizarea (cu aerografe);
- ștampilarea;

12
 LUCRARE DE DIZERTAȚIE
- executarea de benzi și linii, colorarea manuală cu ajutorul unei pensule, penițe și a altor
dispozitive;

Arderea decorului - pentru ca decorurile să devină rezistente la acţiunile mecanice şi chimice,

strălucitoare şi aderente la glazură, ele trebuie să fie arse la temperaturile de vitrifiere (topire) a
culorilor ceramice folosite (coloranţi care se vitrifică la 800 - 820 ° C – coloranţi ,,pe glazură“,
coloranţi care se vitrifică la temperaturi relativ ridicate 1150 - 1350° C – coloranţi de penetraţie);
diagrama de ardere se stabileşte în funcţie de natura masei şi a glazurii, de temperatura de topire a
culorilor folosite, de grosimea medie a produselor, de tipul cuptorului; atmosfera în timpul arderii
decorului trebuie să fie neutră sau slab oxidantă.
Sortarea finală grupează produsele pe calităţi, conform standardelor în vigoare.
Produsele pot fi livrate beneficiarilor, dar, fiind fragile, se impune protejarea lor prin ambalare.

13
 LUCRARE DE DIZERTAȚIE

CAPITOLUL 3
CERCETĂRI PRIVIND RETUSAREA PROFILULUI PRODUSELOR DIN
PORȚELAN DE TIP FARFURIE

Cercetarea de față a debutat cu studierea manualelor de specialitate, identificarea tipurilor de

utilaje necesare fasonării și analiza procesului tehnologic de fasonare a pieselor din porțelan.
Fasonarea, parte componentă a unui proces tehnologic de fabricare a pieselor din porțelan,
reprezintă procesul de transformare a masei ceramice preparate, în articole de forme diferite.

3.1 Etapele procesului de fasonare a pieselor din pulbere

Amestecul de pulbere ceramică este încărcat în buncărul unei prese unde urmează a fi presat cu
ajutorul unei presiuni izostatice, a cărei valoare este determinată în funcție de diametrul produsului și
poate ajunge până la 450 de bari.
După presare, cu ajutorul unei benzi transportoare, produsul este transportat până la mașina de
retușat unde este preluat de o unitate de transfer și încărcat pe mașina de retușat.
1. La primul post al mașinii se îndepărtează bavura rezultată în urma presării produsului

Fig. 3.1.1. Profilul farfuriei profilate rezultat după debavurare

2. La cel de-al doilea post se realizează finisarea conturului farfuriei cu bandă șmirghel,
deplasarea acestuia realizandu-se de sus în jos

14
 LUCRARE DE DIZERTAȚIE
3. Postul 3 - se realizează finisarea conturului farfuriei cu bandă șmirghel, deplasarea acestuia
realizandu-se de jos în sus;

4. Posturile 4, 5 și 6 ale mașinii realizează finisarea conturului farfuriei cu burete umed iar în
figurile 3.1.2, 3.1.3. și 3.1.4. sunt prezentate profilele farfuriei rezultate după fiecare
retușare umedă.

Fig. 3.1.2. Profilul farfuriei profilate rezultat după prima retușare umedă

Fig. 3.1.3. Profilul farfuriei profilate rezultat după a doua retușare umedă

15
 LUCRARE DE DIZERTAȚIE
Fig. 3.1.4. Profilul farfuriei profilate rezultat după a treia retușare umedă

După finalizarea procesului de fasonare, produsul este preluat de o unitate de transfer și stivuit
pe o bandă transportoare urmând a fi încărcate în cărucioare speciale și transportate la cuptor.
Posturile mașinilor de retușat pot diferi de la o marcă la alta, însă procesul de fasonare este
același. Sunt mașini de retușat care nu au post de debavurare, aceasta realizându-se pe traseul parcurs
de produs dintre presă și mașina de retușat.
Retușarea umedă reprezintă ultima fază de finisare a profilului farfuriilor realizate prin presare
la rece, necesitatea acestei faze fiind imperios necesară în procesul de retușare pentru că lipsa acesteia
ar genera farfurii cu muchii ascuțite iar folosirea buretelui îmbibat cu apă este alegerea optimă pentru
această ultimă fază de finisare, deoarece apa înmoaie produsul presat fiind astfel și ușor de prelucrat.

Fig. 3.1.5. Farfurie întinsă și adâncă pătrată MODEL 12812

În cadrul companiei SC Apulum SA, în ceea ce privește retușarea conturului farfuriilor am

identificat următoare utilaje:

16
 LUCRARE DE DIZERTAȚIE

3.2 Mașină de curățat ovală OFM-8-38 SAMA

Fig. 3.2.1. Vedere de sus a mașinii de retușat OFM-8-383

Mașina de retușat se compune dintr-o masă rotativă pe care sunt montate opt arbori de finisare,
aceștia având rol de a asigura produselor mișcarea de rotație necesară prelucrării flancurilor.

3
Manual de exploatare – Mașină de curățat OFM-8-38 SAMA, pag. 48

17
 LUCRARE DE DIZERTAȚIE
Pe cele opt axe de curățare se află câte un adaptor acoperit cu microporos. Acestea au rol de
suport al farfuriilor pe mașina de retușat. Canelurile de baza din cauciucul microporos asigură o poziție
centrală a articolelor pe adaptoarele de prelucrare ale articolelor.
Pe adaptoarele de preluare ale articolelor de la cele opt axe de curățare sunt transportate
articolele în stațiile de lucru:
Stația 1: Șlefuitor cu bandă;
Stația 2: Șlefuitor cu bandă;
Stația 3: Dispozitiv de baleiaj;
Stația 4: Burete vertical;
Stația 5: Burete vertical;
Stația 6: Burete orizontal.”

3.2.1 Analiza stației de retușat cu burete a mașinii OFM-8-38

Posturile de retușat cu burete sunt echipate cu motoare trifazice și servesc ca sistem de acționare
a stațiilor cu burete.

Fig. 3.2.2. Vedere detaliată a stației cu burete4

4
Ibidem , pag.55

18
 LUCRARE DE DIZERTAȚIE
Pentru a se putea realiza finisarea produselor și spălarea buretelui acesta se stropește cu apă
proaspătă cu ajutorul unor racorduri flexibile, iar rola din poliamidă are rol de stoarcere a buretelui
îmbibat cu apă.

3.3 Mașină de retușat rotundă DORST PMR 1

Fig. 3.3.1. Mașină de retușat DORST PMR-15

3.3.1 Structura mașinii

5
Betriebsanleitung – Rundtisch Putzmaschine PMR, Knoform mit Maschinen-Richtline98/37/EG,
pag.18

19
 LUCRARE DE DIZERTAȚIE

Fig. 3.3.1.1. Structura mașinii de retușat6

1. Unitate de transfer – preia produsul de pe banda transportoare a presei izostatice și îl încarcă

pe mașina de retușat
2. Donetz
3. Posturi de prelucrare profil – 6 buc
4. Dispozitiv finisare picior
5. Cadru superior cu suport pentru palpator
6. Posturi de prelucrare picior
7. Unitate de stivuire
8. Bandă transportoare

3.3.2 Unitate de transfer

6
Ibidem, pag.19

20
 LUCRARE DE DIZERTAȚIE

Fig. 3.3.2.1. Elementele principale ale unității de transfer7

1. Cale de rulare
2. Unitate de ridicare pneumatică
3. Ventuză racordată la vacuum

3.3.3 Masa de retușat

7
Ibidem, pag.20

21
 LUCRARE DE DIZERTAȚIE

Fig. 3.3.3.1. Componentele principale ale mesei de retușat8

1. Baza mașinii
2. Masă rotativă
3. Sistem de angrenaj – ralizează indexarea mesei
4. Motoreductor – asigură donetz-urilor mișcarea de rotație necesară retușării articolelor
5. Capac protecție
6. Suport farfurie –Donetz

3.3.3 Dispozitiv de prelucrare a profilelor

8
Ibidem, pag.22

22
 LUCRARE DE DIZERTAȚIE

Fig. 3.3.4.1. Componentele dispozitivului de prelucrare a profilelor9

1. Axă de reglare orizontală
2. Axă de reglare verticală
3. Cilindru pneumatic compact
4. Element de prindere
Mașina de retușat este echipată cu 6 posturi de retușare a profilului după cum urmează:
Postul 1 – Debavurare

Postul 2 – Retușare cu banda șmirghel

Postul 3 – Retușare cu banda șmirghel

9
Ibidem, pag.23

23
 LUCRARE DE DIZERTAȚIE
Postul 4 – Finisare umedă cu rotirea buretelui in sens orar
Postul 5 – Finisare umedă cu rotirea buretelui in sens trigonometric
Postul 6 – Finisare umedă cu rotirea buretelui in sens orar

3.3.3 Postul de retușare picior

Fig. 3.3.5.1. Componente principale ale postului de retușare picior10

1. Rama de prelucrare a piciorului

2. Rulmenți cu ax
3. Ax cu ventuză

4. Cilindru pneumatic de ridicare

5. Unitate de reglare pentru prelucrarea piciorului
6. Stație de bureți

10
Ibidem, pag.21

24
 LUCRARE DE DIZERTAȚIE
7. Sistem de acționare a arborelui

3.3.4 Dispozitiv de stivuire

La stația numărul 10 a mașinii, produsul finisat este ridicat de pe masa mașinii de către o unitate
de transfer și stivuit pe o bandă transportoare iar numărul bucăților dintr-o stivă fiind determinat de
greutatea și gabaritul produselor.

3.3.5 Roboți industruali FANUC

În ultimii ani fabrica de porțelan SC Apulum SA a investit în retehnologizare, deschizând o

nouă secție de producție și achiziționând roboți industriali ce servesc la fabricarea produselor presate la
rece din pulbere ceramică.

Fig.3.3.5.1 Stație de retușat robotizată

Folosirea roboților în procesul de fasonare a articolelor din porțelan prezintă o serie de avantaje
și dezavantaje, după cum urmează:

25
 LUCRARE DE DIZERTAȚIE
Avantaje:
- precizie ridicată de prelucrare;
- productivitate crescută;
- se pot retușa produse de tip bol sau ceașcă;
- reducerea costurilor prin scăderea numărului de angajați.
Dezavantaje:
- costuri ridicate de achiziție și mentenanță;
- atenție sporită în ceea ce privește uzura bureților de retușat;
- personal calificat pentru realizarea programelor de lucru al roboților.

Scurtă comparație între mașinile de retușat și roboții industriali

Analizând informațiile prezentate anterior identific o tehnologie vastă de fasonare a produselor

din porțelan.

Deși costurile de achiziție a unei mașini de retușat se pot ridica de până la 4 ori mai mare decât
o stație de retușat robotizată, în timp, costurile de achiziție, mentenanță și operare al roboților depășesc
cu mult cel al mașinilor de retușat.

Comparând cele două tehnologii de finisare a conturului farfuriilor concluzionez că mașinile de

retușat:

- sunt mai fiabile;

- au cost de mentenanță redus;
- nu necesită personal calificat pentru operare;
- au nevoie de o sursă de aer comprimat.

26
 LUCRARE DE DIZERTAȚIE

CAPITOLUL 4

CONSIDERAȚII ECONOMICE ASUPRA ACȚIONĂRILOR PNEUMATICE

„Este cunoscut faptul că atunci când aerul comprimat este stocat în rezervor, prin răcire,
acesta pierde fracțiune din energia sa internă. De asemenea, aerul nu poate fi destins complet până la
presiunea atmosferică în timpul funcționării unui motor, rezultând pierderi de energie.
Într-o instalație pneumatică unde compresiunea și destinderea sunt adiabatice și nu se ține
seama de cele arătate mai sus, se pot estima procentual următoarele tipuri de pierderi energetice:”11

Tabelul 4.1 Estimarea procentuală a pierderilor energetice12

Frecări în compresor 20%

Neetanșeități în compresor 8%
Pierderi de energie internă prin răcire în recipient 19%
Pierderi de energie internă prin răcire adiabatică 36%
Total pierderi 83%
Disponibil 17%

Cu toate acestea, există tot mai multe situaţii când acţionările pneumatice se impun ca
fiind de neînlocuit sau chiar sunt mai avantajoase din punct de vedere economic. Exemplul următor
este relevant:

11
, pag.3
12
idem

27
 LUCRARE DE DIZERTAȚIE
Comparaţie între instalația electrică şi cea pneumatică:
Deși costul energiei electrice este de până la 7 ori mai mic decât al energiei pneumatice, costul
total de execuție al unui dispozitiv, folosind o instalație electrică, este de până la 1,4 ori mai mare
decât al celui executat pneumatic.
În concluzie, construcția unui dispozitiv echipat cu o instalație electrică de acționare este
posibilă însă costurile totale de execuție și mentenanță vor fi considerabil mai mari.

28
 LUCRARE DE DIZERTAȚIE

CAPITOLUL 5
ÎMBUNĂTĂȚIRI ALE PROCESULUI DE RETUȘARE UMEDĂ

În urma cercetărilor efectuate privind retușarea umedă a farfuriei profite am identificat o soluție
care să vină în ajutorul producției de masă a farfuriilor profilate, prin creșterea numărului de produse
fabricate și livrarea la timp a comenzilor.
Soluția mea este modificarea mașinii de retușat DORST PMR-1 din dotarea fabricii Apulum.

Fig. 5.1. Mașină de retușat DORST PMR-113

Modificarea constă în înlocuirea dispozitivului de retușare umedă montat la posturile 5, 6, si 7
al mașinii, cu un dispozitiv de retușare prin copiere.

5.1 Denumire dispozitiv

Dispozitivul de retușat farfuria are la bază sistemul de copiere și este parte componentă a unei
mese de retușat rotativă folosit în procesul de fabricare a produselor din porțelan. Acesta poate fi folosit
pentru finisarea farfuriilor rotunde, ovale sau profilate, deservind o gamă largă de produse.

13
Betriebsanleitung – Rundtisch Putzmaschine PMR, Knoform mit Maschinen-Richtline98/37/EG,
pag.18

29
 LUCRARE DE DIZERTAȚIE

Fig. 5.1.1. Dispozitiv de retușat farfuria profilată cu burete umed

Necesitatea acestui dispozitiv se datorează numărului tot mai mare de comenzi a farfuriilor
profilate din porțelan și a cerințelor clienților în ceea ce privește calitatea și precizia dimensională a
produselor ,dar și reducerea costurilor de producție.

30
 LUCRARE DE DIZERTAȚIE

5.2 Argumente

Argumentele care stau la baza utilizării unui astfel de dispozitiv, sunt următoarele:
- Precizia de prelucrare;
- Creșterea productivității;
- Costuri reduse în comparație cu producția robotizată;
- Proces automatizat;
- Ușor de întreținut;
- Nu necesită calificare pentru operatori.

5.3 Componența dispozitivului

Dispozitivul este alcătuit din următoarele componente principale:

Tabelul 5.3.1 Componentele principale ale dispozitivului de retușat

=Nr Denumirea Nr. desen Buc Observații
.
1 Element de fixare II D.R.F.11 1 ANEXA 1.1
2 Bucșă intermediară D.R.F.01 1 ANEXA 1.2
3 Distanțier D.R.F.02 1 ANEXA 1.3
4 Suport tampon D.R.F.03 1 ANEXA 1.4
5 Element de fixare I D.R.F.06 1 ANEXA 1.5
6 Ax antrenare șmirghel D.R.F.05 1 ANEXA 1.6
7 Tampon D.R.F.12 1 ANEXA 1.7
8 Carcasă rulment D.R.F.08 1 ANEXA 1.8
9 Ax antrenare burete D.R.F.B.01 1 ANEXA 1.9
10 Ax storcător D.R.F.B.02 1 ANEXA 1.10
11 Braț D.R.F.B.03 1 ANEXA 1.11
12 Bucșă distanțier D.R.F.B.04 1 ANEXA 1.12
13 Burete retușare D.R.F.B.05 1 ANEXA 1.13

31
 LUCRARE DE DIZERTAȚIE
14 Roata antrenare curea 1 D.R.F.B.06 1 ANEXA 1.14
z=19
15 Roata antrenare curea 2 D.R.F.B.07 1 ANEXA 1.15
z=19
16 Storcător D.R.F.B.08 1 ANEXA 1.16
17 Suport prindere ax D.R.F.B.09 1 ANEXA 1.17
storcător
18 Suport prindere burete D.R.F.B.10 2 ANEXA 1.18
19 Prezon D.R.F.13 1 ANEXA 1.19
20 Motor pneumatic cu palate 2AM-NRV-89 1 ANEXA 2.1
21 Piston pneumatic 1 ANEXA 2.2
DSNU- 12-25-P-A
22 Regulator presiune aer 1 ANEXA 2.3
LRP-1/4-0,7
23 Rulment 6002 2RS 2

24 Rulment 6908 2RS 2

25 Rulment 6001 2RS 2

5.4 Funcționare

Ansamblul ce alcătuiește dispozitivul de retușat este parte componentă a unei mese rotative de
retușat folosită în industria de fabricare a porțelanului.
Masa de retușat este alcătuită la rândul ei din mai multe posturi de lucru, după cum urmează:
- Postul 1 – alimentare mașină cu ajutorul transfer pneumatic
- Postul 2 – debavurare produs
- Postul 3 – retușare cu bandă șmirghel
- Postul 4 – retușare cu bandă șmirghel

- Postul 5 – retușarea produsului cu burete umed, rotirea acestuia fiind în sens orar
- Postul 6 – retușarea produsului cu burete umed, rotirea acestuia fiind în sens trigonometric
- Postul 7 – retușarea produsului cu burete uscat, rotirea acestuia fiind în sens orar

32
 LUCRARE DE DIZERTAȚIE
- Postul 8 – Retușare picior
- Postul 9 – Retușare picior
- Postul 10 – produsul este preluat de pe mașina de retușat și stivuit pe o banda transportoare

Fig. 5.4.1. Schema pneumatică a dispozitivului

Sistemul de acționare al dispozitivului este unul electro-pneumatic.

Aerul comprimat de la rețea, 7 bar, este introdus în mașina de retușat prin grupul de preparare a
aerului A până la electro-ventilele C și D.
Din teorie se cunoaște ca forța de împingere a pistonului este egală cu produsul dintre presiune
și suprafață:
F= p . A

Astfel, pentru a se putea realiza retușarea farfuriilor profilate, în schema pneumatică este
nevoie a se introduce regulatorul B care facilitează copierea produsului profilat. Acesta se reglează la o
presiune de aproximativ 0,5 bar, presiunea reală deducându-se prin încercări manuale.

33
 LUCRARE DE DIZERTAȚIE

Atunci când mașina de retușat este setată pe mod automat, după retușarea cu bandă șmirghel,
aceasta execută o indexare aducând farfuria la postul următor de lucru, la finisarea umedă a profilului
produsului.

Fig. 5.4.2. Dispozitiv de retușare umedă a farfuriilor profilate

Pasul I al dispozitivului - electro-ventilul D, fig. 5.4.1., este acționat și astfel se pornește

motorul pneumatic 2 alimentat de la rețeaua pneumatică a fabricii cu presiune nominală de 7 bari.
Mișcarea de rotație generată de motor este transmisă prin intermediul roților dințate 3, 5 și cureaua 4 la
buretele 7.

Pasul II – se acționează distribuitorul C, aerul trece de acesta și retrage tija pistonului pneumatic
1 rezultând o rotație a brațului dispozitivului in jurul axei motorului cu aproximativ 27 °.

34
 LUCRARE DE DIZERTAȚIE

Fig. 5.4.3. Cursa dispozitivului de retușare umedă.

Prin rotirea brațului, buretele intră în contact cu profilul farfuriei și-l finisează, (pasul III ) iar
după 2-3 rotații complete ale farfuriei, în funcție de rezultatul obținut, buretele se retrage în poziția de
repaus .
Pasul IV – se oprește motorul pneumatic.

35
 LUCRARE DE DIZERTAȚIE

5.5 Reglajul

Dispozitivul sus menționat este prins de masa mașinii de retușat printr-un sistem de pârghii care
facilitează reglajul poziției de repaus, acesta realizându-se doar la schimbarea de sortiment.
În schema pneumatică fig. 5.4.1. perechea de drosele 2.1 au rol de reglare a vitezei capului
plonjon al pistonului pneumatic și implicit a brațului dispozitivului iar droselul 4.1 are rol de reglare a
turației motorului cu palete ( vezi ANEXA 2.1).
Mișcarea de rotație a buretelui este reglată cu ajutorul droselui 4.1, iar valoarea acestuia se
determină manual de către operatul mașinii sau de reglor.
În cazul în care se dorește rotirea buretelui în sens opus, aceasta se poate realiza foarte ușor de
către operator prin inversarea furtunului de alimentare a motorului 4 din fig. 5.4.1. cu droselul 4.1.
Forța de apăsare a buretelui pe farfurie se reglează cu ajutorul unui regulator de presiune a
aerului comprimat model LRP-1/4-0,7, forța deducându-se manual în funcție de sortiment.

5.6 Mentenanța

În cazul intervenției asupra dispozitivului se va verifica dacă utilajul a fost oprit și se va

întrerupe alimentarea cu aer comprimat din grupul de prepare a aerului A fig. 5.4.1.
Pentru prelungirea duratei de funcționare a motorului și respectiv a cilindrului pneumatic, în
grupul de prepararea a aerului sus menționat se va urmări și completa permanent cu ulei borcanul
destinat acestui scop.

36
 LUCRARE DE DIZERTAȚIE

CAPITOLUL 6

CONTRIBUȚII ȘI DEZVOLTĂRI VIITOARE

În ceea ce privește lucrarea de față contribuțiile mele au debutat cu studiul manualelor,

articolelor și dicționarelor de specialitate.

Confruntarea în teren a informațiilor bibliografice constituie, de asemenea, o contribuție

personală

Cererea tot mai mare a clienților în ceea ce privește retușarea farfuriilor profilate cu precizie
dimensională m-a determidat să proiectez un dispozitiv de retușare umedă a farfuriilor profilate ,
aceasta fiind la momentul de față, o soluție ieftină cu un grad ridicat de productivitate și precizie.
Avantajul acestui dispozitiv este că folosește o tehnologie de retușare prin copiere a produsului,
permițând astfel finisarea contururilor a produselor rotunde cât și profilate, acoperind o gamă foarte
largă de produse.

Reducerea costurilor de fabricație, creșterea profitului companiei, cererea tot mai mare a
clienților privind diversitatea profilelor, calitatea produselor și preciziile dimensionale , toate conduc la
îmbunătățirea tehnologiei de fabricare a produselor din porțelan. Tendința este ca într-un viitor, nu
foarte îndepărtat, întregul proces de fabricare a produselor din porțelan să fie automatizat cu ajutorul
roboților industriali și intervenția omului să fie minimă. Deși o astfel de abordare este posibila, aceasta
impune un efort financiar enorm și un personal bine pregațit pentru gestionarea și operarea utilajelor.

37
 LUCRARE DE DIZERTAȚIE

CAPITOLUL 7

NORME DE TEHNICĂ A SECURITĂȚII MUNCII

6.1 Definiții și domeniul de aplicare

38
 LUCRARE DE DIZERTAȚIE
„Securitatea și sănătatea în muncă reprezintă ansamblul de activităţi instituţionalizate având
ca scop asigurarea celor mai bune condiţii în desfăşurarea procesului de muncă, apărarea vieţii,
integrităţii fizice şi psihice, sănătăţii lucrătorilor şi a altor persoane participante la procesul de
muncă.”14
Prezentele norme au ca scop eliminarea sau diminuarea factorilor de risc existenți in sistemul de
muncă (executant-sarcina de muncă-mijloace de producție-mediu de muncă).
Astfel, dotarea operatorilor cu echipament individual de protecție se va face conform
"Normativului-cadru de acordare și utilizare a echipamentului individual de protecție", aprobat de
Ministrul Muncii și Protecției Sociale.
Exploatarea agregatelor de comprimare va fi încredințată numai operatorilor calificați în acest
scop.
Pentru exploatarea și întreținerea agregatelor de comprimare trebuie sa se folosească numai
mecanici de utilaje care au fost instruiți în conformitate cu prevederile normelor specifice de securitate
a muncii.
După montarea dispozitivului pe mașina de retușat, acesta se va verifica, de către mecanic, dacă
funcționează corect prin acționarea manuală a electro-valvelor Ordinul 225/21.08.95.pneumatice.

6.2 Fluxul sonor

Pentru a se lua măsuri eficiente de reducere a zgomotului, este util să se elaboreze un plan de
flux sonor în care să se înregistreze toate sursele de zgomot, căile de transmitere și locurile în care
acestea se pot genera în aer. În acționările pneumatice există mai multe surse de zgomote din care
amintim:
- zgomotul generat de electro-ventilele pneumatice atunci când acestea comută și eliberează aerul
comprimat dintr-un piston pneumatic;

14
https://ssm-psi-bucuresti.ro/protectia-muncii-ssm-termeni-si-definitii/#1484492111074-
1c401285-e5c8

39
 LUCRARE DE DIZERTAȚIE
- suma “suflărilor” cu rol de desprăfuire a produselor, montate pe o mașină de retușat, reprezintă
și acestea o sursă importantă de zgomot;
- trebuie acordată o mare atenție la montarea dispozitivului deoarece montarea incorectă a unei
piese poate genera vibrații ale dispozitivului, acestea fiind și ele o sursă de zgomot.

40